Definiţii Când? Aspecte fiziologice Laptele Efecte Concluzii Academia Nestle de Nutriţie 2010 Skiathos 2010 DIVERSIFICAREA ALIMENTATIA COMPLEMENTARA Prof. Dr. Evelina MORARU Prof. Dr. Evelina MORARU UMF “Gr. T. Popa” Iasi UMF “Gr. T. Popa” Iasi
DiversificareaSkiathos 2010
Definiii
Când?
Academia Nestle de Nutriie 2010
“Copiii au dreptul, recunoscut prin lege internaional, la o nutriie
bun. Lumea are obligaia de a proteja acest drept, bazându-se pe
marea experien acumulat i pe cunotinele tiinifice dobândite. Acest
lucru este nu doar posibil ci i obligatoriu”
The State of the World’s Children, 1998
Definiii
Când?
Introducere
Introducerea progresiv a alimentelor complementare în perioada de
sugar este necesar din motive nutriionale i de dezvoltare, cât i
pentru faptul c permite tranziia de la alimentaia lactat la
alimentaia familiei
Alimentaia complementar este asociat cu modificri majore în aportul
de macronutriente i micronutriente
Laptele de femeie nu mai are capacitatea de a acoperi nevoile de
macro i micronutriente, capacitate care devine limitat cu creterea
în vârst a sugarului
Definiii
Când?
Introducere
Sugarii îi dezvolt treptat capacitatea de a mesteca i încep s
manifeste interes pentru alte alimente decât laptele
Exist puine lucrri tiinifice bazate pe dovezi privind alimentaia
complementar, fapt care se reflect în recomandri foarte variate
între ri
În contrast cu literatura bogat privitoare la alimentaia la sân sau
cu formule pentru sugari, o atenie relativ mai mic s-a acordat
perioadei de alimentaie complementar, naturii alimentelor date, sau
dac aceast perioad de modificri semnificative dietetice influeneaz
mai târziu sntatea i dezvoltarea
Definiii
Când?
Definitii
Termenul de alimentaie complementar trebuie s cuprind toate
alimentele solide i lichide altele decât laptele de femeie sau
formule pentru sugari i formule de continuare
Alimentaia complementar (diversificat) reprezint introducerea
progresiv a altor alimente decât laptele, solide i semisolide în
alimentaia sugarului eutrofic cu vârsta mai mare de 4 luni, cu
scopul de a acoperi nevoile calorice pentru creterea i dezvoltarea
fizic i neuropsihic, concomitent cu maturarea enzimelor digestive i
creterea nevoilor nutriionale ale sugarului
Definiii
Când?
Definiii
ESPGHAN, 2008
perioada de diversificare = perioada în care alte alimente sau
lichide sunt oferite sugarului alturi de laptele de
mam/formul
OMS
Definiii
Când?
Definitii
Alimentele complementare au fost definite de OMS ca orice aliment
sau lichid altul decât laptele de femeie. Dup aceast definiie,
înseamn c formulele pentru sugari i formulele de continuare
(substitute de lapte uman – HMS human milk substitute) sunt privite
ca alimente complementare care pot fi confundate, întrucât muli
sugari primesc HMS din primele sptmâni de via.
Definiii
Când?
Definitii
Alimentaia complementar (diversificarea) este un proces progresiv
care dureaz câteva luni i are ca scop suplimentarea alimentaiei
(caloric i calitativ) într-un moment în care alimentaia lactat
exclusiv nu mai acoper nevoile energetice i plastice ale sugarului
din al doilea semestru de via
Alimentaia complementar (diversificarea) schimb pattern-ul
alimentar de la suciune la masticaie, pregtind copilul pentru
ablactare
Definiii
Când?
Definitii
Alimentaia complementar (diversificarea) prilejuiete introducerea
fibrelor în hran i trecerea de la alimentaia cu tetin la cea cu
linguria, moment crucial al tehnicii nutriiei sugarului.
Ablactarea se realizeaz în trepte
În cursul procesului de diversificare majoritatea caloriilor va fi
asigurat tot de ctre lapte (60%), urmând ca restul caloriilor s
rezulte din alimente semisolide
Definiii
Când?
Definiii
OMS:
orice aliment sau lichid care conine nutrieni oferit sugarului în
perioada alimentaiei complementare (diversificare) este definit
drept aliment complementar – deci i formulele
definiia dorete s încurajeze alimentaia la sân dar creeaz confuzii
deoarece muli sugari primesc formule de la câteva sptmâni (fr a se
afla în perioada de diversificare)
Definiii
Când?
Când?
recomandrile OMS (2001) se bazeaz, în prezent, pe durata optim
recomandat pentru alimentaie exclusiv la sân (6 luni)
exist o mare variabilitate atât între ri cât i în interiorul
acestora privind momentul optim al diversificrii
ESPGHAN (2008):
*
Recomandarea ESPGHAN se bazeaz pe dovezile existente i ine cont
de:
nevoile nutriionale
Definiii
Când?
Cand?
OMS recomand c sugarii trebuie alimentai exclusiv la sân 6 luni
înainte de introducerea alimentelor complementare.
Aceast recomandare se bazeaz pe datele revizirilor sistematice ale
duratei optime a alimentaiei exclusive la sân, comparând evoluia
mamelor i a sugarilor pentru 6 luni vs. 3-4 luni în 20 de studii
eligibile. Dei multe ri au adoptat noua recomandare OMS, alte ri
recomand înc alimentaia exclusiv la san intre 4-6 luni.
Definiii
Când?
Cand?
Un comentariu recent al comitetului de nutritie ESPGHAN a discutat
toate aspectele privind timpul de introducere al alimentatiei
complementare (diversificare) i coninutul dietei în cursul
alimentaiei complementare i a conchis c alimentaia complementar nu
trebuie introdus înainte de 17 sptmâni dar c toi sugarii trebuie s
înceap alimentaia complementar pân la 26 sptmâni
Definiii
Când?
Cand?
S-a propus c momentul diversificrii se alege în funcie de laptele
primit anterior de sugar i este:
- la 6 luni pentru sugarii alimentai la sân sau cu formule de lapte
pentru sugari
la 4 – 4 ½ luni (excepie) pentru sugarii alimentai cu lapte praf
standard sau cu lapte de vac (laptele de vac nu este recomandat de
Asociaia American de Pediatrie pân la vârsta de 1 an).
Sau o alt variant:
La 6 luni pentru sugarii alimentai la sân
La 5 luni pentru sugarii alimentai cu formule
La 4 ½ luni pentru sugarii alimentai cu lapte praf standard sau cu
lapte de vac.
Definiii
Când?
Cand?
Aspecte din practica curent în Europa
În multe ri din Europa exist o mare variabilitate privind vârsta de
introducere a alimentelor complementare, în unele ri existând o
mare distanare fa de recomandrile curente ale OMS
Unele mame introduc precoce alimentaia complementar:
34% dintre mamele din Italia introduc alimentaia complementar
înainte de 4 luni
16 % dintre mamele din Germania – de la 3 luni
15% dintre mamele din Marea Britanie au introdus alimentaia
complementar înainte de 4 luni
Definiii
Când?
Academia Nestle de Nutriie 2010
Unele mame din unele ri introduc tardiv alimentaia complementar:
20% dintre mamele din Germania sunt convinse c alimentaia exclusiv
la sân trebhie sa continue peste 6 luni.
Probabil c factorii economici i culturali ca i rspunsul mamei i
sugarului sunt responsabile de aceste variaii în practica curent
între ri i în interiorul lor.
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
administrarea alimentelor complementare stimuleaz ea însi maturarea
gastrointestinal
*
Maturarea fiziologic a funciei gastrointestinale i renale este
necesar pentru ca sugarul s metabolizeze alte alimente decât
laptele.
Pentru a progresa eficient i în condiii de siguran la o diet mixt
este necesar atingerea i a unui grad de dezvoltare
neuromotorie.
Expunerea la solide i tranziia de la o diet hiperlipidic i bogat în
carbohidrai se asociaz cu rspunsuri hormonale (insulin, hormoni
suprarenalieni) care determin adaptarea funciilor digestive la
tipul de aliment administrat prin creterea ratei de maturare a unor
funcii i/sau activiti enzimatice.
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
dup vârsta de 4-6 luni, modul de alimentaie al sugarului trebuie
corelat cu etapa de dezvoltare neuromotorie a sugarului
st la mas dup vârsta de 6 luni
soarbe din lingur dup 6 luni
mestec i înghite bucele mici dup 8 luni
*
Dup vârsta de 9 luni sugarii încep s deprind abiliti de
autoalimentare, beau din cecu inând-o cu ambele mâini, mnânc cu
lingura sau degetele dac mâncarea este mrunit.
Aceasta este o perioad critic pentru introducerea alimentelor
mrunite, dac nu se profit de aceast etap pot apare dificulti
ulterioare de alimentaie (sugarul/copilul continu s ingere doar
alimente mixate, nu dorete s mnânce singur).
Este foarte important corelarea tipului i modului de alimentaie cu
nevoile nutriionale i etapa de dezvoltare.
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
Privitor la dezvoltarea neuropsihic a sugarilor, sunt câteva
etape:
În jur de 6 luni – muli sugari pot sta în ezut cu suport i sorbi o
linguri cu buza lor superioar
La 8 luni sugarii dezvolt suficient flexibilitate a limbii pentru a
permite s mestece i s înghit mai multe buci de alimente solide în
porii mai mari
Între 9-12 luni muli sugari au îndemânare manual pentru a se
alimenta singuri, s bea dintr-o can standard folosind ambele mâini
i s mnânce alimente preparate pentru restul familiei cu minore
adaptri (tiate în porii mici, s mnânce cu lingura sau cu
mâna.
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
Atenie: exist o fereastr critic pentru introducerea bucilor de
alimente solide, iar dac acestea nu sunt introduse în jurul vârstei
de 10 luni, poate crete riscul de dificulti alimentare
ulterior
Este important, atât din motive nutriionale cât i de dezvoltare de
a da alimente adecvate vârstei, de consisten corespunztoare i prin
metode corecte
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
nevoile nutriionale în primele 6 luni sunt estimate dup alimentaia
exclusiv la sân
estimarea nevoilor nutriionale dup vârsta de 6 luni se bazeaz pe
faptul c alimentaia la sân nu mai este suficient:
aport caloric insuficient
nevoi proteice crescute
deficit de vitamina A i D
*
Dup vârsta de 9 luni sugarii încep s deprind abiliti de
autoalimentare, beau din cecu inând-o cu ambele mâini, mnânc cu
lingura sau degetele dac mâncarea este mrunit.
Aceasta este o perioad critic pentru introducerea alimentelor
mrunite, dac nu se profit de aceast etap pot apare dificulti
ulterioare de alimentaie (sugarul/copilul continu s ingere doar
alimente mixate, nu dorete s mnânce singur).
Este foarte important corelarea tipului i modului de alimentaie cu
nevoile nutriionale i etapa de dezvoltare.
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
de la 3 luni, creterea sugarilor alimentai cu lapte de mam difer de
cea a sugarilor alimentai cu formul:
cei alptai cresc mai lent
cei alimentai cu formul continu s creasc în aproximativ acelai ritm
ca i pân la 3 luni
*
Concentraia unor nutrieni este mai mare în formul decât în laptele
de mam (proteine, zinc, fier).
În plus, sugarii alimentai cu formul tind s ingere o cantitate mai
mare de lapte.
Teoretic, sugarii alimentai la sân ar trebui s primeasc, în
momentul diversificrii, alimente cu coninut mai mare de
micronutrieni sau s se iniieze mai repede alimentaia complementar.
ESPGHAN consider c reguli diferite de diversificare pentru cele 2
categorii de sugari nu ar face altceva decât s creeze
confuzie.
Definiii
Când?
Aspecte fiziologice
*
Laptele
se recomand continuarea alimentaie la sân, în paralel cu
introducerea alimentelor complementare
în cazul sugarilor alimentai cu formul:
formul de început înainte de 6 luni
formul de continuare dup vârsta de 6 luni
*
Laptele
standard
pe baz de proteine din soia
*
Laptele
proteine max 3,5 g/100kcal (3)
lipide min 4 g/100kcal (4,4)
se pot aduga zaharoza, fructoza, mierea – separat sau împreun = max
20% din carbohidrai (nepermise în formulele de început)
fier 0,6 – 2 mg/100kcal (0,3-1,3)
vitamina D 1-3 microg/100kcal (1-2,5)
*
Cifrele din paranteze reprezint coninutul recomandat al formulelor
de început conform Directivei UE/2006 i Ordinului MS nr.
833/2007.
Definiii
Când?
Laptele
majoritatea rilor, Academia American de Pediatrie i ESPGHAN
recomand amânarea introducerii laptelui de vac pân dup vârsta de 1
an
*
Cifrele din paranteze reprezint coninutul recomandat al formulelor
de început conform Directivei UE/2006 i Ordinului MS nr.
833/2007.
Definiii
Când?
Laptele
surs srac de fier
coninut prea mare de:
*
Laptele
efecte pe termen scurt i lung ale introducerii laptelui de vac
înainte de vârsta de 1 an:
anemie feripriv
*
Efectele diversificrii alimentaiei
Efecte asupra creterii:
nu exist diferene semnificative ale creterii în funcie de momentul
iniierii diversificrii (4 sau 6 luni)
*
Vârsta la momentul introducerii alimentelor solide este un mai bun
predictor al apariiei obezitii decât greutatea la natere sau sporul
ponderal mare din primele luni de via.
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
Efecte asupra creterii:
coninutul redus de grsimi (dieta hypocritical) nu asigur necesarul
de cretere al copilului – minimul recomandat este de 25% grsimi din
aportul caloric
*
În cazul dietelor hipolipidice, cu aport energetic redus, pentru
acoperirea nevoilor nutriionale, sugarul trebuie s consume în exces
alte macronutriente i un volum mai mare de alimente.
Un aport mai mare de grsimi poate fi necesar la copilul cu apetit
sczut i la cel cu infecii recurente frecvente.
Risc crescut au mai ales alimentele semisolide cu coninut energetic
de cca 1 kcal/ml, comercializate în sticlue. Administrarea acestora
crete riscul de supraalimentaie.
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
Efecte asupra creterii:
exist date care sugereaz c un aport proteic peste 4 g/kgc/zi (16%
din aportul energetic) în perioada 8-24 luni de via se asociaz cu
obezitate ulterior
*
Efectele diversificrii alimentaiei
adaosul de LCPUFA amelioreaz semnificativ acuitatea vizual
carnea este bogat în fier, zinc i acid arahidonic (LCPUFA major din
seria 6)
*
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
*
Efectele diversificrii alimentaiei
laptele de mam are coninut redus de fier:
deficitul de fier devine evident în jurul vârstei de 6 luni
anemie feripriv este mai rar decât deficitul de fier
*
Efectele diversificrii alimentaiei
alimentaie exclusiv la sân (absorbie mai bun)
respectarea normativelor UE i MS privind coninutul de fier al
formulelor
amânarea introducerii laptelui de vac în alimentaie dup vârsta de 1
an
*
Efectele diversificrii alimentaiei
Prevenirea alergiilor:
alimente cu potenial alergogen mare: ou, pete, nuci, fructe de
mare, soia, etc.
introducerea precoce (sub 4 luni) a alimentelor a mai mult de 4
alimente se asociaz cu risc crescut de dermatit atopic (pe termen
scurt i lung)
amânarea introducerii alimentelor cu potenial alergogen nu
influeneaz semnificativ riscul de alergie (poate chiar crete riscul
de sensibilizare)
*
Efectele diversificrii alimentaiei
Prevenirea alergiilor:
expunerea tardiv la cereale (dup 6 luni) crete riscul de alergie la
cereale
ESPGHAN:
cea mai eficient msur de prevenire a alergiilor este alimentaia
exclusiv la sân 4-6 luni
introducerea alimentelor complementare dup vârsta de 6 luni
*
Evitarea sau introducerea tardiv a alimentelor potenial alergogene
(pete, ou) indiferent dac este vorba de sugar cu risc sau fr risc,
nu influeneaz riscul de apariie a alergiilor.
Petele este o surs important de LCPUFA n-3, cu rol important pentru
dezvoltarea creierului i imunitate.
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
Prevenirea bolilor cardiovasculare:
dovezi tot mai multe asupra efectului negativ cardiovascular al
creterii rapide în greutate în perioada de sugar
*
Perioada de nou nscut i sugar este o perioad de mare sensibilitate
la sare (comparativ cu alte perioade din via). Preferina înnscut
pentru gustul srat se pare c reflect nevoia de sare în condiiile
unui aport fiziologic sczut de sare în aceast perioad. Aportul
redus de sare determin valori semnificativ mai mici ale tensiunii
arteriale decât un aport uzual.
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
Prevenirea bolilor cardiovasculare:
adaosul de LCPUFA în diet (pete, formul) a dus la scderea tensiunii
arteriale
aportul de lapte de vac duce la creterea tensiunii arteriale
rolul aportului proteic în geneza afeciunilor cardiovasculare este
înc neclar
ESPGHAN:
*
Efectele diversificarii alimentatiei
Sarea nu trebuie adugat în alimente în cursul perioadei de
alimentaie complementar.
Alimentele pentru sugari nu se vor sra, pentru a nu suprasolicita
funcia renal (sare, Delikat, Vegeta).
Aportul crescut de sare la sugar poate fi asociat cu tensiune
arterial crescut ulterior.
Sugarul poate cpta deprinderea pentru gustul srat care poate afecta
preferinele alimentare ulterioare i aportul.
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
riscul de celiachie scade:
prin introducerea unor mici cantiti de gluten atunci când sugarul
este înc alimentat la sân
prin creterea duratei alimentaiei la sân
riscul de celiachie crete prin introducerea glutenului în
alimentaie:
prea rapid ( sub 4 luni)
prea târziu (peste 7 luni)
în cantiti prea mari
genetici
imunologici
de mediu.
E neclar dac alimentaia la sân întârzie simptomele apariiei bolii
sau ofer o protecie permanent contra acesteia.
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
Prevenirea diabetului zaharat:
*
Efectele diversificrii alimentaiei
Prevenirea diabetului zaharat:
*
Efectele diversificrii alimentaiei
expunerea prenatal i postnatal precoce la arome, crete plcerea
copilului care apreciaz aceea arom i la alimentele solide de
diversificare
*
Experienele precoce legate de arome, furnizeaz baza cultural i
etnic a diferitelor buctarii.
Aceste experiene din copilarie pot fi regsite la copil i
adolescent.
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
copiii:
refuz frecvent alimentele noi
*
Experienele precoce legate de arome, furnizeaz baza cultural i
etnic a diferitelor buctarii.
Aceste experiene din copilarie pot fi regsite la copil i
adolescent.
Predispoziia genetic spre dulce poate fi modulat de prini.
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
nu sunt permise:
forarea copilului s mnânce – scade apetitul copilului pentru acel
aliment
restricionarea unui aliment – crete dorina copilului de a-l
consuma
ESPGHAN
*
Experienele precoce legate de arome, furnizeaz baza cultural i
etnic a diferitelor buctarii.
Aceste experiene din copilarie pot fi regsite la copil i
adolescent.
Predispoziia genetic spre dulce poate fi modulat de prini.
Expunerea repetat la alimentele nedorite de copil învinge rezistena
copilului, existând riscul inhibrii centrului de saietate.
Lipsa suplimentrii cu zahr sau sare permite nu doar evitarea
efectelor adverse ale acestora ci i modularea preferinelor
ulterioare de gust.
Definiii
Când?
Efectele diversificarii alimentatiei
Se va evita compromisul pentru modificarea gustului, prin adaos de
zahr (zahr în piure de legume sau adaos de zahr sau de banane în
supe).
Zahrul nu va depi concentraia de 5%; nu se vor oferi sugarului
dulciuri concentrate i nici produse care conin conservani.
Definiii
Când?
Efectele diversificarii alimentatiei
Zahrul este asociat cu dezvoltarea cariilor dentare, folosirea sa
trebuie restricionat i deprinse practici de bun igien dentar.
Ingestia de zahr este factorul de risc dietetic major pentru
formarea cariilor dentare. Sucroza este cel mai cariogenic zahr
deoarece poate forma glucani, care permit adeziunea bacterian la
dini i limiteaz difuziunea acidului i tamponului în placa
dentar.
Educaia nutriional i consilierea cu scopul reducerii cariilor la
copii este direcionat ctre consilierea prinilor privind importana
reducerii expunerii cu frecven crescut la zaharuri, fie ele
aparente sau ascunse.
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
reducerea contactului cu zaharurile ascunse i aparente
evit consumul frecvent de sucuri ce conin zahr
evit adormirea copilului cu biberonul
limitarea alimentelor cariogene în timpul meselor
igiena dentar
*
Experienele precoce legate de arome, furnizeaz baza cultural i
etnic a diferitelor buctarii.
Aceste experiene din copilarie pot fi regsite la copil i
adolescent.
Predispoziia genetic spre dulce poate fi modulat de prini.
Expunerea repetat la alimentele nedorite de copil învinge rezistena
copilului, existând riscul inhibrii centrului de saietate.
Lipsa suplimentrii cu zahr sau sare permite nu doar evitarea
efectelor adverse ale acestora ci i modularea preferinelor
ulterioare de gust.
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
Sucurile de fructe:
sunt sigure la sugar doar cele pasteurizate
nu au nici un beneficiu nutriional sub vârsta de 6 luni
dup vârsta de 6 luni nu au nici un beneficiu nutriional prin
comparaie cu fructul (pulpa)
sucul 100% de fruct sau reconstituit poate fi parte dintr-o diet
bine echilibrat
*
Sucul nepasteurizat poate conine germeni patogeni.
Sugarii vor fi încurajai s mnânce fruct întreg de îndat ce pot face
acest lucru.
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
Sucurile de fructe:
consumul excesiv de suc se asociaz cu diaree, flatulen, distensie
abdominal, carii
aportul excesiv de suc crete riscul de obezitate
*
Sucurile nu se administreaz cu sticla sau cana cu dou mânere pentru
a nu putea fi consumate pe tot timpul zilei i nu se dau înainte de
culcare.
Definiii
Când?
Efectele diversificarii alimentatiei
Mierea de albine: nu este permis înainte de 1 an (risc de infecie
cu Clostridium botulinum)
Mierea de albine nu va fi introdus înaintea vârstei de 12 luni
decât dac sporii rezisteni au fost inactivai prin presiune înalt
adecvat i tratament cu temperatur înalt (metode industriale).
Diferite alimente pot conine spori de Clostridium botulinum;
consumul de miere a fost deseori asociat cu botulismul
sugarului
Definiii
Când?
Efectele diversificrii alimentaiei
calorice
proteice
Efectele diversificrii alimentaiei
cretere lent
dezvoltare psihomotorie încetinit
*
Riscul de afectare cognitiv crete cu creterea duratei dietei fr
alimente de origine animal. Sunt recomandate, la aceti sugari, mcar
suplimente minime sptmânale de lapte sau pete.
Definiii
Când?
REGULI IN ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
alimentul nou se va introduce când sugarul este perfect sntos
administrarea alimentului de diversificare se va face cu
linguria
introducerea de alimente noi se va face progresiv, înlocuind o mas
de sân
Definiii
Când?
se evit introducerea a dou alimente în aceeai zi
nu se introduc simultan dou sau mai multe alimente noi, ci la
interval de 10-15 zile
se va administra un singur aliment nou, la un singur mas, în
cantitate mic (20-30 grame), care se va mri treptat în zilele
urmtoare, la aceeai mas, reducând proporional laptele, astfel încât
în 7-8 zile s se înlocuiasc complet masa de lapte cu noul
aliment
REGULI IN ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
Academia Nestle de Nutriie 2010
- alimentul nou complementar se va administra înaintea laptelui pe
care îl înlocuiete (la începutul mesei, când copilul este
flmând)
- la cele mai mici semne de intoleran (vrsturi sau diaree) se
sisteaz administrarea alimentului nou introdus pe un timp de 1-2
sptmâni, pân la refacerea toleranei digestive, dup care se va
încerca reintroducerea lui cu mai mult pruden (în cantiti mai
mici)
REGULI IN ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
Academia Nestle de Nutriie 2010
- alegerea primului aliment nou se face în funcie de starea de
nutriie a sugarului: pentru sugarul eutrofic (cu masa suficient
vârstei) - sup de legume, iar pentru cei cu nutriie sczut - terci
de finos fr gluten .
- alimentul nou introdus va fi propus, i nu impus (evit anorexia
psihogen)
- copilul nu trebuie forat s primeasc întreaga raie oferit
- nu se va insista pentru introducerea unui aliment nou i se va
evita compromisul pentru modificarea gustului (zahr în piureul de
legume, sau adaos de zahr sau banan în supe)
- alimentele pentru sugari nu se vor sra, pentru a nu suprasolicita
funcia renal (sare, Delikat, Vegeta)
REGULI IN ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
Academia Nestle de Nutriie 2010
- zahrul nu va depi concentraia de 5 la sut i în nici un caz nu se
vor aduga în alimentaia copilului condimente. De asemenea, nu se
vor oferi sugarului dulciuri concentrate i nici produse care conin
conservani
- toate prânzurile de diversificare trebuie s aib o valoare caloric
mai mare decât masele de lapte care se scot din
alimentaie
- alimentele noi vor fi pasate pân la apariia dinilor, apoi vor fi
triturate
REGULI IN ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
REGULI IN ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
- diversificarea urmrete scoaterea treptat a meselor de lapte i
obinuirea sugarului cu alimente asemntoare alimentaiei
adultului
- mesele de diversificare vor fi suplimentate cu laptele primit
anterior în cazul în care nu ia toat raia: completarea meselor
solide cu lapte matern dac sugarul este alptat, sau cu formul de
lapte în cazul alimentaiei artificiale
- hidratarea copilului între mese se face cu lichide neîndulcite
(ceai, ap fiart i rcit)
Definiii
Când?
REGULI IN ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
Recomandri recente
La populaiile cu risc de boal celiac glutenul trebuie introdus
treptat în timp ce sugarul este înc alimentat la sân.
Alimentaia la sân în cursul introducerii glutenului , ca i creterea
duratei alimentaiei la sân sunt asociate cu o scdere a riscului de
apariie a bolii celiace.
Studii observaionale sugereaz c introducerea de cantiti mici de
gluten în timp ce sugarul este înc alimentat la sân poate reduce
riscul de boal celiac (metaanaliz).
Definiii
Când?
REGULI IN ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
Recomandri recente
Comitetul de nutriie al ESPGHAN pe baza datelor recente consider c
este prudent de a evita atât introducerea glutenului precoce sub 4
luni, cât i introducerea tardiv peste 7 luni i recomand s se
introduc progresiv cantiti mici de gluten, în timp ce sugarul este
alimentat la sân.
Recent, Norris i colab. a raportat c atât introducerea cerealelor
cu gluten sub 3 luni cât i introducerea acestora tardiv peste 7
luni a fost asociat cu o cretere a riscului de boal celiac. Alte
studii, mai ales suedeze, au artat c riscul a fost mai mare când
glutenul a fost introdus în cantiti mai mari
Definiii
Când?
REGULI IN ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
Recomandri clasice
Înaintea vârstei de 6 luni se evit folosirea finurilor cu gluten
(grâu, orz, secar) în favoarea celor fr gluten (orez,
porumb).
Finoasele cu gluten (grâu, orz, secar) se introduc dup ce copilul
s-a obinuit cu cele fr gluten i dup vârsta de 6 luni.
Definiii
Când?
ALIMENTE FOLOSITE
ÎN ALIMENTAIA COMPLEMENTAR
Medicul va evalua starea de nutriie a sugarului în funcie de care
va stabili primul aliment de diversificare
Definiii
Când?
ALIMENTE FOLOSITE
A. Alimentaia sugarului cu stare de nutriie bun, eutrofic
Primul aliment de alimentaie complementar va fi piureul de legume
sau supa de legume (de zarzavat).
Medicul va preciza modul de preparare:
supa de legume: iniial se va introduce morcov pasat, diluat în pri
egale cu ap fierbinte, iar ulterior se vor pasa i alte zarzavaturi
(cartofi, pstârnac, dovlecei, ardei gras, spanac, salat verde,
ptrunjel)
piureul de legume va fi de consistena unei smântâni groase i se
obine prin pasarea legumelor în apa în care au fiert (de preferat
la aburi sau în oala sub presiune)
ulterior, supa va fi îmbogit cu ulei de floarea –soarelui sau de
porumb, sau cu unt (5 g), de bun calitate
valoarea caloric se va îmbogi cu finos 3% (fin de orez sau finuri
industriale imbogite cu vitamine i fier)
treptat se va aduga carnea de pasre sau de vit, de cel puin 4 ori
pe sptmân, iniial fiart separat de legume, dar i glbenu de ou fiert
10 minute, de 3 ori pe sptmân
masa de legume va fi servit între orele 12-14.
Definiii
Când?
ALIMENTE FOLOSITE
B. Alimentaia sugarului cu stare de nutriie deficitar
Primul aliment de alimentaie complementar (diversificare) va fi
finosul cu lapte (fin de orez), cu valoare energetic crescut, sau,
ideal, cu cereale fortificate cu fier. Finosul cu lapte se poate
introduce dup 4- 41/2 luni la masa de la ora 18, zaharat 5%
Finosul este primul aliment semisolid. Se prefer finosul cu lapte
preparat instant.
Cerealele vor fi iniial fr gluten (orez, porumb, tapioca), iar din
luna a 6-a se pot introduce cerealele cu gluten (fin de grâu,
biscuii, pâine, fin de orz sau secar). Cerealele pot fi oferite ca
o mas întreag la ora 18, în lapte, în iaurt, sau ca adaos la masa
de fructe sau brânz de vac.
! Atenie! A se vedea conceptul actual privind introducerea
glutenului.
Definiii
Când?
C. Alimentatia complementara in continuare pentru ambele
categorii
Medicul va recomanda celelalte alimente care vor fi introduse
progresiv
Carnea de vit sau pasre, fiart separat, tocat sau mixat, se va
asocia cu supa sau piureul de legume. Se va introduce la sugarii
diversificai la 4- 4 1/2 luni înc de la început, de 3-4 ori pe
sptmân, iniial 30-40 g/zi, de regul introdus la 5-6 luni.
(23)
Carnea de porc i pete se va introduce peste vârsta de 1 an.
Ficatul de pasre fiert se poate introduce la 6-8 luni
ALIMENTE FOLOSITE
C. Alimentatia complementara in continuare pentru ambele
categorii
Glbenuul de ou, fiert tare, se introduce la supa sau la piureul de
legume de la 6 luni, progresiv (1/4, ½, ¾, 1 glbenu). Se pot da 3-4
glbenuuri pe sptmân (sau 1 glbenu la 2 zile). Albuul nu se va da
sub vârsta de 1 an (alergizant).
Fructele, piureurile de fructe (mere crude sau coapte, piersici- la
masa de la ora 17, dup 6 luni), sucurile de fructe sau legume
(mere, morcov, citrice)- se va începe treptat, cu câteva picturi i
se crete progresiv pân la 30-50 ml/zi, dup vârsta de 6 luni.
ALIMENTE FOLOSITE
C. Alimentatia complementara in continuare pentru ambele
categorii
Brânza de vaci oferit în piureul de legume sau fructe, va fi oferit
de la 51/2 -6 luni, în combinaie cu orezul pasat sau cu piureul de
legume, la sugarii distrofici
Iaurtul proaspt, preparat în cas, se poate folosi dup 6-7 luni, cu
biscuii i 5% zahr. Se vor evita iaurturile cu fructe din
comer
Supa de carne de pasre sau vit i de oase se poate administra
alternativ cu cea de zarzavat de la 6 luni
ALIMENTE FOLOSITE
Medicul poate prescrie preparate industriale pentru alimentaia
complementar
Preparatele industriale au norme de calitate înscrise pe ambalaj,
care trebuiesc respectate.
Exemple de preparate industriale:
cereale cu sau fr gluten
cereale cu sau fr lapte
amestecuri de cereale
legume + carne + finos
fructe + finos + lapte
PRACTICA ALIMENTAIEI COMPLEMENTARE
Medicul va evalua copilul i va recomanda alimentele folosite în
alimentaia complementar dup etapele de vârst.
Definiii
Când?
PRACTICA ALIMENTAIEI COMPLEMENTARE
A. Alimentaia complementar a sugarului de la 6 la 8 luni
Medicul va recomanda ca alimentaia complementar între 6-8 luni s se
fac cu urmtoarele alimente:
legume, la început sub form de sup i ulterior sub form de piure, cu
adaos de unt sau ulei vegetal i oferite la masa de prânz
sucuri de fructe i legume 30-50 ml/zi
piureuri de fructe la ora 17
finos fr gluten (orez, porumb, tapioca) care vor îmbogi o mas de
lapte, sup (1-3%), piureul de legume sau fructe
finos cu gluten (grâu, orz, secar), se va introduce dup 6 luni, dup
ce finosul fr gluten a fost folosit iniial
carnea de pui sau vit, fiart, tocat sau mixat
carnea de porc i oaie sunt contraindicate pân dup vârsta de 3
ani
iaurtul proaspt, preparat în cas
glbenuul de ou fiert de 2-3 ori pe sptmân
brânza de vac, oferit în piureul de fructe sau legume.
Definiii
Când?
Academia Nestle de Nutriie 2010
B. Alimentaia complementar sugarului de la 8 luni la 1 an
Medicul va recomanda ca alimentaia complementar a sugarului între 8
luni – 1 an s se fac cu urmtoarele alimente:
supa de perioare cu carne, acrit cu bor sau lamâie
papanai
prjituri de cas, budinci de finoase cu lapte, creme, dulcea.
PRACTICA ALIMENTAIEI COMPLEMENTARE
Academia Nestle de Nutriie 2010
Alimentaia complementar trebuie început cu cantiti mici de
alimente, de la 6 luni, apoi crescând cantitatea odat cu vârsta i
greutatea copilului, cu meninerea alimentaiei naturale. Nevoile
energetice din alimentaia complementar în rile în curs de
dezvoltare este de 200 kcal/zi la 6-8 luni, 300 kcal/zi la 9-11
luni i 550 kcal/zi la 12-23 luni
În rile industrializate, nevoile energetice difer uor, în relaie cu
cantitatea de lapte matern ingerat. (respectiv 130, 310 i 580
kcal).
Nevoile energetice totale sunt de aproximativ 615 kcal/zi la 6-8
luni, 686 kcal/zi la 9-11 luni i 894 kcal/zi la 12-23 luni.
CANTITATEA DE ALIMENTE
Academia Nestle de Nutriie 2010
În funcie de cantitatea de lapte pe care o primete copilul,
aceste nevoi se diversific. În practic nu se calculeaz cu
exactitate aceste cantiti, i nici aportul energetic exact. Astfel,
cantitatea alimentelor complementare trebuie s se bazeze pe
principiile unei alimentaii responsabile, asigurând astfel aport
energetic atât prin calitatea alimentelor, cât i prin frecvena
meselor i modul de administrare al acestora.
CANTITATEA DE ALIMENTE
NECESARUL DE LICHIDE
Sugarii care nu sunt alptai au nevoie de cel puin 400-600 ml de
lichide în plus pe zi, pe lâng estimarea de 200-700 ml care vine
din consumul de lapte de vac i alte alimente. În climatul cald i în
sezonul estival, ca i în perioadele de febr, necesarul crete pân la
800-1200 ml.
Definiii
Când?
Academia Nestle de Nutriie 2010
Pentru c laptele de mam conine ap în procent de 90%, nu e necesar
suplimentarea cu lichide a sugarilor alptai. Necesarul total de
lichide al unui sugar depinde de gradul de maturizare a funciilor
renale, care se produce odat cu vârsta, i de diet. O alimentaie
bogat în electrolii crete necesarul de lichide pentru a le putea
excreta urinar. Astfel, spre deosebire de sugarul alptat, cel care
primete alimentaie complementar va necesita suplimentarea lichidian
(ap, ceai, suc).
NECESARUL DE LICHIDE
FRECVENA PRANZURILOR
Odat cu creterea copilului, mesele cu alimente complementare vor fi
mai numeroase, în detrimentul celor de lapte, în funcie de aportul
energetic al acestora i de cantitatea consumat. La copilul sntos,
alimentat natural, alimentele complementare vor fi servite de 2-3
ori pe zi la 6-8 luni, de 3-4 ori la 9-11 luni i 12-23 luni, cu 1-2
gustri suplimentare (fructe, piureuri, sucuri).
Recomandarea se bazeaz pe estimrile necesarului energetic la
diferite vârste (minim 0,8 kcal/g) i ale volumului gastric mediu de
30 g/kg/zi.
Definiii
Când?
Academia Nestle de Nutriie 2010
Consistena alimentelor trebuie crescut treptat i variaz pe msur ce
copilul crete, adaptându-se la nevoile i abilitile acestuia.
Începând cu 6 luni pot fi oferite alimente pasate, apoi, pe la 8
luni pot fi introduse aa-numitele “finger foods” (gustri pe care le
poate manevra singur). La 12 luni copilul are o diet asemntoare
celorlaltor membri din familie, dar trebuie evitate alimentele care
prezint risc de înec (nuci, struguri, buci mari de biscuite,
semine)
FRECVENA PRANZURILOR
Academia Nestle de Nutriie 2010
Medicul va preciza prinilor care sunt alimentele interzise sau de
evitat la sugar i la copilul pân la 3 ani:
dulciuri sau alimente care le înlocuiesc pe cele nutritive i
încurajeaz folosirea dulciurilor (dulciuri concentrate, buturi
carbogazoase cu arome artificiale, prjituri din comer, cereale cu
zahr, cozonac, etc)
alimente care pot provoca aspirarea lor sau înecul (semine, boabe,
bomboane, floricele de porumb, pufulei, porumb fiert, cartofi
prjii, elin, morcovi, pete cu oase, carne tare)
ALIMENTE INTERZISE SAU DE EVITAT LA SUGAR SI COPILUL PANA LA 3
ANI
Definiii
Când?
alimente alergizante (ciocolat, cacao, cpuni, zmeur, fragi, mure,
albu de ou, lapte de vac nefiert, fructe de mare, carne de
porc)
fructe cu risc de a produce diaree (pere, prune, pepene, ciree,
viine)
alimente greu de digerat (crnai, unc, rântauri, prjeli, grsimi
animale, sosuri, condimente, semine)
alte alimente: fasole boabe, mazre, ceap crud, ou crud- pericol de
infestare cu Salmonella.
ALIMENTE INTERZISE SAU DE EVITAT LA SUGAR SI COPILUL PANA LA 3
ANI
Definiii
Când?
MONITORIZAREA COPILULUI CU ALIMENTAIE COMPLEMENTAR
(DIVERSIFICAT)
Medicul va supraveghea continuu copilul cu alimentaie complementar
privind starea de sntate urmrind:
curba de cretere
Medicul va face urmtoarele recomandri privind prepararea igienic i
pstrarea alimentelor:
mâinile copilului i ale celui care prepar hrana trebuiesc
splate;
alimentele trebuie pstrate în siguran i trebuie servite imediat dup
preparare;
trebuie folosite ustensile curate pentru a prepara i servi
masa;
trebuie evitat pe cât posibil utilizarea sticlelor, fiind dificil
de curat .
Definiii
Când?
Academia Nestle de Nutriie 2010
PREPARAREA IGIENICA SI PASTRAREA ALIMENTELOR
Prepararea i pstrarea igienic a alimentelor este important pentru
prevenirea infeciilor gastrointestinale. Vârful de inciden al bolii
diareice este în a doua parte a primului an de via, odat cu
introducerea alimentaiei complementare.
Definiii
Când?
ALIMENTAIA RESPONSABIL
Medicul va face urmtoarele precizri privind alimentaia
responsabil:
alimentai direct copilul sau asistai copiii mai mari care sunt
capabili s se alimenteze singuri.
hrnii încet i cu rbdare, încurajând copilul s mnânce, dar nu îl
forai.
dac refuz alimentele, încercai diferite combinaii, texturi, gusturi
i metode de încurajare.
minimizai distragerea ateniei în timpul mesei.
amintii-v c mesele sunt un prilej de învare pentru copil, meninei
contactul vizual i folosii un limbaj drgstos.
Definiii
Când?
Academia Nestle de Nutriie 2010
Studiile comportamentale au artat c un stil activ de a alimenta
copilul, un orar adecvat al meselor, precum i calitatea alimentelor
poate îmbunti cantitatea de hran ingerat, cu efecte pozitive asupra
creterii i dezvoltrii .
ALIMENTAIA RESPONSABIL
Medicul va recomanda suplimentarea cu lichide, alptarea mai
frecvent i încurajarea alimentrii în timpul perioadelor de boal i
convalescen.
Nevoia de lichide crete în timpul perioadelor de boal, copilul
preferând laptele matern.
Chiar dac apetitul e redus, se recomand alimentaia divers pentru a
recupera eventualele pierderi ponderale.
Definiii
Când?
Concluzii
alimentaia exclusiv la sân pân la 6 luni este o int de dorit
alimentele complementare trebuie
s nu fie introduse în alimentaie înainte de vârsta de 17
sptmâni
*
Concluzii
nu este de dorit s se fac difereniere între tipul de lapte cu care
este alimentat sugarul atunci când se iniiaz diversificare
introducerea tardiv a alimentelor cu potenial alergenic nu scade
riscul de alergie
*
Concluzii
laptele de vac poate fi utilizat pentru alimentaia copilului dup
vârsta de 1 an
de dorit evitarea introducerii glutenului în alimentaie înainte de
vârsta de 4 luni i dup vârsta de 7 luni, de dorit introducerea
acestuia în paralel cu alimentaia la sân
dieta vegetarian nu este recomandat sugarilor
*