Centrul de Investiga ţ ii Strategice şi Reforme (CISR) Arenda pământului în Republica Moldova Rezultatele investigaţiei Cercetarea a fost realizatăcu sprijinul financiar al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională(USAID). Evaluările relatate în raport reflectăopiniile autorilor şi nu coincid neapărat cu poziţiile USAID. Chişinău, martie 2001
Arenda pmântului
în Republica Moldova Rezultatele investigaiei
Cercetarea a fost realizat cu sprijinul financiar al Ageniei
SUA pentru
Dezvoltare Internaional (USAID). Evalurile relatate în raport
reflect
opiniile autorilor i nu coincid neaprat cu poziiile USAID.
Chi inu, martie 2001
Cuprinsul
Introducere
1. Piaa funciar în Republica Moldova: formarea relaiilor
de arend 3
2. Metodologia cercetrii 5
3.2. Forma organizatoric a proprietarilor funciari –
arendatori 10
3.3. Probleme ce in de contract: înregistrare, accesibilitate
15
3.4. Termenii contractului de arend 19
3.5. Durata i formele de plat pentru arend 22
3.6. Problema creditului pentru arendai 27
3.7. Viitorul relaiilor de arend: planurile arendailor
i ale proprietarilor funciari 28
4. Concluzii i recomandri 30
Anex : Chestionarul investigaiei sociologice
Odat cu încheierea programului naional „Pmânt” majoritatea
locuitorilor din mediul rural au
devenit proprietari funciari. Mai mult de 600 mii de rani ctre
începutul anului 2001 au c ptat titlul de
proprietate funciar , iar mai mult de 701 mii de hectare
de terenuri agricole au fost împr ite, în mediu
propor iile unei cote funciare atingând 2,5 ha. La
ordinea zilei urmtoarei etape a reformei în
agricultur
se afl problema dezvoltrii întreprinderilor agricole private
de tip nou (gospodrii r neti, societii cu
r spundere limitat, societi pe aciuni etc.), a crerii
cooperativelor i asociaiilor de fermieri, a
întreprinderilor de prelucrare a produciei agricole i a
infrastructurii. Totodat, prezint importan faptul
ca dimensiunile noilor întreprinderi s asigure nu doar
necesitile locale, ci i orientarea acestora spre
export i capacitatea produciei de a face fa concurenei atât ca
pre, cât i calitate.
Pe piaa funciar nou format arenda a devenit în
perioada de dup 1999/2000 forma de baz a
concentrarea pmântului. Comparativ cu vânzarea-cumprarea, ipoteca,
transmiterea în dar i alte forme
de tranzacii, anume arenda s-a dovedit a fi cea mai potrivit
form (din punct de vedere economic i
psihologic), acceptat atât de proprietarii funciari,
cât i de arendai. În acelai timp, arenda se mai
confrunt cu un ir de probleme, rezolvarea crora ar permite
accelerarea dezvoltrii relaiilor de pia în
domeniul agriculturii i sporirea eficacitii reformei agrare.
Scopul investiga iei const în determinarea
condiiilor i piedicilor cu care se confrunt arenda în
sectorul agrar al Republicii Moldova. O atenie deosebit s-a
acordat relaiilor dintre ranii devenii
proprietari funciari în procesul realizrii programului
naional „Pmânt” i arendai. În baza analizei
situaiei reale au fost elaborate recomandri în vederea perfecionrii
relaiilor de arend.
Investigaia sociologic s-a realizat pe un e antion compus
din 464 arenda i i 1476 de proprietari
de cote de pmânt , care le-au dat în arend. Chestionarea a
fost efectuat de intervievatori instruii în
cadrul CISR i a cuprins 326 de sate sau 3 1 din toate
localit ile rurale din ar (cu
excepia
Transnistriei). Participarea la sondaj a fost benevol, limba
chestionrii a fost aleas de respondeni.
Prelucrarea informaiei s-a f cut în baza pachetului statistic
SPSS.
Investigaia „Arenda pmântului” a fost realizat de organizaia
non-guvernamental Centrul de
Investigaii Strategice i Reforme (CISR), cu sprijinul financiar al
Ageniei SUA pentru Dezvoltare
Internaional (USAID). Sondajul s-a realizat pe întregul
teritoriu al Republicii Moldova (10 judee), cu
excepia Gguziei i Transnistriei, unde raporturile de
arend n-au c ptat pân când dezvoltare.
Au realizat: Anatol Gudâm, economist, coordonator de proiect;
Valentin urcan, sociolog,
operatori de interviu – 20 persoane cu studii superioare, Anatol
Bucatc, statistician i Andrei urcan,
jurist; Ion Jigu, programator. Dup definitivarea
chestionrii s-a realizat un control selectiv în teritoriu.
Cercetarea a fost efectuat în perioada 14-28 martie
2001.
formarea relaiilor de arend
Agricultura a constituit întotdeauna baza economiei naionale a
Moldovei. Chiar în zictorile
moldoveneti se spune c: „Opinca-i talpa rii”. În localitile
rurale locuiesc majoritatea
reprezentanilor naiunii titulare din Republica Moldova, tot acolo
s-au conservat i se pstreaz tradiiile
i obiceiurile poporului moldovenesc.
Perioada de tranziie i criza anilor ’90 au influenat negativ
structura economiei naionale.
Volumul PIB s-a redus la 34% în 2000 în compara ie cu 1989,
aceast reducere manifestându-se mai ales
în industrie (productoare, de construcie, transport), a crescut
rata serviciilor, dar cea mai mare parte a
PIB (mai mult de 50%) o constituie producia agricol. Aceasta
(inclusiv dup prelucrarea industrial)
determin în mare msur i posibilitile de ieire a rii
pe pieele externe.
Reforma funciar i-a luat startul în 1992 (anul
declar rii independenei Republicii Moldova),
când a demarat transmiterea în proprietatea privat a
cetenilor a loturilor de pmânt din preajma
gospodriilor, acestea constituind 350 mii ha sau 10,3% din fondul
funciar total. Dar extinderea pe doar
1/10 din teritoriile agricole era cu bun seam doar un
început nesigur al reformelor, care nu asigura
fundamentul pe care urmau s fie edificate relaiile economice
de pia în sectorul agrar.
Noua Constituie a Republicii Moldova (1994) a definit c
economia rii este o economie de
pia, orientat social, fundamentat pe proprietatea
privat i public i concurena liber . În
conformitate cu Codul Funciar, reieind din principiul echitii
sociale, 1,5 mln ha de terenuri agricole au
fost supuse împr irii aproximativ la 1,2 mln de ceteni. Acest
proces s-a accelerat considerabil în 1998,
când (dup proiectul-pilot realizat în colhozul „Maiac”,
Nisporeni, 1997) a primit statut de proiect
legalizat cu titlul National Land Program.
Odat cu definitivarea programului „Pmânt” pe teritoriul rii
(cu excepia Transnistriei), în
conformitate cu datele Departamentului pentru Statistic, la 1
ianuarie 2001 numrul persoanelor care au
primit cote de pmânt a depit cifra de 500 mii oameni li s-au
repartizat circa 701 mii ha de terenuri
agricole. Înc circa 450 mii oameni, posesori ai actelor de
proprietate asupra 741 mii ha de p mânt, n-au
dorit s-l înstr ineze, transmiându-l în folosina diferitor
ageni economici (în total circa 1,3 mii), în mare
parte în baz de arend.
În aa mod, actualmente în Republica Moldova mai mult de 2/3
din terenurile cu destina ie
agricol se afl în proprietate privat .
Deoarece mrimea cotelor de pmânt sunt mici (1,5 – 3,0 ha),
ele
nu asigur executarea eficient a lucr rilor
agricole. La ordinea zilei a aprut o nou chestiune –
concentrarea proprietii funciare i formarea pieei funciare.
Tendinele date s-au conturat destul de vdit înc în 1999, dar
s-au manifestat mai activ în 2000,
când numrul tranzaciilor cu pmânt a crescut considerabil.
6
Tipurile principale de tranzacii pe piaa funciar în
proces de formare în Republica Moldova –
vânzarea-cumprarea, motenirea, schimbul, druirea, ipoteca i
arendarea.
Pentru locuitorul din mediul rural din Republica Moldova, care
dup mai mult de jumtate de
secol a devenit din nou proprietar funciar, de cot de pmânt,
iar aceast cot a devenit surs principal a
venitului, anume arenda se prezint ca forma cea mai
uman (atât din punct de vedere economic, cât i
psihologic) a relaiilor de pia în mediul rural. Este
important, de asemenea, faptul c anume relaiile de
arend în virtutea r spândirii în mas, creeaz
condiii pentru formarea „infrastructurii r neti” – a
cooperativelor i organizaiilor care ofer servicii.
Aici se isc câteva întrebri logice. Care este calitatea
practicii în curs de instituire a relaiilor de
arend? Cum se respect procedurile legale? Cât de temeinice
sunt relaiile contractuale i de ce o parte
din persoanele care dau pmântul în arend sisteaz
contractele de arend? Care este forma de plat
pentru arend? Care este portretul social al arendailor i ce-i
determin pe locuitorii de la sate, proprietari
funciari, s ofere pmântul în arend? Au un viitor relaiile de
arend?
2. Metodologia cercetrii
Republica Moldova prin intermediul chestionrii locuitorilor din
mediul rural: proprietari de pmânt i
arendai.
Procedura investigaiei s-a fundamentat pe formarea a
dou eantioane din 1476 de proprietari de
pmânt-arendatori i 464 arendai din 10 judee i un municipiu –
Chiinu, repartizai propor ional în
conformitate cu rezultatele realizrii programului naional „Pmânt”.
În total chestionarea s-a realizat în
326 de sate, adic în circa 20% din numrul total de localiti
rurale din ar .
Obiectul investigaiei: persoanele fizice i juridice care
menin relaii legale în domeniul
proprietii funciare. Pe de o parte, acetia sunt proprietarii
funciari-arendatori, care se prezint în calitate
de surs de informaie în urmtoarele chestiuni: suprafaa
cotelor funciare; întreprinderile care au luat
pmântul în arend; prezena contractelor; condiiile i formele
de achitare a plilor pentru arend;
cauzele oferirii pmântului în arend i planurile arendatorilor
pentru viitor; vârsta i genul de activitate.
Pe de alta, arendaii, informaia c ptat de la ei putând
servi în linii generale pentru verificarea datelor
primite prin chestionarea arendatorilor, totodat fiind
selectat informaie specific acestei categorii de
respondeni: mrimea suprafeei arendate, utilizarea creditelor etc.
De regul, în fiecare sat au fost
chestionai arendatorii i liderii care au luat de la ei pmântul în
arend. În aa mod s-a realizat controlul
reciproc al r spunsurilor pe o serie de variabile.
Metodele de colectare a informaiei: chestionarea selectiv, în
cadrul creia 1476 de arendatori
i 464 de arendai au fost selectai aleatoriu de ctre operatorii de
interviu pe teritoriul localitilor rurale
în care sunt amplasate cotele lor de pmânt. Chestionarea s-a
realizat în linii generale la locul de trai al
respondenilor, în unele cazuri – la cel de munc.
Instrumentul investigaiei – chestionarul, alctuit în limbile
român u rus. Limba a fost aleas
de respondeni.
Termenul. Colectarea informaiei s-a realizat în perioada 14 –
21 martie 2001. Analiza i
prelucrarea datelor, cât i elaborarea raportului analitic 22
– 29 martie 2001.
3. Arenda pmântului: rezultatele investigaiei
sociologice
3.1 Forma organizatoric a întreprinderilor –
arendaii
Formele organizatorico-juridice a întreprinderilor existente în
Republica Moldova în conformitate
cu legea „Despre întreprinztori i întreprinderi”, sunt angajate în
mod diferit în relaiile de arend.
Tabelul 3.1, alctuit în conformitate cu rezultatele investigaiei
date, ilustreaz structura tranzaciilor de
arendare a pmântului, întreprinse între proprietarii de
pmânt-arendatori i arendai, respectiv pentru
fiecare tip de organizare legal-economic a
întreprinderii.
Tabelul 3.1.
Numrul tranzac iilor Formele
organizatorico-juridice a
întreprinderilor Arendatori, % Arenda i, %
Cooperativ 3,1 2,6
Întreprindere individual 1,5 2,2
Dup cum se vede din tabel, în conformitate cu opiniile
arendailor, mai frecvent recurg la
arendarea pmântului întreprinderile de tip „societate cu
r spundere limitat” - 52,9% i „gospodriile de
fermieri” - 41,9%, mai rar – cooperativele - 2,6% i „societile pe
aciuni” - 0,4%. Aceste date
8
În situaia dat exist laturi pozitive i negative. Pot fi
menionate drept momente pozitive faptul
c pmântul arendat de SRL sau de gospodria de fermieri se
afl în posesia unor persoane iniiate în
agricultur . Arendaul este agricultor i particip direct
la prelucrarea pmântului. Pe de alt parte,
arendaul, care este bine cunoscut cu proprietarul de pmânt (fiind,
de regul, un locuitor al satului care a
deinut cândva o funcie în fostele structuri colhoznice sau de
sovhoz) în multe cazuri îi sugereaz celui
din urm cu insisten condiiile de încheiere a contractului
i de achitare a plilor pentru arend. Trebuie
s se in cont, de asemenea, de faptul c
gospodriile de fermieri-arendai se confrunt frecvent cu
dificulti i limitri financiare i, de regul, nu pot asigura o
exploatare suficient de eficient a
pmânturilor arendate.
întreprinderii-arenda este prezentat în tabelul
3,2.
Tabelul 3.2
Forma organizatorico-juridic a
întreprinderilor M rimea
terenurilor
51 - 100 2, 0 7, 3 - - 20, 0
101 - 500 32, 8 53, 9 33, 3 - 40, 0
501 - 1000 33, 6 15, 5 25, 0 - 40, 0
> 1000 30, 3 6, 7 41, 7 100 -
În total 100 100 100 100 100
Este ilustrativ faptul c cea mai „democratic” form a
întreprinderilor agricole – gospodria de
fermieri – întrunete toate categoriile de suprafee agricole. În
cadrul SRL, SA, a cooperativelor i
gospodriilor individuale predomin terenurile agricole cu
suprafee de la 100 ha i mai mari. Societile
pe aciuni au în folosin în baz de
arend teritorii care depesc 1000 ha.
Cine arendeaz pmântul? Datele sondajului
demonstreaz: arendaii sînt persoane cu un capital
social mai înalt, care dein un potenial suficient pentru activitate
economic, contante i alte prioriti în
comparaie cu cei care nu iau, ci dau pmântul în arend.
Capitalul social al arendailor se determin, în primul rând, de
nivelul de instruire, de poziia
9
bun parte din ei înc în anii ’90 s-au aflat în
funcii de conducere în diverse structuri economice în cadrul
agriculturii (colhozuri, sovhozuri, brigzi), vârsta lor medie, de
regul, este mai mic decât a celor care
ofer pmântul în arend. Vârsta minim a arendailor
este de 22 de ani, cea maxim – de 75 de ani,
vârsta medie – de 47 de ani.
Tabelul 3.3.
Vârsta
61 i mai mult. 4, 5
O bun parte a arendailor sunt întrunii compact în grupele de
vârst de la 41 la 50 de ani -
49,8%; pe locul doi aflându-se cei de 51 – 60 de ani – 27,
1%.
Repartizarea arendailor în conformitate cu nivelul lor de instruire
este ilustrat în tabelul 3.4.
Tabelul 3.4.
Instruirea %
Medii generale 3, 7
Medii speciale de alt profil 4, 1
Superioare agricole 63, 6
În total 100
Capitalul social, instruirea arendailor întrec cu mult indicii
medii din Moldova. Cota arendailor
cu studii superioare este de 74, 0%, ceea ce este aproximativ de 12
ori mai mult decât în întreaga ar ,
inclusiv în mediul urban. Iar dac inem cont doar de localitile
rurale, vom defini c arenda i au devenit
practic to i reprezentan ii elitei de
la sate, cei mai instrui i oameni din mediul
rural .
Este important faptul c printre arendaii cu studii superioare
64, 0% au studii superioare agricole
i doar 10, 0% - în alte domenii. Aceasta înseamn c grupul
arendailor este constituit, în primul rând,
10
Destul de muli arendai au studii medii speciale agricole – 18, 1%.
Aceasta este ptura cadrelor
de specialiti de rang mediu (foti agrotehnicieni, economiti,
tehnicieni, brigadieri i efi de echip),
care, la fel, posed cunotine suficiente i sunt capabili
s gospodreasc eficient pe terenul agricol
arendat.
Perioada de activitate a arendailor. Majoritatea
întreprinderilor au fost înregistrate în 1999-
2000. Cea mai intens perioad de înregistrare – 1999
(51,7%) i 2000 (31,0%) se deosebete
considerabil de perioada de „ateptare” - 1990 – 1998 – 18,3%.
Tabelul 3.5.
Anul, când a fost înregistrat
întreprinderea
Suprafa a terenurilor agricole. Suprafaa
minim a terenurilor agricole, aflate în folosina
arendailor, este de 3 ha, maximal – de 5946 ha. În medie
suprafaa terenului agricol este de 680 ha.
Tabelul 3.6.
Suprafa a terenului agricol, ha
1 – 10 0, 6
11 – 20 2, 4
21 – 50 4, 5
51 – 100 4, 5
101 – 500 41, 4
501 – 1000 26, 1
Dup cum este ilustrat în tabel, 88,0% din arendai gospodresc
pe suprafee de 100 ha i mai
mult. Totodat fiecare al patrulea arenda posed de la
501 la 1000 ha, iar fiecare al cincilea – terenuri
agricole cu suprafaa mai mare de 100 ha.
Concluzia este univoc: în sistemul de arend din Republica
Moldova de pe acum s-au inclus
suprafee agricole destul de considerabile, fapt care
neutralizeaz afirmaia despre împr irea pmântului
în cote mici în rezultatul reformelor funciare i crearea piedicilor
în utilizarea tehnicii moderne, a
agrochimiei etc.
Mai r mâne nerezolvat problema aspectelor calitative ale
arendrii pmântului, începând cu
„starea de spirit” a ranului care ofer cota sa în arend,
a adevratului proprietar funciar, i pân la
interesele statului, legate de impozitare, capacitatea
întreprinderilor de a produce mrfuri, eficiena
produciei.
3.2. Forma organizatoric a proprietarilor funciari –
arendatori
Ce îi determin pe ranii – proprietari funciari –
s ofere pmântul lor în arend ? În esen
proprietarul funciar are doar trei variante în rezolvarea
dilemei „ce s fac cu pmântul”: s-l prelucreze
individual, de sine stttor; s-l vând sau s-l transmit în
arend. Fiecare variant are la baz cauzele
sale. Reieind din datele primite prin sondaj, cauzele care-i
determin pe proprietarii funciari din
Republica Moldova s transmit pmântul în arend sunt
ilustrate în tabelul 3.7.
Tabelul 3.7.
Cauze %%
Lipsa tehnicii de prelucrare a pmântului 62, 4
Lipsa cunotinelor necesare 3, 3
Dificulti în realizarea produciei 5, 1
Altceva 9, 1
Cauza de baz, care-i determin pe proprietarii de pmânt
s transmit terenul lor în arend –
imposibilitatea de a-l prelucra manual, adic lipsa de
mijloace tehnice – 62,4%, pe locul doi - starea
sntii i vârsta înaintat – 20,1%. Urmeaz dificultile
legate de realizarea produciei (5,1%),
neposedarea cunotinelor necesare unei gospodriri eficiente –
(3,3%).
Dup cum vedem, cauza de baz are un caracter „pur
tehnic”. Ea este legat atât de trecerea
tehnicii agricole de la sate în posesia celor care au avut mai
mult influen, cât i de faptul c aceste
12
Mai puin frecvente, dar se manifest i dificultile în
prelucrarea pmântului divizat în cote mici,
amplasate în locuri diferite.
Vârsta arendatorilor. Eantionul s-a dovedit a fi destul de
neuniform. Totui, cea mai mare parte
s-a concentrat în grupul celor de 41 – 60 ani - 59,1%, sau chiar
mai în vârst – 17,2%.
Lipsa unor diferene vizibile între mrimea grupelor de vârst
ne permite s tragem concluzia,
precum c nu vârsta ar fi cauza principal, care-l
determin pe proprietarul funciar
s transmit pmântul
în arend, deoarece cel mai mare grup (38,2%) întrunete persoane de
41 – 50 ani, aflate la o vârst
activ.
Numrul de ani %%
61 i mai mult 17, 2
În numrul întreg de respondeni (1473 de persoane) vârsta
minim a arendatorului este de 20 ani,
medie – de 48, iar maximal – de 91 ani.
Tabelul 3.9.
în conformitate cu vârsta, %
Cauzele care au determinat transmiterea pmântului în
arend Vârsta,
ani Starea
Altceva
20 – 30 3, 2 73, 0 6, 3 6, 3 11, 2
31 – 40 4, 3 69, 3 4, 6 9, 3 12, 5
41 – 50 8, 3 72, 1 4, 0 5, 1 10, 5
51 – 60 20, 5 65, 7 2, 3 4, 0 7, 5
61 i mai
69, 3 25, 8 0, 4 1, 2 3, 3
Dup cum ilustreaz datele, factorul
vârst influeneaz motivele transmiterii în
arend a
pmântului: cu cît este mai înaintat vârsta
proprietarului funciar, cu atât în msur mai mare se
manifest
13
51 – 60 au fost 20,5%, iar mai mult de 61 de ani - 69,3%. Dar este
remarcabil faptul, c în grupul
proprietarilor funciari de vârst mai mare de 61 de ani
25,8% au indicat în calitate de cauz nu starea
sntii sau vârsta, ci lipsa de mijloace tehnice. Adic fiecare
al patrulea proprietar de pmânt de aceast
vârst consider c ar putea prelucra cota sa,
dac ar dispune tehnica necesar . Tot în acest grup de
vârst
este mai mic numrul celor care consider c nu
posed cunotine suficiente (0,4%).
Cum influeneaz tipul de activitate asupra deciziei de a
transmite pmântul în arend este ilustrat
în tabelul 3.10.
în conformitate cu genul de activitate, %
Cauzele transmiterii pmântului în
arend Activit i
Starea
Altceva
Pensionar 70, 9 25, 5 0, 4 1, 1 2, 1
omer 19, 4 72, 6 1, 6 6, 1 -
Activitate
individual
12, 7 60, 0 9, 1 - 18, 2
Lucr tor agricol 7, 3 73, 2 2, 5 4, 6 12, 4
Lucr tor la alt tip
de întreprindere
10, 8 64, 0 10, 8 5, 4 9, 0
Concluzia este evident: cauza principal, de care se conduc atât
proprietarii de pmânt angajai în
câmpul muncii, cât i cei omeri, atunci când decid s
transmit pmântul în arend, const în
imposibilitatea de a-l prelucra manual, f r de
mijloace tehnice. Aceast cauz a fost menionat
de
60,0% din proprietarii funciari care practic o activitate de
munc individual i de 73,2% lucr tori din
întreprinderile agricole.
Tabelul 3.11.
Genul de activitate %%
Pensionar 20, 6
omer 4, 7
Lucr tor la alt tip de întreprindere 8, 5
100
Datele rezultate din sondaj nu confirm opinia, precum
c cea mai mare parte a arendatorilor
sunt pensionari. Cu toate c ei prezint un procent
considerabil, dar acesta, totui, nu întrece cota destul
de impuntoare a pensionarilor din ara noastr .
Cea mai mare parte a arendatorilor sunt persoane, încadrate într-o
activitate de munc - 74,7%.
Rezult c transmiterea pmântului în arend de ctre
proprietarii funciari încadrai în câmpul muncii este
condiionat sau de imposibilitatea de a prelucra de sine stttor
pmântul, sau de lipsa de dorin de a
proceda în asemenea mod. Par ial r spunsul la
aceast dilem rezult din datele obinute la
întrebarea
urmtoare.
%%
r spuns
1, 9
100, 0
Dup cum ilustreaz datele, 68,6% din arendatori sunt
încadrai în activitatea gospodriei, crei i-
au transmis pmântul în arend. În aceeai gospodrie sunt încadrai i
ali membri ai familiei lor (38,2%).
Tabelul 3.13.
Da 38, 2%
Nu 59, 3%
N-au r spuns 2, 5%
Devine clar c situaia creat de lipsa mijloacelor
tehnice agricole se complic i de faptul c
50,5% din proprietarii funciari n-au încheiat un contract de
arend a proprietii, cu toate c aproape
jumtate din cei chestionai au indicat existena unui asemenea
document (49,5%).
Tabelul 3.14.
Exist un contract de transmitere a pmântului Dvs în
arend (cot de proprietate)?
Da 50, 5%
Nu 49, 5%
15
Participanii la chestionare (1472 de persoane) au transmis în
arend 2680 ha de pmânt, inclusiv
terenuri arabile, livezi i vii.
Tabelul 3. 15.
Pân la1 106,23 4,0
14 ha (un caz) 14,00 0,5
În total arendat 2680,07 100,0
Dup cum ilustreaz datele, la tranzaciile de transmitere
în arend particip proprietari funciari, în
proprietatea crora se afl cote de pân la 3 ha;
acest grup este cel mai reprezentativ – cel al proprietarilor
funciari mici.
Se poate presupune c proprietarii de cote cu suprafaa mai
mic de 3 ha, care mai sunt înc i
divizate în 4 – 8 loturi, se confrunt cu dificulti în
prelucrarea lor tehnic. i invers, pe cotele care
depesc 5 ha folosirea tehnicii este îndreptit.
Acestea sunt caracteristicile de baz ale arendatorului, ale
proprietarului de-facto al pmântului,
care a decis s-l transmit în arend.
3.3. Probleme ce in de contract: înregistrare, accesibilitate
Consolidarea relaiilor de arend prin contract. Practica
încheierii contractelor de arend a
pmântului în Republica Moldova cunoate dou forme:
scris i oral. Cu toate c doar prima form a
contractului este legal, cea de a doua se utilizeaz în
practica relaiilor de arend destul de frecvent. În
tabelul 3.16 este ilustrat frecvena încheierii contractelor
scrise despre transmiterea pmântului în
arend.
Tabelul 3.16.
Ponderea arendatorilor i arendailor, care au întocmit contract de
arend în scris
Arendatori, % Arenda i, %
N-au
0, 2 0, 2
În total 100 100
Dup cum se vede din tabel, a fost depit practica
primilor ani când la sate aproape toate
contractele se încheiau în form oral. Posibil c în 2000
în acest domeniu au avut loc schimbri
cardinale. În conformitate cu datele rezultate din chestionare,
majoritatea contractelor se încheie în scris.
Totodat, aceste date c ptate de la arendai coincid cu cele
rezultate din prelucrarea r spunsurilor
arendatorilor. La întrebarea: „Exist un contract în scris
despre transmiterea pmântului în arend?” au
r spuns pozitiv 91,7% arendai i 92,5% arendatori. Nu
exist un contract scris, dar s-a ajuns la o
înelegere oral, menioneaz 8,1% arendai i 7,3%
arendatori.
Aadar, rezultatele chestionrii mrturisesc despre promovarea
relaiilor de arend între pr i, în
direcia încheierii contractelor de arend legalizate. Cu toate
c mai este vie în satul moldovenesc tradiia
înelegerii orale, care se mai întâlnete în relaiile de arend.
Asemenea „înelegeri” sunt caracteristice
gospodriilor de fermieri, unde ambele pr i, de regul, sunt
locuitori ai aceluiai sat (Tabelul 3.17).
Tabelul 3.17.
Existena contractului de arend a terenurilor agricole în
conformitate cu forma
organizatorico-juridic a întreprinderii-arenda
Forma organizatorico-juridic a
În total pe
întreprinderi
Da, este 97, 9 86, 5 91, 7 100, 0 90, 0 98, 8
Nu, nu este 2, 1 13, 5 8, 3 - 10, 0 7, 2
100 100 100 100 100 100
Dup cum se vede din tabel, contractele în scris se încheie mai
frecvent cu întreprinderile de tipul
„societate pe aciuni” – 100% i SRL – 97,9%, iar cu „gospodriile de
fermieri” i „întreprinderile
individuale”, existând raporturi amicale sau de rudenie,
raporturile nu capt caracter legal, fiind
încheiate contracte orale.
Informaia despre starea încheierii contractelor, oferit de
arendai i de arendatori, practic
coincide.
Tabelul 3.18.
Existena contractului de arend a terenurilor agricole în
conformitate cu forma
organizatorico-juridic a întreprinderii care a oferit terenul
în arend
Prezen a contractului de
arend
Gospodrie de fermieri 86,0 14, 0
Cooperativ 100, 0 -
Gospodrie individual 77, 3 22, 7
Existena contractelor despre transmiterea pmântului în arend
la arendai i la
arendatori. Teoretic încheierea contractului presupune aflarea a
câte un exemplar la ambele p r i. În
tabelul 3.19 este ilustrat procentul arendatorilor, care au
contractul de arend „la mân”.
Tabelul 3.19.
Au contractul „la
Da 83, 8
Nu 16, 2
R spunsurile demonstreaz c o bun parte din
ei (83, 8%) dein un exemplar al contractului.
Totui, muli proprietari de pmânt (16, 2%), transmiându-l în
arend nu insist în a primi un exemplar al
contractului sau nu-l primesc din diverse cauze.
În tabelul 3.20 este ilustrat cum întreprinderile cu statut
organizatorico-juridic diferit ofer un
exemplar al contractului de arend proprietarului funciar
pentru pstrare. Din r spunsurile proprietarilor
rezult c „uit” s fac acest lucru
întreprinderile de diverse tipuri, contractul nu este
transmis
întotdeauna celei de a doua parte.
Existena contractelor de arendare a pmântului în conformitate cu
forma organizatorico-
juridic a întreprinderii, %
arendator
Gospodrie de fermieri 79, 5 20, 5
Cooperativ 59, 1 40, 9
Societate pe aciuni 90, 0 10, 0
Întreprindere individual 63, 6 36, 4
Legislaia este înclcat prin faptul c un exemplar al
contractului nu este dat arendatorului de
ctre 36,4% din întreprinderile individuale, 40,9% - cooperative,
20,5% - gospodrii de fermieri.
În linii mari 90% din parteneri – întreprinderi de tipul SRL i
societi pe aciuni – respect
condiiile juridice ale încheierii unei tranzacii i
ofer un exemplar al contractului proprietarului
funciar.
Dar nici în cazul acestor întreprinderi nu gsim o situaie pe deplin
satisf ctoare.
Problema înregistrrii contractelor de arend a pmântului.
Contractul de arend a
pmântului, la fel precum alt document juridic, pentru a primi
puterea juridic trebuie s fie înregistrat.
Din diverse motive acest lucru nu se realizeaz întotdeauna. În
tabelul de mai jos este ilustrat procentul
contractelor înregistrate i neînregistrate.
A i înregistrat contractul? %%
Nu 15, 0
Da, la Cadastrul Funciar 2, 7
La întrebarea despre înregistrarea contractelor de arend a
pmântului au r spuns doar
proprietarii-arendatori. Dup cum arat datele, o
bun parte din contracte (15,0% !) nu sunt
înregistrate
deloc i, vorbind serios, nu au valoare juridic. Dac mai
inem cont i de faptul c 8,1% din proprietarii
funciari în genere nu au încheiat vreun contract, putem ajunge la
concluzia c 23,1% din arendatori nu se
afl în câmpul reglement rii juridice a
rela iilor de arend .
Înregistrarea contractelor de arend a pmântului se
realizeaz de dou organe – primria (82,3%),
19
Practica existent de înregistrare a contractelor de
arend ine de o procedur facil de încheiere
a
lor. Înregistrarea contractelor la primrie exclude formalismul
inutil, cheltuielile de deplasare în centrul
judeean pentru a vizita cadastrul funciar local. Firete
c o asemenea simplificare convine ambelor pr i
– arendatorului i arendaului.
Înregistrarea contractelor de arendare a pmântului în conformitate
cu forma
organizatorico-juridic a întreprinderii
Forma organizatorico-juridic a
În
total
Nu 11, 1 19, 2 16, 7 - 10, 0 14, 4
Da, la primrie 86, 8 76, 8 83, 3 100 90, 0 2, 9
Da, la Cadastrul Funciar 2, 1 4, 0 - - - 2, 7
100 100 100 100 100 100
Cel mai frecvent se înregistreaz contractele încheiate cu SA –
100,0%, cu ÎI – 90% i cu SRL –
86,8%.
Nu mai puin important este chestiunea termenului de
încheiere a contractului de arend a
proprietii funciare. Cât de frecvent se desfac asemenea
contracte?
Desfacerea contractului de arend. Dintre 464 de arendai intervievai
200 au reziliat
contractele de arend a proprietii funciare. În total au fost
reziliate 7413 contracte de arend. Fiecare
arenda a anulat în mediu aproximativ 16 contracte, iar
contracte în aciune, de regul, sunt mai puine.
Dup cum demonstreaz datele, numrul contractelor anulate
îl întrece pe cel al contractelor în
aciune. Aceast situaie nu poate fi apreciat univoc.
Proprietarul funciar poate anula contractul de
arend, descoperind un mod nou, mai eficient, de tranzac ie
funciar sau hotrând s prelucreze de sine
stttor pmântul.
Într-o oarecare msur , cauza anulrii contractelor este
ilustrat de r spunsurile arendatorilor la
întrebarea: „Care sunt cauzele anulrii contractelor?”. Firete
c trebuie s se in cont c acestea sunt
opiniile arendailor. inând cont de statutul lor nu se poate conta
pe o obiectivitate i competen deplin.
Nici proprietarul funciar-arendator nu întotdeauna a ilustrat
obiectiv cauza adevrat a anulrii
contractului de arend.
Opiniile difer considerabil în cît privete varianta
plii de arend mici, care, dup prerea
arendailor, constituie 3,9% din numrul total al cauzelor. În acelai
timp, plata mic pentru arend, dup
prerea proprietarilor-arendatori constituie tocmai 90,3% din
numrul total al cauzelor i al nemulumirii
3.4. Termenii contractului de arend
Despre consolidarea relaiilor de arend i gradul de încredere
atât a proprietarilor-arendatori, cît
i a arendailor în asemenea form de colaborare economic ne
demonstreaz termenii pentru care se
încheie contractele de arend.
R spunsurile
4 ani - 0, 2
6 ani - 0, 2
15 ani 0, 3 -
100 100
Este clar faptul, c cu cît este mai mare termenul de încheiere
a contractului de arend, cu atât mai
mult se poate considera c se instituie o
atmosfer de încredere în relaiile de arend în
agricultur .
Actualmente, în conformitate cu datele chestionrii, în practica
încheierii contractelor de arend a
pmântului predomin termenul scurt (87%) de câte 1-3 ani,
sau mai puin scurt de câte 5 ani – mai mult
de 10%.
Asemenea situaie, probabil, mrturisete despre faptul c arenda
ca form de gospodrire, cu
toate c este destul de r spândit în Republica
Moldova, se mai afl la o etapa incert. Starea de
instabilitate, neîncredere care s-a instaurat în relaiile economice
din sectorul agrar, împiedic încheierea
contractelor pe termen lung. Între timp, arenda pe termen scurt
este o piedic evident în calea
Tabelul 3.24.
Termen, pentru care se încheie contracte de arend în
conformitate cu forma
organizatorico-juridic a întreprinderii-arenda
SRL GF Coop SA ÎI
În total
1 an 7, 4 18, 8 25, 0 - 10, 0 12, 7
2 ani 1, 6 4, 2 8, 3 - - 2, 8
3 ani 77, 8 64, 4 58, 3 100 90, 0 72, 1
4 ani - 0, 5 - - - 0, 2
5 ani 11, 2 10, 5 8, 4 - - 10, 5
6 ani 0, 4 - - - - 0, 2
10 ani 1, 6 1, 1 - - - 1, 3
25 ani - 0, 5 - - - 0, 2
În total 100 100 100 100 100 100
Termenul de încheiere a contractelor de arend cu SRL-urile i
gospodriile de fermieri este mai
de durat decât cel cu alte întreprinderi. SRL-ul încheie
contracte pe termen de la 1 la 10 ani inclusiv, GF
– de la 1 la 25 ani inclusiv. Cât n-ar fi de straniu, SA
încheie contracte doar pentru 3 ani. Cooperativele
încheie pe un an – 25, 0%, sau pe trei – 58, 3%.
Un caracter variat are i termenul de încheiere a contractelor cu
SRL-urile i gospodriile de
fermieri. În cadrul SRL-urilor se manifest trei variante: pe
un an – 7,4%, trei ani – 77,8%, cinci ani –
11,1%. În cadrul gospodriilor de fermieri, contracte pentru un an –
18, 8%, pentru trei ani – 64, 4% i
pentru cinci – 10, 5%. Asemenea tendine
ofer proprietarilor funciari arendatori libertate de a
alege.
Termenul de arend în conformitate cu aprecierile
proprietarilor funciari – arendatori.
Dup cum arata tabelul 3.25, termeniul de arend
variaz dup forma organizatorico-juridic a
întreprinderii cu care se încheie contractul, dar aceste aprecieri
nu se deosebesc cardinal de cele ale
arendailor. Tabelul 3.25.
forma
organizatorico-juridic a întreprinderii-arendator,
%
1 2 3 5 10 15 25
SRL 6, 8 0, 9 79, 6 10, 8 1, 4 0, 5 -
Gospodrie de fermieri 19, 5 1, 9 64, 4 13, 0 0, 6 - 0, 6
Cooperativ 15, 9 2, 3 68, 2 13, 6 - - -
SA - - 100, 0 - - - -
Termenii optimali de arend. Evaluarea celui mai potrivit termen de
arend a pmântului, dat
de ctre proprietarii-arendatori, se prezint ca o proiectare a
reprezentrilor despre starea lucrurilor pe
piaa funciar , despre dinamica acestei piee i planurile
pentru viitor. În tabelul 3.26 este ilustrat termenii
optimali de arend a pmântului, în conformitate cu aprecierile
arendatorilor. Dup cum se vede,
aprecierile arendatorilor arat o diferen vdit de
practica real a termenului de încheiere a contractului
de arend. Aadar, termenii optimali, în conformitate cu opiniile
respondenilor, este considerat de la 1 la
3 ani doar de 20,4% din cei intervievai, mai mare de 5 ani – de
79,6%. Cel mai potrivit termen de arend,
dup opinia arendatorilor, este de 5 ani – 34,1% sau de 10 ani
– 30,5%.
Tabelul 3.26.
Termen optimal, ani %%
În total 100
De fapt ne confruntm cu un spectru larg de opinii. Nici o
variant nu atinge bariera de 50% i nici
una nu se manifest de pe poziii prioritare. Probabil cauza
principal const în lipsa unor orientri ferme
spre perspectiv. Aceasta se refer i la baza legislativ,
i la accesibilitatea creditelor, i la asigurarea cu
tehnic i deservire a ei, i la cerinele pieei, condiiile de
export a produciei etc. R spuns la toate aceste
întrebri poate oferi doar statul, politica sa economic.
3.5. Condiiile i formele plii de arend
Constituirea pieei în sectorul agrar, în general, la fel precum
noutatea rela iilor de arend, în
Tabelul 3.27.
Corelaia diferitor condiii de realizare a plilor pentru
arend în Republica Moldova
R spunsurile
pentru arend
În % din venitul brut 37, 5 34, 5
Mixt 4, 6 6, 2
Contractele de arend a pmântului, în cele mai frecvente
cazuri, se încheie cu specificarea a dou
forme de achitare a plilor pentru arend: plat stabil –
59,3% i procent din venitul brut – 34,5%.
Forma mixt de achitare a plilor constituie 6,2%. În
r spunsurile arendatorilor i ale arendailor se
manifest unele diferene, cu toate c acestea nu
influeneaz considerabil asupra caracterului plilor de
arend, dar diferenele denot momente importante. Ele ne vorbesc
de faptul c arendaii, în comparaie
cu arendatorii, diminueaz într-o oarecare msur
cota plilor stabile i, în acelai timp, mresc cota
plii în procente din venitul brut, realizat din vânzarea
produselor. Se manifest aceast diferen i în
aprecierea cotei plilor mixte.
Forma organizatorico-juridic a
În total
Stabilit 63, 9 54, 9 33, 3 50, 0 70, 0 59, 4
% din venitul
30, 3 38, 3 66, 7 - 30, 0 34, 5
Mixt 5, 8 6, 8 - 50, 0 - 6, 1
În cadrul SRL-urilor, ÎI i al GF domin plile fixe – respectiv
63,9%, 70,0% i 54,9%. În
cooperative – cota de la realizarea produsului brut – 66,7%. În SA
în egal msur plile sunt fixe i
mixte – câte 50% respectiv. În cadrul tuturor tipurilor de
întreprinderi, cu excepia cooperativelor,
„procentul de la realizarea produsului brut” variaz de la
30,0% la 38,3%. Condiiile mixte de achitare a
Tabelul 3.29.
Satisfacia de condiiile contractului în conformitate cu genul de
activitate al arendatorului
Sunte i mul umit de
condi iile contractului?Genul de activitate
Da Nu
Activitate individual 70, 9 29, 1
Lucr tor în
întreprindere
71, 2 28, 8
Sondajul a demonstrat c cei mai satisf cui de condiiile
contractului de arend dintre proprietarii
funciari-arendatori sînt lucr torii întreprinderilor agricole
– 87,5%. Nu este exclus faptul, c cauza acestei
satisfacii const în faptul, c anume aceti
„lucr tori ai întreprinderilor agricole” au constituit
întreprinderea, prin oferirea cotelor sale în arend. Ei, posibil,
comparativ cu alte categorii, se folosesc de
careva înlesniri precum i de posibiliti mai mari de a influena
asupra condiiilor de încheiere a
contractului. Totodat, dup cum au demonstrat datele rezultate
din chestionar, aceast categorie de
proprietari funciari-arendatori mai frecvent indic la
respectarea condiiilor specificate în contractul de
arend.
în conformitate cu genul de activitate al arendaului
Sunt îndeplinite condi iile contractului?Genul de
activitate
Deplin Par ial Nu se realizeaz
Pensionari 76, 7 20, 0 3, 3
omeri 63, 5 34, 9 1, 6
Activitate individual 72, 7 23, 6 3, 6
Lucr tor în gospodria
întreprindere
25
Cel mai frecvent nu se îndeplinesc condiiile specificate în
contractul de arend în cazul arendrii
de la persoanele care practic o activitate individual de
munc, de la cele angajate la alte întreprinderi i
de la pensionari.
R spunsurile
arenda ilor
R spunsurile
Natural 82, 5 86, 5
Mixt 15, 6 11, 7
În total 100 100
Dup cum se atepta, în condiiile lipsei de „bani-cash” la sate
plata pentru arenda pmântului mai
frecvent se realizeaz în natur . Acest tip de
plat este mai puin supus riscului pentru arenda i
acceptat
economic i psihologic de ctre steanul-proprietar funciar. În
conformitate cu aprecierile arendailor,
plata în natur constituie – 82,5%, iar
dup prerea arendatorilor – 86,5%. Diferena de 4,0% poate
fi
explicat prin prezena unui acord oral despre plat, tip de
raporturi deosebit de r spândite în mediul
rural.
Aprecierea gradului de r spândire a realizrii plilor în bani
practic coincid în cazul ambelor
categorii de respondeni – 1, 9% i 1, 8%. Plata în bani este
practicat, de regul, de arendaii de suprafee
mari, care dein o baz financiar solid i canale
certe de realizare a produciei.
Concluzie: predominarea plilor în natur mrturisete
despre imperfeciunea relaiilor economice
de pia în mediul rural, fapt confirmat i de datele oferite de
statistica oficial – nu mai puin de 20% din
locuitorii satelor se afl în afara circuitului monetar.
Cea mai mare parte a arendailor este pe deplin
satisf cut de „caracterul natural” al plilor
pentru arenda pmântului, care le simplific raporturile
cu stenii, diminueaz par ial responsabilitatea de
realizarea produciei, de calitatea ei i capacitatea de a se impune
ca marf . În aceast situaie este mai
dependent i i se lezeaz interesele locuitorului satului, care
a transmis pmântul în arend.
Îndeplinirea condiiilor contractului. Înclcarea normelor
juridice în timpul încheierii
contractului de arend a proprietii funciare, cât i multe alte
circumstane i condiii de risc duc la
înclcri în indeplinirea condiiilor contractului.
Nu se realizeaz 0, 4 2, 0
Nu a r spuns 0, 3 2, 0
Este evident diferena opiniilor: arendaii dau o apreciere a
realizrii condiiilor contractului mult
mai optimist, arendatorii sunt mai pesimiti, diferena fiind destul
de mare constituind 8,6%.
Tabelul 3.33.
R spunsurile
arenda ilor
R spunsurile
N-a r spuns 4, 7 5, 1
Dup cum se vede, exist probleme i în cât privete
îndeplinirea condiiilor în termenul stabilit.
Aprecierile ambelor pr i, implicate în relaia de arend, sunt
10% - 14%, din contracte nu se îndeplinesc
la timp, sau în general nu se ofer vre-un
r spuns.
Tabelul 3.34.
Da 81, 4
Nu 16, 9
Probabil, satisfacia unei pr i considerabile din
proprietarii-arendatori (81,4%) de condiiile
menionate în contractul de arend vine din simplul fapt
c arenda pmântului primit în proprietate de la
stat ca form de gospodrire în agricultur nu are
pân când vreo alternativ; cererea de cumprare a
pmântului mai r mâne înc nesemnificativ. Totodat,
transmiând pmântul în arend, ranul îi
transmiterea pmântului în arend. În sfâr it, condiiile
contractului le permit majoritii proprietarilor
funciari care au transmis pmântul în
arend s munceasc în gospodria, creia i-a arendat
cota funciar .
Dar se impune ateniei faptul c 16,9% (!) din arendatori nu
sunt satisf cui de condiiile
contractului. Aproximativ acelai procent de arendatori alctuiesc
grupul activ, încadrat în câmpul
muncii. Aceste persoane au necesiti mai mari, fapt care frecvent
determin desfacerea contractelor de
arend.
Cauzele principale ale insatisfac iei
arendatorilor
de condi iile men ionate în contractul
de arend , %
Plata mic pentru arend 90,3
Achitarea plilor cu întârziere 3,7
Prelucrarea necalitativ a pmântului 1,4
Înclcarea condiiilor menionate în contract 4,6
Cauzele insatisfaciei sunt destul de concrete: cea mai
important const în insatisfacia de
condiiile contractului de arend – plata mic (90,3%),
urmat de întârzierile plilor (3,7%) i, în sfâr it,
de înclcarea altor condiii, menionate în contract – 4,6%.
Cauzele principale de desfacere a contractelor de
arend
de ctre arendatori (dup prerea arendailor), %
S-au desprins de la grup i îi prelucreaz singuri
pmântul
75,7
Nu se pltesc impozitele 0,6
Au plecat la alt lider 9,1
De pe poziiile arendailor, cauza de baz a desfacerii
contractelor de arend a proprietii funciare
const în trecerea la prelucrarea de sine stttor a pmântului –
75,7%, pe locul doi, plecarea la alt lider
din cauza plii mici pentru arend.
3.6. Problema creditului pentru arendai
28
(57,8%) nu se folosesc de credite. Cauzele acestui fenomen sunt
destul de cunoscute: condi iile
inacceptabile de oferire a creditelor de ctre bnci; lipsa unei
practici ipotecare, utilizarea unor surse
extrabancare de împrumut de mijloace.
Tabelul 3.35.
Au luat credit pe parcursul ultimului an %%
Da 42, 0
Nu 57, 8
N-au r spuns 0, 2
Marea majoritate a creditelor primite de ctre arendai sunt cele pe
termen scurt, pân la un an –
94%. i doar 6,0% din credite sunt pe termen lung, de peste un an.
Cauza const în aceea, c marea parte
a pmânturilor arendate se folosete pân când în scopul
cultivrii culturilor anuale mai puin intensive
(cereale, floarea soarelui), ceea ce permite c ptarea unor
„bani uori”, mai ales din exportul produciei.
Cu toate acestea, procentul înalt pentru creditele de termen lung
nu contribuie la realizarea proiectelor de
perspectiv în cultivarea viei de vie, în
pomicultur , ameliorare i alte domenii, care cer
investiii
considerabile.
Luate pe termen %%
Pe termen lung, mai mult de un an 6, 0
Cel mai puin – 37,8% - i-au credite gospodriile de fermieri i
cooperativele – 33,3%. Într-o
msur mai mare folosesc creditarea societile pe aciuni i
întreprinderile individuale – 50,0%, iar SRL-
urile – 45,7%.
Tabelul 3.37.
Primirea de credite în conformitate cu statutul legal al
întreprinderii
Au primit credit Forma organizatorico-juridic
a
întreprinderii Da Nu
Tabelul 3.38.
Primirea de credite pe termen de un an i de mai mult de un an
Au primit credit pe termen
Pân la un an Mai mult de un an
SRL 94, 7 5, 3
GF 94, 6 5, 4
Coop 60, 0 40, 0
SA 100 -
ÎI 100 -
3.7. Viitorul relaiilor de arend: inteniile arendailor i ale
proprietarilor funciari
Experiena rilor cu o pia
funciar dezvoltat demonstreaz c arenda,
ca tip de tranzacie a
pmântului, va exista întotdeauna. Dar propor iile i
manifestrile ei, probabil, se vor schimba în
conformitate cu întreaga gam a factorilor economici, sociali i
politici. O oarecare viziune (subiectiv i
de grup) asupra viitorului relaiilor de arend în sectorul
agrar din Republica Moldova ne ofer planurile
proprietarilor funciari-arendatori i ale arendailor.
Planurile arendatorilor. Deoarece proprietarul funciar
actualmente are puine variante (de a
prelucra pmântul de sine stttor, de a-l transmite în arend,
de a-l înstr ina), inteniile lui sunt expuse în
dorina a 79,4% din respondeni de a continua i pe viitor relaiile de
arend. La acest numr pot fi sumai
3,2% dintre arendatorii care, în principiu, sunt satisf cui de
relaiile de arend, dar le va continua
transmiând cota în arend altui lider. Puini, doar 6,4% din
arendatori, intenioneaz s desfac contractul
de arend i s prelucreze de sine stttor pmântul su.
Atrage atenie faptul, c aproape fiecare al
zecelea arendator nu i-a determinat planurile pentru viitorul
proprietii sale funciare.
Tabelul 3.39.
De a prelungi contractul de arend 79, 4
De a rezilia contractul, a transmite cota altui lider 3, 2
De a rezilia contractul, a prelucra cota individual 6, 4
Nu tie/n-a r spuns 11, 0
Planurile pentru viitor , %Genul de activitate
De a prelungi
transmite cota altui lider
prelucra cota individual
Activitate individual 53, 3 3, 3 30, 0 13, 4
Lucr tor în
Lucr tor la alt
Genul de activitate influeneaz considerabil planurile
arendatorilor. În mare msur intenioneaz
s transmit i în continuare cotele sale în
arend dou categorii de persoane: încadrate în câmpul
muncii
– lucr torii din întreprinderile agricole (87,3%), i
pensionarii (86,5%). Ce-i drept, cauzele care le
determin deciziile difer . În msur destul de
mic sunt satisf cui de starea relaiilor de
arend
persoanele care practic o activitate individual de
munc i omerii – 62,9%, precum i cele care sunt
angajate în cadrul altor întreprinderi.
Tabelul 3.41.
Cota genurilor de activitate a arendailor în corelaie cu viitorul
pmântului
Planurile liderilor-arenda i pentru viitor %%
De a procura pmântul în proprietate 16, 8
De a prelungi contractele de arend 73, 3
De a renuna la o parte din terenuri 4, 5
De a procura tehnic agricol i de prelucrare 3, 4
Altele 1, 3
N-au r spuns 0, 7
Planurile arendailor cu referin la arend i la
formele de folosire a pmântului sunt prezentate
în tabelul 3.41. Chestionarea arendailor a demonstrat c
planurile lor pentru viitor difer de cela ale
arendatorilor. Majoritatea intenioneaz s
prelungeasc relaiile de arend (73,3%), dar 16,8%
din
arendai ar dori s procure terenuri agricole în proprietate.
Este îmbucur tor faptul, c în ciuda tuturor
dificultilor i incertitudinii din „mediu” numai 4,5%
intenioneaz s renune la o parte din pmânturile
luate în arend.
31
În sectorul agrar exist atâtea lucruri neclare, iar statul
urmeaz s realizeze înc foarte mult în
domeniul asigur rii legale i instituionale a relaiilor
funciare, încât datele c ptate în cadrul investigaiei
despre inteniile de a continua activitatea de antreprenoriat, fie
în relaii de arend, sau procurând
pmântul în proprietate, sunt destul de
îmbucur toare.
De secole pmântul în Moldova a fost bogia principal, de aceea
pentru stat a fost i r mâne
actual problema crerii unor condiii optimale pentru folosirea
eficient a pmântului, care este baza
bunstrii rii i a populaiei ei.
4. Concluzii i recomandri
În agricultura Republicii Moldova se apropie de final privatizarea
pmântului. Dup privatizare
proprietarul funciar de la sat are trei variante de
administrare a cotei sale de pmânt: de a o prelucra de
sine stttor, de a o transmite în arend sau de a o vinde, a o
înstr ina.
Cercetarea realizat în 326 de sate din ar , care
constituie 3 1 din localitile rurale ale Republicii
Moldova, prin chestionarea a 1476 de proprietari funciari i 464
arendai, a demonstrat c în rândurile
lucr torilor agricoli, cea mai r spândit este –
arenda. Portretul sociologic al arendatorilor i arendailor,
caracterul relaiilor contractuale dintre aceste dou pr i
i al problemelor cu care ele se confrunt s-au
manifestat destul de evident în rezultatele sondajului
sociologic.
1. S-a stabilit c arenda ii sunt oameni cu un
capital social mai mare – experien, instruire i
competen în domeniul agriculturii. Procentul arendailor cu
studii superioare este de 74,0%,
dintre care 64,0% au studii superioare speciale agricole. Nu au
careva studii doar 0,6% din
arendai. Vârsta medie a arendailor - 47 de ani, minim – 22 de
ani i maxim – 75.
2. Dimensiunile întreprinderilor agricole organizate
recent difer , dar 88,0% din arendai îi
desf oar activitatea economic pe terenuri
agricole cu suprafaa mai mare de 100 ha. Fiecare al
patrulea arenda dispune de 501 – 1000 ha, fiecare al
cincilea – de mai mult de 1000 ha . În mediu
suprafa a arendat de un
arenda este de 680 ha, fapt care permite realizarea
produciei agricole
cu respectarea cerinelor agrotehnice. În aa fel, arenda, într-o
msur cunoscut, anuleaz teza
despre parcelarea pmântului în rezultatul privatizrii.
3. Investigaia a stabilit c în calitate de cauze
principale ale transmiterii pmântului în arend se
manifest: imposibilitatea de a-l prelucra manual,
f r de utilizarea mijloacelor tehnice – 62,4
%;
starea sntii – 20,1%. Datele rezultate din chestionar nu
confirm opinia, precum c majoritatea
arendatorilor sunt pensionari. Printre proprietarii funciari care
au transmis pmântul în arend
acetia alctuiesc 20,6%, cea mai mare parte a arendatorilor sunt
persoane aflate la vârsta activ –
74,7%.
32
4. S-a stabilit c majoritatea contractelor de
arend a pmântului se întocmesc în
form scris. Dar
mai r mâne considerabil procentul (15,0%) celor care nu sunt
înregistrate, iar 82,3% sunt
înregistrate în cadrul primriei i al Cadastrului Funciar (când
contractul de arend se întocmete
pe un termen de mai mult de trei ani). Termenul majoritii
contractelor de arend cuprinde 1-3
ani (87,0%), 5 ani – mai mult de 10,0%.
5. Contractele de arend a pmântului prevd trei
condi ii de achitare a pl ilor pentru
arend :
plile stabile – 59,3%; în % de la realizarea produsului brut
– 34,5%; pli mixte, care alctuiesc
6,2%.
6. Nu a c ptat o r spândire
vast încheierea contractelor de arend a
bunurilor materiale (cota
valoric). Actualmente doar 50,0% din proprietarii de bunuri
materiale posed asemenea
contracte.
7. Planurile arenda ilor i ale arendatorilor
pentru viitor sunt pozitive: 79,4% dintre proprietarii
funciari au menionat dorina sa de a prelungi contractul de arend,
fapt determinat în mare
msur de lipsa posibilitii de a alege. Majoritatea
arendailor la fel intenioneaz s prelungeasc
raporturile de arend a pmântului – 73,3%. Dar 16,8% mai
intenioneaz se procure pmânt în
proprietate.
Aadar, rezultatele investigaiei ne ofer posibilitatea de
a concluziona c arenda pmântului s-a
afirmat destul de repede în Republica Moldova în calitate de
form de baz a tranzaciilor economice în
care în calitate de obiect figureaz pmântul i în funcie de un
ir de circumstane poate s se menin în
acest statut o perioad destul de lung, poate chiar
suficient pentru viaa unei întregi generaii.
Cauzele acestui fenomen sunt, pe de o parte, afeciunea
tradiional pe care o resimte ranul din
Basarabia fa de pmânt, pe care cu pauz de jumtate de
secol l-a primit din nou în proprietate.
Actualmente majoritatea locuitorilor de la sate se afl la
limita de jos a sr ciei i în afara circuitului
monetar, salvându-i existena doar în condiiile de gospodrie
natural. ranul nu se va despr i în
curând de pmânt, deoarece pentru multe familii cota de pmânt este
aproape c unica surs din care îi
dobândete mijlocele de existen.
Pe de alt parte, arendaii se ciocnesc i ei de un ir de
impedimente. Pân la momentul actual în
Republica Moldova este comparativ foarte mic ptura social,
capabil de a procura în proprietate
terenuri agricole considerabile. De aceea pentru arendaii, chiar
avui din punct de vedere financiar, este
mai favorabil arenda pmântului pe un termen de trei ani, cu
folosirea lui prioritar în calitate de terenuri
arabile, pe care se cultiv culturi în condiii de mecanizare
înalt (cerealiere i tehnice), cu orientarea spre
export.
În condiiile de arendare a pmântului riscul pentru arendai se
minimalizeaz: creditele pot fi uor
întoarse, plata pentru arend se realizeaz mai mult în
natur , partea cea mai considerabil a produciei
33
de proprietarul funciar, frecvent se comport ca un
st pân temporar, nu respect cerinele agrotehnice,
diminuând fertilitatea solului.
Recomand ri, rezultate din
investiga ie:
a) de a elabora un model al contractului de arend a
pmântului, în care s-ar relata în detalii
drepturile i obligaiile pr ilor, temeiul în baza cruia se
desface înainte de termen contractul,
condiiile de recuperare a profitului pierdut din cauza desfacerii
înainte de termen a contractului i
alte aspecte ale relaiilor reciproce dintre pr i;
b) de a elabora dou variante ale proiectului de
arend a patrimoniului material:
- despre arenda patrimoniului material;
- despre arenda patrimoniului material urmat de
procurarea lui;
c) de a realiza investigaii cu scopul elucidrii cauzelor
oscilrii frecvente a volumului plilor pentru
arend a pmântului în cadrul diferitor tipuri de întreprinderi
agricole. Plata pentru arenda unui ha
oscileaz pân la 5 i mai multe ori; în 90,0% din cazuri
nemulumirea proprietarilor funciari-
arendatori de condiiile contractului de arend se reduc anume
la plata mic pentru arend, în baza
aceasta se poate trage concluzia despre lezarea de c tre arendai a
drepturilor proprietarilor de
cote de pmânt. În cazul plilor stabile în mare parte nu se ine cont
de fertilitatea solului i alte
circumstane obiective;
d) de a contribui la extinderea reelei de companii de leasing
i cooperative, orientate spre
necesitile atât ale arendailor, cît i ale gospodriilor r neti,
care prelucreaz pmântul de sine
stttor;
e) de a elabora un sistem de creditare cu destinaie
special în scopul procur rii de ctre arendai a
terenurilor agricole în proprietate;
f) de a accelera elaborarea legii Republicii Moldova „Cu
privire la creditarea în baz de ipotec”;
g) de a activiza lucrul de informare în mediul arendailor i
al proprietarilor de pmânt în problema
relaiilor de arend – termenul de încheiere a contractelor,
tipul i formele plilor pentru arend,
drepturile i obligaiile pr ilor, în ce cazuri se restituie
paguba pricinuit i alte aspecte ale
relaiilor dintre pr i.
În general urmeaz s inem cont de faptul c arenda
pmântului, fiind cea mai r spândit form
de gospodrire pe piaa funciar din Republica Moldova, se
va mai menine înc mult timp, de aceea
anume statul are menirea de a-i asuma responsabilitatea de crearea
unui climat favorabil relaiilor de
arend: a bazei legislative corespunztoare, a raporturilor
creditar-bancare i fiscale, a structurilor
instituionalizate – asociaiilor de fermieri, cooperativelor,
reelelor de întreprinderi mici de prelucrare a
produciei agricole, firmelor de leasing i altor structuri
orientate spre acordarea de servicii, climat care ar
oferi relaiilor în agricultur un caracter civilizat,
acceptat atât de locuitorii satelor, arendai i arendatori,
cât i de stat în general.
Pentru arenda (lider)
Chestionar pentru sondajul “Arenda terenului agricol”
V rug m s participa i la sondajul
de opinie referitor în problemele de arend a
terenului agricol. Sondajul este efectuat de Centrul de
investiga ii strategice i reforme la
cererea Ministerului Agriculturii i Industriei Prelucr tore.
Obiectivele sondajului – de a primi
informa ia „din primele mâini” referitor la arendarea
pmântului.
Aprecierile i sugestiile Dvs. vor fi luate în
considera ie la elaborarea
recomand rilor pentru îmbunt ire
rela iilor de arend în
agricultur .
Ancheta este anonim .
Operator __________________________ Data «_____» martie 2001
1 SRL
3. Localizarea întreprinderii : sat ______________ ,
sector ___________________,
jude __________________________
1 Total ____________
6. M rimea medie a unei cote de teren agricol
_______________ ha
7. Câte persoane care v-au dat pmântul în arend sunt angajai
la întreprinderea Dvs. ______
8. Termenul de arend a pmântului ____________
ani
9. Avei contract de arend a pmântului cu proprietarii?
1 Da
2 Nu
1 Nu
11. Câi proprietari de teren au reziliat contractul cu Dvs.?
______
12. Care sunt cauzele rezilierii contractului? Indicai
___________________________________
13 . Condiiile de plat pentru arend
1 Plat fix
3 Mixt
1 În bani
1 În totalitate
2 Par ial
1 În termenul stabilit
2 Peste termenul stabilit
36
17. Care este opinia Dvs., pentru ce termen este mai
convenabil de încheiat
contractul de arend a pmântului? ______ ani
18. Ai luat credite în decursul ultimului an?
1 Da
2 Nu
1 Pe termen scurt, pân la un an
2 Pe termen lung, mai mult de un an
20. Avei Dvs. contracte de arend a cotelor valorice?
1 Da
2 Nu
1 S r scumprai pmântul în proprietate
personal
2 S prelungii contractele cu arendatorii
3 S V refuzai de o parte din suprafeele agricole
4. S achiziionai tehnic agricol i utilaj de
prelucrare a produciei
agricole
2. Studiile Dvs.
Chestionar pentru sondajul “Arenda terenului agricol”
V rug m s participa i la sondajul
de opinie referitor în problemele de arend a
terenului agricol. Sondajul este efectuat de Centrul de
investiga ii strategice i reforme la cererea
Ministerului Agriculturii i Industriei Prelucr tore.
Obiectivele sondajului – de a primi informa ia
„din primele mâini” referitor la arendarea pmântului.
Aprecierile i sugestiile Dvs. vor fi luate în
considera ie la elaborarea recomand rilor
pentru îmbunt ire rela iilor de
arend în agricultur .
Ancheta este anonim .
Operator __________________________ Data «_____» martie 2001
1 SRL
jude __________________________
3. Ai semnat contract de arend a terenului agricol cu
arendaul?
1 Da
2 Nu
1 Da
2 Nu
6. M rimea cotelor de teren agricol ale Dvs., ha
1 Total ____________
7. Condi iile de plat pentru
arend
1 Plat fix
3 Mixt
1 În bani
1 Da
2 Nu
11. Sunt îndeplinite condi iile
contractului?
1 În totalitate
2 Par ial
1 În termenul stabilit
2 Peste termenul stabilit
1 Da
2 Nu
39
14. La aceast întreprindere sunt angajai i ali membri ai
familiei Dvs.?
1 Da
2 Nu
15. Ce Va determinat s dai terenul Dvs. în arend?
1 Starea sntii
5 Altele (indicai)
_________________
16. Ai semnat contract de arend a proprietii Dvs. ( cota
valoric)?
1 Da
2 Nu
1 S prelungii contractele de arend
2 S reziliai contract, s transmitei terenul altui
lider
3 S reziliai contractul i s prelucrai pmântul de
sine
stttor
1.Vârsta Dvs. ______ ani
2. Ce ocupa ie ave i la moment?:
1 Pensionar
2 omer
5 Angajat la alte întreprinderi