Upload
silviu-tabarnea
View
225
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/8/2019 Arta paleocreştină an
http://slidepdf.com/reader/full/arta-paleocrestina-an 1/11
Arta paleocre tin
1
Universitatea de Arte ,, George Enescu Ia i
Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design Ia i
Specializarea : Conservare-Restaurare
Direc ia de studiu : Restaurare Pictur Mural
Arta Paleoctre tin
Student: âbârnea Andrei
Anul:III
Specializare:Conservare-Restaurare
8/8/2019 Arta paleocreştină an
http://slidepdf.com/reader/full/arta-paleocrestina-an 2/11
Arta paleocre tin
2
Cuprins
I.Arta paleocrestin
1. Originea artei cre tine
2. Premisele artei cre tine
3. Premisele religioase i biblice
4. Arta Paleocre tin Occidental
II. Arta Catacombelor
1. Inscrip iile
2. Pictura
8/8/2019 Arta paleocreştină an
http://slidepdf.com/reader/full/arta-paleocrestina-an 3/11
Arta paleocre tin
3
I.Arta paleocrestin
1.Originea artei cre tine
Arta cre tin î i are originea în primele secole cre tine, fiind influen at de arta elenist icea romanic , istoricii de art vorbesc de o art elenist pentru arta occidental a imperiuluiRoman i o art roman a spa iului occidental al acestuia. Pe ansamblu, domin îns aceea iviziune: idealul de frumuse e fizic , cultul pentru propor ie i armonie, m sur i ritm, gra ie
i elegan , cult care s-a accentuat tot mai mult, începând cu secolul al -II-lea. Aceste formeartistice, ca mijloace de expresie, erau adecvate idealului greco-roman: anume idealul devalorizare a vie ii, a a cum manifesta, cu bucurie i placerile p mânte ti, pe care arta erachemat s le redea idealiz ndu-le.
Artistul cre tin în devenire, avea îns în vedere un ideal de via diametral opus: n zuin a luiera aceea s de expresie unui con inut nou de idei, fiind derutat îns de mijloacele deexprimare pe care i le ofer epoca. Aceast derut se constat u or din ov iala stilistic aprimelor crea ii artistice p strate. Astfel o prim atitudine neadecvat este preluareaesteticii eleniste în întregul ei, crezându-se c implicarea con inutului nou de idei se poaterealiza prin simple ad ugiri i semne exterioare, cum ar fi steaua plasat deasupra uneifemei cu un copil, care pare a fi cea mai veche încercare de a reda pe maica Domnului cuPruncul. Discrepan a dintre form i con inut etse destul de evident .
O a doua atitudine gre it , care s-a impus ca urmare a e ecului celei dint i a fost negareaposibilit ii principale de exprimare prin imagini a Tainelor întrup rii i în general, acon inutului noii religii, cu noua vi ziune asupra lumii pe care o implic . Aceast atitudine afost sus inut de c tre arti tii care au refuzat s admit posibilitatea exprim rii prin imaginea misterelor cre tine. Mult mai t rziu, în secolul al-VIII.lea, Sf ntul Ioan Damaschin va spunec prin imagini se pot exprima mai multe decât prin cuvinte: ,,dac un p gân se apropie detine i- i cere s - i ar i credin a pe care o ai, du-l în biseric s priveasc imaginile sfinte,,.Pe de alt parte, limbajul imaginilor era necesar i pentru scopuri didactice, astfel SfântulGrigorie cel Mare afirm : ,,în sfintele loca uri se folosesc imagini pentru ca aceia care nucunosc scrierea s poat citi vorba pe pere i, ceea ce nu sunt în masur s zideasc în c r i,,.
8/8/2019 Arta paleocreştină an
http://slidepdf.com/reader/full/arta-paleocrestina-an 4/11
Arta paleocre tin
4
Era dificil, în perioada primar , g sirea unei forme artistice, adecvate con inutului intensspiritualizat, al noii religii, care trebuie exprimat, vizualizat. Acceptând imaginea, arti tiicre tini tiau foarte bine c nu orice imagine serve te acestui obiectiv. Acest proces de
c ut ri va dura multe secole.
O a treia atitudine eronat a fost respingerea total a esteticii elenistice. Cultul corpului de ofrumuse e des vâr it , chiar daca etica i estetica îl asociau cu un suflet frumos, înseamn în ochii cre tinului de atunci, subordonarea sufletului fa de trup i în consecin ,alunecarea în senzualism, cu un sens contrar spiritualiz rii reclamat de idealul biblic. S-acrezut atunci c arta cre tin trebuie s procedeze la o radical demistificare a frumuse iifizice, ajungându-se astfel la reprezent ri dizgra ioase, cum apar în unele catacombeRomane.Paul Evdochimov remarc neglijen a fa de forma artistic spunând c o icoan nupoate coborî niciodat sub un anumit nivel artistic. Iconograful trebuie s p streze spiritul
culorilor, auzul consonan elor muzicale ale liniilor i ale formelor, s st paneascdes vâr irea mijloacelor care permit povestirea cerului.
8/8/2019 Arta paleocreştină an
http://slidepdf.com/reader/full/arta-paleocrestina-an 5/11
Arta paleocre tin
5
2 .Premisele artei cre tine
Orice apreciere legat de începutul artei cre tine trebuie s in cont de straul de religieilegal (religio ilicita) pe care l-a avut cre tinismul în primele trei veacuri. Acest statut nu ar mas doar teoretic, ci s-a concretizat în persecu ii care uneori de Nero (54-68) la Diocle ian(284-305), au luat forma unor adev rate masacare. În primele trei secole, cre tinismulfolose te un limbaj plastic încifrat, uneori influen a de p gânism. Cre tinii adopt unelesimboluri p gâne, dar le investesc cu un sens specific cre tin mult mai bogat i profund.
Anotimpurile, care pentru p gâni erau semne ale ale vie ii, devin simbol al învierii. Gr dina,finicul, porumbelul, p unul evoc paradisul ceresc. Corabia, simbol al c l toriei sufletelor
c tre lumea de dincolo, devine simbolul bisericii i al sufletului pe care îl conduceDumnezeu.Mitul lui Orfeu care coboar în infern pentru a - i c uta so ia, pe Euridice, devinesimbolul lui Hristos pogorându -se la iad pentru a scoate omenirea de acolo. O figur stând înpicioare, cu mâinile ridicate în rug ciune erau un simbol roman, care în mod obi nuitexprim pietatea, i-a g sit repede locul în arta cre tin .Mai t rziu aceast imagine a fostfolosit pentru a o repreyenta pe Maica Domnului ca simbol al Bisericii rug toare. O altimagine era aceea a filosofului a ezat cu un sul de pergament în mân , imagine folosit decre tini pentru a -L înf i a pe Hristos ca adev ratul filosof i i zvorul în elepciunii.
Porumbelul simbol universal al duhului sfânt
Mielul simbol biblic al lui Hristos
Chiar i simbolurile eotice, Amor i Psyche, primesc o semnifica ie nou : dorul sufeltuluidup Absolut i iubirea lui Dumnezeu, descoperit prin Hristos. La acestea se adaugimaginile autorit ii imperiale (portretele împ ra ilor, monedele, medalioanele) care dupconvertirea lui Constantin vor exercita o influen major asupra arte Bisericii cre tine. O
8/8/2019 Arta paleocreştină an
http://slidepdf.com/reader/full/arta-paleocrestina-an 6/11
Arta paleocre tin
6
alt categorie de simboluri este inspirat de Vechiul i Noul Testament. Astfel prinintermediul simbolurilor, Biesrica a încercat s elaboreze un limbaj al imaginii care s poatexprima acel i adevar ca i cuv ntul sacru.
3 .Premisele religioase i biblice
Apostolii care L-au auzit prin cuvânt i L-au v zut la chip pe Fiul lui Dumnezeu, dupPogorârea Duhului Sfânt, au predicat Evanghelia slujindu-se deopotriv de cuv nt i deimagine. A adar ,în principiu, cre tinismul apare ca o religie a cuvântului i a imaginii, înegal m sur . Prima comunitate de cre tini era constituit dintre evreii din Ierusalim, careerau mai ostili imaginiilor. A doua comunitate a fost reprezentat de eleni ti, adic de evreiidin diaspora care s-au deta at fa de Lege i de Templu. Majoritatea eleni tilor converti i sevor ghida dup înv t turile Evangheliei i mai pu in dup anumite prescrip ii i porunci aleVechiului Testament.
4.Arta Paleocre tin Occidental
Arhitecura
Italia
San Pietro,Roma(dup 330,demolat la începutul sec.XVI) San Giovanni in Laterano,Roma
8/8/2019 Arta paleocreştină an
http://slidepdf.com/reader/full/arta-paleocrestina-an 7/11
Arta paleocre tin
7
Fran a
Arhitecura paleocre tin francez este ini iat în timpul dinastiei merovingiene.Timpurileconstructive folosite cel mai frecvent sunt baptiseriul cu plan central (octogonal cu sau f rdeambulator sau quadrilobat, precum i ba zilica)
Baptisteriul Saint-Jean, Poitiers (sec. IV) Biserica, Saint Generoux
Nordul Spaniei
Ini iat de vizigo ti, arhitectura din nordul Spaniei prezint scheme mai compacte decât încazul Italiei- biserici-sal (cu o singur nav ) sau cu bazilici terminate spre est sau nu înhemiciclu ci rectangular.
San Juan,Banos de Cerrato San Pedro de la Nave
8/8/2019 Arta paleocreştină an
http://slidepdf.com/reader/full/arta-paleocrestina-an 8/11
Arta paleocre tin
8
II.Arta Catacombelor
Întemeia i nu numai pe descoperirile unor înainta i de valoarea lui Bosio, ci mai ales pestudiile arhiologului italian Giovanni Battista de Rossi, a c rui oper înseamn temelia a a-numitei arhiologii cre tine, ne afl m ast zi în fa a unor rezultate sigure, din care se poatetrage o sintez i ne putem face o idee l murit despre acea pictur a fresco ce decorapere ii catacombelor. Pân a nu intra în untru subteranelor, s arunc m o privire asupracercet rilor ce s-au f cut în cursul timpului. Dup ce epoca de înflorire a acestormonumente a încetat, galeriile subterane au servit pân -n secolul al IX-lea ca loca uri de închinare, c utate de peregrinii veni i din toate unghiurile cre tinit ii. Dup aceast dat ,ele sunt l sate cu totul în uitare, ca i cum n-ar fi fost. Este într-adev r de mirare c ni te
monumente a a de curioase au atras b garea de seam a a de t rziu. Aceast p r sire inepân la anul 1568, când cel dintâi glas ce s-aude e al unui erudit din timpul Rena terii,Onofrio Panvinius, în opusculul s u De ritu speliendi mortuos apud veteres et de eorum(Colonia, 1568).
Egipteanul i-ascundea mortul în misterul templelor subterane, în mastabale i -n piramide,pân la mari adâncimi;
Catacombe Egipt
8/8/2019 Arta paleocreştină an
http://slidepdf.com/reader/full/arta-paleocrestina-an 9/11
Arta paleocre tin
9
Catacombe italia Catacombe Italia (Roma)
1.Inscrip iile
La Palida lic rire a candelelor de lut sau de bronz i a dungilor de lumin ce str bateau prinbagele, galeriile se umpleau de misterul ce p trunde inima de o temere dumnezeiasc , cuml-a cuprins pe S. Ieronim cînd, apucându- i aminte de versul lui Vergiliu: ,,Horror ubiqueanimos simul ipsa silentia terrent,, c uta mormintele apostolilor si martirilor. Inscrip iile în irate pe fa a murilor sporeau aceast impresie. Ie ite din cuget ri privitoare la moarte,ele vorbeau ca o sfânt carte i numai câteva cuvinte i expresii laconice, caracteristic princare se deosebesc de inscrip iile pâg ne, mai lungi, se desprinde o bogat via sufleteasc .Num rul lor mare nu numai în Italia, ci i-n Spania, Galia i Africa roman ; foarte multe s-aurisipit când au golit catacombele de podoabele lor, dar din cele r mase pe loc sau aflate prinmuzeele Vatican, Capitolin, San paolo fuori le mura, S. Giovanni in Laterano, tot se
desprinde cucernica amintire a zorilor cre tinismului.
Cele mai vechi inscrip ii sunt de origine oriental i se g sesc mai cu seam în catacombelelui Callist.
Catacomba Sf. Callist
8/8/2019 Arta paleocreştină an
http://slidepdf.com/reader/full/arta-paleocrestina-an 10/11
Arta paleocre tin
10
Numeroase în cele dou secole dintâi, semn ca limba greac era cea oficial , mai pu in în celde-al III-lea sau al IV-lea i aproape deloc în al V-lea.
2 .Pictura
Dac studiul catacombelor ne-a dat o idee mai slab de felul cum spiritul cre tin i-a asimilatcu a a de mici prefaceri o form ce exista mai înainte, întrucât prive te pictura galeriilorsubterane ne afl m în fa a unui lucru nou. Este într -adev r ciudat o pictur în întunericul ce-l fr mânta i a întrupat-o cu mai mult adev r în c teva tr s turi, cam rudimentare, ce-idrept, decât a putut s-o fac vreodat un arhitect. Cu mijloace artistice mai ml dioase,acelea de care se serve te pictura, ei n-a putut g si o art mai potrivit care s farmece maiviu ochiul cre tin i s -l duc într-o lume cereasc . Am fi avut, desigur o imagine mai precis ,dac aceast pictur s-ar fi pastrat în întregime. De i pu in variat , pictura din catacombe enou i atr g toare; daca ea d ochiul o nea teptat bucurie, aceasta se datoreaz faptuluica a putut exprima în mare parte, frumuse ea moral a religiei noi, cu toate ca g sim, maiales în cele dintâi picturi cre tine, acea potrivire dintre idee i form . Sufletul cre tin , care sevede a a de slab la început, intr i se deyvele te într-o m sur mai mare în orice pictur , cucât aceasta e mai nou .
Fresca din Catacomba di San Sebastiano (Roma) Fresc Sf.Marcellinus i Petru (Roma)
8/8/2019 Arta paleocreştină an
http://slidepdf.com/reader/full/arta-paleocrestina-an 11/11
Arta paleocre tin
11
Bibliografie
1.,,Istoria Artelor,,-Alexandru Naum, Colec ia Paidea- Arte.
2.,,Civiliza ii Antice,,-LaRousse, Enciclopedia Rao.3.,,Istoria Artelor,,-Dan P curariu, Editura Victor, Bucure ti 1999.
4.www.Gogle.ro.
5.,,Curs de Art Cre tin ,,- Lector univ. Gavriil HO OLEANU, Z briceni 2007
6.,, Art cre tin eclesial ,,- Lect.univ. dr., Alexandrescu, Adrian Matei, Conservare-Restaurare, Ia i,2005