BOLILE UTUTECILOR SI RI5CUL CONTAIAINIRII UI,IANE @

  • View
    217

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of BOLILE UTUTECILOR SI RI5CUL CONTAIAINIRII UI,IANE @

  • Blospeolagle

    BOLILE UTUTECILOR SI RI5CUL CONTAIAINIRII UI,IANE

    Daniela Bordo - fnstituiul de Speologie'Emil Rocovilo'"Cristiqn Bordo - Foc. de /lr\edicino Veterinoro, Univ. de Stiinte Agricole qi Medicins' Vetarinoro", Cluj-Nopoco

    Abstract:Considering the great incidence between caveF and bats, it is imporlant lo know tiat bab can carry out and tEnsmit different pathogensgents, which are sources ofsome diseases. Several categories ofdiseases can be identified: viral, bacterial, rikettsial, parasiticalandfungal diseases. For each category the suthors indicate the maln pathogenic agents along 'rvith principal disEase symptoms. Two ofthe most important diseases, rabies and hystoplasmosis, are extensively discussed considering their genetio variants incidences,modes of dissemination, symptoms, and treetmeni. Finally, rmarks on prevention and caution rules are made.

    i l iecii, la fel ca loate mamiferele, prezinlenumeroase boli, din care o parte Bunl transmisibile

    h gi la om. Longevitatea crescuE a acestor animale,de pane la 14 ani sau chiar mai mul t , precum qicomportamentul lor gregar, sunt factori ce permitnumerogilor agenti patogeni sd se rlsplndeascd cuugurinF in cadrul coloniilor mari. Astfel, s-aconstatat ce cele mai afeciate specii de liliecisunt cele care formeaze colonii de sute de miide indivizi, ca de ex. Tadadda bras,T,ensis dinAmerica Centrala Fi de Sud. In aceste conditii,bolile se transmit cu mare ulurinF,lntr-un timprelativ scurt, atat h alte populalii de animale,cat gi la cele umane, fiind denumite din aceastecuza epizootii, respecliv antropozootii.

    Dupe cum este bine enosqJt, loate speciilede lilieci din Romania sunt insec{ivore. ceea ceva determina o incidentd a anumitor boli gi vaexclude altele specifice liliecilor hematofagi (carese hranesc cu sange), frugivori (cu fructe),seminivori (cu seminte), camivori sau omnivori.Intrucat, in prezent, turismul 9i expediliilespeologice internalionale nu mai sunt atat derestrictive ca in trecui, considerdm utile $i totodateinslructive prezentarea celor mai ftecvente boli ale liliecilordin intreaga lume.

    in funclie de agentul etiologic, bolile care afedeazeliliecii pot fi clasifi cate in lrei mari categorii: boli infec-lioase,boli parazitare li boli micotice.

    1. Bolile infecfioase

    Bolile infectioase sunt acele boli care au capacitateade a.se transmite de la un animal la altul prin intermediulmicroorganismelor patogene. in aceastd categorie seinscriu virozele, bacteriozele 9i rikettsiozele (parazitiintracelulari). Principalele caracteristici ale acestor agenliinfectiogi sunl sistematizate in cele ce urmeaze:

    a) t rusurile, sunt germeni extrem de mici, foarte pulinevoluati, acelulari, alcatuiti dintr-o molecule de acidnucleic, ADN sau ARN Si o capsule de naturd proteicg.Virusurile mai comDlexe au in olus o membrana de nature

    lipoproteic5 sau glucidolipidoproteica. Datorite organizariirudimentare nu-Si pot realiza un metabolism propriu,multipficarea lor fiind posibile doar prin patazitarcaobtigatorie a celuleivii.lnserul sanguin al li l ieciloraufostdescoperiti anticorpi pentru cca. 35 de viroze (RAPUNTEANgi BorDzsAR,2002).

    I - Virusul nbiei. GP - glicoproteine: PM - prot6ine ale matricei;FP - fosioproteine: NP - nucleoproteine; ARN - acid ribonucleic;

    ARN-P -ARN polirnerazS.

    b) Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, cunucleu primitiv Se inmultesc prin diviziune direda, iar vitezalorde multiplicare este extraordinarde mare. Din totalitateabacleriilor existente in lumea vie. doar o mic5 Darte suntpatogene producend boli infectioase prin mulliplicarea lorin celula gazda (virulenla) ti prin producerea unorsubstante toxice (toxigeneze).

    c) Rikeftsii/e sunt microorganisme situale la granitadintre virusuri gi bacterii. Sunt asemanetoare morfologic,structural 9i chimic bacteriilor, dar la fel ca gi virusurile, elenu se pot multiplica decat in tesuturi vii. Provoacd bolifebrile, care se recunosc adesea prin apadtia unor erupliitegumetare caracteristice. Unele rikettsii sunt patogene gipenlru om,

    Dinlre numeroasele boli infeclioase ale liliecilor, cele maiimportante vor fi prezentate sub aspectul agentului patogengi al afectiunii induse (Tabel 1), iar rabia, cea mai grave boaletransmisibila de la lilieci la om, va fi prezentaE in detaliu.

    }IPR

    II

    Fig.

    IIl-IF't 1 4t :t . '

    In-l 6

    @'l L-A v ' .

    2W.1o.t;.

    ARN

  • l i l ieci (Bneor et al, 1998). ln Europa, pe parcursul anilor, inparalel cu rabia vulpine, s-a inregistrat o recrudescenla acazurilor de lilieci purtitori de rabie. O statistice efectuatdin Europa, intre anii 1954-1989, a indicat 390 de cazuride lilieci infectali cu virusul rabiei, recordul fiind delinut deDanemarca, cu 87% cazuride imbolndviri (PoRLIER, 1990).Tendinta acestuifenomen, atat cronologic, cet gi geogralic,este prezentate in Tabelul2.

    ln anul 2002, in Scolia a fost confirmat un caz mortalde rabie, la un bdrbat de 56 de ani, care a fost muqcat deun liliac din specia Myotis daubentonii. Acesta a fost primulcaz de rabie, inregistrat in Marea Britanie, din 1907. inseptembrie, acelasi an, oficialitatile din nordulAngliei auanuntat cd un liliac care a mugcat o femeie, a fost lestatpozitiv la virusul rabiei. Din fericire, Jemeia nu a dezvoltatsemne de boala, degivirusul potential monal ar fi putut fitransmis pe aceasle cale.

    TransmitereVirusul rabic, existent in salive, se transmite aproape

    exclusiv prin mugcdturi. Cu toate acestea muqcetura unuianimal aflat in perioada de incubaiie nu prezinte risc detransmitere a bolii, deoarece virusulnu se g6segte in salivE.Doar dupe ce se multiplice Siproduce modificdricerebralevirusul va ajunge in glandele salivare giin saliva, putand iiastfel transmis prin mugceturi. ln cazuri extrem de rare,rabia se poate transmite gi indhect, prin aerosoli.

    Simptomatologie

    Boala esle o encefalomielitd acutd, cu evolutie rapida9i sfargit letal. Rabia prezinte trei faze distincte: fazaprodromici, faza excitative gifaza paralitici. '

    in prima fazA (cu durata de 2-3 zile) virusul rabic sepropaga centripet, de la nivelul plagii (zgarietura, mugcdturesau inlepaturd), prin nervii periferici, spre sistemul nervoscntral, unde se multiplice. Perioada de incubatie estevariabild, de regulS de 7-8 zile, inse, in cazuri rare, poatefi de cateva luni sau chiar ani. In faza de debut a bolii aDarcefalee, indispozilie 9i alte fenomene neuropsihice. Din

    Tabel2. lncidenta rabiei la liliecii din Eumpa (dupe PoRuER, 1990)

    An Tarl Cazurl

    1954-'1984 lugoslavia, RFG, RDG,Polonia. Turcia. IJRSS

    1 1

    1985Danemarca

    PoloniaURSS

    1 0

    11

    r986-j s89

    OanemarcabpaniaFrlnta

    lante oe JosRDG

    Cehoslovacia

    192

    'f 5'l

    1

    SNC, virusul se disperseaza apoi spre periferie; tot pelraiectul nervilor. Primele tesuturi atinsesuntceleapropiatede centrii nervogii: retina, (bmeea (producand fotofobie),mugchiilimbii, glandele salivare (unde titrul anticorpilor estemai ridicat decat in salive). Boala poate imbreca formafudoase cu agitatie, hiperexcitabilitate la stimuli tdemi,halucinatii, hidrofobie $i crize spasmodice sau formaparali ce, unde, faza excitative lipsegte, fiind inloclita desomnolentd, parestezii gi paralizii (speci{icd mai alesvulpilor gi erbivorelor). Moartea survine, de regula, dupamaxim 10 z i le de la debutu l bo l i i , pr in insuf ie ientdcirculatorie si resoiratorie.

    II

    IIl ml8

    t 1 4t ll=t \l N r

    IBt *@,

    Biospeolagie

    TratamentTurbarea, odate aparute este intotdeauna fatale 9i de

    aceea tratamentul se adreseazd persoanelor suspecte dea fi infectate, avand drept scop blocarea Si neutralizareavirusului rabic la poarta de inlrare pentru a impiedicadeclangarea bolii. Astfel, lrebuie instituit imediat tratamentullocal constand in toaletarea plagii, prin spalare abundentacu ap5 Si sepun, aplicarea de antiseptice locale (virusul

    Fig. 2 - Endoparaziti

    esle sensibil la eter, acetone, doroform) 9i infiltratii cu serantirabic. Tratamentul specific constd in vaccinareantirabici, care se va aplica cet mai prompt cu putin!4.Degi in lara noastra vaccinarea antirabice nu se facepreventiv vaccinarea profilacticd a persoanelor cuinalt riscde conlact cu virusul rabiei este Dreferabile din mai multemotive. In primul rand pentru ce, degi vaccinarea ante-expunere nu eliminE necesilatea unei terapii adilionaleaplicate dupe expunerea la virusul rabiei, simplifica instfoartemult terapia, prin descregterea numerului de doze necsare,eliminand necesitatea administrdrji globulineloiimune penlrurabia umand (HRIG). ln al doilea rAnd, protejeazd persoanelepentru care lerapia post-xpunere poate intazia. Astfel, ceicare prezin6 un continuu risc la expunerea cu virusul rabiei artrebui se se vaccineze la fiecare doi ani.

    2. Bolile parazitare

    Bolile parazitare suDl delerminate de protozoare, dediverse grupe de helminli (viermi), acarieni (c6puge) sauinsecle parazite (pureci, plognile). Aceste bolinu determindo mortalitale ridicate, degiprin incidenla lor crescu6 producmad nepl6ceri in randul populatiilor de lilieci Oabelul 3).

    ai Protozoarele. lncrengdtura protozoarelor cuprindeorganisme al ceror corp qste format dintr-o singuri celul6.Se deplaseaz6 fe prin migcari amoeboidale, fie cu ajutorulungr'organite speciale pentru locomotje: flageli sau cili. lnconditii de viate nefavorabile, prezintS forme chistice.Protozoarele parazite se ppt raspendifie directde la o gazdala alta, fie prin gazde intermediare obligatorii.

    bl Endopanzi.tii. Cei mai frecventi endoparaziti intalnitila lilieci sunt viermii cilindrici din Clasa Nematoda 9i viermiiplati din Clasa Trematoda gi Clasa Cestoda (Fig. 2). Unuldintre cei mai comuni endoparaziti ai chiropterelor estenematodul Strongy/a chanta glycinhyza. Conform unui studiuefectuat de DANca