Blospeolagle

BOLILE UTUTECILOR SI RI5CUL CONTAIAINIRII UI,IANE

Daniela Bordo - fnstituiul de Speologie'Emil Rocovilo'"Cristiqn Bordo - Foc. de /lr\edicino Veterinoro, Univ. de Stiinte Agricole qi Medicins' Vetarinoro", Cluj-Nopoco

Abstract:Considering the great incidence between caveF and bats, it is imporlant lo know tiat bab can carry out and tEnsmit different pathogensgents, which are sources ofsome diseases. Several categories ofdiseases can be identified: viral, bacterial, rikettsial, parasiticalandfungal diseases. For each category the suthors indicate the maln pathogenic agents along 'rvith principal disEase symptoms. Two ofthe most important diseases, rabies and hystoplasmosis, are extensively discussed considering their genetio variants incidences,modes of dissemination, symptoms, and treetmeni. Finally, r€marks on prevention and caution rules are made.

i l iecii, la fel ca loate mamiferele, prezinlenumeroase boli, din care o parte Bunl transmisibile

h gi la om. Longevitatea crescuE a acestor animale,de pane la 14 ani sau chiar mai mul t , precum qicomportamentul lor gregar, sunt factori ce permitnumerogilor agenti patogeni sd se rlsplndeascd cuugurinF in cadrul coloniilor mari. Astfel, s-aconstatat ce cele mai afeciate specii de liliecisunt cele care formeaze colonii de sute de miide indivizi, ca de ex. Tadadda bras,T,ensis dinAmerica Centrala Fi de Sud. In aceste conditii,bolile se transmit cu mare ulurinF,lntr-un timprelativ scurt, atat h alte populalii de animale,cat gi la cele umane, fiind denumite din aceastec€uza epizootii, respecliv antropozootii.

Dupe cum este bine enosqJt, loate speciilede lilieci din Romania sunt insec{ivore. ceea ceva determina o incidentd a anumitor boli gi vaexclude altele specifice liliecilor hematofagi (carese hranesc cu sange), frugivori (cu fructe),seminivori (cu seminte), camivori sau omnivori.Intrucat, in prezent, turismul 9i expediliilespeologice internalionale nu mai sunt atat derestrictive ca in trecui, considerdm utile $i totodateinslructive prezentarea celor mai ftecvente boli ale liliecilordin intreaga lume.

in funclie de agentul etiologic, bolile care afedeazeliliecii pot fi clasifi cate in lrei mari categorii: boli infec-lioase,boli parazitare li boli micotice.

1. Bolile infecfioase

Bolile infectioase sunt acele boli care au capacitateade a.se transmite de la un animal la altul prin intermediulmicroorganismelor patogene. in aceastd categorie seinscriu virozele, bacteriozele 9i rikettsiozele (parazitiintracelulari). Principalele caracteristici ale acestor agenliinfectiogi sunl sistematizate in cele ce urmeaze:

a) t rusurile, sunt germeni extrem de mici, foarte pulinevoluati, acelulari, alcatuiti dintr-o molecule de acidnucleic, ADN sau ARN Si o capsule de naturd proteicg.Virusurile mai comDlexe au in olus o membrana de nature

lipoproteic5 sau glucidolipidoproteica. Datorite organizariirudimentare nu-Si pot realiza un metabolism propriu,multipficarea lor fiind posibile doar prin patazitarcaobtigatorie a celuleivii.lnserul sanguin al li l ieciloraufostdescoperiti anticorpi pentru cca. 35 de viroze (RAPUNTEANgi BorDzsAR,2002).

I - Virusul nbiei. GP - glicoproteine: PM - prot6ine ale matricei;FP - fosioproteine: NP - nucleoproteine; ARN - acid ribonucleic;

ARN-P -ARN polirnerazS.

b) Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, cunucleu primitiv Se inmultesc prin diviziune direda, iar vitezalorde multiplicare este extraordinarde mare. Din totalitateabacleriilor existente in lumea vie. doar o mic5 Darte suntpatogene producend boli infectioase prin mulliplicarea lorin celula gazda (virulenla) ti prin producerea unorsubstante toxice (toxigeneze).

c) Rikeftsii/e sunt microorganisme situale la granitadintre virusuri gi bacterii. Sunt asemanetoare morfologic,structural 9i chimic bacteriilor, dar la fel ca gi virusurile, elenu se pot multiplica decat in tesuturi vii. Provoacd bolifebrile, care se recunosc adesea prin apadtia unor erupliitegumetare caracteristice. Unele rikettsii sunt patogene gipenlru om,

Dinlre numeroasele boli infeclioase ale liliecilor, cele maiimportante vor fi prezentate sub aspectul agentului patogengi al afectiunii induse (Tabel 1), iar rabia, cea mai grave boaletransmisibila de la lilieci la om, va fi prezentaE in detaliu.

}IPR

II

Fig.

IIl-IF't 1 4t :t . '

In-l 6

@'l L-A v ' .

2W.1o.t;.

ARN

l i l ieci (Bneor et al, 1998). ln Europa, pe parcursul anilor, inparalel cu rabia vulpine, s-a inregistrat o recrudescenla acazurilor de lilieci purtitori de rabie. O statistice efectuatdin Europa, intre anii 1954-1989, a indicat 390 de cazuride lilieci infectali cu virusul rabiei, recordul fiind delinut deDanemarca, cu 87% cazuride imbolndviri (PoRLIER, 1990).Tendinta acestuifenomen, atat cronologic, cet gi geogralic,este prezentate in Tabelul2.

ln anul 2002, in Scolia a fost confirmat un caz mortalde rabie, la un bdrbat de 56 de ani, care a fost muqcat deun liliac din specia Myotis daubentonii. Acesta a fost primulcaz de rabie, inregistrat in Marea Britanie, din 1907. inseptembrie, acelasi an, oficialitatile din nordulAngliei auanuntat cd un liliac care a mugcat o femeie, a fost lestatpozitiv la virusul rabiei. Din fericire, Jemeia nu a dezvoltatsemne de boala, degivirusul potential monal ar fi putut fitransmis pe aceasle cale.

TransmitereVirusul rabic, existent in salive, se transmite aproape

exclusiv prin mugcdturi. Cu toate acestea muqcetura unuianimal aflat in perioada de incubaiie nu prezinte risc detransmitere a bolii, deoarece virusulnu se g6segte in salivE.Doar dupe ce se multiplice Siproduce modificdricerebralevirusul va ajunge in glandele salivare giin saliva, putand iiastfel transmis prin mugceturi. ln cazuri extrem de rare,rabia se poate transmite gi indhect, prin aerosoli.

Simptomatologie

Boala esle o encefalomielitd acutd, cu evolutie rapida9i sfargit letal. Rabia prezinte trei faze distincte: fazaprodromici, faza excitative gifaza paralitici. '

in prima fazA (cu durata de 2-3 zile) virusul rabic sepropaga centripet, de la nivelul plagii (zgarietura, mugcdturesau inlepaturd), prin nervii periferici, spre sistemul nervosc€ntral, unde se multiplice. Perioada de incubatie estevariabild, de regulS de 7-8 zile, inse, in cazuri rare, poatefi de cateva luni sau chiar ani. In faza de debut a bolii aDarcefalee, indispozilie 9i alte fenomene neuropsihice. Din

Tabel2. lncidenta rabiei la liliecii din Eumpa (dupe PoRuER, 1990)

An Tarl Cazurl

1954-'1984 lugoslavia, RFG, RDG,Polonia. Turcia. IJRSS

1 1

1985Danemarca

PoloniaURSS

1 0

11

r986-j s89

OanemarcabpaniaFrlnta

lante oe JosRDG

Cehoslovacia

192

'f 5'l

1

SNC, virusul se disperseaza apoi spre periferie; tot pelraiectul nervilor. Primele tesuturi atinsesuntceleapropiatede centrii nervogii: retina, (bmeea (producand fotofobie),mugchiilimbii, glandele salivare (unde titrul anticorpilor estemai ridicat decat in salive). Boala poate imbreca formafudoase cu agitatie, hiperexcitabilitate la stimuli €tdemi,halucinatii, hidrofobie $i crize spasmodice sau formaparali ce, unde, faza excitative lipsegte, fiind inloclita desomnolentd, parestezii gi paralizii (speci{icd mai alesvulpilor gi erbivorelor). Moartea survine, de regula, dupamaxim 10 z i le de la debutu l bo l i i , pr in insuf ie ientdcirculatorie si resoiratorie.

II

IIl ml8

t 1 4t ll=t \l N r

IBt *@,

Biospeolagie

TratamentTurbarea, odate aparute este intotdeauna fatale 9i de

aceea tratamentul se adreseazd persoanelor suspecte dea fi infectate, avand drept scop blocarea Si neutralizareavirusului rabic la poarta de inlrare pentru a impiedicadeclangarea bolii. Astfel, lrebuie instituit imediat tratamentullocal constand in toaletarea plagii, prin spalare abundentacu ap5 Si sepun, aplicarea de antiseptice locale (virusul

Fig. 2 - Endoparaziti

esle sensibil la eter, acetone, doroform) 9i infiltratii cu serantirabic. Tratamentul specific constd in vaccinareantirabici, care se va aplica cet mai prompt cu putin!4.Degi in lara noastra vaccinarea antirabice nu se facepreventiv vaccinarea profilacticd a persoanelor cuinalt riscde conlact cu virusul rabiei este Dreferabile din mai multemotive. In primul rand pentru ce, degi vaccinarea ante-expunere nu eliminE necesilatea unei terapii adilionaleaplicate dupe expunerea la virusul rabiei, simplifica instfoartemult terapia, prin descregterea numerului de doze nec€sare,eliminand necesitatea administrdrji globulineloiimune penlrurabia umand (HRIG). ln al doilea rAnd, protejeazd persoanelepentru care lerapia post-€xpunere poate intazia. Astfel, ceicare prezin6 un continuu risc la expunerea cu virusul rabiei artrebui se se vaccineze la fiecare doi ani.

2. Bolile parazitare

Bolile parazitare suDl delerminate de protozoare, dediverse grupe de helminli (viermi), acarieni (c6puge) sauinsecle parazite (pureci, plognile). Aceste bolinu determindo mortalitale ridicate, degiprin incidenla lor crescu6 producmad nepl6ceri in randul populatiilor de lilieci Oabelul 3).

ai Protozoarele. lncrengdtura protozoarelor cuprindeorganisme al ceror corp qste format dintr-o singuri celul6.Se deplaseaz6 fe prin migcari amoeboidale, fie cu ajutorulungr'organite speciale pentru locomotje: flageli sau cili. lnconditii de viate nefavorabile, prezintS forme chistice.Protozoarele parazite se ppt raspendifie directde la o gazdala alta, fie prin gazde intermediare obligatorii.

bl Endopanzi.tii. Cei mai frecventi endoparaziti intalnitila lilieci sunt viermii cilindrici din Clasa Nematoda 9i viermiiplati din Clasa Trematoda gi Clasa Cestoda (Fig. 2). Unuldintre cei mai comuni endoparaziti ai chiropterelor estenematodul Strongy/a chanta glycinhyza. Conform unui studiuefectuat de DANcau giCapugE (1966) asupra helmintofauneichiropterelor din Romania, specirle de liliecicele maiinfestatecu ace$ti paraziti interni sunt: Pipistre 6 pipistrellus 89%din exemplarele sludiale, Miniopterus schrerberst 81%,

Balile nitriectIor

Tabelul 1. Bolile infe4ioase ale liliecilor

Agentul etiologic Boala

Virusuri Viroze

Lyssav/ius (FamRhabdovindae)Fbvivitus (F am.T€aviridae)

Alfavirus (FamTogavuidae)

Rab/b - virusul afecteaze sistemul neryos c€ntral (SNC), cauzend alterari de comporlament, paralizieti moarte. Este c€racteristic tuturor mamiferelor.FebE hemongbe - lectorul principal este Fntarul, dar virusul poate fi transmis ii prin ssliva liliecilorhematofagi infectati.

Encefabm:Elfta ecvin' - boalt caraclerizate prin tebr, li sulerinla SNC. Atecteaz! ln special caii 9ioamenii, iar liliecil hematofagi infectati natural, prin ingestia de sange, pot transmite la rendul lor boalaaltor gazde.

Bacterii Bacterioze

Brucelta spp.

leplospi'a spp.

Boreliarecwrentis

Yersinia(=Pasteurena)

Sa/mooe,la spp,

Sr,gretla spp,

BrLEebza - boaE cosmopolitA, ce afecleeze in general bovinele. Liliecii hematofagi se pot contaminaprin sangeb animalelor bdnar€ 9i pol |ransmite boala la alte animale sau la om-Leptospircza - h lilieci infeqia s-a obsenEt in mod accidental. Leptospirele, microorganisme spiralate,se localizeza de obicei ln rinichi, de unde se eliminS prin urina ln rnediul e)(tern, infedard apa.Febn recuente - lili{:cii pot reprezenta un rczervor natural al scestei boli, transmise prin ptduchi, inzonele europene Fi pdn crpuge ln alte zone geografice. Se manlfeste prin febri ti ulc€ratii necroticeale mucoaselor. Se Doate fansmite la om.Pesta bubdnbi - la lilieci s-a descris doar infeclie eperimentalt de laborator. La infectia naturaE suntrecepti\.e numeroase specii de rnamifere, pesrri gi dnul. Gefi€nii sunt eliminati prin tecalecontaninand apa, solul, alhentele. Sirnptomdol@ia este putin caracleristica, animalele fiind g;siteadesea m@rte, ftr5 a prezenta semne prernergtloqre.

Febrc t'fobe - €ste determinaul de germeni Grarn-n€gativi, cu s[uctur, conrpbd gi patogenitateridicate pentru animale 9i om. Se transmite prin intermediul subiectului infectai, dar se pot r€gsi 9i inmediul extern, pe sol, apt, alimente, Boala poate ti localizau ls nilelul tubului digestiv (toxinfectiealirnentar!), sau pot fl boli septicemice,Dbenteda - se transmite prin materlile fecale, boala manifestandu-se prin inflamatie 9i ulceratii alemucoasei inlestinale. Bacilii dizeoterici produc e.|do. 9i exe toxine putemice ce actioneaze asupratubului digesttv 9i SNC. Boala este transmisibiE la om pin ap, sau prin intermediul muttekr.

Rikettsil Rikettsioze

Rikeltsia ikettsi

Coxb a bumeti

BartuEna sW,

Febra pebE a Muntiv SEncoSi - atecteaze liliecii trugivori gl insectivod, mai rar liliecii hematolagi. Sepgate transmite le om prin intermediul cepugelor sau a altor arlropode.Febra Q - boal! contagioasl, rareori fatalA, transmisibil, 9i la om. Infeclia se produc€, ln generai, princontact cu dejectiilg (fecale, urinl) animalelor contaminate. Liliecii pot constitui o sursa de Infe4ie. '

Battonebze - este cunGeuei din r€giunea andine, de la liliecii frugivori din specia Carofiaperspbfiata.

II

o l

N I' \ l

: lL Ic l. F l

L I

3lo lo t

rrJ I

@

Rabia (sau turbarea) este cea mai gravd boaletransmisibila prin intermediul liliecilor, deoarece simptomeleodata instalate vor duce inevitabil la moarlea subiecluluiinfeciat. Virusul rab-ic (Fig, 1) este reprezentantul lip algenuluiLyssavirus. In cadrulacestuigen sunt incadrate gialte virusuri izolate ln diverse puncte de pe glob:

al Virusul Duvenhage (DUV) a fost izolat in Africa deSud la o persoane moarte de rabie in urma unei muscaturide liliac (DUV-1) qi la alti lilieci din Africa de Sud (DUV-2) SiZimbabwe (DUV-3). Suga izolate b lilieciidin Europa de Nordeste apropiate tpului Dwenhage, dar dat distinctd de acesta.A bst denumit provizoriu EBL (European Bat Lyssa virus).

b) Wrusu, Lagos (Lagos batvkus, LBV) a lost izolat la3 specii de chiroptere frugivore din Nigeria (LB-l), dinRepublica Centrafricana (LB-2) Si Guineea (LB-3).

in intreaga lume exista 7 serotipuri diferite de rabie,diferenliate prin structura lor genetica. Dintre acestea,genotipul I este cel implacat in rabia canine, vulpina Si decea transmisd de liliecii din America de Nord qi Sud;genotipul 5, denumit gi EBL-1, este vehiculat aproapeexclusiv de specia de lil iac Eptesicus serotinus, iargenotipul6 (EBL-2) de lil ieciidin genul Myofis.ln Europa,majoritatea cazurilor de rabie transmise prin lilieci estedatorate genotipului 5 (Krnvu, 2001).

IncidenF

Rezervorul acestui virus este reprezentat de toalespeciile de animale cu sange cald (homeoterme) care, feraexceplie, sunl susceptibile de a se lmbolnavi de lurbare.Rolulcel mai important in transmiterea rabiein au vulpile,tupii, qacalii, pisicile li gobolanii. In unele lari din AmericaLatind, un rol major il delin liliecii hematofagi, mai alesDesmodus rotundus. La acesti lilieci virusul rabic nuinvadeaza SNC Ai ln consecinla ei nu fac encefalite 9i numor, insa exseE virusul prin glandele salivare, aclionandca surse permanenti de virus. Si li l iecii frugivori 9iinsectivori se pot lmbohevii Si pot transmite boala, maiales cei care lraiesc in colonii mariin care se pol infectanumerogi indivizi. Aceaste boala fatale, rara in lariledezvoltate, este destul de frecventa in cele s6race, undese inregistreaze cele mai multe cazuri umane, majoritateatiind datorate mugceturilor de caini, dar ii ale altor animale,inclusiv liliecilor.

in legdtura cu specializarile alimentare ale liliecilor, s-aconstatat cd maioritatea liliecilor infectali cu virusul rabrcapartin speciilor insectivore (48,1%), urmate de frugrvore(18,5%), nectarivore Si hematofage (11,1%), carnrvore(7,4%) Si omnivore (3,7%). Aceasta statistica s-a fdcut inBrazilia, Fre in care se intalnesc toate aceste tipun de

Balile l i l iecitor

Tabelul 3. Bolile parazitare ale liliecilor

Agentul etiologic Boala

Protozoare Protozooze

Plasndiun spp

Trypanogma cruzr

Trypanosoma evansi

Leishmania donovani

Malaria -boala cu caracter epidemrc, manifestatt prin accese febrile intermttgnte, splenomegale ltanemie seqrndart Poate evolua ln diferite forme cerebrale ti hemoglobinurice. Se transm e numarprin lenFrul anofel. ln prezent raspandirea bolit este mai mare in zonele tropicale gi subtroptcale Lalilieci a fost izohte doar la 4 specit dtn America de Sud. Se pare ca nici unul dintre acegti paraziti nuproduc malarie umantTripanosomiaze (Boala Chagas) - sunt parazili ai sangelui 9i tesuturilor. Afedeaza numeroase specrlde lilieci. Astfel, 19 specii de tripanosome afecteaze 52 de specii de lilieci. Aceste tripanosome nuproduc infeclii umane.Se intelnegte la llliecii hematofagi. Se transmite de la o gazda la alta (in princlpal ta cai) pnnintemediul liliecilor. ln timDul actului de vamoirism.Leishmanioza visceEH - a fost intelnit, la liliecl din genul ftleropus. Ciclul de viaF al parazitululcuprinde o gazd, vertebrat Si o insectl (lenFr). Boala, transmisibil, la om, se manifesta prin febre,anorexie, ulceratii, Dareze $i moarte.

Endoparazili EndoDarazitoze

Incr. NemathelmithesClasa Nematoda

Incf. PlathelminthesClasa Trematoda

Clasa Cestoda

Viermi cifindnii avand corpul acoperit de o cuticuE groasa. PaBzfreazAln intestinul subtire. In taranoastre, h flieci su fost puse in evidente 3 specii de nematode.

Vierml plali, cu corpul turlit dorsoventral giformt carasleristicl de frunzS. Sunl endoparazitiln tubuldigestiv al vertebratelor. Prezintl organe de fixare sub formt de ventuzg sau disc adeziv. Au un cicluevolutiv complicat, preze and mai multe iorme larva.e 9i schimb de gazde. La liliecii din lara noasteau fost puse in evidenF 18 specii de t ematode ce pardziteaza miecii din familiile Rhinolophuae 9iVesDsrtilionidae.Plathelminti perfect adaptati pentru viala parazitara. Prezintl scolex cu organe de fixare. Ciclulevolutiv este co.nplicat 9i prezint! mai multe gazde intermediaE. ln Fra noasbe b fifieci au fost pusein evident, doue specii de cestode.

Ectoparaziti Ectooarazitoz€

Clasa AiachnidaOrdinulAcad

Fam. lxodidae,Spiturnicidae,

DermanyssidaeClasa lnsectaOrdinul Diptera

Fam. Nyctedbiidae liStrebldae

Ord HeteropteraFam. Cimicidae

Ordinul Aphaniptera

ClpugEle. Sunt acarieni hematofagi, cu copul acopedt de scuturi dorsale gi ventrale, avand untegumenl moale, €)densibil, permitand mdrirea corpului dupe sugerea hranei, Pot provoca de.matite.Ocazig|al acarienii liliecilor pot invada 9i omul, provocend de la simple iritagi pane h fenorneneg|ave de ixodism, ca

"paralizla de cipu9e".

Multele Si tAntarii, Sunt insecle ce au dezvoltate Eripile anterioare, cele posterioare fiindtransfomate ln balansieE. Pot afecda animalele 9i omul, fiind sugetoare de sange, camivore sauparazite. Sunt vectori a numeroase boli infeclioase. tweibiidele pataziteazi majoritatea speciilorde lilieci din tara noas[a.

Plolnltele. Trei specii de plognile invadeaz5 liliecii 9i oamenii: specia cosmopolitA Cim€x lecluraius,specla est-americana LeptocinEx bouet ti specia tropicosrnopolita C. hemipterus. Este evilenttimpodanta aceslor specii in transmiterea bolilor infeclioase lr re lilieci $ oameni.

Purecii. Existe specii de purecil cu specificitate mare, doar pentru chiroptere (Fam. lschnopsyllidae),iar altele care pot parazita diverse speciide vedebrate.

IIII

- lo lo l( v l\ l

:IEI..:l, i l

@

Rhinolophus blasii 56ok gi Rhinolophus ferumequinum 42o/o.Cxrnr,rc 9i Benau (1970) propun lmpertirea chiropterelor

in 3 grupe cu grade diferite de infestare:A: specii frecvenl parazitate (5G-100%);B: specii putin infestate (10-50%):C: specii ocazional parazitate (0-10%). ,,.

in grupa A, autorii, conform rezultatelor obtinuie, maiinclud speciile de lilieci Pipisflerrus nathusii gi Nyctalusnoctula, iar in grupa C specia Plecolus austriacus.

c) Ectoparazitii. Prezinte importanle epidemiologice,deoarece contribuie la diseminarea unor boli infectioasegrave gi transmiterea acestora la om. Astfel, plognitele giFnlarii hematofagi transmit malaria, leishmanioza giagentul bartonelozei; mustele transmit dizenteria; iarcepugele !i alte artropode transmit o serie de rikettsioze($uTEu. 1996; CosoRoAaA, 1994). Dintre acarienii liliecilor,amint im Fam. lxodidae cu reDrezentantu l ,xodesvespeftilionis care a fost intalnit la urmetoarele specii deliliec|. Vesperito mudnus, Rhinolophus fenumequinum,R. h,pposideros, Pipistrellus nathusii, Miniopterussch/erbersii gi Precotus aun:tus (RiDULEscu gi Lusrur, 1964);

Fam. Spinturnicidae cu 5 specii parazite la lilieci gi Fam.Dermanyssidae cu alte 5 spdcii parazite (JWARA, 1967).fnsectele ce panzileaza liliecii sunt reprezentate prinordineld Diptera, Heteroptera gi Aphaniptera, cunumeroase specii. Dintre aceslea, maibine studiate in laranoastre au fost diptercle Nyctedbiidae, pontru care s-audescris 9 specii gi s-a intocmii harla rdspandirii lor inRomania (BURGHELE-BAIACESCU, 1966).

3. Bolile micotice ..Bolile micotice (sau fungice) sunt produse de o serie

de miceli(ciuperci) paraziti, care, odate aiungiin organismulgazdei iSi manifeste actiunea lor vdtamatoare in diferitemoduri: mecanicd, toxica sau necrotice. Transmiterea laom se poate face atat prin contact dlrect, cat 9i pflninhalarea sporilor de micete.

ln raport cu localizarea agentului patogen in corpulgazdeiaceste boli pot fi imp6(ite in micoze profunde sau interne glmicoze superflciale sau dermatomrcoze (Tabel 4)

Histoplasmoza esie o boale generalizata, cu evolutre

H i sto p lasm a ca psu I a tu m

Candida chitopterorum

Candida albicans

Candida parcpsilosisP arccoccid ioide s b rc si lie n s is

Torulopsis glabrala

grava, cauzalS prin inhalarea sporilor unei ciupercimicroscopice, Hrsfop lasma capsulatum. Aceasta existasub forma micelianA ii sporulate, iar talia ciuparcii nudepSgegte celiva microni (106 m).

TransmitereBoala se transmite in principal pe cale respiratorie,

uneori chiarin timpul uneiexpuneri de cateva minute. Alteforme posibile de contaminare, precum cea cutanate, 9idige$va, sunt negliabile. Sporiiacestei ciuperci se gasescin soluriimboge$te cu materie organic5,ln specialln locurineaerisite, cum sunt adaposturile pasarilor $i ale liliecilorcu multe excremente. ln conditii de seceta fungii nusupravie(uiesc, de aceea infeclia umane datorata |.||iecilor,apare mai frewent ln peiteri foarte umede si calde, undese gesesc mari acumuleri de guano care reprezintasubstratul de cregtere al ciupercii. lnse, infeqii importantese produc ai in marile addposturi de pasari, precum celeale geinilor gi ale porumbeilor.

IncidentAAceaste afectiune este endemici pentru America de Nord('in principal sud-estul UsA), America Centrala gi nordulAmericii de sud, spre deos€bire de histoplasmoza africanedatorata alei ciuperci din acelagi gen: Histoprasrna dubojb4care se intalneqte doar in Africa de Sud. Climatul idealeste cel cu temperaturi cuprinse lntre 20-30 'C ai oumiditate de peste 90%, la o medie a precipita$ilor anualede 800-1000 mm. Aceste carac{eristici expfici frc\renlacrescute a cazurilor in pegt€rile tropicale.

SimptomatologieBoala poate prezenta mai multe forme:

al Histoplasmoza p mare. Se manifestd la primulmntacl infeclios. Este subdiviza6 in mai multe forme, infunctie de gravitate. Forma latent6, asimptomatce estespecificd pentru 60-90% din cazurile expuse. Tn zoneleendemice, aproape toati populatia poate fi atins6, fere alteconsgcinle, boala fiind descoperiE in cazuri tortuite, cade exemplu, prin efectuarea unei radiografii pulmonare.Forma manifesta, benign6, se instaleaze dupe o incubatiede 3 pand la 30 zile. Simptomele sunt in primul randpulmonare, c un lablou pseudogripal (febra, tuse, cefaleeetc-), care poate dura €teva sapt6mani. Pe terenuri fragile,in cazul inhalerii unei mari cantita! de spori, se poateajunge la o forma de pneumonie, potential grav6.

Biospeolog ie

Tabel 4. Bolile micotice dsociate liliecilor

Histoplasmoza - boale cosmopolite foarte importantd, cauzat, de fungi Contaminarea sercalizeaze prin hifele Si spodi conlinuti de materia organica din mediul umed. frecventat deli leci 9r pSseri. Este o boal5 respiratorie ce poate fi fatala oamenilo., degi este destul de

Candidoza - a fost izolate la l i l iecii din Columbia. Experimentele indicd o certapatogenitate pentru oameni.Candidozi sau monil iozl - este o afectiune comuna inlalnte la oameni 9i animale. A fostizolati din excrementele liliecilor frugivori lex. Pteropus).Fungi nepatogeni, lntalnit i in,f icatul l i l iscilor americani din specla Leptonycteris sanbornt.Blastomicoza sud-americanl - boalt granulomatoasl a membranelor 9i mucoaselor(gastrointestinalS, pulmoni, noduli limtatici 9i piele). Este ftecventa ln tegiunile subtropicaleale Americii Latine. Sporiviabil iau fost izolatidin excrementele l i l iecilor.Fungi comuni oamenilor Si l i l iecilor. Au fost izolati de pe piel€, membrane 9i mucoaEe.

b) Histoplasmoza secundare(foma disemina6). Se intalnegle, in general, la persoaneleimunodeficiente la care sporii vordifuza In lntregut sistemreticulo-endotelial, putandu-se localiza in numeroaseorgane. se manifesta printr-o inrautafire a $erii generale,cu febre ridicata, adenopatii generalizate, in specialhepatice, neurologice, pulmonare, cardiace, digestive etc.ln absenta unuihatament adecvat moartea va fi inerentd.

c) Histoptasmoza le4iard. Survine in urma unorcontamindri repetale si privegte ln special sistemulDUImOnar,

TEtamentln prezent, pentru iratamentul curaliv alhistoplasmozei

exista numeroase medicamente efi ciente: Ketoconazol,Itraconazol, Amphotericina B etc. Alegerea medicatieicorespunzetoare se va face in funclie de tipul bolii, detoleranl6 9i de alli fac{ori specifici bolnavilor. Un lratamentpreventiv cu Nizoral 9i Sporanox a fost efectuat de catevaechipe de speologi, dar efic€citatea acestora nu a fost incievaluate (OELERoN, 1996).

Aga cum se poate vedea din tot ceea ce am prezentat,intre animale Siom exista un circuit al germenilor patogeni.Pentru intreruperea acestula gi distrugerea germenilorpatogeni trebuiesc aplicate mesuri aevere de igiena. Deasemenea, o buna condi$e fizici qi un statut imunitarputernic al celor expugi infecliei va favoriza evitareaformelor grave de imbolnavire.

ln scooul eviterii contacErii diferilelor boti de cetrepasionalii de chiroptere 9i exploratorii speologi din regiunilecu risc de infectare, se impune respectarea unor regulistric{e, predrm:

. informarea asupra riscului contacHtii unor boli aleliliecilor, specifice regiunilor explorate;, vaccinar€a preventivd impotriva bolilor endemice inacele regiuni:. impotriva rabiei, cea mai buna prevenlie constS inevitarea lil iecilor, conform statutului lor legal deprotectle; ln acest sens recomandem reducerea lamaximum a oricerui contacl cu liliecii, deoarece secunoagte cd reflexul normal de aperare a acesloranimale il constituie mugcarea agresoruluii. purtarea unei meqti tn zonele cu risc maxrm deincidenF a ciupercii H- capasulatum gi ocolirea zonel:.din petterA populate de lil ieci Si cu acumulari masHede guano, vor proteja impotriva histoplasmozer,. evitarea bivuacurilor la nivelul solului;. spelarea gischimbarea hainelor la iegirea din pe$tere

II

3

Ba[iXe li l ieeinor

ln cazul extrem in care o persoana a fost mugcatade un lil iac se impune spdlarea imediate a pldgii cu apeSi sapun, identificarea speciei li l iacului gi consultarearapida a unui medic infectronist in scopul aplicerii uneivaccindri antirabice. Daca este posibil, animalul care amuscat va fl trimis unui laborator de analize antirabicd,ca de exemplu cele din cadrul Facultdtilor de MedicinaVeterinara. Suplimentar se mai poate practica Si ovaccinare antitetanice 9i un tratament cu antibiotice inscopul evitirii altor infectii.

Dincolo de aceste potentiale pericole pe care lil ieciidin intreaga lumea le reprezintd pentru sdnatatea umand,ei ne sunt folositori in nenumarate moduri. Unul dintreacestea, cu legeture directd cu tema abordate, il constituierecenta descoperire medical6 conform cereia liliecii vampiripot salva numeroase vieti omenegti. Astfel, o proteine raIe,din saliva lil iecilor vampiri din America Centrald ii de Sud,prezintd rezultate promitetoare in ceea ce privegtetratamentul ischemiei acute. Cercetari preliminare auindicat ce, in modele experimentale animale, saliva acestorlil ieci lucreaze mai repede, mai bine gi pentru un iimp maiindelungat decat ant icoagulante le actuale. Aceastaproteind, denumit; activator plasminogen salivar (sauDSPA) provine de la specia Desmodus rcfundrs. Se speraca aceastS proteine sd poaie reface abilitatea de a vorbi,orbirea Si paralizia pacientilor ce au suferit diverse infarctegi prin urmare si permite pacientilor sd revine la o viatdnormale, in conditiile administrarii ei in primele trei ore dela atac. Aceste studii se desfegoard deja in Statel., t,nite,Asia gi Eufopa (McKcrzre,2002).

B ibliog rall e

Bredt A., Arauio F.A.A., Caetano J., Rodrigues M.G.R,Yoshizawa M., Silva M.M.S, Ha.maniN.M., Masunaga P.,B u rer S. P., Porto V.A. R, U ied a W. (1 998) l,rorDegps em AeasUftanas e Rurais. Manual de Manejo e Controle, Brasilia:Fundacao nacionalde Saude, 117 o.

Bu.ghele-Belicescu A. (1966) Date noi asupra respandiri inycteribiidelor (Diptera, Pupipara) in Romania. Lucr- ,Dsf.Speol. 'Emil Racavil5", V, pp. 115-123.

chiriac E., Barbu P. (1970) Recherches sur les trematodes dequelques chiropteres de Romanie. Lrvte du centenahe Emilec. Racoviza t86&1968, Ed. Academiei, pp. 459-466.

Cosoroabt l. (1994)Acarclogie veleinaA. Ed. Ceres, Bucuretti,252 p.

Danceu D., Ci p uS e | . ( 1 966) Conf.rbu{,i /a sl udiul helnintolaneichitupErclor din Roumanla. Lucr Inst. Speol.'Emil Racovit5',V , pp .81-89.

Deferon A. (1996) Hrstoplasmose d Hisloplasma capsulatum elsp6l6ologie A tiavers la modde. These Medecine, Bordeaux,428 p.

Dide l. C. (1996) Z@noze parazitate.Ed Ceres, Bucuresti,2@ p.

in concluzie, degi li l iecii sunt potentiali pudetori anumeroase boii, abordarea unei atitudini preventive fatede aceste animale prezinte o importanle majord deoarecein conditii le respectari acestor reguli Si a unor normeelementare de igien6, traesmiterea diferitelor boli de la liliecila om devine neglijabile, sau este chiar eliminate intotalitate. Mai mult, l i l iecii ne pot li prieteni, contribuind laimbuneta$rea stdrii de sdnatate gi chiarsalvand numeroasevieti omeneSti.

Dimache G., Panaitescu D. (1994) Microbiologie Fi parazitologiernedicalE. Ed. Uranus, Bucurelti, 317 p.

Jwara l. ( 1967) Acarieni din fam. Spitumicidae siDermanyssidae(Mesostigmata: Gamaslna) paraziti pe chkoptere din Romania.Lucr. lnst. Speol-'Emil Racovi$", Vl, 9p. 183-192.

Kervin T. (2001) La rage chez les crauves-sooris. DossierSpelunc€ Mundi.

McKenzie J. (2002) Vanpire bat trcats stmke victims? Enzymelrcm bat saliva dissolve blood c/ofs caosed by Strcke.ABCNews.com.

Perianu T. (1996) Bolr/e infectioase ale animalelor. vol.l,Bacteioze, Ed. Fundatiei Chemarea, lagi, 550 p.

Porfier B. ( 1 990) Les ch iropercs et Ia rage en Europe. Revue d uSyndicat National des Vet6rinakes Inspecteufs du Ministerede I'A9ricultu.e, 4, pp. H.

Redulescu 1., Lustun L. (196,4) Contribuliuni la cunoagtereaDarazitofaunei chiropterelor din RSR. Comunlbdri de Zoolqie,V, pp.21-34.

R lpunteanu G. , Bo ld izsa t E . (2002) V i tuso log ie . Ed.AcademicPres, Cluj-Napoca, 355 P.

S uteu l. (1 996) Zoopara itii ,i nediul inconiuefo. //. Ed. Ge nesis,Cluj-Napoca, 311 p.

oN

LU