Upload
others
View
0
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2015-05-21 09:10:20
Bune practici în achizițiile publice de produse din domeniul tehnologiei informației
și a comunicațiilor
În contextul aprobarii prin hotarâre a Guvernului a Strategiei Naționale privind Agenda Digitala pentru
România 2020
1
, în data de 19 mai 2015, s-a readus în prim-plan dezbaterea despre obiectivele privind
introducerea și utilizarea standardelor în achiziționarea tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC).
În ultimii ani, în contextul demersurilor efectuate în scopul tehnologizarii și informatizarii sectorului public la
nivel european, inclusiv din perspectiva interoperabilitații serviciilor publice europene, volumul fondurilor publice
angrenate în proceduri de achiziții publice pentru achiziționarea de servicii informatice a crescut în mod
semnificativ, România nefacând excepție. Spre exemplu, statisticile pentru anul 2014 arata ca fondurile publice
alocate în România unor astfel de contracte sunt de aproximativ 70 de milioane de Euro, doar prin raportare la
valoarea totala a primelor zece contracte atribuite anul trecut pentru achiziționarea de produse TIC.
Aceasta tendința, în continua creștere și dezvoltare, a atras, însa, și nevoia de a monitoriza și analiza îndeaproape
modalitațile de alocare a fondurilor publice în TIC, pentru a asigura o utilizare cât mai buna a TIC la nivel
european. Comisia Europeana a identificat
2
ca principala problema a procedurilor de achiziții publice din
domeniul TIC consta în existența blocajelor („lock-in“) la nivelul autoritaților publice care sunt obligate sa apeleze
la serviciile unui unic furnizor pentru achiziționarea de produse legate de un sistem TIC existent deoarece
informațiile esențiale cu privire la acest sistem sunt cunoscute, de multe ori, doar de catre acesta. De cele mai
multe ori, blocajele conduc la includerea unor trimiteri la marca sistemului TIC existent în documentațiile de
atribuire aferente contractelor subsecvente pentru achiziționarea de licențe și componente noi legate de sistemul
TIC respectiv.
Soluția care s-a conturat în timp pentru reducerea situațiilor de blocaj o constituie asigurarea și promovarea
utilizarii corespunzatoare a standardelor, în locul tehnologiilor brevetate, în achizițiile publice de TIC. În acest
sens, Comisia Europeana a elaborat un ghid practic
3
menit sa diminueze riscul apariției acestor blocaje, prin
recomandari de bune practici în achiziționarea de produse TIC și prin oferirea unor exemple de instrumente care sa
conduca la o mai buna utilizare a standardelor în achiziționarea TIC.
În elaborarea acestui ghid, Comisia a pornit de la efectele negative produse de situațiile de blocaj. În afara
efectelor evidente constând în (i) restrângerea concurenței între furnizori care conduce, în mod indirect, și la o
inflexibilitate a prețului și (ii) probleme de continuitate a activitații, în contextul în care se creeaza o dependența
fața de furnizor, Comisia a subliniat și faptul ca blocajele pot conduce la pierderea unor oportunitați de inovare și
page 1 / 3
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2015-05-21 09:10:20
de creștere a eficienței și, de cele mai multe ori, afecteaza interoperabilitatea serviciilor publice.
Utilizarea standardelor în achizițiile TIC poate reduce aceste efecte negative întrucât permite ca achizițiile de
produse legate de un sistem TIC bazat pe standarde sa poata fi efectuate de la mai mulți furnizori, și nu doar de la
furnizorul inițial al sistemului TIC. Evaluarea standardelor, dezvoltarea unei strategii TIC, identificarea nevoilor
TIC ale autoritaților publice, implicarea actorilor privați, sunt doar câteva dintre recomandarile Comisiei Europene
pentru o utilizare mai eficienta a standardelor în achizițiile TIC.
Pentru atingerea obiectivelor privind introducerea și utilizarea standardelor în achiziționarea TIC, România va
trebui sa adopte masuri practice menite sa evite blocajele în procedurile de achiziții TIC, știut fiind ca, în prezent,
schimbarea furnizorului de produse TIC se poate dovedi fie dificila din cauza nivelului tehnicii, fie mult prea
costisitoare, antrenând atât schimbari ale unor sisteme existente cât și timp și costuri generate de instruirea
personalului. În acest sens, elaborarea unui ghid de bune practici în achizițiile publice de produse TIC, pornind de
la versiunea ghidului Comisiei Europene, se poate dovedi nu numai utila, dar și necesara.
Experiența altor state membre în implementarea de masuri și programe similare în scopul promovarii utilizarii
standardelor în domeniul achizițiilor publice de TIC, ar putea fi folosita în elaborarea și implementarea cu succes a
acestui ghid, adaptat pieței din România și strategiei României în domeniul TIC.
Practica acestor state arata ca un element esențial al implementarii oricarei astfel de masuri îl constituie implicarea
actorilor privați din domeniul TIC, în special în ceea ce privește dezvoltarea și adoptarea standardelor prin
utilizarea unor specificații neutre din punct de vedere tehnologic, dar și cu scopul identificarii de catre autoritațile
publice a produselor și soluțiilor disponibile pe piața, inclusiv din perspectiva posibilitații dezvoltarii unor soluții
alternative. Rezultatele acestor state arata și ca elaborarea unor modele de clauze care ar trebui incluse în
documentațiile de atribuire cu scopul evitarii blocajelor, instruirea personalului implicat în procesul de achiziții
publice din perspectiva necesitații de a identifica și de a înțelege riscurile și dezavantajele create de situațiile de
blocaj, precum și monitorizarea procedurilor cu scopul identificarii problemelor recurente în aceasta materie, sunt
esențiale pentru a asigura succesul masurilor adoptate în domeniul achizițiilor publice de TIC.
În contextul în care România se afla în plin proces de reformare a legislației achizițiilor publice, având obligația ca
pâna în luna aprilie a anului 2016 sa asigure transpunerea noului pachet legislativ de modernizare a normelor
europene privind achizițiile publice
4
, unele dintre masurile amintite ar putea fi incluse chiar în noua legislație.
Suntem de parere, însa, ca ar fi preferabil ca multe dintre aceste masuri sa fie mai degraba incluse într-un set de
orientari practice elaborate de autoritațile cu competențe în domeniile achiziții publice și TIC împreuna cu actorii
privați din domeniul TIC, având în vedere specificitatea și ritmul accelerat de dezvoltare a acestui sector.
Implicarea actorilor privați este esențiala întrucât aceștia dispun de cunoștințele tehnice și au experiența necesara
pentru a identifica dificultațile practice și riscurile asociate situațiilor de lock-in, fiind totodata direct interesați de
reducerea acestor situații.
1 Versiunea finala a Strategiei a fost publicata în data de 26 februarie 2015, la adresa: www.mcsi.ro.
2 Agenda Digitala pentru Europa, Acțiunea 23.
3 Comunicarea Comisiei COM(2013) 455 final: Împotriva blocajelor: construirea de sisteme TIC deschise
printr-o utilizare mai eficienta a standardelor în achizițiile publice, Ghidul Comisiei SWD(2013) 224 final: Ghid
pentru achiziționarea de produse TIC bazate pe standarde – Elemente de buna practica.
4 Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea
contractelor de concesiune, Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie
2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului
page 2 / 3
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2015-05-21 09:10:20
European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitațile care își desfașoara
activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei
2004/17/CE.
page 3 / 3