Upload
jejeran-ioan
View
105
Download
4
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA BABEŞ – BOLYAI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA
AFACERILOR
TVA-UL ÎN ITALIA
Masterand:
BUZ LAURA MARINA
Bănci şi Pieţe de Capital, anul I
CLUJ-NAPOCA,
2011
CUPRINS Aspecte introductive ...............................................................................................................3
Capitolul 1. Analiza legislativă ...............................................................................................5
Capitolul 2. Analiza etapelor armonizării .............................................................................. 11
Capitolul 3. Analiza veniturilor încasate în perioada 2000-2010 ........................................... 17
3.1 Analiza veniturilor încasate din TVA, sume absolute................................................... 17
3.2 Analiza veniturilor încasate din TVA ca pondere în PIB .............................................. 19
3.3 Ponderea TVA-ului în impozitele indirecte.................................................................. 21
3.4 Ponderea TVA-ului în taxele de consumaţie ................................................................ 23
3.5 Ponderea TVA-ului în total venituri fiscale ................................................................ 25
3.6 Ponderea TVA-ului în total venituri ........................................................................... 27
Capitolul 4. Comparaţia cu EU(27), EU(15), NMS(12) şi România ...................................... 29
4.1 Comparaţia dintre veniturile încasate din TVA, în sume absolute, în Italia, pe perioada
2000-2010 şi veniturile din TVA încasate la nivelul EU(27), EU(15), NMS(12) şi România
......................................................................................................................................... 29
4.2 Comparaţia dintre veniturile încasate din TVA, ca pondere în PIB, în Italia, pe perioada
2000-2010 şi veniturile din TVA încasate la nivelul EU(27), EU(15), NMS(12) şi România
......................................................................................................................................... 31
4.3 Comparaţia dintre ponderea TVA-ului în impozitele indirecte, în Italia, pe perioada
2000-2010 şi ponderea TVA-ului în impozitele indirecte la nivelul EU(27), EU(15),
NMS(12) şi România ........................................................................................................ 34
4.4 Comparaţia dintre ponderea TVA-ului în taxele de consumaţie, în Italia, pe perioada
2000-2010 şi ponderea TVA-ului în taxele de consumaţie la nivelul EU(27), EU(15),
NMS(12) şi România ........................................................................................................ 37
4.5 Comparaţia dintre ponderea TVA-ului în total venituri fiscale, în Italia, pe perioada
2000-2010 şi ponderea TVA-ului în total venituri fiscale la nivelul EU(27), EU(15),
NMS(12) şi România ........................................................................................................ 40
4.6 Comparaţia dintre ponderea TVA-ului în total venituri, în Italia, pe perioada 2000-2010
şi ponderea TVA-ului în total venituri la nivelul EU(27), EU(15), NMS(12) şi România... 44
Capitolul 5. Analiza regresională .......................................................................................... 49
Concluzii .............................................................................................................................. 57
Aspecte introductive Lucrarea de faţă îşi propune o analiză a veniturilor încasate din TVA în Italia pe
perioada 2000-2010. TVA-ul este un impozit indirect apărut pentru prima dată în Franţa, în
anul 1954. De la apariţia lui, un număr tot mai mare de state şi-au manifestat interesul pentru
introducerea lui în sistemul fiscal propriu. TVA-ul este un impozit încasat în cascadă de
fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării
unui serviciu care intră în sfera de impozitare.
Codul fiscal defineşte taxa pe valoarea adăugată ca o “impozitare indirectă pentru
bugetul de stat”.1
“Taxa pe valoarea adăugată, ca impozit unic încasat fracţionat, reprezintă o sinteză a
impozitului unic asupra producţiei şi impozitului multifazic asupra tranzacţiilor, faţă de care
prezintă câteva avantaje semnificative.”2
Principale impozite şi taxe percepute în Italia sunt:
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
Impozitul pe veniturile persoanelor juridice;
Taxa pe valoarea adăugată;
Taxa pentru servicii;
Accizele.
Printre principale caracteristici ale taxei pe valoarea adăugată se numără următoarele:
Este un impozit indirect suportat de către consumatorii finali ai bunurilor şi serviciilor;
Este un impozit general, aplicat asupra tuturor tranzacţiilor privind bunurile şi serviciile;
Posibilităţi reduse de evaziune fiscală;
Evită dubla impozitare a cheltuielilor de investiţii, prin posibilitatea deducerii
impozitului aferent imobilizărilor;
Asigură neutralitatea în privinţa operaţiunilor de comerţ exterior;
Asigură o mai mare ritmicitate a veniturilor la bugetul statului, prin accelerarea
decontărilor.
Taxa pe valoarea adăugată cu toate că prezintă o listă întregă de avantaje ale aplicării
ei, prezintă şi o serie de dezavantaje dintre care se evidenţiază regresivitatea acesteia, mai ales
în cazul în care sunt aplicate doar cotele standard.
1 Legea nr. 571/22 Decembrie 2003 privind Codul Fiscal, publicată în Jurnalul Oficial al României, partea I, nr. 927/2003, art.125 2 Eugenia Ramona Mara, Finanţe publice şi fiscalitate- Între teorie şi practică, Editura Economica, 2011, Cluj-
Napoca, p.163
TVA-ul este în prezent un instrument de impozitare foarte des utilizat în Comunitatea
Europeană. Acest impozit indirect este utilizat în toate statele membre, iar în prezent
veniturile încasate din TVA reprezintă peste 20% din totalul veniturilor fiscale colectate de
comunitate. TVA-ul este uşor de administrat, conţine stimulente puternice pentru raportarea
corectă a bazei de impozitare, şi este permis pentru impozitarea indirectă a tuturor tipurilor de
venituri, indiferent de sursa de provenienţă sau legalitatea acestora.
În cazul Italiei autoritatea centrală este beneficiarul unic al taxei pe valoarea adăugată.
TVA-ul reprezintă un impozit indirect care, spre deosebire de impozitul pe circulaţia
mărfurilor, se aplică pe întreg circuitul economic, până la utilizatorul final al produselor sau
serviciilor, însă numai la valoarea adăugată în fiecare fază a acestui circuit. Valoarea adăgată
se concretizează în diferenţa dintre vânzările şi cumpărările aceluiaşi stadiul al circuitului
economic sau diferenţa rezultată scăzând din valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor
prestate valoarea bunurilor achiziţionate şi a serviciilor recepţionate, într-o perioadă de timp,
de regulă lunar.
Taxa pe valoarea adăugată este în prezent cea mai eficientă taxă, din punct de vedere
al raportului de colectare şi a cheltuielilor administrative. Fiecare punct procentual din
majorarea TVA-ului atrage după sine venituri suplimentaree, echivalente cu 0,4% din PIB.
Dintr-un studiu efectuat pe Italia, s-a constatat că la o creştere cu 1% a PIB-ului, veniturile
fiscale ca procent din PIB cresc cu 0,49%.
În prezent în Italia se practică următoarele cote ale TVA-ului: cota standard de 20%,
cota super redusă de 4%, precum şi cota redusă de 10%. De curând guvernul italian, a afirmat
că taxa pe valoarea adăugată, care în prezent este de 20%, va fi mărită la 21% şi de asemenea
va exista o taxă specială de 3%, care va fi impusă veniturilor de peste 500000€.
Impozitele reprezintă cea mai importantă categorie de prelevări fiscale, ele aducând în
jur de 90% din veniturile statului. Sistemul fiscal italian este caracterizat printr-o incidenţă
scăzută a impozitelor de capital şi un echilibru între impozitele directe şi cele indirecte.
Prin prezenta lucrare se doreşte realizarea unei analize asupra legislaţiei fiscale
italiene, evidenţierea iniţiativelor de armonizare şi coordonare fiscală în ceea ce priveşte
TVA-ul, dar şi o analiză comparativă asupra veniturilor încasate din Tva în Italia vs UE-27,
UE-15, NMS-12, precum şi România.
Capitolul 1. Analiza legislativă
Legislaţia fiscală este o parte complet integrată a sistemului juridic. În special, în
domeniul taxelor de înregistrare, este important să se poată determina atunci când are loc
acţiunea juridică, care reprezintă evenimentul care declanşează taxele de înregistrare. În cazul
vânzării de bunuri imobiliare, cu o anumită condiţie, transferul actual de proprietate dă naştere
unor taxe de înregistrare ce au loc doar în momentul în care condiţia este îndeplinită. Pe de
altă parte, în cazul în care bunul imobiliar este vândut pe baza unei clauze de reziliere, acesta
este perfecţionat imediat pentru momentul intrării în vânzare, şi o dată ce starea este
îndeplinită, activul este transferat înapoi la vânzătorul original, şi acest lucru duce la un al
doilea transfer, care este, de asemenea supus taxelor de înregistrare.
“Prin Directiva de armonizare parţială a cotelor de TVA din anul 1992, s-a stabilit ca,
începând cu 1993, statele membre ale comunităţii să aplice o cotă standard de minim 15% şi
până la două cote reduse, nici una dintre ele mai mică de 5%, pe de altă parte cotele zero şi
respectiv cotele reduse speciale (< 5%) mai putea fi menţinute în perioada de tranziţie, în timp
ce cotele majorate trebuiau eliminate.”3 La 1 ianuarie 2007, în locul Directivei a VI-a, a intrat
în vigoare Directiva Consiliului 2006/112/CE din 28 noiembrie 2006, privind sistemul comun
de TVA. Acesta face referire la aplicarea teritorială, operaţiunile şi persoanele impozabile,
locul operaţiunilor, cotele de TVA, scutirile de taxe, regimurile deducerilor, regimurile
speciale, obligaţiile persoanelor impozabile şi ale anumitor persoane neimpozabile şi
dispoziţiile derogatorii. Directiva 2006/112/CE impune statelor membre ale Uniunii Europene
aplicarea unei cote standard minime de 15%, până la 31 decembrie 2010. Aceeaşi Directivă
prevede posibilitatea statelor membre de a aplica una sau mai multe cote reduse, de minim
5%, doar pentru anumite bunuri şi servicii. Printre acestea se numără: bunurile alimentare,
distribuţia de apă, transportul de persoane, livrarea, construcţia, renovarea şi transformarea
locuinţelor sociale. Legislaţia comunitară prevede şi scutiri de TVA fără drept de deducere
pentru unele operaţiuni interne cum sunt: servicii poştale, servicii medicale, serviciile strâns
legate de asistenţă şi protecţie socială, activitatea de învăţământ, culturale, activitatea de radio
şi televiziune, servicii financiare şi bancare, operaţiuni de asigurare şi reasigurare, jocuri de
noroc, unele livrări de construcţii şi terenuri, unele închirieri de bunuri imobile.4 În prezent
cotele standard de TVA practicate de statele membre sunt între 15% şi 25%, media fiind de
19,9%. Se practică 10 cote standard de TVA diferite în cadrul UE. Cotele standard dominante
3 Graudement P. M, Molinier, Finances Publiques, tome 2, Fiscalite, Ed. Monchrestien, Paris, 1997, p.329
4 Cuceu I.C.,TVA-ul- studiu comparativ şi impactul armonizării, teză de doctorat, Facultatea de Ştiinţe
Economice şi Gestiunea afacerilor, Cluj-Napoca, 2005
sunt cota de 19% şi cota de 20%. Italia în prezent practică o cotă standard de 20%. Zece state
membre ale UE încă utilizează sistemul cotei zero, pentru anumite categorii de bunuri şi
servicii destinate consumului intern, însă această categorie diferă de la o ţară la alta. Printre
cele 10 state se numără şi Italia, ţara analizată de către mine.
În Italia se practică următoarele cote de TVA: cota super redusă (4%), cota redusă
(10%), cota standard (20%) şi de asemenea se mai practică şi cota zero. Spre deosebire de alte
state membre Italia nu aplică o cotă intermediară. Cota super redusă se aplică în special
asupra alimentelor de bază, ziare, câtorva aparate medicale şi case rezidenţiale, în timp ce cota
redusă se aplică în general asupra construirii sau achiziţionării unei case, însă numai pentru
prima casă, electricitate, medicamente şi anumite performanţe artistice.
În continuare voi face o prezentare a acestor cote pe diferite categorii de bunuri şi
servicii:
Produse alimentare: cota aplicată este de 4% şi respectiv 10%
Alimentare cu apă: cotă de 10%
Produse farmaceutice: cotele sunt 10% şi respectiv 20%
Echipamente medicale pentru persoanele cu dizabilităţi: cote de 10% şi respectiv
20%
Scaun de maşină pentru copii: cota standard de 20%
Transport: cota redusă de 10%
Cărţi: cotele de 4% şi respectiv 10%
Ziare: cota super redusă de 4%
Periodice: cotele de 4% şi respectiv 20%
Intrarea la teatre, muzee şi cinema: cota redusă de 10%
Intrarea la parcurile de distracţie: cota standard de 20%
Cablu TV: cota standard de 20%, în schimb pentru licenţă TV se aplică cota super
redusă de 4%
Scriitori, compozitori: în cazul acestora se aplică cota standard de 20%
Case sociale: cotele de 4% şi respectiv 10%
Renovări şi reparaţii de clădiri private: cota redusă de 10%
Curăţare de geamuri şi case private: cota standard de 20%
Agricultură: se aplică toate cele trei categorii de cote: 4%, 10% şi respectiv 20%
Hoteluri: cota redusă de 10%
Restaurante şi servicii de catering: cota de 10%
Intrarea la evenimente sportive: cotele de 10% şi respectiv 20%
Facilităţi sportive: cota standard de 20%
Servicii sociale: în cazul acestora se aplică toate cele trei cote: 4%, 10% şi
respectiv 20%
Servicii de pompe funebre şi crematorii: în acest caz se aplică cota zero
Îngrijiri medicale şi dentare: este o excepţie şi se aplică cota zero
Colectarea de deşeuri şi curăţarea străzii: cota redusă de 10%
Reparaţii de biciclete, pantofi şi produse din piele, haine şi lenjerie de uz caznic:
cota standard de 20%
Servicii de îngrijire la domiciliu: este o excepţie şi se aplică cota zero
Coafat: cota standard de 20%
Din această listă putem deduce cum că cota super redusă de 4% se aplică în Italia
produselor şi serviciilor următoare:
Produse alimentare;
Cărţi, ziare şi periodice;
Licenţă TV;
Clădirilor noi, însă numai pentru prima locuinţă;
Construirea unei noi locuinţe;
Echipamente medicale pentru persoanele cu disabilităţi;
Servicii sociale;
Pesticide, fertilizatori naturali şi artificiali5.
Din punctul meu de vedere, spre deosebire de România unde cotele super reduse se
aplică pentru cărţi, medicamente şi intrarea la teatre, muzee şi cinematografe, în cazul Italiei
lista cu produse şi servicii supuse unei impozitări super reduse este mult mai generoasă şi de
asemenea cuprinde produse şi servicii mult mai de strictă necesitate pentru populaţie. Cele
mai de strictă necesitate fiind desigur produsele alimentare.
Există în Italia trei teritorii care sunt excluse complet de la TVA, acestea sunt:
Livigno, Campione d’Italia şi teritoriile acoperite cu apă ale Lake Lugano.
În Italia, guvernul a adoptat o serie de măsuri în vederea combaterii eveziunii fiscale.
În primul rând a introdus un aşa numit “taxometru”, o procedură prin care administrarea
5 Taxation Trends in EU, ediţia 2011
taxelor determină un nivel sperat al veniturilor bazat pe cheltuielile făcute de plătitorii de taxe
sau de proprietarii unor bunuri de lux; acest nivel este comparat cu rentabilitatea plătitorilor
de taxe, şi poate declanşa audit în cazul în care discrepaţele dintre veniturile previzionate şi
cele declarate depăşesc 20%. În al doilea rând, guvernul a introdus o limită a plăţilor în
numerar şi obligaţia de a preciza un număr de identificare a taxei asupra cumpărăturilor mai
mari de 3600€; acesta va fi folosit pentru a înregistra cumpărăturile plătitorilor individuali de
taxe. Pe lângă acestea, guvernul va regla numărul de inspecţii şi va adopta măsuri contra
fraudei TVA-ului şi a companiilor care operează la adăpostul legii.
Ca şi reforme a taxelor, guvernul a anunţat în Italia, trei priorităţi. Prima este reforma
sistemului de taxare puternic centralizat al Italiei, pentru a depinde de puterea de taxare a
regiunilor şi municipalităţilor. Guvernul a aprobat recent cadrul pentru impozitarea la nivel
municipal, mutând transferurile guvernelor centrale şi a resurselor de bază ale municipalităţii
în special asupra impozitării proprietăţilor imobiliare. În al doilea rând, guvernul plănuieşte
raţionalizarea cheltuielilor abundente. În final, guvernul intenţionează să mute gradual
sarcinile fiscale de la impozitarea directă la cea indirectă.
Printre tendinţele actuale ale reformei fiscale în Italia, în domeniul impozitelor pe
consum se numără, scăderea TVA-ului pentru sectoarele cu muncă intensivă.6
Sistemul Italian de impozitare este reglementat de Codul General de reglementare,
care este actualizat anual prin Buget. Sistemul fiscal italian se bazează atât pe impozitarea
directă, cât şi pe cea indirectă. În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, putem spune că
în Italia, vânzările de mărfuri, serviciile şi importurile sunt supuse plăţii TVA, exceptând
unele activităţi şi operaţiuni pentru care se acordă derogări. “TVA-ul se plăteşte de obicei
lunar, iar până la data de 27 decembrie a fiecărui an TVA-ul trebuie plătit în proporţie de
88%.”7 Prestaţiile de servicii socio-sanitare către persoanele dezavantajate sunt scutite de la
plata TVA-ului.
Derogări de la regulile de bază ale TVA-ului, sunt definite în concordanţă cu articolul
395 din Directiva 2006/112/EC. Statele Membre nu sunt însă obligate să aplice aceste
derogări, pentru care au primit autorizaţie.
În cazul Italiei, ţara analizată pe parcursul acestui proiect, avem de a face cu
următoarele derogări:
6 Gabriel Popa, Coordonarea fiscală comună a ţărilor membre UE şi tendinţe actuale ale reformelor fiscale.
7 Îndrumar de afaceri, Italia
Articolul 2 şi articolul 15 Potrivit acestor articole sunt scutite de la TVA stocul de
nave destinate a fi utilizate drept fier vechi;
Articolul 5 Simplificarea perceperii TVA-ului asupra funcţionării, construcţiei,
întreţinerii şi siguranţei tunelului existent între Italia şi Franţa, precum şi asupra
şantierului de construcţie a noului tunel, întrega parte fiind considerată ca fiind
teritoriul Italiei;
Articolul 5 Aplicarea cotei zero asupra stocurilor de lingouri de aur;
Articolul 168 Limitarea drepturilor de deducere pentru autovehicule;
Articolul 21 Plata impozitelor aplicate telefoanelor publice şi transportului în
comun într-o singură tranşă (de către transportatorul respectiv, chiar dacă există un
intermediar între acesta şi utilizatorul) în baza preţului plătit de utilizator;
Articolul 193 Regim de taxare inversă pentru stocurile de telefoane mobile şi
cipuri pentru calculatoare;
Articolul 285 Scutirea persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri este mai
mică de 30000 € de la plata TVA-ului, însă cu respectarea perioadei de plată a
acestuia între 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2010. Acest plafon poate fi ridicat,
în scopul menţinerii acestei scutiri în termeni reali;
Articolul 6 Tranzacţiile cum ar fi transferurile de drepturi de autor efectuate de
autori sau moştenitorii acestora (cu excepţia celor referitoare la cinematografie,
arhitectură şi publicitate), precum şi serviciile de intermediere nu sunt considerate
ca fiind prestări de servicii;
Articolul 6 Livrarea de anumite servicii utilizate pentru monitorizarea calităţii
produselor şi aplicarea mărcilor de calitate, nu sunt impozabile;
Articolul 10 Vânzarea de produse agricole şi pescăreşti nu sunt impozabile;
Articolul 10 şi 11 Plata impozitului pentru tutun, periodice şi activităţi sportive se
face într-o etapă anterioară.
Legislaţia comunitară prevede scutiri de TVA fără drept de deducere pentru unele
operaţiuni interne cum ar fi: servicii publice poştale, servicii medicale, servicii strâns legate
de practicarea sportului, anumite servicii culturale, activitatea de radio şi televiziune, servicii
financiare şi bancare, operaţiunile de asigurare şi reasigurare, jocuri de noroc, unele livrări de
construcţii şi terenuri, precum şi unele închirieri de bunuri imobile.
Evoluţia cotelor de TVA în Italia pe perioada 1973-1997 când a avut loc ultima
modificare:
Data Cota redusă Cota standard
01.01.1973 6% 12%
10.05.1976 6%/9% 12%
23.12.1976 1%/3%/6%/9% 12%
08.02.1977 1%/3%/6%/9%/12% 14%
03.07.1980 2%/8% 15%
01.11.1980 1%/2%/3%/6%/9%/12% 14%
01.01.1981 2%/8% 15%
05.08.1982 2%/8%/10%/15% 18%
19.04.1984 2%/8%/10%/15% 18%
20.12.1984 2%/9% 18%
01.08.1988 2%/9% 19%
01.01.1989 4%/9% 19%
13.05.1991 4%/9%/12% 19%
01.01.1993 4%/9% 19%
01.01.1994 4%/9% 19%
24.02.1995 4%/10% 19%
01.10.1997 4%/10% 20%
Din data de 01.10.1997 nu s-a mai modificat cotele de TVA aplicate în Italia, însă în
anul curent guvernul italian a prezentat posibilitatea unei creşteri a cotei standard de TVA la
21%.
În 15 martie 2011 a fost adoptată Reglementarea EU Nr.282/2011 care aduce noi
măsuri de implementare a directivei TVA 2006/112. Reglementarea include noi măsuri
conectate spre TVA intermediar, oferind îndrumări în particular pentru determinarea:
Statutului cumpărătorului;
Dacă îşi procură servicii pentru uz profesional;
Unde este localizat.
În 24 iunie 2010, Comisia Europeană a prezentat o propunere de prelungire a aplicării
unei cote standard minime a TVA-ului de 15%, până la sfârşitul anului 2015. Acestă
propunere a fost adoptată de către Consiliu în 7 decembrie 2010.
Capitolul 2. Analiza etapelor armonizării
Înainte de a analiza etapele armonizării, trebuie în primul rând să vedem în ce constă
conceptul de armonizare fiscală. Astfel „armonizarea fiscală poate fi considerată ca un proces
al ajustării sistemelor fiscale naţionale în conformitate cu anumite interese.”8 Armonizarea
fiscală este de asemenea un proces de eliminare a barierelor, precum şi a discrepanţelor
existente între diferitele sisteme fiscale şi spaţiul Uniunii Europene.
În literatura de specialitate sunt prezentate două modalităţi de realizare a armonizării
fiscale şi anume o armonizare de sus în jos, impusă de Comunitatea statelor membre, sau o
armonizarea de jos în sus indusă de piaţă. Fenomenul de armonizare fiscală apare atunci când
contribuabilii fac faţă la rate de impozitare identice, indiferent unde ar munci, econimisi sau
investi.
Punctul de pornire al armonizării fiscale a avut loc în 1957 când apar prevederi
legislative referitoare la impozitul pe cifra de afaceri, accize şi alte forme de impozite
indirecte, subliniindu-se necesitatea armonizării pentru înfiinţarea şi funcţionarea pieţei unice.
Articolele 90-93 din Tratatul de la Roma sunt principalele prevederi legate de
armonizare şi sunt concentrate în cea mai mare parte pe impozitarea indirectă.
Ambiţiile armonizării fiscale puteau fi situate la trei nivele:
Primul nivel constă doar în a evita dezechilibrele imediate care puteau să rezulte din
deschiderea totală a frontierelor pentru schimburile de mărfuri şi pentru fluxuri financiare.
Aceasta necesită o armonizare care putea fi mai mult sau mai puţin ambiţioasă, în funcţie de
amploarea distorsiunilor care trebuiau evitate. Pentru eliminarea riscului unei concurenţe
fiscale o astfel de armonizare se cerea a fi decisă colectiv.
Cel de-al doilea nivel, presupune uniformizarea sistemelor fiscale la scară comunitară.
Aceasta putea fi un deziderat. Dar n-a fost şi nu este de actualitate nici măcar pe termen lung.
Cheltuielile publice nu sunt uniformizate şi nici măcar pe cale de uniformizare, iar
redistribuirea rămâne într-un cadru pur naţional. Nu s-a pus problema ca bogaţii germani să
preia în grija lor grecii săraci şi nici ca tinerii portughezi să finanţeze pensiile consistente ale
vârstnicilor germani. Desigur că integrarea oferă şansa înlăturării treptate a handicapului
pentru ţările mai sărace, dar ea nu va însemna nicidecum egalizarea calităţii vieţii la nivel
comunitar.
8 Eugenia Ramona Mara, Finanţe publice şi fiscalitate- Între teorie şi practică, Editura Economica, 2011, Cluj-
Napoca, p.221
O cale de mijloc, cea preferată, constă în raţionalizarea sistemelor fiscale naţionale
astfel încât ele să răspundă exigenţelor naţionale în privinţa consumurilor colective, dar cu
rezultate convergente pe plan comunitar.9
Tratatul de la Roma din 1957 prin care a fost fondată Comunitatea Economică
Europeană a prevăzut adoptarea de către ţările membre a unui sistem comun în domeniul
impozitelor generale asupra consumului. Existenţa sistemului de impozite indirecte bazat pe
taxele în cascadă a fost o piedică pentru dezvoltarea schimburilor comerciale între ţări.
În anul 1967 au fost emise primele directive comunitare referitoare la armonizarea
TVA-ului, prin aceste directive s-a impus tuturor statelor membre să adopte un impozit
indirect după modelul francez al TVA-ului.
Armonizarea fiscală are un caracter mai pronunţat în domeniul impozitelor indirecte ,
deoarce acestea necesită un grad mai mare de armonizare fiscală, întrucât sunt legate de libera
circulaţie a produselor şi serviciilor. În cazul impozitelor indirecte s-a reuşit o limitare a
cotelor de impozitare, prin stabilirea unor niveluri minime şi maxime, precum şi o armonizare
a facilităţilor fiscale şi a conţinutului bazei de impozitare, ceea ce face ca la acelaşi venit brut,
cu aceeaşi cotă de impozitare, impozitul să fie acelaşi în aceste ţări.
“Prin Directiva de armonizare parţială a cotelor de TVA din anul1992 s-a stabilit ca,
începând cu 1 ianuarie 1993, statele membre ale comunităţii să aplice o cotă standard de
minim 15% şi până la două cote reduse, însă nici una dintre acestea să nu fie mai mică de 5%,
pe de altă parte, cotele zero şi cotele reduse speciale mai puteau fi menţinute în perioada de
tranziţie, iar cotele majorate trebuiau eliminate.”10
Ţările care practicau cote majorate s-au
conformat la cerinţele Comunităţii astfel că la 1 ianuarie 1993 Italia împreună cu Franţa şi
Spania au renunţat la aplicarea acestor cote.
La 1 ianuarie 2007, în locul Directivei a VI-a, a intrat în vigoare Directiva Consiliului
2006/112/CE din 28 noiembrie 2006, privind sistemul comun de TVA. Această Directivă face
referire la aplicarea teritorială, operaţiunile şi persoanele impozabile, locul operaţiunilor
impozabile, faptul generator şi exigibilitatea taxei, baza de impozitare, cotele de TVA,
scutirile de taxă, regimul deducerilor, regimurile speciale, obligaţiile persoanelor impozabile
şi ale anumitor persoane neimpozabile, precum şi la dispoziţiile derogatorii.
Directiva 2006/112/CE impune statelor membre ale Uniunii Europene aplicarea unei
cote standard minime de 15%, până la 31 decembrie 2010. Aceeaşi Directivă prevede
9 Sterdyniak, H., Blonde, M.H., Comilleau, G., Le Cacheux, J. - Vers une fiscalité europeenne, Ed. Economica,
Paris, 1991 10 Gaudemet P.M., Molinier, Finances Publique, tome 2, Fiscalite, Ed. Monchrestien, Paris, 1997,p.329
posibilitatea statelor membre de a aplica una sau mai multe cote reduse, de minim 5%, doar
pentru anumite categorii de buniri şi servicii. Printre acestea se numără: bunurile alimentare,
distribuţia de apă, transportul de persoane, livrarea, construcţia, renovarea şi transformarea
locuinţelor sociale.
Din studii efectuate de mai mulţi cercetători s-a ajuns la concluzia că există diferenţe
nu numai în privinţa nivelului cotelor, ci şi în privinţa tipurilor cotelor de TVA aplicate de
diferite state pentru aceleaşi produse. Mai mult de atât există bunuri şi servicii care în unele
ţări sunt scutite de la impozit, în timp ce în alte ţări sunt impozitate chiar cu o cotă standard.
Armonizarea nu presupune neapărat o uniformizare, chiar dacă sistemele de TVA
practicate de statele membre ale Uniunii Europene nu sunt uniformizate, se poate aminti de
un anumit grad al armonizării TVA în cadrul Uniunii. Stadiul actual nu este unul satisfăcător
fiind departe de o armonizare deplină a impozitului în statele membre ale Uniunii, existând
încă diferenţieri semnificative chiar între statele membre mai vechi.
Într-un document de lucru al CEPII din anul 1997 sunt redate patru simulări privind
armonizarea cotelor de TVA practicate de statele membre ale Uniunii Europene, efectuate cu
ajutorul softului econometric MIMOSA. Ţările luate în calcul sunt Italia, Franţa, Germania şi
Marea Britanie, care colectează o mare parte din încasările totale ale TVA ale Uniunii.
Calculele nu au avut la bază o armonizare a cotelor oficiale ci o egalizare a cotelor aparente
de TVA din cele patru state. Ipoteza de la care s-a plecat a fost aceea că armonizarea este
completă atât în privinţa cotelor, cât şi a bazei de impozitare. O altă ipoteză este acea că
armonizarea s-a realizat o singură dată şi nu în mod gradual. Rezultatele simulării au arătat că
o scădere a cotelor de TVA afectează finanţele publice, conducând la scăderea veniturilor
fiscale şi astfel la creşterea deficitului bugetar. O scădere a cotei de TVA determină în mod
normal o scădere a preţurilor şi astfel o creştere a venitului real al populaţiei, din care o parte
este economisită. Unele rezulate empirice dovedesc însă că nu întotdeauna diminuarea cotei
de impozitare duce la scăderea preţurilor. Armonizarea deplină a taxei în cadrul Uniunii ar
presupune o cotă unică practicată de către statele membre, o problemă importantă ar fi
stabilirea nivelului acestei cote uniforme de TVA.
Comisia Europeană s-a pronunţat asupra unei armonizări “a la hault”, adică pentru un
nivel al coteleor de TVA care să conducă la o creştere a încasărilor agregate de TVA ale
Uniunii. O armonizare deplină a cotelor de TVA ar limita distorsiunile de concurenţă şi
arbitraje fiscal ale consumatorilor finali, costurile de administrare, precum şi evaziunea fiscală
s-ar reduce considerabil.
Etapele armonizării TVA în cadrul UE:
Introducerea TVA-ului în toate statele membre, până în anul 1970;
Trecerea la un sistem tranzitoriu pentru TVA şi a cotelor de TVA (1977-1993);
Simplificarea sistemului TVA şi cooperarea statelor membre pentru reducerea fraudei
fiscale11
.
Datorită faptului că principiul ţării de origine ar fi permis apariţia unor fluxuri de
schimb bazate pe ecartul cotelor şi nu pe cel al costurilor comparative, s-a ales principiul ţării
de destinaţie pentru încasarea taxei.
TVA-ul fiind impozitul indirect cu cea mai mare pondere în PIB, Uniunea Europeană a
instituit obligaţia ca statele membre să contribuie cu o cotă din TVA încasată la bugetul
Uniunii Europene. Astfel s-a trecut la cel de-al doilea pas în cadrul armonizării şi anume
armonizarea bazei de impozitare pentru TVA. (Directiva 77/388/CEE). Armonizarea nu a
presupus standardizarea cotelor, ci apropierea lor suficient de mult încât să nu distorsioneze
concurenţa.
Directiva a VI-a a TVA-ului a survenit unele modificări. Astfel Directiva 91/680/CEE
şi Directiva 91/111/CEE, adoptate în 1991 şi respective 1992, au introdus:
Un sistem tranzitoriu ce trebuia să se încheie prin unificarea cotelor;
Un regim definitiv de taxare a schimburilor dintre statele membre, ce urma să
înlocuiască regimul tranzitoriu şi care să se bazeze pe impunerea în statul membru de
origine a bunurior livrate şi serviciilor prestate.
Dacă în ceea ce priveşte baza de impozitare s-a realizat o oarecare omogenitate, în
ceea ce priveşe cotele de TVA există încă diferenţe semnificative. Ţinând cont de politica
fiscală a fiecărui stat şi de interesele acestora, în UE statele folosesc una sau mai multe cote
de TVA. În cazul Italiei avem de a face cu cota standard de 20%, cota redusă de 10% şi
respective cota super redusă de 4%. În Italia nu se aplică cota intermediară, însă se practică
cota zero.
În anul 2000, Comisia a decis să adopte o strategie în vederea ameliorării funcţionării
sistemului TVA în cadrul pieţei interne. Acestă strategie se bazează pe patru obiective
principale şi anume: simplificarea, modernizarea, aplicarea uniform a regulilor existente şi
cooperarea administrativă.
Cel mai înalt grad de armonizare este necesar în domeniul impozitelor indirect,
deoarece diferenţele între acestea determină preţuri diferite la consumator şi prin urmare
segmentarea pieţelor naţionale, un rezultat incompatibil cu obiectivul Pieţei Interne Unice.
11 Revista tinerilor economişti, Anul III, Nr.5, Noiembrie 2005
Este interesant faptul că măsurile de armonizare a ratelor TVA nu au avut un efect
important de reducere a discrepanţelor între Statele Membre.
În continuare voi prezenta rezultatele unui proces de armonizare şi coordonare fiscală
în ceea ce priveşte cotele de TVA practicate în ţările din Uniunea Europeană. Tabelul a fost
preluat din 12
Source: Commission services
12 Taxation Trends in EU, ediţia 2011.
Sursa: prelucrările autorului pe baza datelor din Taxation Trends in UE, 2011
Sursa: prelucrările autorului pe baza datelor din Taxation Trends in UE, 2011
Din cele două grafice se observă faptul că Ungaria se află în vârful clasamentului în
ambele cazuri, ea practicând atât cea mai ridicată cotă standard de TVA(25%), cât şi cea mai
ridicată cotă redusă de TVA (18%). Din primul grafic putem observa că 12 ţări aplică o cotă
standard mai mare decât media EU(27), care în 2011 este de 20,7%. De asemenea se mai
poate observa că cu toate că Danemarca aplică cea mai mare cotă standard, ea nu aplică cote
reduse. Cele mai mici cote reduse sunt aplicate după cum se poate observa în ţări precum :
Polonia, Malta, Franţa, Marea Britanie, Norvegia.
După cum vedem atât cotele standard, cât şi cele reduse variază mult între statele
membre UE. În cazul cotelor standard cota minimă este de de 15% aplicată în Luxemburg şi
Cipru, în timp ce cota maximă se aplică în Danemarca, Ungaria şi Suedia şi este de 25%.
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%D
K
HU SE RO EL
PL
PT FI LV BE IE LT BG CZ
EE IT AT SL SK UK FR DE
NL
ES
MT
CY
LU
EU2
7
Evoluţia cotelor standard de TVA ale ţărilor din UE în 2011
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
14%
16%
18%
20%
HU IE EL PT FI BE LV LU SE CZ IT AT SK BG EE LT RO SL ES CY PL DE MT NL FR UK
Evoluţia cotelor reduse de TVA ale ţărilor din UE în 2011
În ceea ce priveşte cotele reduse cele mai mici cote reduse sunt aplicate în Danemarca,
care defapt nu practică cote reduse, Marea Britanie şi Franţa cu o cotă de 5% şi respectiv
5,5%. Cele mai mari cote reduse se aplică în Ungaria, acesta fiind de 18%. Observăm că, cu
toate că Ungaria aplică o cotă standard risicată, ea aplică cota redusă cea mai mare dintre
ţările Uniunii în 2011.
Capitolul 3. Analiza veniturilor încasate în perioada 2000-2010
3.1 Analiza veniturilor încasate din TVA, sume absolute
În continuare sunt prezentate rezultatele unui proces de armonizare şi coordonare
fiscală în ceea ce priveşte TVA-ul practicat în Italia.
În cele ce urmează voi surprinde evoluţia veniturilor încasate din TVA pe perioada
2000-2010, în Italia.
Tabel 1
Anul
Venituri din
TVA(mil.Euro) Indici cu bază fixă Indici cu bază în lanţ
2000 77,473.0 1 -
2001 78,056.0 1.008 1.008
2002 80,382.0 1.038 1.030
2003 79,099.0 1.021 0.984
2004 81,515.0 1.052 1.031
2005 85,317.0 1.101 1.047
2006 92,992.0 1.200 1.090
2007 95,623.0 1.234 1.028
2008 93,698.0 1.209 0.980
2009 86,280.0 1.114 0.920
2010 96,834.0 1.249 1.122
Sursa: prelucrările autorului
Din tabelul1. observăm cum că, valoarea medie a veniturilor încasate din TVA în
Italia pe perioada 2000-2010 este de 86115,4 milioane Euro.
Valoarea minimă a veniturilor încasate din TVA este de 77473 milioane Euro
înregistrată în 2001, în timp ce valoarea maximă este de 96834 milioane Euro, valoare atinsă
în 2010.
Venturile încasate din TVA pe perioada 2000-2010 se abat în medie de la medie cu
7440,707 milioane Euro.
Grafic 1
Din graficul de mai sus, putem observa că veniturile încasate din TVA în Italia au o
tendinţă de creştere până în 2007, cu o singură scădere în 2003, iar după anul 2007 veniturile
încasate din TVA încep să fluctueze. Aceste fluctuaţii nu sunt foarte mari, şi nu se datorează
unor reduceri a cotei de TVA, ci unei reduceri a bazei de impozitare. Cea mai importantă
creştere faţă de anul de bază 2000 este de 24,9% în anul 2010. De asemeanea în anul 2007
faţă de anul 2000 veniturile încasate din TVA au crescut cu 23,4%. În ceea ce priveşte variaţia
de la un an la altul, observăm din graficul2. că până în anul 2007 sunt semnalate doar variaţii
pozitive cu excepţia variaţiei negative înregistrate în 2003 faţă de 2002 (scădere cu 1,6%).
Ceea mai mare variaţie pozitivă înregistrată pe perioada 2000-2007 a fost de 9% în 2006 faţă
de 2005. Pe perioada analizată ceea mai mare scădere de la un an la altul a fost înregistrată în
2009 faţă de 2008 aceasta fiind de 8%, în schimb cea mai mare creştere a fost cu 12% în anul
2010 faţă de 2009. În medie, veniturile colectate de către statul italian din TVA pe perioada
2000-2010 au fost de 86115,4 milioane de Euro. Cele mai mici venituri au fost înregistrate în
anul 2000, acestea fiind în valoare de 77473 milioane Euro, iar cele mai semnificative venituri
60.000,065.000,070.000,075.000,080.000,085.000,090.000,095.000,0
100.000,0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Ven
itu
ri în
casa
te d
in
TVA
Ani
Evoluţia încasărilor din TVA în Italia pe perioada 2000-2010
Italy
din TVA au fost colectate în 2010 într-un cuantum de 963834 milioane Euro. Abaterea
standard care pe perioada analizată a înregistrat o valoare de 7440,7 milioane Euro ne indică
faptul că aceasta este valoare cu care se modifică în medie veniturile din TVA faţă de media
determinată ca fiind de 86115,4 miloane Euro.
Grafic 2
3.2 Analiza veniturilor încasate din TVA ca pondere în PIB Tabel 2
Anul Italia(%) Indici cu bază fixă Indici cu bază în lanţ
2000 6.5 1 -
2001 6.2 0.954 0.954
2002 6.2 0.954 1
2003 5.9 0.908 0.952
2004 5.8 0.892 0.983
2005 5.9 0.908 1.017
2006 6.2 0.954 1.051
2007 6.2 0.954 1
2008 5.9 0.908 0.952
90,00%
95,00%
100,00%
105,00%
110,00%
115,00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Ind
ici c
u b
ază
în la
nţ
Ani
Evoluţia veniturilor încasate din TVA pe perioada 2000-2010
Indici cu bază în lanţ
Italy
2009 5.7 0.877 0.966
2010 6.2 0.954 1.088
Sursa: prelucrările autorului
În ceea ce priveşte ponderea deţinută de veniturile din TVA în produsul intern brut în
Italia, constatăm pe baza calculelor efectuate în tabelul de mai sus că pe toată perioada
analizată ponderea pe care veniturile din TVA o deţin în PIB înregistrează un trend
descendent comparativ cu anul de bază 2000, fenomen care se poate observa în Graficul3.
Grafic 3
Dacă ne uităm la indicii cu baza în lanţ, observăm atât creşteri, cât şi diminuări, însă
acestea sunt de mici proporţii, cea mai mare creştere s-a înregistrat în 2010 faţă de
2009(8,77%), iar cea mai mare scădere se poate observa în 2003 faţă de 2002 şi în 2008 faţă
de 2007, în ambele cazuri fiind de 4,84%. În medie, veniturile din TVA în Italia contribuie cu
doar 6,06% la formarea PIB-ului. Anul 2000 s-au colectat cele mai mari venituri din TVA, în
proporţie de 6,5% pentru formarea PIB-ului, în timp ce în 2009, în PIB s-au regăsit doar 5,7%
din veniturile colectate din TVA. Abatearea standard este de doar 0,24%, din care rezultă că
veniturile înregistrate din TVA ca proporţie în PIB sunt foarte apropiate de medie.
80,00%
85,00%
90,00%
95,00%
100,00%
105,00%
Ind
ici c
u b
ază
fixă
Ani
Evoluţia încasărilor din TVA ca pondere în PIB pe perioada 2000-2010
Indici cu baza fixă
Italy
Grafic 4
Grafic 5
3.3 Ponderea TVA-ului în impozitele indirecte Tabel 3
Anul Italia(%) Indici cu bază fixă Indici cu bază în lanţ
2000 42.83 1 -
2001 42.54 0.993 0.993
2002 42.33 0.989 0.995
2003 41.45 0.968 0.979
2004 40.92 0.956 0.987
2005 41.31 0.965 1.009
90,00%95,00%
100,00%105,00%110,00%
0 2 4 6 8 10 12
Ind
ici c
u b
ază
în la
nţ
Ani
Evoluţia încasărilor din TVA ca pondere în PIB pe perioada 2000-2010
Indici cu bază în lanţ
Italy
5,0
5,5
6,0
6,5
2000
2001
2002
20
03
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
6,56,2 6,2
5,9 5,8 5,96,2 6,2
5,95,7
6,2
Po
nd
eri
Ani
Venituri din TVA ca pondere în PIB
Italy
2006 41.46 0.968 1.004
2007 41.33 0.965 0.997
2008 42.40 0.990 1.026
2009 41.09 0.960 0.969
2010 43.93 1.026 1.069
Sursa: prelucrările autorului
Grafic 6
Potrivit graficului de mai sus, desprindem idea că, în Italia, pe toată perioada analizată
ponderea TVA-ului în total impozite indirecte înregistrează o scădere faţă de anul de bază cu
excepţia anului 2010 când faţă de anul 2000 se constată o creştere de 2,58%, acestă evoluţie
poate fi observată în graficul7. În anul 2010 se remarcă faptul că, TVA-ul deţine cea mai mare
pondere în impozitele indirecte de 43,93%. Pe toată perioada putem constata fluctuaţii ale
evoluţiei ponderii pe care TVA-ul o deţine în impozitele indirecte. Până în anul 2004 se
constată o continuă scădere a acestei ponderi, după care TVA-ul începe din nou să câştige
teren, ajungând în 2010 la cea mai mare pondere. Minimul a fost atins în 2004 (40,92%), în
timp ce după cum am mai spus maximul s-a atins în 2010, an în care ponderea TVA-ului în
impozitele indirecte a fost de 43,93%, aproape jumătate, această creştere se datorează faptului
că încasările din TVA au crescut în 2010 faţă de 2009 cu 12%, în timp ce impozitele indirecte
au crescut cu doar 4,9%. În medie putem spune că TVA-ul constituie 41,96% din impozitele
39,00%
40,00%
41,00%
42,00%
43,00%
44,00%
200020012002200320042005 2006 2007 2008 2009 2010
42,83%42,54%
42,33%
41,45%40,92%41,31%41,46%41,33%
42,40%
41,09%
43,93%
Po
nd
eri
Ani
Ponderea TVA-ului în impozite indirecte
Italy
indirecte. Dat fiind faptul că abaterea standard înregistrează valoarea de 0,0092, putem spune
că ponderile deţinute în fiecare an se abat de la medie cu 0,0092.
Grafic 7
3.4 Ponderea TVA-ului în taxele de consumaţie Tabel 4
Anul Italia(%) Indici cu bază fixă Indici cu bază în lanţ
2000 55.09 1 -
2001 55.84 1.014 1.014
2002 55.91 1.015 1.001
2003 54.72 0.993 0.979
2004 53.30 0.968 0.974
2005 54.50 0.989 1.022
2006 54.53 0.990 1.001
2007 54.73 0.994 1.004
2008 55.09 1.000 1.006
2009 52.71 0.957 0.957
2010 55.61 1.009 1.055
Sursa: prelucrările autorului
92,00%94,00%96,00%98,00%
100,00%102,00%104,00%
Ind
ici c
u b
aza
fixă
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în impozitele indirecteIndici cu baza fixă
Italy
Observăm că în Italia ponderea TVA-ului în taxele de consumaţie variază între
52,71% în anul 2009 şi 55,91% în anul 2002. În medie TVA-ul reprezintă 54,73% din totalul
taxelor de consumaţie colectate în perioada 2000-2010. Ponderile deţinute în fiecare an se
abat de la medie în medie cu 1%, ceea ce indică faptul că media justifică foarte bine aceste
valori, fiind deci semnificativă pentru explicarea lor.
Grafic 8
Dacă este să ne uităm la modul în care a evoluat acest indicator faţă de anul de bază
putem constata faptul că în mai multe perioade se constată o scădere a ponderii TVA-ului în
taxele de consumaţie faţă de perioada de bază 2000. Dacă ne uităm mai în detaliu observăm
că aceste scăderi se datorează unor creşteri mai accentuate a taxelor de consumaţie decât
creşterea încasărilor din TVA.
Modificările survenite de la un an la altul pot fi observate în Graficul9, însă acestea nu
sunt semnificative şi în majoritatea perioadelor se constată o uşoară creştere a acestui
indicator de la un an la altul. Se înregistrează însă şi unele scăderi nesemnificative în anul
2003 faţă de 2002 şi respectiv 2003 faţă de 2002 acestea fiind de 2%, respectiv 3%. În 2009
faţă de 2008 se constată de asemenea o uşoară scădere a ponderii TVA-ului în taxele de
consumaţie, acestă scădere fiind de aproximativ 4%.
51,00%
52,00%
53,00%
54,00%
55,00%
56,00%
2000200120022003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
55,09%55,84%55,91%
54,72%
53,30%
54,50%54,53%54,73%55,09%
52,71%
55,61%
Po
nd
eri
Ani
Ponderea TVA-ului în taxele de consumaţie pe perioada 2000-2010
Italy
Grafic 9
3.5 Ponderea TVA-ului în total venituri fiscale Tabel 5
Anul Italia(%) Indici cu bază fixă Indici cu bază în lanţ
2000 21.89% 1 -
2001 21.18% 0.967 0.967
2002 21.58% 0.986 1.019
2003 20.41% 0.932 0.946
2004 20.75% 0.948 1.016
2005 21.42% 0.979 1.033
2006 21.21% 0.969 0.990
2007 20.57% 0.940 0.970
2008 20.32% 0.928 0.988
2009 19.39% 0.885 0.954
2010 21.53% 0.983 1.110
Sursa: prelucrările autorului
Observăm că în Italia TVA-ul deţine în medie 20,03% din total venituri fiscale. Pe
perioada analizată 2000-2010 nu putem spune că ponderea TVA-ului în veniturile fiscale
94,00%96,00%98,00%
100,00%102,00%104,00%106,00%
0 2 4 6 8 10 12
Ind
ici c
u b
ază
în la
nţ
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în taxele de consumaţieIndici cu bază în lanţ
Italy
urmează un anumit trend, deoarece acestea cresc o scurtă perioadă de timp, după care se
înregistrează scădere, după care revin din nou pe un trend ascendent, altfel spus evoluţia
acestiu indicator este una fluctuantă. Ponderea cea mai mică a TVA-ului în veniturile fiscale
a fost atinsă în 2009 aceasta fiind de 19,39%, în timp ce TVA-ul a avut cea mai mare
contribuţie în veniturile fiscale în 2000 când s-a înregistrat un procent de 21,89%. Abaterea
standard este de doar 0,73% ceea ce indică faptul că acestă pondere analizată se abate în
medie de la media de 17,2% cu doar 0,73% pe perioada 2000-2010.
Grafic 10
Grafic 11
Observând graficul11 putem spune că pe toată perioada analizată, 2000-2010, evoluţia
ponderii TVA-ului în total venituri fiscale faţă de anul de bază 2000, este una
descrescătoare.În schimb dacă facem referire la evoluţia acestui indicator de la un an la altul,
18,00%
19,00%
20,00%
21,00%
22,00%21,89%
21,18%21,58%
20,41%20,75%21,42%21,21%
20,57%20,32%
19,39%
21,53%
Po
nd
eri
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri fiscale
Italy
80,00%
85,00%
90,00%
95,00%
100,00%
105,00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Ind
ici c
u b
ază
fixă
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri fiscale pe perioada 2000-2010
Italy
putem spune că cea mai mare creştere s-a înregistrat în 2010 faţă de 2009, acestă creştere fiind
de 11,04 puncte procentuale, în timp ce, cea mai mare scădere a avut loc în anul 2003 faţă de
anul 2002 (5,43%)
3.6 Ponderea TVA-ului în total venituri Tabel 6
Anul Italia(%) Indici cu bază fixă Indici cu bază în lanţ
2000 15.46% 1 -
2001 14.98% 0.969 0.969
2002 15.13% 0.979 1.010
2003 14.26% 0.923 0.943
2004 14.34% 0.928 1.005
2005 14.72% 0.952 1.027
2006 14.84% 0.960 1.008
2007 14.30% 0.925 0.964
2008 13.84% 0.895 0.968
2009 13.12% 0.849 0.948
2010 14.61% 0.945 1.114
Sursa: prelucrările autorului
Observăm cum că, în Italia se deţine în medie o pondere a TVA-ului în total venituri
de 14,51%. Anul 2000, este anul în care se înregistrează cea mai mare pondere a TVA-ului în
total venituri(15,4%), în timp ce, cea mai mică valoare se înregistrează în anul 2009, acesta
fiind de 13,12%. Abaterea standard de la medie este de doar 0,64%, ceea ce înseamnă că
valorile se învârt în jurul medie, iar media este reprezentativă pentru importanţa acestora.
Grafic 12
Grafic 13
Din graficul de mai sus putem observa că pe toată perioada analizată, în Italia
ponderea pe care TVA-ul o deţine în total venituri înregistrează un trend descendent faţă de
anul de bază 2000.
Grafic 14
11,00%
12,00%
13,00%
14,00%
15,00%
16,00%
200020012002200320042005 2006 2007 2008 2009 2010
15,46%14,98%15,13%
14,26%14,34%14,72%14,84%
14,30%13,84%
13,12%
14,61%P
on
de
ri
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri pe perioada 2000-2010
Italy
60,00%
80,00%
100,00%
Ind
ici c
u b
ază
fixă
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri pe perioada 2000-2010
Italy
90,00%100,00%110,00%120,00%
0 2 4 6 8 10 12
Ind
ici c
u b
aza
în la
nţ
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri pe perioada 2000-2010
Italy
Dacă este să ne raportăm la evoluţia ponderii deţinute de TVA în total venituri, de la
un an la altul observăm că evoluţia acestuia este una fluctuantă. Perioadele de creştere fiind
urmate de perioade de scădere şi invers. Astfel observăm că cea mai mare creştere a fost
înregistrată în 2010 faţă de 2009, acesta fiind de 11,37%, în timp ce, cea mai mare scădere s-a
înregistrat în 2003 faţă de 2002, acesta fiind de aproximativ 6 puncte procentuale.
Capitolul 4. Comparaţia cu EU(27), EU(15), NMS(12) şi România
4.1 Comparaţia dintre veniturile încasate din TVA, în sume absolute, în
Italia, pe perioada 2000-2010 şi veniturile din TVA încasate la nivelul
EU(27), EU(15), NMS(12) şi România Tabel 7
Anul Italia
mil.Euro
UE-27 mil.
Euro
UE-15 mil.
Euro
NMS-12 mil.
Euro
România
mil.Euro
2000 77473 643177.6 611828.7 31348.9 2632.9
2001 78056 656943.8 622573.9 34369.9 2830.5
2002 80382 677137 639454.5 37682.5 3448.8
2003 79099 688077.8 649654.8 38423 3780.8
2004 81515 723749 680293.6 43455.4 4074.8
2005 85317 765613.5 712642.6 52970.9 6439.3
2006 92992 816241.1 756974.4 59266.7 7740.8
2007 95623 873850.9 804127 69723.9 10078.6
2008 93698 862585.3 784610 77975.3 11036.3
2009 86280 783609.3 718438.8 65170.5 7852.3
2010 96834 860670.4 787558.3 73112.1 9493.9
Sursa: prelucrările autorului
Din tabelul de mai sus observăm că în valori absolute veniturile din TVA încasate în
Italia, pe perioada 2000-2010 sunt mult superioare faţă de cele încasate tot în această perioadă
de România.
Dacă este să facem o comparaţie între evoluţia încasărilor din TVA din Italia şi
evoluţia încasărilor din TVA la nivelul EU(27), putem spune că evoluţia este aceeaşi, până în
anul 2007 se constată o creştere continuă, după care până în anul 2009 constatăm o scădere a
veniturilor din TVA, după care în 2010 se constată de asemenea o creştere mai accentuată.
Făcând o comparaţie între evoluţia încasărilor din TVA în Italia şi cea înregistrată la
nivelul NMS(12) observăm în ambele cazuri aceaşi evoluţie. Veniturile din TVA cresc până
în 2007, după care până în 2009 se constată o scădere, după care acestea revin pe un trend
ascendent.
Grafic 15
Grafic 16
Putem spune că pe toată perioada analizată evoluţia încasărilor din TVA este aceeaşi
atât pentru Italia, cât şi pentru celelalte nivele supuse comparaţiei, şi anume EU(27), EU(15),
NMS(12) şi România.
30.000,035.000,040.000,045.000,050.000,055.000,060.000,065.000,070.000,075.000,080.000,0
Ven
itu
ri d
in T
VA
Ani
Evoluţia veniturilor din TVA pe perioada 2000-2010
NMS(12)
75.000,0
80.000,0
85.000,0
90.000,0
95.000,0
100.000,0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Ve
nit
uri
din
TV
A
Ani
Evoluţia încasărilor din TVA în Italia pe perioada 2000-2010
Italy
4.2 Comparaţia dintre veniturile încasate din TVA, ca pondere în PIB, în
Italia, pe perioada 2000-2010 şi veniturile din TVA încasate la nivelul
EU(27), EU(15), NMS(12) şi România Tabel 8
Anul Italia(%) UE-27(%) UE-15(%) NMS-12(%) România(%)
2000 6.5 7 7 7.2 6.5
2001 6.2 6.9 6.8 7.1 6.2
2002 6.2 6.8 6.8 7.2 7.1
2003 5.9 6.8 6.8 7.5 7.2
2004 5.8 6.8 6.8 7.7 6.7
2005 5.9 6.9 6.9 8.2 8.1
2006 6.2 7 6.9 8.3 7.9
2007 6.2 7 7 8.3 8.1
2008 5.9 6.9 6.8 8.2 7.9
2009 5.7 6.7 6.6 7.7 6.6
2010 6.2 7 7 8 7.8
Sursa: prelucrările autorului
Grafic 17
5,0
5,5
6,0
6,5
7,0
7,5
8,0
8,5
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Po
nd
eri î
n P
IB
Ani
Ponderea veniturilor din Tva în PIBpe perioada 2000-2010 în Italia
European Union (27 countries)
European Union (15 countries)
Italy
Romania
NMS(12)
Potrivit graficului17, constatăm faptul că ponderea deţinută de TVA în PIB în Italia
este sub cea deţinută de UE(27), UE(15), NMS(12) şi România. Acesta din urmă situându-se
peste toate celelalte.
Observăm că atât la nivelul UE(27), UE(25), ponderea medie a TVA în PIB are o
evoluţie relativ constantă, practic cele două evoluţii se suprapun, la fel şi în cazul Italiei,
fluctuaţiile sunt destul de mici. România fiind singura pentru care evoluţia ponderii veniturilor
din TVA în PIB pe perioada analizată are o tendinţă mai fluctuantă. În perioada analizată
2000-2010, la nivelul UE(27) procentul este în medie de 6,89%, în timp ce pentru Italia acestă
medie este inferioară cu 0,83% (6,06%). Dacă este să analiză indici cu bază fixă putem spune
că evoluţia ponderii veniturilor din TVA în PIB faţă de anul de bază 2000 este una
descrescătoare atât la nivelul UE(27), cât şi pentru Italia, deosebirea este accea că în Italia
sunt prezente unele scăderi mai accentuate.
Dacă este să comparăm veniturile încasate din TVA ca pondere în PIB la nivel
UE(15), cu cele la nivelul Italiei putem spune că situaţia este aproximativ acceaşi ca şi în
cazul comparaţiei cu EU(27), deoarece ponderea veniturilor din TVA ca pondere în PIB
pentru EU(15) urmează acelaşi trend ca şi ponderea veniturilor din TVA ca pondere în PIB la
nivelul EU(27).
Analizănd evoluţia ponderii veniturilor din TVA în PIB pentru cele 12 state noi intrate
observăm că acestea deţin cea mai mare pondere. Spre deosebire de Italia care pe perioada
analizată deţine în medie un procent de 6,89% a TVA-ului în PIB, la nivelul NMS(12) această
pondere este cu 1,7 puncte procentuale mai mare(7,8%). Dacă este să analizăm evoluţia
ponderii TVA-ului în PIB atât pentru Italia, cât şi la nivelul NMS(12), observăm că pe toată
perioada analizată, în cazul Italiei evoluţia acestor ponderi este una descrescătoare faţă de
anul de bază, în timp ce pentru NMS(12), pe toată perioada de constată o continuă creştere a
ponderii TVA-ului în PIB, faţă de anul de bază 2000. Dacă pentru Italia cea mai mare creştere
a ponderii TVA-ului în PIB a avut loc în 2010 faţă de 2009, acesta fiind de 8,77%, la nivelul
NMS(12) cea mai mare creştere s-a înregistrat în 2005 faţă de 2004, acesta fiind de 6,49%.
Tabel 9
Grafic 18
80,00%
85,00%
90,00%
95,00%
100,00%
105,00%
110,00%
115,00%
120,00%
125,00%
0 2 4 6 8 10 12
Ind
ici c
u b
ază
în la
nţ
Ani
Evoluţia ponderii veniturilor din TVA în PIB pe perioada 2000-2010 în Italia şi România
Italy
Romania
Anul
Indici cu bază în
lanţ (Italia)
Indici cu bază în lanţ
(România)
2000 - -
2001 0.954 0.954
2002 1.000 1.145
2003 0.952 1.014
2004 0.983 0.931
2005 1.017 1.209
2006 1.051 0.975
2007 1.000 1.025
2008 0.952 0.975
2009 0.966 0.835
2010 1.088 1.182
În ceea ce priveşte situaţia din România cu privire la ponderea pe care o deţine TVA –
ul în PIB, se observă faptul că această pondere este în medie de 7,28% pe cei 10 ani luaţi în
calcul.
Dacă este să analizăm modificările petrecute de la un an la alutul observăm că
variaţiile alternează, în 2001 faţă de 2000 se constată o scădere cu 5%, care este urmată de o
creştere 14% în 2002 faţă de 2001. În Italia după cum putem observa şi din grafic situaţia este
puţin alta, creşterile şi respectiv scăderile nu sunt atât de semnificative ca şi în cazul Românie,
acest lucru se datorează şi faptului că în Italia cota de TVA nu s-a modificat pe perioada
analizată, în schimb în România în 2009 a avut loc o creştere a cotei de TVA de la 19% la
24%. Observăm că pe perioada analizată cea mai mare scădere a ponderii veniturilor din TVA
în PIB a avut loc în România în 2009 faţă de 2008, această scădere fiind de 16%, în schimb în
Italia cea mai mare scădere a avut loc în 2008 faţă de 2007, această scădere a fost de doar 5%.
Ponderea TVA-ului în PIB a crescut cel mai mult în România în anul 2005 faţă de anul 2004,
această creştere fiind de 20,9%, în timp ce în cazul Italiei nu s-au înregistrat astfel de creşteri
substanţiale, cea mai mare creştere înregistrându-se în 2010 faţă de 2009, însă acesta este una
mult mai mică, de doar 8,8%.
4.3 Comparaţia dintre ponderea TVA-ului în impozitele indirecte, în Italia,
pe perioada 2000-2010 şi ponderea TVA-ului în impozitele indirecte la
nivelul EU(27), EU(15), NMS(12) şi România Tabel 10
Anul Italia(%) UE-27(%) UE-15(%) NMS-12(%) România(%)
2000 42.83 51.07% 50.88% 55.15% 53.30%
2001 42.54 51.25% 51.04% 55.29% 55.22%
2002 42.33 51.02% 50.76% 55.87% 61.05%
2003 41.45 51.04% 50.79% 55.54% 58.63%
2004 40.92 51.11% 50.79% 56.61% 56.86%
2005 41.31 51.51% 51.10% 57.69% 62.60%
2006 41.46 51.59% 51.17% 57.67% 61.81%
2007 41.33 52.39% 51.95% 58.07% 64.13%
2008 42.40 52.95% 52.47% 58.27% 65.91%
2009 41.09 51.70% 51.21% 57.70% 60.64%
2010 43.93 53.17% 52.78% 57.86% 63.23%
Sursa: prelucrările autorului
Grafic 19
La nivel UE(27), din impozitele indirecte se încasează în medie 51,71%, venituri din
TVA, de unde rezultă că la nivelul Uniunii Europene mai mult de jumătate veniturile din
impozitele indirecte sunt deţinute de veniturile din TVA. Din grafic reiese faptul că UE(27)
are o evoluţie relativ constantă, cu o uşoară creştere începând cu anul 2007. Italia după cum se
vede se situează sub această medie UE(27), pe aproape toată perioada analizată diferenţa fiind
de aproximativ 10 puncte procentuale.
Dacă este să facem o comparaţie între UE(15) şi Italia am putea spune făra să greşim
că sunt aceleaşi asemănări şi deosebiri ca şi în cazul comparaţiei dintre UE(27) şi Italia,
deoarece evoluţia ponderilor din UE(27), este aproape identică cu cea din EU(15), chiar şi din
grafic observăm cum că cele două linii aproape că se suprapun.
În ceea ce priveşte comparaţia dintre NMS(12) şi Italia, putem observa pe grafic că pe
toată perioada analizată ponderea deţinută de TVA în impozitele indirecte în Italia se
regăseşte sub ponderea deţinută în medie de NMS-12. De asemenea putem observa că cu toate
că la începutul perioadei ponderea TVA-ului în impozitele indirecte în Italia urmează un rend
35,00%
40,00%
45,00%
50,00%
55,00%
60,00%
65,00%
70,00%
Po
nd
eri
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în impozitele indirecte
European Union (27 countries)
European Union (15 countries)
Italy
Romania
NMS(12)
descendent, în cazul NMS(12) acesta este unul ascendent. Începând cu 2004 şi până în 2008
observăm că atât în Italia şi în grupul celor 12 ţări nou intrate ponderea TVA-ului în
impozitele indirecte urmează un trend ascendent. În cazul Italiei ponderea a crescut de la
41,45% la 42,4%, în timp ce în cazul NMS(12) ponderea a crescut de la 56,61% la 58,27%.
Din grafic putem observa că ponderea pe care TVA-ul o deţine în impozitele indirecte
în România este mai mare pe toată perioada analizată decât în Italia, defapăt dacă este să ne
uităm pe grafic observăm că România depăşeşte în ceea ce priveşte ponderea deţinută de TVA
în impozitele indirecte chiar şi celelalte zone analizate.
Pe toată perioada analizată ponderea pe care TVA-ul o deţine în impozitele indirecte în
Italia prezintă o scădere faţă de perioada de bază 2000, în schimb ponderea pe care TVA-ul o
deţine în impozitele indirecte în România prezintă o creştere pe toată perioada faţă de anul de
bază.
Grafic 20
90,00%
95,00%
100,00%
105,00%
110,00%
115,00%
120,00%
125,00%
130,00%
Ind
ici c
u b
ază
fixă
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în impozitele indirecte pe perioada 2000-2010
Italy
Romania
Grafic 21
Dacă ar fi să analizăm evoluţiile de la un an la altul din grafic putem deduce că cele
mai mari modificări sunt resimţite în cazul României unde creşterile şi respectiv scăderile sunt
mai accentuate. De exemplu observăm că în 2002 faţă de 2001 a avut loc o creştere cu 10,55
%, în timp ce în 2009 faţă de 2008 a avut loc o scădere cu 8%. În cazul Italiei în 2009 faţă de
2008 observăm o scădere de 4 puncte procentuale, urmată în 2010 faţă de 2009 de o creştere
cu 3 puncte procentuale.
4.4 Comparaţia dintre ponderea TVA-ului în taxele de consumaţie, în Italia,
pe perioada 2000-2010 şi ponderea TVA-ului în taxele de consumaţie la
nivelul EU(27), EU(15), NMS(12) şi România
Tabel 11
Anul Italia(%) UE-27(%) UE-15(%) NMS-12(%) România(%)
2000 55.09% 59.99% 60.00% 59.64% 55.57%
2001 55.84% 60.37% 60.37% 60.28% 58.44%
2002 55.91% 60.14% 60.11% 60.71% 64.51%
2003 54.72% 60.08% 60.08% 60.05% 61.66%
2004 53.30% 59.99% 59.92% 61.14% 59.26%
2005 54.50% 60.59% 60.44% 62.68% 65.11%
90,00%
95,00%
100,00%
105,00%
110,00%
115,00%
0 2 4 6 8 10 12
Ind
ici c
u b
aza
în la
nţ
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în impozitele indirecte pe perioada 2000-2010
Italy
Romania
2006 54.53% 60.70% 60.51% 63.26% 64.69%
2007 54.73% 61.55% 61.44% 62.89% 68.27%
2008 55.09% 62.54% 62.49% 63.11% 70.55%
2009 52.71% 61.77% 61.69% 62.62% 64.81%
2010 55.61% 62.89% 62.90% 62.80% 67.24%
Sursa: prelucrările autorului
Grafic 22
Analizând Italia în comparaţie cu media UE(27) în perioada 2000-2010, constatăm că
ponderea deţinută de TVA în taxele de consumaţie la nivelul UE(27) este superioară celei
înregistrate de Italia. Cea mai mare diferenţă faţă de Italia s-a înregistrat în 2009, fiind de
9,06%, iar în anul 2002 ponderea din Italia s-a apropiat cel mai mult de cea de la nivelul
UE(27).
Făcând comparaţie cu EU(15), putem spune că deoarece ponderea pe care TVA-ul o
deţine în taxele de consumaţie la nivelul EU(15), este aproximativ aceeaşi cu cea de la nivelul
EU(27), ceea ce putem remarca este ceea ce am remarcat a comparaţia făcută cu EU(27).
Noile state membre înregistrează o creştere continuă a ponderii TVA-ului în taxele de
consumaţie dacă este să ne raportăm la anul de bază. Ponderile variază de la 59,64% în 2000
la 63,26% în 2006 când atinge punctul de maxim. Din grafic observăm că pe toată perioada
analizată ponderea pe care TVA-ul o deţine în taxele de consumaţie la nivelul NMS(12)
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Poderea TVA-ului în taxele de consumaţie pe perioada 2000-2010
European Union (27 countries) European Union (15 countries) Italy Romania NMS(12)
depăşesc ponderile din Italia. În 2009, NMS(12) depăşeşte în medie ponderile din Italia cu
9,91 puncte procentuale. Dacă este să ne uităm la evoluţiile ponderii TVA-ului în taxele de
consumaţie de la un la altul, putem observa din graficul16, că modificările survenite de acest
indicator pentru noile state intrate în Uniunea Europeană sunt relativ constante, nu există
modificări mari de la un an la altul. Cea mai mare creştere fiind de abia 2,5% în 2005 faţă de
2004, în timp ce, cea mai mare scădere este de abia 1% înregistrată în 2003 faţă de 2002. În
cazul Italiei observăm însă că acest indicator înregistrează o creştere de 5,51% în 2010 faţă de
2009, iar cea mai mare scădere se înregistrează în 2009 faţă de 2008, aceasta fiind de 4,33%.
Grafic 23
În medie, veniturile din TVA corelate în România reprezintă 63,64% din total taxe de
consumaţie. Pe toată perioada analizată, înafară de anul 2000 când atât în România, cât şi în
Italia se înregistrează aproximativ aceeaşi pondere a TVA-ului în taxele de consumaţie, în
toate celelalte perioade aceste ponderi sunt mai mari în România faţă de Italia. În anul 2008
ponderea TVA-ului în taxele de consumaţie din România depăşesc cu 15,46 puncte
procentuale ponderea TVA-ului în taxele de consumaţie din Italia. Atât în România, cât şi în
Italia ponderea TVA-ului în taxele de consumaţie are o evoluţie fluctuantă, perioade de
creştere, altenând cu perioadele de scădere. Dacă este să analizăm fluctuaţiile de la un an la
altul atât în România, cât şi în Italia, observăm în graficul17, că în cazul României atât
scăderile, cât şi creşterile de la un an la altul sunt mai mari. În Italia cea mai mare creştere se
înregistrează în 2010 faţă de 2009 (5,51%), în timp ce în România cea mai mare creştere se
înregistrează în anul 2002 faţă de 2001 (10,39%).
95,00%
97,00%
99,00%
101,00%
103,00%
105,00%
107,00%
Ind
ici c
u b
ază
în la
nţ
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în taxele de consumaţieIndici cu bază în lanţ
Italy
NMS(12)
Grafic 24
4.5 Comparaţia dintre ponderea TVA-ului în total venituri fiscale, în Italia,
pe perioada 2000-2010 şi ponderea TVA-ului în total venituri fiscale la
nivelul EU(27), EU(15), NMS(12) şi România Tabel 12
Anul Italia(%) UE-27(%) UE-15(%) NMS-12(%) România(%)
2000 21.89% 25.19% 24.85% 34.48% 33.86%
2001 21.18% 25.38% 25.02% 34.45% 35.35%
2002 21.58% 25.76% 25.37% 34.78% 40.80%
2003 20.41% 25.98% 25.59% 35.06% 39.41%
2004 20.75% 26.05% 25.59% 36.22% 36.89%
2005 21.42% 26.03% 25.46% 37.28% 44.31%
2006 21.21% 25.65% 25.06% 36.65% 42.07%
2007 20.57% 25.80% 25.19% 35.73% 41.86%
2008 20.32% 25.76% 25.06% 35.85% 42.23%
2009 19.39% 25.99% 25.33% 36.52% 37.97%
2010 21.53% 27.20% 26.49% 38.08% 42.15%
Sursa: prelucrările autorului
80,00%
90,00%
100,00%
110,00%
120,00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Ind
ici c
u b
ază
în la
nţ
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în taxele de consumaţieIndici cu bază în lanţ
Italy
Romania
Potrivit graficului de mai jos, constatăm faptul că ponderea deţinută de TVA în total
venituri fiscale se situează sub cea deţinută de către EU(27), UE(15), NMS(12) şi chiar
România.
Grafic 25
Dacă este să facem o comparaţie cu EU(27) putem spune că ponderile deţinute de
TVA în total venituri fiscale în Italia este superioară celei deţinute de EU(27), diferenţa cea
mai mare se înregistrează în 2009, când ponderea pe care TVA-ul o deţine în total venituri
fiscale în UE(27), depăşeşte cu 6,61 puncte procentuale ponderea pe care TVA-ul o deţine în
total venituri fiscale în Italia. În anul 2000 se constată cea mai mic decalaj între ponderea
deţinută la nivelul EU(27) şi ponderea deţinută de Italia, acest decalaj fiind de 3,3 puncte
procentuale.
Grafic 26
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
Po
nd
eri
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri fiscale
European Union (27 countries)
European Union (15 countries)
Italy
Romania
NMS(12)
80,00%
85,00%
90,00%
95,00%
100,00%
105,00%
110,00%
Ind
ici c
u b
ază
fixă
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri fiscale pe perioada 2000-2010
European Union (27 countries)
Italy
Având ca suport graficul de mai sus putem observa cum că pe toată perioada analizată
în timp ce ponderea TVA-ului în total venituri fiscale la nivelul Uniunii Europene
înregistrează creşteri faţă de anul de bază, la nivelul Italiei pe toată perioada analizată
ponderea TVA-ului în total venituri fiscale intră pe un trend descendent faţă de anul de bază
2000. Cea mai mare scădere a ponderii în Italia s-a înregistrat în 2009 când a scăzut cu
aproximativ 12 puncte procentuale faţă de anul 2000. Dacă este să ne uităm la evoluţia acestiu
indicator de la un an la altul, observăm că cea mai mare creştere a avut loc atât la nivelul
Uniunii Europene, cât şi la nivelul Italiei în 2010 faţă de 2009, creşterea fiind de 4,64% în
primul caz şi respectiv 11,04%.
Dacă este să facem o comparaţie între evoluţia acestiu indicator la nivelul Italiei cu cel
al EU(15), am putea spunde că datorită faptului că ponderea TVA-ului în total venituri fiscale
la nivelul EU(15) prezintă aceeaş evoluţie ca cea de a nivelul EU(27), comentariile ar fi cele
facute anterior.
Grafic 27
Dacă este să ne uităm la cele două grafice observăm cum că indicatorii au aceeaşi evoluţie.
NMS(12) prezintă o tendinţă de creştere pe toată perioada analizată dacă este să ne
raportăm la anul de bază 2000, în timp ce în Italia ponderea TVA-ului în total veniuri fiscale
înregistrează un trend descendent pe toată perioada analizată comparativ cu anul de bază.
Până în anul 2005 constatăm o continuă creştere a ponderii pe care TVA-ul o deţine în total
venituri fiscale, de la 34,48% la 37,28%, urmând pe urmă o uşoară scădere, până în anul 2010
când această pondere ănregistrează cea mai mare valoare de 38,08%, ceea ce denotă faptul că
80,00%85,00%90,00%95,00%
100,00%105,00%110,00%
Ind
ici c
u b
ază
fixă
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri fiscale pe perioada 2000-2010
Italy
European Union (15 countries)
are loc o creştere a importanţei pe care veniturile din TVA care sunt atrase la bugetul statului,
o au în total venituri fiscale.
Grafic 28
Comparativ cu România, putem spune că ponderea deţinută de TVA în total venituri
fiscale este mult mai mare în cazul României decât în cazul Italiei. Dacă în cazul României
această pondere se situează între 33,86% în anul 2000 şi 44,31% în 2005, în cazul Italiei
situaţia este una diferită ponderea TVA-ului în total venituri fiscale situându-se între 20,32%
în 2008 şi 21,89% în anul 2000.
Grafic 29
80,00%
85,00%
90,00%
95,00%
100,00%
105,00%
110,00%
115,00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Ind
ici c
u b
ază
fixă
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri fiscale pe perioada 2000-2010
Italy
NMS(12)
85,00%
90,00%
95,00%
100,00%
105,00%
110,00%
115,00%
120,00%
125,00%
0 2 4 6 8 10 12
Ind
ici c
u b
aza
în la
nţ
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri fiscale pe perioada 2000-2010
Italy
Romania
Dacă este să ne uităm la graficul de mai sus observăm că evoluţia acestui indicator de
la un an la altul este una fluctuantă atât la nivelul României, cât şi în cazul Italiei. Însă după
cum se poate vedea în cazul României fluctuaţiile sunt mult mai mari. Dacă în cazul Italiei
cea mai mare creştere se înregistrează în 2010 faţă de 2009, aceasta fiind de 11,04%, în cazul
României cea mai mare creştere este de 20,09% înregistrată în 2005 faţă de 2004. De asemena
şi dacă ar fi să ne raportăm la cea mai abruptă scădere a ponderii TVA-ului în veniturile
fiscale, tot în cazul României se înregistrează cea mai mare scădere, acesta fiind de
aporximativ 10 puncte procentuale în 2009 faţă de 2008. În Italia cea mai mare scădere s-a
înregistrat în 2003 faţă de 2002, acesta fiind de aproximativ 5 puncte procentuale
4.6 Comparaţia dintre ponderea TVA-ului în total venituri, în Italia, pe
perioada 2000-2010 şi ponderea TVA-ului în total venituri la nivelul
EU(27), EU(15), NMS(12) şi România Tabel 13
Anul Italia(%) UE-27(%) UE-15(%) NMS-12(%) România(%)
2000 15.46% 16.80% 16.62% 21.33% 21.20%
2001 14.98% 16.83% 16.65% 21.07% 21.61%
2002 15.13% 16.99% 16.78% 21.49% 24.89%
2003 14.26% 16.99% 16.77% 21.91% 25.56%
2004 14.34% 17.10% 16.83% 22.85% 24.05%
2005 14.72% 17.20% 16.86% 23.67% 28.34%
2006 14.84% 17.16% 16.80% 23.50% 27.16%
2007 14.30% 17.35% 16.99% 23.16% 27.12%
2008 13.84% 17.11% 16.67% 23.24% 27.42%
2009 13.12% 16.82% 16.42% 22.99% 23.96%
2010 14.61% 17.73% 17.30% 24.21% 27.69%
Sursa: prelucrările autorului
Grafic 30
La nivelul UE(27), din total venituri se încasează în medie 17,10% venituri din TVA. Din
graficul realizat, reiese faptul că EU(27) are o evoluţie relativ constantă, cu o creştere mai
accentuată începând cu anul 2009. Italia se situează sub această medie EU(27), cea mai
semnificativă diferenţă fiind de 3,7 puncte procentuale în 2009. La începutul perioadei 2000-
2003 acestă diferenţă este relativ mică fiind de maxim 1,86 puncte procentuale.
Grafic 31
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
20
00
2001
2002
2003
2004
20
05
2006
2007
2008
2009
2010
Po
nd
eri
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri pe perioada 2000-2010
European Union (27 countries)
European Union (15 countries)
Italy
Romania
NMS(12)
80,00%
85,00%
90,00%
95,00%
100,00%
105,00%
110,00%
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
Ind
ici c
u b
aza
fixă
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri pe perioada 2000-2010
European Union (27 countries)
Italy
Din graficul de mai sus reiese faptul că pe toată perioada analizată ponderea TVA-ului în total
venituri urmează în cazul Italiei un trend descendent în comparaţie cu anul de bază, cu
deosebire de EU(27) care prezintă un trend ascendent pe toată perioada analizată în
comparaţie cu anul de bază 2000.
Grafic 32
Făcând o comparaţie a evoluţiei acestui indicator de la un an la altul, observăm că în
cazul Italiei cea mai mare creştere se înregistrează în 2010 faţă de 2009 acesta fiind de
11,37%, în timp ce în cazul EU(27) cea mai mare creştere se înregistrează tot în 2010 faţă de
2009 însă este de doar aproximativ 5 puncte procentuale. Dacă este să ne uităm la cele mai
mari scăderi survenite pe perioada analizată, în cazul Italiei în 2003 faţă de 2002 se
înregistrează o scădere a acestui indicator cu 5,72%, în timp ce la nivel EU(27), cea mai mare
diferenţă se înregistrează în 2009 faţă de 2008, însă este una nesemnificatică, de aproximativ
1%.
Raportându-ne la EU(15), observăm că ponderea TVA-ului în total venituri în Italia
este mai mică pe toată perioada analizată decât cea înregistrată la nivelul EU(15). Dacă la
nivelul Italiei acestă pondere variază între 13,12% şi 15,46%, la nivelul EU(15), acest
indicator variază între 16,42% şi 17,3%. Cea mai mare diferenţă între acest indicator calculat
la nivelul celor două regiuni se înegistrează în 2009 acesta fiind de 3,3 puncte procentuale. Pe
toată perioada analizată dacă este să ne raportăm la anul de bază 2000, evoluţia ponderii
TVA-ului în total venituri este una crescătoare, cu excepţia anului 2009 când se observă o
80,00%
85,00%
90,00%
95,00%
100,00%
105,00%
110,00%
115,00%
0 2 4 6 8 10 12
Ind
ici c
u b
aza
fixă
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri pe perioada 2000-2010
Italy
European Union (27 countries)
uşoară scădere cu 1,21 puncte procentuale faţă de anul 2000.În schimb la nivelul Italiei se
constată o scădere continuă a acestui indicator pe toată perioada analizată, faţă de anul 2000.
Trecând mai departe cu analiza, dacă este să facem o comparaţie între ponderea pe
care TVA-ul o deţine în total venituri la nivelul Italiei cu cea pe care o deţine la nivelul celor
12 ţări noi intrate în Uniune, observăm că pe toată perioada analizată acesta este mult sub cea
înregistrată la nivelul NMS(12). Dacă în Italia ponderea TVA-ului în total venituri variază
între 13,12% şi 15,46%, la nivelul NMS(12), acest interval de variaţie este între 21,07% şi
24,21%. În anul 2009 se înregistrează cel mai mare decalaj între ponderea pe care TVA-ul îl
deţine în total venituri în Italia şi cea înregistrată la nivelul NMS(12).
Grafic 33
Uitându-ne la graficul de mai sus observăm că evoluţia de la un an la altul al acestui
indicator pentru cele 2 regiuni luate în calcul este una fluctuantă. În Italia cea mai mare
creştere s-a înregistrat în anul 2010 faţă de 2009(11,37%), în timp ce la nivelul NMS(12), cea
mai mare creştere s-a înregistrat tot în 2010 faţă de 2009, însă acesta este de doar 5,3 puncte
procentuale. Dacă este să analizăm scăderile înresitrate pe perioada de anliză în Italia cea mai
mare scădere a avut loc în 2003 faţă de 2002 (5,72%), în timp ce la nivelul NMS(12) acesta s-
a înregistrat în 2007 faţă de 2006 şi a fost de doar 1,5%.
La nivelul României, din total venituri se încasează în medie 25,36% venituri din
TVA. Din graficul x, reiese faptul că România are o evoluţie fluctuantă a ponderii TVA-ului
în total venituri. Italia se situează mult sub media României, diferenţa cea mai mare
înregistrându-se în anul 2005, acesta fiind de 13,62 puncte procentuale.
90,00%
95,00%
100,00%
105,00%
110,00%
115,00%
0 2 4 6 8 10 12
Ind
ici c
u b
ază
în la
nţ
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri pe perioada 2000-2010
NMS(12)
Italy
Grafic 34
După cum observăm din graficul de mai sus, pe toată perioada analizată ponderea
TVA-ului în total venituri la nivelul Italiei are un trend descendent faţă de anul de bază 2000,
în timp ce la nivelul României pe toată perioada analizată observăm un trend ascendent faţă
de anul 2000.
Dacă este să facem o comparaţie de la un an la altul observăm că pentru România
acest indicator înregistrează cea mai mare creştere în 2005 faţă de 2004, creşterea fiind cu
17,82 puncte procentuale, această creştere se datorează faptului că total venituri au crescut
(34%) într-o proporţie mai mică decât încasările din TVA (58%), în timp ce pentru Italia cea
mai mare creştere se înregistrează în 2010 faţă de 2009 şi este cu 11,37 puncte procentuale. În
România cea mai mare scădere a ponderii TVA-ului în total venituri s-a înregistrat în 2009
faţă de 2008, scăderea fiind de 12,62 puncte procentuale. Ca şi o concluzie am putea spune că
pe toată perioada analizată în România veniturile din TVA contribuie cu o pondere mai mare
în total venituri, decât în cazul Italiei.
80,00%
90,00%
100,00%
110,00%
120,00%
130,00%
140,00%In
dic
i cu
baz
a fi
xă
Ani
Evoluţia ponderii TVA-ului în total venituri în perioada 2000-2010
Italy
Romania
Capitolul 5. Analiza regresională
Pentru o analiză mai în detaliu a datelor am recurs la o analiză regresională. Scopul
regresiei pe care am rulat-o cu ajutorul softului econometric Eviews a fost acela de a vedea
legătura care există între veniturile încasate din TVA şi consumul final al populaţiei, precum
şi de a vedea dacă consumul final este un regresor al TVA-ului.
Pentru început voi recurge la o analiză descriptivă a datelor pe care le-am utilizat în
construirea modelului. Seriile pe care am lucrat sunt următoarele: TVAitalia- care conţine
evoluţia veniturilor încasate din TVA pe perioada 1999 trimestrul 1 şi 2011 trimestrul 2,
precum şi consumfinalitalia- care conţine evoluţia consumului final pe perioada 1999
trimestrul 1 şi 2011 trimestrul 2. Ca şi o primă etapă am aplicat asupra acestor serii de timp
testul Census X12 pentru a desezonaliza aceste date.
Grafic 35
În acest grafic sunt redate evoluţia valorilor observate, adică a încasărilor din TVA
înregistrate în Italia, precum şi evoluţia seriei desezonalizate. Observăm că prin
desezonalizare se elimină practic variaţiile seriei, făcând-o mai netedă.
Grafic 36
Graficul de mai sus redă evoluţia valorilor observate, adică evoluţia consumului final
în Italia pe perioada 1999 trimestrul 1 şi 2011 trimestrul 2, precum şi evoluţia seriei
desezonalizate. Observăm cum prin desezonalizare seria este mai netedă.
14000
16000
18000
20000
22000
24000
26000
28000
99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
TVAITALIA TVAITALIA_SA
40000
50000
60000
70000
80000
90000
100000
99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
CONSUMFINALITALIACONSUMFINALITALIA_SA
Tabel 14
În figura de mai sus sunt redate statisticile descriptive ale seriei TVAitalia. Astfel observăm
că valoarea maximă a încasărilor din TVA este de 24460,11 milioane Euro, în timp ce
valoarea minimă este de 15018,85 milioane Euro. Pe perioada analizată, în Italia, se încasează
în medie 20593,36 milioane Euro. Valoarea coeficientului Std. Dev fiind de 2400,085
milioane Euro relevă faptul că în medie valorile se abat de la medie cu 2400,085 milioane
Euro. Analizând coeficienţii boltirii şi a asimetriei putem spune că, seria reprezentând
încasările din TVA pe perioada 1999 trimestrul 1 şi 2011 trimestrul 2, are asimetrie negativă
sau la stânga şi este o serie leptokurtică, mai înaltă şi mai ascuţită decât distribuţia normală.
Testul Jargue-Bera ne ajută să tragem conculzia asupra faptului că serie urmează sau nu o
distribuţie normală. Datorită faptul că coeficientul testului este mai mic decât pragul de 5,99
în cazul unei probabilităţi de 5%, precum şi datorită faptului că prob>0,05, putem spune că
seria reprezentând încasările din TVA urmează o distribuţie normală.
Tabel 15
În figura de mai sus sunt redate statisticile descriptive ale seriei consumfinalitalia. Astfel
observăm că valoarea maximă a consumului final este de 83665,33 milioane Euro, în timp ce
valoarea minimă este de 50125,63 milioane Euro. Pe perioada analizată, în Italia, consumul
0
1
2
3
4
5
6
7
8
16000 18000 20000 22000 24000
Series: TVAITALIA_SA
Sample 1999Q1 2011Q2
Observations 50
Mean 20593.36
Median 20364.71
Maximum 24460.11
Minimum 15018.85
Std. Dev. 2400.085
Skewness -0.168308
Kurtosis 2.092811
Jarque-Bera 1.950628
Probability 0.377074
0
2
4
6
8
10
50000 60000 70000 80000
Series: CONSUMFINALITALIA_SA
Sample 1999Q1 2011Q2
Observations 50
Mean 69528.87
Median 70718.27
Maximum 83665.33
Minimum 50125.63
Std. Dev. 10299.03
Skewness -0.360950
Kurtosis 1.868087
Jarque-Bera 3.754932
Probability 0.152977
final înregistrează în medie valoarea de 69528,87 milioane Euro. Valoarea coeficientului Std.
Dev fiind de 10299,03 milioane Euro relevă faptul că în medie valorile se abat de la medie cu
10299,03 milioane Euro. Analizând coeficienţii boltirii şi a asimetriei putem spune că, seria
reprezentând consumul final pe perioada 1999 trimestrul 1 şi 2011 trimestrul 2, are asimetrie
negativă sau la stânga şi este o serie leptokurtică, mai înaltă şi mai ascuţită decât distribuţia
normală. Testul Jargue-Bera ne ajută să tragem conculzia asupra faptului că serie urmează sau
nu o distribuţie normală. Datorită faptul că coeficientul testului este mai mic decât pragul de
5,99 în cazul unei probabilităţi de 5%, precum şi datorită faptului că prob>0,05, putem spune
că seria reprezentând evoluţia consumului final urmează o distribuţie normală.
Pentru a vedea legătura care există între încasările din TVA pe perioada 1999
trimestrul 1 şi consumul final pe aceeaşi perioadă am recurs la o regresie simplă a cărei
ecuaţii este următoarea:
TVAitalia_sa= a+ b*consumfinalitalia_sa.
Pentru ca rezultatul să fie cât mai corect am rulat această regresie pentru seriile
desezonalizate, din care a fost eliminată componenta sezonieră.
În urma rulării regresiei am ajuns la următorul rezultat:
Dependent Variable: TVAITALIA_SA
Method: Least Squares
Date: 12/13/11 Time: 20:54
Sample: 1999Q1 2011Q2
Included observations: 50
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C 6100.179 1056.857 5.772003 0.0000
CONSUMFINALITALIA_SA 0.208448 0.015039 13.86013 0.0000
R-squared 0.800086 Mean dependent var 20593.36
Adjusted R-squared 0.795921 S.D. dependent var 2400.085
S.E. of regression 1084.241 Akaike info criterion 16.85433
Sum squared resid 56427746 Schwarz criterion 16.93081
Log likelihood -419.3581 F-statistic 192.1032
Durbin-Watson stat 0.591581 Prob(F-statistic) 0.000000
Ecuaţia regresiei devine următoarea:
TVAitalia_sa= 6100.179 + 0,208448*consumfinalitalia_sa;
Dat fiind faptul că prob=0<0,05, rezultă că coeficientul variabilei consumfinalitaia_sa
este semnificativ. Datorită faptului că Adjusted R-squared este 0,795, putem spune că între
cele două variabile analizate există o puernică legătură directă, sau altfel spus încasările din
TVA sunt explicate în proporţie de 79,5% de consumul final, restul de 20,5% fiind influenţa
altor factori.
În urma regresiei rulate putem firma că o creştere cu o unitate a consumului final,
atrage după sine o creştere a încasărilor din TVA cu 0,208 unităţi. Chiar şi din acest rezultat
observăm legărura directă dintre cele două variabile analizate.
În vederea efectuării unei comparaţii am recurs la aplicarea aceleaşi regresii la nivelul
EU(27). Datele luate în calcul sunt tot cele pe care le-am luat pentru Italia şi anume încasările
din TVA pe perioada 1999 trimestrul 1 şi 2011 trimestrul 2, precum şi consumul final.
Ca şi o primă etapă am recurs din nou la desezonalizarea datelor, prin metoda Census
X12.
Grafic 37
În acest grafic sunt redate evoluţia valorilor observate, adică a încasărilor din TVA
înregistrate la nivelul EU(27), precum şi evoluţia seriei desezonalizate. Observăm că prin
desezonalizare se elimină practic variaţiile seriei, făcând-o mai netedă.
Grafic 38
120000
140000
160000
180000
200000
220000
240000
99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
TVAEU27 TVAEU27_SA
300000
400000
500000
600000
700000
800000
99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
CONSUMFINALEU27CONSUMFINALEU27_SA
Graficul de mai sus redă evoluţia valorilor observate, adică evoluţia consumului final
la nivelul EU(27) pe perioada 1999 trimestrul 1 şi 2011 trimestrul 2, precum şi evoluţia seriei
desezonalizate. Observăm cum prin desezonalizare seria este mai netedă.
Tabel 16
Figura de mai sus redă statisticile descriptive ale seriei TVAeu27. Astfel observăm că
valoarea maximă a încasărilor din TVA este de 223991,3 milioane Euro, în timp ce valoarea
minimă este de 135492,5 milioane Euro. Pe perioada analizată, la nivelul EU(27), se
încasează în medie 182749,9 milioane Euro. Valoarea coeficientului Std. Dev fiind de
25425,89 milioane Euro relevă faptul că în medie, valorile se abat de la medie cu 25425,89
milioane Euro. Analizând coeficienţii boltirii şi a asimetriei putem spune că, seria
reprezentând încasările din TVA pe perioada 1999 trimestrul 1 şi 2011 trimestrul 2, are
asimetrie negativă sau la stânga şi este o serie leptokurtică, mai înaltă şi mai ascuţită decât
distribuţia normală. Testul Jargue-Bera ne ajută să tragem conculzia asupra faptului că serie
urmează sau nu o distribuţie normală. Datorită faptul că coeficientul testului este mai mic
decât pragul de 5,99 în cazul unei probabilităţi de 5%, precum şi datorită faptului că
prob>0,05, putem spune că seria reprezentând încasările din TVA la nivelul EU(27) urmează
o distribuţie normală.
Tabel 17
0
1
2
3
4
5
6
7
140000 160000 180000 200000 220000
Series: TVAEU27_SA
Sample 1999Q1 2011Q2
Observations 50
Mean 182749.9
Median 183704.7
Maximum 223991.3
Minimum 135492.5
Std. Dev. 25425.89
Skewness -0.062030
Kurtosis 1.674799
Jarque-Bera 3.690729
Probability 0.157968
0
1
2
3
4
5
6
7
8
400000 500000 600000 700000
Series: CONSUMFINALEU27_SA
Sample 1999Q1 2011Q2
Observations 50
Mean 564591.8
Median 567461.4
Maximum 693109.6
Minimum 394064.2
Std. Dev. 88869.84
Skewness -0.273242
Kurtosis 1.927638
Jarque-Bera 3.017927
Probability 0.221139
În figura de mai sus sunt redate statisticile descriptive ale seriei consumfinalitalia. Astfel
observăm că valoarea maximă a consumului final este de 693109,6 milioane Euro, în timp ce
valoarea minimă este de 394064,2 milioane Euro. Pe perioada analizată, la nivelul EU(27),
consumul final înregistrează în medie valoarea de 564591,8 milioane Euro. Valoarea
coeficientului Std. Dev fiind de 88869,84 milioane Euro relevă faptul că în medie valorile se
abat de la medie cu 88869,84 milioane Euro. Analizând coeficienţii boltirii şi a asimetriei
putem spune că, seria reprezentând consumul final pe perioada 1999 trimestrul 1 şi 2011
trimestrul 2, are asimetrie negativă sau la stânga şi este o serie leptokurtică, mai înaltă şi mai
ascuţită decât distribuţia normală. Testul Jargue-Bera ne ajută să tragem concluzia asupra
faptului că serie urmează sau nu o distribuţie normală. Datorită faptul că coeficientul testului
este mai mic decât pragul de 5,99 în cazul unei probabilităţi de 5%, precum şi datorită faptului
că prob>0,05, putem spune că seria reprezentând evoluţia consumului final la nivelul EU(27)
urmează o distribuţie normală.
La fel ca şi pentru cazul Italiei, pentru a vedea legătura care există între încasările din
TVA pe perioada 1999 trimestrul 1 şi 2011 trimestrul 2 şi consumul final pe aceeaşi perioadă
am recurs la o regresie simplă a cărei ecuaţii este următoarea:
TVAitalia_sa= a+ b*consumfinalitalia_sa.
Pentru ca rezultatul să fie cât mai corect am rulat această regresie pentru seriile
desezonalizate, din care a fost eliminată componenta sezonieră.
În urma rulării regresiei am ajuns la următorul rezultat:
Dependent Variable: TVAEU27_SA
Method: Least Squares
Date: 12/13/11 Time: 20:59
Sample: 1999Q1 2011Q2
Included observations: 50
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C 28668.28 7083.251 4.047334 0.0002
CONSUMFINALEU27_SA 0.272908 0.012396 22.01545 0.0000
R-squared 0.909890 Mean dependent var 182749.9
Adjusted R-squared 0.908012 S.D. dependent var 25425.89
S.E. of regression 7711.536 Akaike info criterion 20.77800
Sum squared resid 2.85E+09 Schwarz criterion 20.85448
Log likelihood -517.4500 F-statistic 484.6802
Durbin-Watson stat 0.341832 Prob(F-statistic) 0.000000
Ecuaţia regresiei devine următoarea:
TVAitalia_sa= 28668,28 + 0,272908*consumfinalitalia_sa;
Dat fiind faptul că prob=0<0,05, rezultă că coeficientul variabilei consumfinaleu27_sa
este semnificativ. Datorită faptului că Adjusted R-squared este 0,908, putem spune că între
cele două variabile analizate există o puernică legătură directă, sau altfel spus încasările din
TVA sunt explicate în proporţie de 90,8% de consumul final, restul de 9,2% fiind influenţa
altor factori.
În urma regresiei rulate putem firma că o creştere cu o unitate a consumului final,
atrage după sine o creştere a încasărilor din TVA cu 0,272 unităţi. Chiar şi din acest rezultat
observăm legărura directă dintre cele două variabile analizate.
Dacă ar fi să analizăm cele două regresii, cea rulată pentru Italia şi cea pentru EU(27),
observăm că la nivelul EU(27), variabila consum final are o influenţă mai mare asupra
încasărilor din TVA, datorită faptului că încasările din TVA sunt influenţate în proporţie de
90,8% de evoluţia consumului final. În cazul Italiei, încasările din TVA sunt influenţate în
proporţie de 79,59% de evoluţia consumului final, influenţa altor factori fiind puţin mai mare
decât la nivelului celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. După cum este şi normal atât
pentru Italia, cât şi la nivelul UE(27), legătura dintre cele două variabile ( TVA, consum final)
este una directă şi puternică, altfel spus o creştere a consumului final atrage după sine în mod
automat o creştere a încasărilor din TVA.
Observăm de asemenea că o creştere cu o unitate a consumului final în Italia pe
perioada 1999 trimestru 1-2011 trimestrul 2 duce la o creştere a încasărilor din TVA cu 0,208
unităţi, în timp ce la nivelul celor 27 de ţări din Uniunea Europeană o creştere a consumului
cu o unitate pe aceeaşi perioadă duce la o creştere a încasărilor din TVA cu 0,272 unităţi.
Ca şi o concluzie, putem spune că la nivelul EU(27) creşterea cu o unitate a
consumului final duce la o creştere mai mare a încasărilor din TVA decât în cazul Italiei.
Pentru a vedea rezultatele regresiilor sub formă de rate am recurs la logaritmarea
valorilor absolute. Astfel în urma regresiilor rulate pe datele logaritmate am obţinut în cazul
Italiei următoarea ecuaţie a regresiei:
Sample: 1999Q1 2011Q2
Included observations: 50
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C 2.159927 0.526380 4.103362 0.0002
LOGCONSUMFINALITALIA_ 0.697241 0.047255 14.75491 0.0000
R-squared 0.819350 Mean dependent var 9.925880
Adjusted R-squared 0.815587 S.D. dependent var 0.119105
S.E. of regression 0.051148 Akaike info criterion -3.069022
Sum squared resid 0.125572 Schwarz criterion -2.992541
Log likelihood 78.72554 F-statistic 217.7073
Durbin-Watson stat 0.617518 Prob(F-statistic) 0.000000
logtvaitalia_sa = 2,159 +0,69 logconsumfinalitalia_sa, de unde rezultă că la o creştere a
consumului final din Italia cu o unitate, TVA-ul se modifică cu 0,69 unităţi. Între cele două
variabile analizate există o puternică legătură directă, daţă de coeficientul Adjusted R-
sguared, care este 81,55%.
Din regresia rulată pe datele la nivelul UE(27) am ajuns la următoarea ecuaţie a
regresiei:
Sample: 1999Q1 2011Q2
Included observations: 50
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C 1.149235 0.461726 2.488997 0.0163
LOGCONSUMFINALEU27 0.828123 0.034895 23.73218 0.0000
R-squared 0.921468 Mean dependent var 12.10618
Adjusted R-squared 0.919832 S.D. dependent var 0.141510
S.E. of regression 0.040067 Akaike info criterion -3.557349
Sum squared resid 0.077058 Schwarz criterion -3.480868
Log likelihood 90.93373 F-statistic 563.2165
Durbin-Watson stat 0.379965 Prob(F-statistic) 0.000000
logtvaeu27_sa =1,14 + 0,82 logconsumfinaleu27_sa, de unde rezultă că la o creştere a
consumului final la nivelul EU(27) cu o unitate, TVA-ul se modifică cu 0,82 unităţi. Între cele
două variabile analizate există o puternică legătură directă, daţă de coeficientul Adjusted R-
sguared, care este 91,98%.
Observăm că la fel ca şi în cazul rulării regresiilor pe datele absolute, la nivelul
EU(27), legătura dintre consumul final şi TVA este mai mare, decât în cazul Italiei.
Concluzii Sistemul fiscal italian este sintetizat într-un cod fiscal general, care este actualizat în
fiecare an prin legea finanţelor. Articolul 23 din Constituţie prevede că “nici o obligaţie de
natură personal sau financiară nu poate fi supusă impozitării de către o altă persoană, cu
excepţia statului.” Sistemul fiscal Italian este caracterizat de o incidenţă redusă a impozitelor
pe capital şi câştiguri din capital şi de un echilibru între impozitele directe şi indirect.
Armonizarea nu presupune neapărat o uniformizare, chiar dacă sistemele de TVA
practicate de statele membre ale Uniunii Europene nu sunt uniformizate, se poate aminti de
un anumit grad al armonizării TVA în cadrul Uniunii. Stadiul actual nu este unul satisfăcător
fiind departe de o armonizare deplină a impozitului în statele membre ale Uniunii, existând
încă diferenţieri semnificative chiar între statele membre mai vechi.
În Italia, în prezent, se practică următoarele cote de TVA: cota super redusă (4%), cota
redusă (10%), cota standard (20%) şi de asemenea se mai practică şi cota zero. Spre deosebire
de alte state membre Italia nu aplică o cotă intermediară. Cota super redusă se aplică în
special asupra alimentelor de bază, ziare, câtorva aparate medicale şi case rezidenţiale, în timp
ce cota redusă se aplică în general asupra construirii sau achiziţionării undei case, însă numai
pentru prima casă, electricitate, medicamente şi anumite performanţe artistice.
Pe baza rezultatelor furnizate de studiul de caz putem observa că pe toată perioada
analizată încasările din TVA din Italia urmează aceeaşi tendinţă ca şi încasările din TVA la
nivelul EU(27), EU(15), NMS(12) şi România. Dacă este să ne uităm strict la valorile
absolute, veniturile încasate din TVA din România sunt mai mici decât cele încasate în Italia.
Analizând încasările din TVA ca pondere în PIB am observat că pe toată perioada
analizată ponderea deţinută de TVA în PIB în Italia este sub cea deţinută de EU(27), EU(15),
NMS(12) şi România.
Ca şi pondere a TVA-ului în impozitele indirecte, în Italia acestă pondere este mult
superioară celei înregistrate la nivelul EU(27), EU(15), NMS(12) şi România. Pe toată
perioada analizată ponderea pe care TVA-ul o deţine în impozitele indirecte în Italia prezintă
o scădere faţă de perioada de bază 2000, în schimb ponderea pe care TVA-ul o deţine în
impozitele indirecte în România prezintă o creştere pe toată perioada faţă de anul de bază.
În Italia ponderea TVA-ului în taxele de consumaţie variază între 52,71% în anul 2009
şi 55,91% în anul 2002. În medie TVA-ul reprezintă 54,73% din totalul taxelor de consumaţie
colectate în perioada 2000-2010.
Observăm că în Italia TVA-ul deţine în medie 20,03% din total venituri fiscale. Pe
perioada analizată 2000-2010 nu putem spune că ponderea TVA-ului în veniturile fiscale
urmează un anumit trend, deoarece acestea cresc o scurtă perioadă de timp, după care se
înregistrează scădere, după care revin din nou pe un trend ascendent, altfel spus evoluţia
acestiu indicator este una fluctuantă. Din analizele făcute a reeşit că ponderea TVA-ului în
taxele de consumaţie este mai mare pe toată perioada anlizată, decât ponderea TVA-ului în
total venituri fiscale şi de asemenea şi decât ponderea TVA-ului în total venituri care este în
medie pe perioada analizată 2000-2010 de doar 14,51%.
Din regresiile rulate în vederea observării modului în care consumul final influenţează
încasările din TVA, în cazul Italiei am observat că unei creşteri a consumului final cu o
unitate , îi corespunde o creştere a TVA-ului cu 0,20 unităţi. LA nivelul EU(27) creşterea
consumului cu o unitate atrage după sine o creştere a TVA-ului cu 0,27 unităţi. Aceste
rezultate au fost obţinute pe valori absolute.
Rulând regresiile şi pe valori logaritmate, am obţinut că în Italia unei creşteri a
consumului cu 1%, îi corespunde o creştere a încasărilor din TVA cu 0,69%, în timp ce la
nivelul EU(27), creşterea consumului cu 1% duce la creşterea încasărilor din TVA cu 0,82%.
Observăm că la fel ca şi în cazul rulării regresiilor pe datele absolute, la nivelul
EU(27), legătura dintre consumul final ţi încasările din TVA este mai mare, decât în cazul
Italiei.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cuceu I.C., TVA-ul- studiu comparativ şi impactul armonizării, teză de doctorat,
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea afacerilor, Cluj-Napoca, 2005
2. Eugenia Ramona Mara, Finanţe publice şi fiscalitate- Între teorie şi practică, Editura
Economica, 2011, Cluj-Napoca
3. Gabriel Popa, Coordonarea fiscală comună a ţărilor membre UE şi tendinţe actuale ale
reformelor fiscale.
4. Gaudemet P.M., Molinier, Finances Publique, tome 2, Fiscalite, Ed. Monchrestien,
Paris, 1997
5. Graudement P. M, Molinier, Finances Publiques, tome 2, Fiscalite, Ed. Monchrestien,
Paris, 1997
6. Paul Lucian, Harmonization of national fiscal policies of the EU member states,
Universitatea din Sibiu, România
7. http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/index_en.htm
8. Îndrumar de afaceri, Italia
9. Legea nr. 571/22 Decembrie 2003 privind Codul Fiscal, publicată în Jurnalul Oficial
al României, partea I, nr. 927/2003, art.125
10. Revista tinerilor economişti, Anul III, Nr.5, Noiembrie 2005
11. Sterdyniak, H., Blonde, M.H., Comilleau, G., Le Cacheux, J. - Vers une fiscalité
europeenne, Ed. Economica, Paris, 1991
12. Taxation Trends in EU, ediţia 2011
13. Milko Cătălina Petruţa & Boghicevici Claudia, The harmonization of the indirect
taxation in the European Union, Universitatea de Vest Timişoara