Cap. 7- PUBLICA ŢII SPECIALE DE INFORMARE ŞI ...webbut.unitbv.ro/_ascunse/bib_nou/Doctorat/Cap7...ap ărute pe plan mondial. Sistemul de informare şi documentare adoptat de fiecare

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ÎN CERCETARE

Cap. 7- PUBLICAŢII SPECIALE DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE

ÎN CERCETARE - Standarde

CATEGORII DE PUBLICAŢII SPECIALE:

STANDARDE

DESCRIERI DE INVENŢII

TEZE DE DOCTORAT

Prof.univ.dr.ing. Elena HELEREAIng. Magdalena LATEŞ


Activitatea de cercetare nu poate fi realizată fără cunoaşterea celor mai noi soluţii apărute pe plan mondial. Sistemul de informare şi documentare adoptat de fiecare cercetător, varietatea formelor şi structurii conţinutului materialelor consultate contribuie la reuşita activităţii de creaţie şi cercetare.

Eficienţa înseamnă să faci mai bine ceea ce se face deja.Peter F. Drucker.

CATEGORII DE PUBLICAŢII SPECIALE DE INFORMARE ÎN CERCETARE

� Standarde� Descrieri de invenţii� Teze de doctorat� Cataloage tehnice� Rapoarte de cercetare (ştiinţifice şi tehnice)� Preimprimate (preprint-uri)� Extrase� Bibliografii� Indexuri bibliografice� Lucrări de referinţă (dicţionare, enciclopedii, ghiduri etc.)


PUBLICAŢII SPECIALE DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE ÎN CERCETARE

Standarde. Descrieri de invenţii. Teze de doctorat

CARACTERISTICI GENERALE� fixează direct conţinutul şi rezultatele activităţii ştiinţifice şi tehnice� conţin moduri de interpretare originale� permit informarea beneficiarilor asupra rezultatelor noi în domeniu� asigură calitatea tehnică, promptitudinea şi accesul permanent la

informaţii ştiinţifice şi tehnice� apar o singură dată� sunt destinate unor domenii de interes ştiinţific restrânse


7. STANDARDE

Cuprins

� Standardizare. Obiective. Avantaje. Scurt istoric. Evoluţie� Organizaţii de standardizare� Legislaţia naţională de standardizare� Standarde. Definiţie. Evoluţie. Termeni. Structură - Conţinut� Catalogarea standardelor.� Clasificarea standardelor� Regăsirea standardelor.� Publicaţii de standardizare

� Modalităţi de procurare


OBIECTIVELE STANDARDIZĂRII

� Asigurarea compatibilităţii, interschimbabilităţii si conformităţiiproduselor, proceselor şi serviciilor

� Asigurarea competitivitatii produselor, proceselor şi serviciilor

� Unificarea produselor, proceselor şi serviciilor – asigurarea realizării unui produs, proces sau serviciu întotdeauna în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi carcteristici structurale, funcţionale şi calitative

� Stabilirea tipurilor de produse, procese sau servicii care să răspundă unor cerinţe variate – Asigurarea varietăţii produselor, proceselor şi serviciilor

STANDARDIZAREA este o activitate specifică, prin care se elaborează norme, ansambluri de norme, prescripţii sau prevederi pentru produse, procese si servicii

7. STANDARDE


7. STANDARDE

AVANTAJELE STANDARDIZĂRII

� eliminarea barierelor tehnice din calea comerţului - acceptarea produsului, procesului sau serviciului pe piaţa naţională sau internaţională

� creşterea competitivităţii industriei� asigurarea transferului tehnologic pe plan internaţional� reducerea costurilor prin diminuarea cheltuielor de cercetare, dezvoltare şi

experimentare� asigurarea securităţii şi protecţiei produselor� asigurarea protecţiei mediului si a consumatorului

7. STANDARDE

SCURT ISTORIC1906 – începutul standardizării internaţionale în domeniul

electrotehnic şi constituirea CEI (Comisia Electrotehnică Internaţională)

1926 – iniţierea standardizării în domeniul ingineriei mecanice de către Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Naţionale de

Standardizare (ISA) 1927- Comitetul Electric Român devine cea de-a 26-a ţară membră

a CEI1928 - s-a înfiinţat Comisia de Standardizare din România1937-1938 - Asociaţia Generală a Inginerilor din România a adoptat

primul standard cu caracter naţional1946, 14 octombrie - s-a înfiinţat ISO (Organizaţia Internaţională de

Standardizare). În fiecare an, în această zi, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Standardizării


7. STANDARDE

EVOLUŢIA STANDARDIZĂRII

1948 - a luat fiinţă Comisia de Standardizare – organism naţional de standardizare

1961 - a fost în mod oficial recunoscut CEN (Comitetul European de Standardizare) ca organizaţie europeană de standardizare

pentru alte domenii decât electrotehnică şi telecomunicaţii1970 - a luat fiinţă IRS (Institutul Român de Standardizare)1973 - în mod oficial, CENELEC (Comitetul European de

Standardizare în Electrotehnică) este responsabil pentru standardizarea în domeniul electrotehnic, la nivel european

1998 - a luat fiinţă ASRO (Asociaţia de Standardizare din România)



ORGANIZAŢII DE STANDARDIZARE

� Organizaţii internaţionale de standardizare- ISO(Organizaţia Internaţională de Standardizare)- CEI(Comisia Electrotehnică Internaţională)

� Organizaţii europene de standardizare- CEN (Comitetul European de Standardizare)- CENELEC (Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică)- ETSI (Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii)

� Organizaţii naţionale de standardizare- ASRO – Asociaţia de Standardizare din România

7. STANDARDE


ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare= InternationalOrganization for Standardisation)

� este sigla pentru International Organization for Standardisation� este un acronim care derivă din cuvântul grecesc ISOS = egal, izoterm,

izomorf, izobar, izotop� este o organizaţie internaţională nonguvernamentală� elaborează standarde care pot deveni referinţe de legi� elaborează , în principal standarde tehnice, cu rezultate şi implicaţii în

domeniul economic şi social� include institute de standardizare din 157 ţări� are Secretariatul Central cu sediul în Geneva, Elveţia

http://www.iso.org/iso/ics6-en.pdf

CEI (Comisia Electrotehnică Internaţională = International Electrotechnical Commission =Commission ElectrotechniqueInternationale )

� este o organizaţie mondială� elaborează standarde internaţionale în domeniul electrotehnicii, electronicii

şi domenii asociate� asigură un cadru organizatoric pentru proiectarea şi realizarea unor produse

şi servicii de calitate şi o producţie cu randament mărithttp://www.iec.ch/


CEN (Comitetul European de Standardizare=European Committee for Standardization=Comité Européen de normalisation)

� este Comitetul European de standardizare pentru alte domenii decât electrotehnică şi telecomunicaţii

� s-a constituit în anul 1961� elaborează standarde europene voluntare (EN) şi (HD) pentru diferite sectoare

http://www.cen.eu/cenorm/homepage.htm

CENELEC (Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică=European Committee for ElectrotechnicalStandardization= Comité Européen de Normalisation Electrotechnique)

� s-a înfiinţat în anul 1973� elaborează standarde în domeniul electrotehnic

http://www.cenelec.eu/

ETSI (Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii=European Telecommunications Standards Institute )

� elaborează standarde în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor� are 700 de membri din peste 60 de ţări

http://www.etsi.org/


ASRO – ASOCIAŢŢŢŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA� este organismul naţional de standardizare� este o asociaţie, persoană juridică română de drept privat, de interes

public, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică, constituită ca organism naţional de standardizare

� organizează evidenţa centralizată a standardelor româneşti şi străine� colaborează cu organism internaţionale (ISO, CEI) şi europene (CEN,

CENELEC, ETSI) de standardizare:� este membru cu drepturi depline în CEN şi CENELEC� este membru în ISO şi IEC� este observator în ETSI � participă la lucrările FAO şi ONU� are acorduri şi convenţii cu organisme de standardizare din Germania,

Franţa, Ungaria, Slovenia, Republica Moldova, Slovacia etc.http://www.asro.ro/

7. STANDARDE


LEGISLAŢIA NATIONALA

� Ordonanţa Guvernului nr. 39 din 30 ianuarie 1998 privind activitatea de standardizare naţională din România: Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 43 din 30 ianuarie 1997. Această ordonanţă stabileşte scopul, principiile de bază, cadrul organizatoric, atribuţiile şi relaţiile de colaborare cu autorităţile ale standardizării naţionale

� Legea nr. 355 din 6 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în România: Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.447 din 26 iunie 2002

� Hotărârea Guvernului nr.985/25 iunie 2004 privind recunoaşterea Asociaţeide Standardizare din România – ASRO, ca organism naţional de standardizare: Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.612 din 7 iulie 2004

� Legea nr.177 din 9 iunie 2005 pentru completarea articolului 9 din Ordonanţa Guvernului nr.39/1998 privind activitatea de standardizare naţională: Publicat în Monitorul Oficial , Partea I, nr.502 din 14 iunie 2005, act intrat în vigoare la data de 17 iunie 2005

7. STANDARDE


STANDARDELE � sunt documente tehnice, fundamentate ştiinţific pe rezultatele

ştiinţei şi tehnologiei şi sintetizează o experienţă colectivă,� au ca obiect de interes produse, procese şi servicii� cuprind norme sau ansambluri de norme ce stabilesc definiţii,

terminologii, unităţi de măsură, condiţiile de calitate, condiţii de execuţie, caracteristicile, metodele de încercare şi aplicare ale unui produs, proces sau serviciu.

� includ prescripţii obligatorii sau cu caracter de recomandare� sunt valabile pe teritoriul unei ţări, zone geografice sau pe plan

internaţional� sunt aplicabile într-un anumit domeniu de activitate sau în toate

domeniile de activitate, De exemplu, ISO 9001:2000, Managementul calităţii

se adresează atât sectorului public cât şi sectorului privat� utilizează şi realizează un limbaj tehnic comun.

7. STANDARDE


� ROLULUI STANDARDIZĂRII a fost definit de comisarul Günter Verheugen, vicepreşedinte al Comisiei Europene pe probleme de Comerţ şi Industrie, la 23 martie 2005, la Bruxelles:

"Cred că standardizarea va continua să fie o forţă in Europa. Standardizarea contribuie la reducerea barierelor comerciale şi la creşterea competitivităţii. Elaboratorii standardelor europene sunt principalii contribuabili la ceamai bună reglementare împreună cu standardele existente elaborate în sprijinul co şi auto-reglementării".

Sursa: http://www.asro.ro/romana/noutate/Materiale/materiale_iunie/indrumar.doc

Care va fi evolutia standardelor?

7. STANDARDE


DEFINIŢŢŢŢII - conform Art. 3 din OrdonanţaGuvernuluinr. 39 din 30 ianuarie 1998 privind activitatea de standardizare naţională din România, prevăzute în standardul SR 10000-1

�a) standardizare� b) standardizare naţională� c) standard� d) standard naţional� e) standard internaţional� f) standard european� g) organism de standardizare� h) organism naţional de standardizare

7. STANDARDE


a) standardizare - activitate specifică prin care suntstabilite, pentru probleme reale sau potenţiale, prevederi destinate unei utilizări comune şi repetate, urmărind obţinerea unui grad optim de ordine într-un context dat;

b) standardizare naţională - standardizare care se desfăşoară la nivelul unei anumite ţări;

c) c) standard - document stabilit prin consens şi aprobatde un organism recunoscut, care stabileşte, pentruutilizări comune şi repetate, reguli, prescripţii saucaracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, înscopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat;

d)

7. STANDARDE


d) standard naţional - standard care este adoptat de un organism naţional de standardizare şi care este pus la dispoziţia publicului;

e) standard internaţional - standard care este adoptat de către o organizaţie internaţională cu activitate de standardizare şi care este pus la dispoziţie publicului;

f) standard european - standard care este adoptat de cătreo organizaţie europeană cu activitate de standardizareşi care este pus la dispoziţie publicului;

7. STANDARDE


g) organism de standardizare - organism cu activitate de standardizare, recunoscut la nivel naţional, regional sauinternational, care are ca principală funcţie, înconformitate cu statutul lui, elaborarea şi aprobarea sauadoptarea de standarde care sunt puse la dispoziţiepublicului;

h) organism naţional de standardizare - organism de standardizare la nivel naţional, care este împuternicit sădevină membru naţional în organizaţiile internaţionaleşi regionale de standardizare corespunzătoare;

7. STANDARDE


STRUCTURA SI CONTINUT STANDARDELOR� Apar separat, sub formă de foi sau broşuri, sau sub formă de volum, conţinând mai multe standarde

referitoare la aceeaşi temă� Principalele elemente sunt:

� indicativul standardelor - format din siglă, număr de ordine şi an de apariţie� STAS – pentru standardele române aprobate înainte de 28 august 1992� SR – pentru standarde române aprobate după 28 august 1992� Alte sigle: SR EN – standarde europene adoptate ca standarde române

SR ISO (STAS ISO) - Standarde internaţionale adoptate ca standarde româneSR EN ISO - Standarde europene şi internaţionale adoptate ca standarde româneDIN – standard germanAFNOR – standard francezGOST – standard rusesc

� Clasificare: ICS (clasificarea internaţională a standardelor ) şi CAS (clasificarea alfanumerică )� titlul standardului; subtitlul� aprobarea� corespondenţa� descriptorii� adresa instituţiei care a elaborat standardul� dreptul de autor� ediţia� metoda de adoptare� amendamente şi erate� numărul de pagini� conţinutul propriu-zis� bibliografie� comitetul tehnic� modificări după publicare


Exemplu:SR EN 301 893 V1.2.3 : 2004, Reţele de acces radio de bandă largă

(BRAN) RLAN de mare performaţă în 5 GHz. EN armonizat acoperind cerinţele esenţiale ale Articolului 3.2 al Directivei R&TTE [Broadband Radio Access Networks (BRAN) 5 GHz high performance RLAN]Harmonized EN covering essential requirements of article 3.2 of the R&TTE Directive. Bucureşti: ASRO, 2004.48 p., fig., tabAprobat la 30 noiembrie 2004.Standardul european EN 301 893-v1.2.3:2003 are statutul unui standard român

ICS 33.020CAN F 08

7. STANDARDE


CATALOGAREA STANDARDELOR

- Activitatea din cadrul bibliotecii efectuată pentru prelucrareastandardelor

- Redarea în scris a datelor bibliografice ale standardelor achiziţionate

- Semnalarea elementelor necesare pentru identificarea şi localizarea standardului

7. STANDARDE


Informaţii regăsite în descrierea bibliografică

� elementele bibliografice se iau de pe prima pagină a standardului

� pe fişa de catalog se evidenţiază: - vedeta- titlul şi subtitlul standardului- ediţia- data aprobării şi data intrării în vigoare- observaţiile catalogatorului

7. STANDARDE


� vedeta - ansamblul format din indicativul complet al standardelor ( sigla, numărul standard şi anul de apariţie al standardului), are rolul unei cote, stabileşte locul standardului pe raft şi este elementul de intrare în catalogul numeric al standardelor

� titlul standardului se scrie întotdeauna în formă completă, fărăprescurtări pentru a se cunoaşte denumirea noţiunii standardizate

� subtitlul defineşte mai exact conţinutul standardului şi poatespecifica înlocuirea unui standard prin altul

� ediţia – cu excepţia primei ediţii, se trece menţiunea explicită de ediţie

7. STANDARDE


� data aprobării, data intrării în vigoare şşşşi corespondenţţţţa se trecatunci cînd apar pe prima pagină

� observaţii

� observaţţţţiile bibliotecarului se trec atunci când sunt absolute necesare şi se referă la anularea sau suspendarea standardelor, pebaza informaţiilor culese din Catalogul standardelor sau revistespecializate de standardizare

� retipăririle de standarde se semnalează tot în zona observaţiilor, cu menţionarea ediţiei şi a anului de retipărire

7. STANDARDE


CLASIFICAREA STANDARDELOR

� ASRO a adoptat Clasificarea internaţională a standardelor - ICS, menţinând şi clasificarea alfa-numerică a standardelor - CAS.

� Clasificarea internaţională a standardelor (ICS)� a fost elaborată de Organizaţia internaţională de standardizare� este o clasificare pe subiecte� scopul ICS:

� ordonarea unitară a standardelor în cataloagele de standarde saude alte documente normative

� clasificarea standardelor în bănci de date şi biblioteci, căutarea şiregăsirea standardelor în sisteme unificate

� Clasificarea internaţională a standardelor (ICS) este înscrisă peprima pagină a standardelor române începând din anul 1994

� Clasificarea internaţională a standardelor (ICS) ordonează încatalogul standardelor române, standardele române în vigoare

7. STANDARDE


ICS cuprinde trei niveluri de clasificare ierarhice:

� nivelul 1: - cuprinde de domenii de standardizare- domeniul este simbolizat printr-un grup de două cifre:

� nivelul 2 : - cuprinde grupe, rezultate în urma divizării domeniilor

- grupa este simbolizată de un grup de 3 cifre despărţite de domeniu prin punct

� nivelul 3: - cuprinde subgrupe, rezultate în urma divizării grupelor

- subgupa este simbolizată de un grup de două cifre, precedat de punct

7. STANDARDE


CLASIFICAREA INTERNAŢIONALĂ, ICSDomenii:01- Generalităţi, terminologie, standardizare. Documentare03 - Sociologie. Servicii. Organizarea şi managementul întreprinderii.

Administrare. Transport07 – Matematică. Ştiinţele naturale11- Medicină13 – Mediu. Protecţia sănătăţii. Securitate 17 – Metrologie şi măsurare. Fenomene fizice19 – Incercări21 - Sisteme şi componente mecanice de uz general

23 – Sisteme pentru fluide şi componente de uz general25 – Tehnici de fabricare27 – Energetică şi transmisia căldurii29 – Electrotehnică33 – Telecomunicaţii. Tehnici audio şi video35 - Tehnologia informaţiei. Echipamente de birou37 - Tehnologia imaginii45 – Căi ferate47 – Construcţii navale şi construcţii maritime49 - Aeronautică şi spaţiu


53 – Instalaţii pentru manipularea materialelor59 – Industria textilă şi industria pielăriei61 – Industria de confecţii65 - Agricultură67 – Industria alimentară71 - Chimie73 – Maşini şi utilaje75 –Industria petrolieră şi tehnologii asociate77 - Metalurgie79 – Industria de prelucrare a lemnului

81 – Industria sticlei şi a ceramicii83 - Industria cauciucului şi a materialelor plastice85 –Industria hârtiei

91 – Construcţii şi materiale de construcţii93 – Construcţii civile97 – Echipament pentru uz casnic şi comercial. Echipament pentru

distracţii. Echipament pentru sport


ICS prezintă următoarele particularităţi:� Permite utilizarea mai multor clasificări pentru acelaşi standard,

atunci când se interferează mai multe noţiuni. În cataloage de editură sau bibliotecă, standardul se regăseşte la toate diviziunile la care a fost clasificat

� Dispune de “subgrupe generice”, simbolizate prin sufixe, care au următoarea semnificaţie:.01– este o subgrupă generică, care se referă la ansamblul

noţiunii standardizate şi se exprimă prin termeni de forma “…general, …în general”

.99 este o subgrupă generică, care se referă la noţiuni standardizate care se regăsesc în grupa respectivă, dar nu se regăsesc în subgrupele existente. Apare astfel o

subgrupă generică, cu semnificaţia de “alte…”

7. STANDARDE


EXEMPLE:

Niveluri de clasificare ierarhice

01 Generalităţi. Terminologie. Standardizare. Documentare01.080 Simboluri grafice01.080.01 Simboluri grafice în general01.080.10 Simboluri de informare publică01.080.20 Simboluri grafice pentru utilizare pe echipamente specifice 01.080.30 Simboluri grafice pentru utilizare în desene, diagrame, planuri, hărţi şi

în documentaţii de produse tehnice relevante din ingineria mecanică şi construcţii

01.080.40 Simboluri grafice pentru utilizare în desene, diagrame şi în documentaţii de produse tehnice relevante din ingineria electrică şi electronică

01.080.50 Simboluri grafice pentru utilizare în desene tehnice şi în documentaţii de produse tehnice relevante din tehnologia informaţiei şi telecomunicaţii

01.080.99 Alte simboluri grafice

7. STANDARDE


Niveluri de clasificare ierarhice:71 Tehnologie chimică71.060 Chimie anorganică71.060.01 Chimie anorganică în general71.060.10 Elemente chimice71.060.20 Oxizi71.060.30 Acizi71.060.40 Baze71.060.50 Săruri71.060.99 Alte elemente chimice anorganice

7. STANDARDE


CLASIFICAREA ALFA-NUMERICĂ A STANDARDELOR – CAS

A- Industria minieră, petrolieră şi combustibili gazoşiB- Industria metalurgicăC- Organe de maşini, scule şi dispozitive, maşini şi utilaje pentru industria greaD- Maşini şi utilaje pentru construcţii, industria uşoară, agricultură şi transporturiE – Maşini de ridicat şi transportat utilaje şi produse diverse ale industriei

constructoare de maşini, tehnologia prelucrării metalelorF- Energetică, Electrotehnică şi ElectronicăG – Construcţii, lucrări de artă, căi de comunicaţii, instalaţiiH – Industria materialelor de construcţii şi silicoceramiceK – Silvicultură, industria lemnului, celulozei, hîrtiei şi poligraficăL – Industria chimicăM – Industria textilă şi a pielărieiN – Industria alimentarăP – Mijloace de măsurareR – Protecţia vieţii, a bunurilor şia mediului înconjurătorS - AgriculturăU – Standarde de tehnică generalăX – Calculatoare şi prelucrarea datelorZ – Ambalaje, produse şi dispozitive auxiliare de ambalare


REGĂSIREA STANDARDELOR

� Cataloage editoriale� Baze de date

� Cataloage online de bibliotecă(OPAC – Online Public Access Catalogue )

� Cataloage tradiţionale de bibliotecă

7. STANDARDE


CATALOGUL STANDARDELOR ROMÂNE

- oferă informaţii privind standardele în vigoare- apare anual, în format hârtie sau în format electronic - actualizarea lunară a Catalogului se realizează prin informaţii

publicate în Buletinul Standardizării – standarde noi aprobate, standarde revizuite, standarde anulate

7. STANDARDE


CATALOGUL STANDARDELOR ROMÂNE, pe format hârtie, este structurat în capitole:

� lista standardelor române în vigoare, grupate în ordineaclasificării internaţionale a standardelor (ICS), care reprezintă partea principală a catalogului (începând din anul 2001);

� lista standardelor române în vigoare în ordine numerică ;� lista standardelor române anulate ;� lista standardelor române traduse în limba engleză şi

clasificate după ICS.

7. STANDARDE


Catalogul Standardelor Române oferă informaţii privind :

� indicativul complet al standardelor(sigla, număr standard, an apariţie);

� titlul standardului în limba română ;� indicele de clasificare al standardelor (ICS);� actualizarea documentaţiilor tehnice prin folosirea de

informaţii în legătură cu starea standardului (în vigoare, anulat);

� numărul comitetului tehnic responsabil cu domeniul de aplicare al standardului;

� modificări şi erate ale standardului;� numărul de pagini etc.

7. STANDARDE


PUBLICAŢII DE STANDARDIZAREEDITATE DE ASRO

BULETINUL STANDARDIZĂRII este o publicaţie lunară ce conţine:� informaţii privind Comitetele Tehnice naţionale şi programele lor de

lucru;� proiectele de standarde în anchetă publică;� actualizarea Catalogului Standardelor Române prin informaţii

referitoare la noile standarde române aprobate, revizuite şi anulate;� informaţii privind standardizarea internaţională şi europeană.� informaţii despre standardele române aprobate, amendamente şi

erate ale standardelor, - informaţii despre standardele române anulate în luna anterioară.

7. STANDARDE


REVISTA STANDARDIZAREA este o publicaţie lunară ce conţine:

� articole de specialitate� informaţii din publicaţiile de specialitate din străinătate� informaţii privind legislaţia şi reglementările naţionale şi

internaţionale în domeniul standardizării

7. STANDARDE


MODALITĂŢI DE PROCURARE – ASRO

� Abonament general anual, cuprinde colecţia completă de standardecare se publică în anul abonării

� Abonament pe sectoare, cuprinde colecţia de standarde române, traduse sau cu textul în limba engleză, selectate după ICS/CAN [Clasificarea Internaţională a Standardelor / Clasificarea Alfa-Numerică]

� Abonament pe grupe sau subgrupe de standardizare, cuprindecolecţia de standarde europene/internaţionale, adoptate ca standarde române, prin metoda traducerii, anunţului (fărătraducerea textului din versiunile oficile ale standardelor) saumetoda filei de confirmare (fără traducerea textului din versiunileoficile ale standardelor), cu text în limba română, engleză, francezăşi germană, selectate după ICS/CAN [Clasificarea Internaţională a Standardelor / Clasificarea Alfa-Numerică]

� Comenzi / achiziţii de standarde individuale, la liber

7. STANDARDE

Documents

Cap. 7- PUBLICA ŢII SPECIALE DE INFORMARE ŞI ...webbut.unitbv.ro/_ascunse/bib_nou/Doctorat/Cap7...ap ărute pe plan mondial. Sistemul de informare şi documentare adoptat de fiecare