Carie Inf endodontice prima parte.ppt

Microbiologia cariei Microbiologia cariei dentaredentare


• Definitie: Definitie: condiţie distructivă a condiţie distructivă a ţesutului dentar durţesutului dentar dur;;

• infecţie endogenăinfecţie endogenă;;• al patrulea "flagel" mondial după al patrulea "flagel" mondial după

cancer, bolile cardiovasculare şi cancer, bolile cardiovasculare şi HIV/HIV/SIDASIDA;;

• dieta dieta - - rol important în convertirea rol important în convertirea biofilmului dentar biofilmului dentar într-într-unulunul cu rol cu rol cariogencariogen;;

Microbiologia cariei dentareMicrobiologia cariei dentare

• Istoric:Istoric:• 18681868 - - teoria "viermilor teoria "viermilor” ” Leber şi Leber şi

Rottenstein Rottenstein -- etiologia cariei dominată de etiologia cariei dominată de fungi pe care îi numeau "leptotrix fungi pe care îi numeau "leptotrix buccalis". buccalis".


• 1881 Miles şi Underwood teoria 1881 Miles şi Underwood teoria "septică" -dezvoltarea cariei este "septică" -dezvoltarea cariei este dependentă de microorganisme. dependentă de microorganisme.

• 1881 Miller - teoria chemo-parazitară 1881 Miller - teoria chemo-parazitară - acidul produs de bacteriile din - acidul produs de bacteriile din cavitatea bucală produce carii ale cavitatea bucală produce carii ale smalţului şi dentinei. A postulat astfel smalţului şi dentinei. A postulat astfel că bacteriile erau agenţii etiologici ai că bacteriile erau agenţii etiologici ai cariei;cariei;

• 1910 – Gies – etiologie bacterian1910 – Gies – etiologie bacterianăă; ;


• 1924 Clarke -1924 Clarke -Streptococcus mutansStreptococcus mutans în leziunile carioase profunde;în leziunile carioase profunde;

• Lactobacili – izolaLactobacili – izolaţiţi în număr mare în număr mare din salivă, din salivă, biofilmul dentar biofilmul dentar şi şi leziunea carioasăleziunea carioasă;;


• 1954-1955 Orland şi colaboratorii -1954-1955 Orland şi colaboratorii -animale de laborator animale de laborator germ freegerm free au fost au fost hrănite cu o dietă bogată în carbohidraţi hrănite cu o dietă bogată în carbohidraţi şi monoinfectate cu diferite specii şi monoinfectate cu diferite specii bacteriene. bacteriene.

• Animalele de control, neinfectate, nu au Animalele de control, neinfectate, nu au dezvoltat carii în timp cedezvoltat carii în timp ce,, cele infectate cele infectate cu streptococci din grupul mutans (mai cu streptococci din grupul mutans (mai ales) şi lactobacilli au dezvoltat cariiales) şi lactobacilli au dezvoltat carii..


• Fitzlgerald şi Keyes au izolat Fitzlgerald şi Keyes au izolat streptococci din cariile hamsterilor;streptococci din cariile hamsterilor;

• aceste bacterii inoculate în cavităţile aceste bacterii inoculate în cavităţile bucale ale hamsteriilor fără carii au bucale ale hamsteriilor fără carii au produs carii explozive. produs carii explozive.

Astăzi caria este considerată o boală ecologicAstăzi caria este considerată o boală ecologică ă (teoria biofilm(teoria biofilm – gazd – gazdă ă – substrat): – substrat):

CarieCarie

BacterBacteriiii

GazdGazdaa DietDietăă

TimpTimp

Microbiologia cariei dentareMicrobiologia cariei dentare• Biofilmul dentarBiofilmul dentar - - legătură cu activitatea legătură cu activitatea

metabolică a bacteriilor zaharolitice care metabolică a bacteriilor zaharolitice care fermentează carbohidraţii cu producere de fermentează carbohidraţii cu producere de acidacid;;

• CCantitatea de carbohidraţi antitatea de carbohidraţi nu nu este critică este critică pentru apariţia cariei ci frecvenţa cu care pentru apariţia cariei ci frecvenţa cu care vine în contact cu dentiţia şi mai ales pH-ul vine în contact cu dentiţia şi mai ales pH-ul acid rezultat din fermentarea loracid rezultat din fermentarea lor;;

natura densă a plăcii menţine acidul în natura densă a plăcii menţine acidul în contact cu smalţulcontact cu smalţul;;

aastfel acumularea de acid scade pH-ul la stfel acumularea de acid scade pH-ul la valori < 5 creând un mediu suficient de valori < 5 creând un mediu suficient de acid pentru a se iniţia procesul de acid pentru a se iniţia procesul de demineralizare (decalcifiere) a smalţuluidemineralizare (decalcifiere) a smalţului;;


• Proprietăţile esenţiale pe care trebuie să le Proprietăţile esenţiale pe care trebuie să le aibă o bacterie pentru a fi cariogenă aibă o bacterie pentru a fi cariogenă (determinaţii cariogenicităţii) sunt:(determinaţii cariogenicităţii) sunt:– să fie să fie acidogenă acidogenă – să formeze acizi din – să formeze acizi din

orice substrat nutritiv, în particular din orice substrat nutritiv, în particular din carbohidraţi;carbohidraţi;

– să producă un să producă un pH suficient de scăzutpH suficient de scăzut în placă ( < 5) pentru a decalcifia în placă ( < 5) pentru a decalcifia smalţul;smalţul;


– să fie să fie aciduricacidurică – să supravieţuiască şi ă – să supravieţuiască şi să continue să producă acizi la aceste să continue să producă acizi la aceste nivele scăzute de pH;nivele scăzute de pH;

– să aibă mecanisme eficiente de să aibă mecanisme eficiente de ataşare ataşare la suprafaţa dinţilor;la suprafaţa dinţilor;

– să producă să producă cantităţi importante de cantităţi importante de polizaharide extracelulare din polizaharide extracelulare din carbohicarbohi--draţidraţi;;

– să producă să producă polizaharide insolubilepolizaharide insolubile care nu pot fi îndepărtate prin salivă sau care nu pot fi îndepărtate prin salivă sau alimente;alimente;

Bacterii implicate în iniţierea cariei dentareGenul (grupul) Specia Observaţii

StreptococcusGrupul mutans

Grupul milleriGrupul mitisGrupul salivarius

S. mutansS. sobrinusS. rattusetcS. anginosusS. oralisS. salivarius

Asociat cu cariile dentare

Izolat de la şobolani, rar de la om

Izolat de la omIzolat de la omIzolat de la om

Lactobacillus L. acidophilusL. caseiL. salivarius

Actinomyces A.naeslundiiA.israeliiA.viscosus

Streptococii oraliStreptococii orali• coci gram pozitivi aşezaţi în coci gram pozitivi aşezaţi în

lanţuri, imobili, facultativ lanţuri, imobili, facultativ anaerobi, α hemolitici sau anaerobi, α hemolitici sau nehemolitici;nehemolitici;

• speciile formează grupspeciile formează grupuriuri filogenetice: mutans, filogenetice: mutans, salivarius, sanguinis, salivarius, sanguinis, anginosus, mitis.anginosus, mitis.

• habitează suprafaţa dinţilor , habitează suprafaţa dinţilor , faţa dorsală a limbii şi saliva, faţa dorsală a limbii şi saliva, crevasele gingivale, placa crevasele gingivale, placa dentară, limba şi mucoasa dentară, limba şi mucoasa jugală.jugală.

• sunt agenţi etiologici ai sunt agenţi etiologici ai următoarelor infecţii: caria următoarelor infecţii: caria dentară (mutans), infecţii dentară (mutans), infecţii endodontice (anginosus), endodontice (anginosus), endocardita subacută endocardita subacută (sanguinis).(sanguinis).


Grup specii

Mutans S.mutans, S.sobrinus, S.cricetus, S. ratti

Salivarius S.salivarius, S.vestibularis

Anginosus

S.anginosus, S.constellatus, S.intermedius

Sanguinis S.sanguinis, S.parasanguinis, S.gordonii

Mitis S.mitis, S.oralis, S.cristatus, S.infantis

Grupul mutans Grup Lancefield Hemoliza Habitat Semnificaţii clinice

Streptococcus

mutans

E NH, β,α Om cariogeneză

Streptococcus

sobrinus

- α, NH Om cariogeneză

Streptococcus

cricetus

- NH, α Hamster,om Necunoscute la om

Streptococcus ratti - NH Şobolan,om Necunoscute la om

Streptococcus

downeii

- NH Maimuţe Necunoscute la om

Streptococcus

macacae

- NH Maimuţe Necunoscute la om

Streptococcus ferus - NH Sobolan Necunoscute la om

Etiologia cariei dentareEtiologia cariei dentare

• fenotipic fenotipic grupul grupul mutansmutans --după tipul după tipul carbohidratului de perete carbohidratului de perete --7 serotipuri 7 serotipuri notate de la notate de la a a la la gg;;

• ddupă criteriul omologiei ADN-ului upă criteriul omologiei ADN-ului cromosomal 5 grupe, notate cu cifre cromosomal 5 grupe, notate cu cifre romaneromane (I-V); (I-V);

• ttoate serotipurile au potenţial cariogen, oate serotipurile au potenţial cariogen, dar tipul dar tipul cc (grup (grup I) pare să fie patogenul I) pare să fie patogenul cheie în iniţierea cariei dentare la omcheie în iniţierea cariei dentare la om;;


• Streptococii Streptococii din din grupul grupul mutansmutans - - rol cariogen rol cariogen prin:prin:– au un timp de generaţie au un timp de generaţie scurtscurt, având , având

capacitatea de a se multiplica rapid în condiţii capacitatea de a se multiplica rapid în condiţii propice de mediupropice de mediu;;

– acidogeni - acidogeni - produc o mare cantitate de acid, produc o mare cantitate de acid, pH-ul final în culturi scăzând la 4pH-ul final în culturi scăzând la 4;;

– acidurici- supravieacidurici- supravieţuiesc la un pH acidţuiesc la un pH acid;;– pot stoca carbohidraţii intracelular pentru a fi pot stoca carbohidraţii intracelular pentru a fi

folosiţi ulterior drept sursă de carbon sau folosiţi ulterior drept sursă de carbon sau energieenergie;;

– produc polizaharide extracelulare din sucroză produc polizaharide extracelulare din sucroză ceea ceea ce facilitează colonizarea suprafeţelor ce facilitează colonizarea suprafeţelor dentaredentare;;


• S. mutansS. mutans colonizează suprafaţa colonizează suprafaţa dinţilor, negăsindu-se pe suprafeţele dinţilor, negăsindu-se pe suprafeţele edentateedentate;;

• S. mutansS. mutans areare capacitatea de a capacitatea de a metaboliza sucroza pe diferite căimetaboliza sucroza pe diferite căi::

1.1.produce polizaharide extracelulare – produce polizaharide extracelulare – glucani sub acglucani sub acţiunea GTF ţiunea GTF (glucoziltr(glucoziltraansns--feraze)feraze);;


2.2. stocstocheazhează glucoză glucozaa sub formă de sub formă de polizaharid intracelular asemănător polizaharid intracelular asemănător glicogenuluiglicogenului;;

3.3. prin prin fermentare, până la acid lactic; fermentare, până la acid lactic; există situaţii când produşii finali de există situaţii când produşii finali de metabolism sunt alţi compuşi metabolism sunt alţi compuşi (format, acetat, etanol, manitol)(format, acetat, etanol, manitol);;

S.mutansS.mutans – factori de – factori de virulenvirulenţăţă

• proteinele de suprafaţă lectin-like;proteinele de suprafaţă lectin-like;

• producţia de acizi şi glucani extracelulari;producţia de acizi şi glucani extracelulari;

• acidotoleranţa;acidotoleranţa;

• producţia de GTF;producţia de GTF;

• producţia de polizaharide intracelulare;producţia de polizaharide intracelulare;

• mutacine;mutacine;

• capacitatea proteolitică -două proteine care capacitatea proteolitică -două proteine care degradează gelatina şi substratele colagen-degradează gelatina şi substratele colagen-like.like.


• Cale de transmitere a bacteriilor Cale de transmitere a bacteriilor cariogene: saliva (direct sau prin cariogene: saliva (direct sau prin obiecte de uz comun)obiecte de uz comun)

• Sursa: mamaSursa: mama

LactobaciliiLactobacilii• Genul Genul LactobacillusLactobacillus

• Bacili gram pozitivi, Bacili gram pozitivi, drepţi, lungi, microerofili, drepţi, lungi, microerofili, acidogeni şi acidurici;acidogeni şi acidurici;

• Habitează cavitatea Habitează cavitatea bucală reprezentând 1% bucală reprezentând 1% din flora orală;din flora orală;

• invadatori secundari invadatori secundari aiai leziunileziunilorlor cario carioaase unde se unde pot contribui la progresia pot contribui la progresia cariei dentare datorită cariei dentare datorită proprietăţilor acidogene proprietăţilor acidogene şişi acidurice; acidurice;

LactobacillusLactobacillus

• speciile cel mai frecvent asociate cu speciile cel mai frecvent asociate cu caria suntcaria sunt: :

• L.L. acidophilus, L.acidophilus, L. casei, L.casei, L. salivarius, L.salivarius, L. fermentumfermentum

• acidurici;acidurici;

• aafinitate scfinitate scăzută pentru suprafaţa ăzută pentru suprafaţa dintelui;dintelui;

• se găsesc în cantitate mare în salivă;se găsesc în cantitate mare în salivă;

Genul Genul ActinomycesActinomyces

– Bacili gram pozitivi Bacili gram pozitivi filamentoşi şi ramificaţi, filamentoşi şi ramificaţi, facultativi anaerobi sau strict facultativi anaerobi sau strict anaerobi;anaerobi;

– Actinomyces israeliiActinomyces israelii, , Actinomyces odontolyticusActinomyces odontolyticus, , Actinomyces naeslundiiActinomyces naeslundii;;

– Habitează biofilmul dentar;Habitează biofilmul dentar;– posibili agenţi etiologici ai posibili agenţi etiologici ai

cariei radiculare (cariei radiculare (A. A. odontolyticusodontolyticus, , A. naeslundiiA. naeslundii))

Carie - evoluţie• [1] stadiu precoce: acidul dizolva smalţul de la nivelul

coroanei

• [2] carie moderată: dentina este atacată de acizi iar bacteriile invadează cavitatea

• [3] stadiu avansat: inflamaţia pulpei dentare

• [4] necroza: moartea ţesutului pulpar

• [5] abces periapical la nivelul rădăcinii

Etape evolutive ale durerii(a) Carie la nivelul smalţului – absenţa durerii.(b) Caria afectează dentina – sensibilitate la fierbinte, rece,

alimente/băuturi dulci, alimente dure; durerea poate fi prezentă.

(c) Afectarea pulpei dentare – durere severă, continuă sau pulsatilă.

(d) Abces - durere acută, severă care poate dispare după un timp.

Teste pentru aprecierea riscului cariogen

•Anamneza stabileşte:

- obiceiurile alimentare (există o corelaţie bună între consumul de hidrocarbonaţi şi producerea cariei);

- incidenţa cariilor în familie (mai ales la copii): colonizarea precoce a dinţilor cu S. mutans la copiii la care mamele au mari concentraţii în salivă ale acestei bacterii.

Diagnosticul cariei dentare• Inspecţie

•Sondarea zonei respective

•Examen radiologic (pentru leziuni de pe faţa medială sau distală)

•Ex. microbiologic – nu se efectuează de rutină; util pentru evaluarea riscului cariogen (individual, la nivelul unei colectivităţi sau pentru cercetarea carogenezei).


• Cele mai utilizate: bazate pe determinarea indicelui de corelaţie între factorul microbian (bacterii şi/sau produşi de metabolism microbian) şi incidenţa cariei.

• Determinarea lactobacililor din salivă, eventual în paralel cu determinarea numărului de streptococi din grupul mutans (metodă costisitoare, nu este de rutină).

• Risc crescut când există peste 2X108 UFC streptococi, respectiv lactobacili.

Teste pentru aprecierea riscului cariogen• Cuantificarea nefelometrică a lactobacililor în

salivă (Orion Diagnostika) – metodă simplă, utilizabilă în orice cabinet.

• Depistarea semicantitativă a S. mutans în placa dentară

• Produs patologic: raclatul de la nivelul plăcii (se prelevă cu o chiuretă sterilă, mai ales de la nivelul spaţiilor interdentare).

• Evidenţierea ADN-ului S. mutans prin PCR• Testul Snyder: determină cantitatea de acid din

placa dentară produsă de bacterii, într-o perioadă de 3 zile.

• Produs patologic: saliva totală, prelevată la 24, 48 şi 72 de ore, de la întreruperea igienei orale.


• Alte criterii:

• Examenul clinic, urmat de calcularea indicilor cariogeni pe baza numărului de dinţi/suprafeţe dentare absente, cariate, tratate anterior.

• Utilizarea coloranţilor detectori de leziuni carioase minime (ex. sol. de roşu acid 1% în propilenglicol se aplică pentru 10 sec. pe aria suspectă; porţiunile demineralizate vor apărea de culoare roz-mov).

Examen microbiologic (vezi Examen microbiologic (vezi LP) LP) DentocultDentocult

Controlul si profilaxia Controlul si profilaxia cariei dentare:cariei dentare:

• modificări ale dietei;modificări ale dietei;

• fluorizarea topică sau sistemică (rezistenta la fluorizarea topică sau sistemică (rezistenta la fluor a bacteriilor orale?)fluor a bacteriilor orale?)

• utilizarea topică a chimioterapicelor cu acţiune utilizarea topică a chimioterapicelor cu acţiune cariostatică (clorhexidina - efectul anti-mutans cariostatică (clorhexidina - efectul anti-mutans este puternic şi stabil dacă se realizează şi un este puternic şi stabil dacă se realizează şi un control strict al consumului de zaharuri)control strict al consumului de zaharuri)

• controlul immunologic al cariei dentare: vaccin controlul immunologic al cariei dentare: vaccin corpuscular (reaccorpuscular (reacţii adverse importante), fţii adverse importante), folosirea olosirea pentru vaccinare a antigenelor de suprafaţă I/II pentru vaccinare a antigenelor de suprafaţă I/II ale ale S. mutansS. mutans sau a GTF au dat rezultate sau a GTF au dat rezultate promiţătoare pe modele animale.promiţătoare pe modele animale.

Controlul si profilaxia Controlul si profilaxia cariei dentare:cariei dentare:

• imunizarea pasivă cu anticorpi preformaţi imunizarea pasivă cu anticorpi preformaţi administraţi local în cavitatea orală;administraţi local în cavitatea orală;

• anticorpii monoclonali antiproteine de anticorpii monoclonali antiproteine de suprafaţă sau antisuprafaţă sau anti--GTF sunt testaţi în GTF sunt testaţi în prezent pe modele animale şi pe subiecţi prezent pe modele animale şi pe subiecţi umani;umani;

• imunizarea pasivă cu anticorpi imunizarea pasivă cu anticorpi monoclonali anti monoclonali anti --S. mutansS. mutans va fi posibilă va fi posibilă la scară largă în 5-6 ani;la scară largă în 5-6 ani;

Prevenţia ecologică a cariei Prevenţia ecologică a cariei dentaredentare

• Bacterii din genurile Bacterii din genurile Staphylococcus, Staphylococcus, StreptococcusStreptococcus, , EnterococcusEnterococcus, , LactobacillusLactobacillus produc substanţe inhibitorii bacteriocin-produc substanţe inhibitorii bacteriocin-like (BLIS) cu activitate antimicrobiană like (BLIS) cu activitate antimicrobiană largă incluzând largă incluzând S. mutansS. mutans şi alţi şi alţi streptococci orali. streptococci orali.

Prevenţia ecologică a cariei Prevenţia ecologică a cariei dentaredentare

• Aceste bacteriocine antiAceste bacteriocine anti--mutansmutans purificate purificate şi incorporate în ape de gură administrate şi incorporate în ape de gură administrate profilactic în cură prelungită ar putea profilactic în cură prelungită ar putea elimina streptococii din grupul mutans din elimina streptococii din grupul mutans din cavitatea orală.cavitatea orală.

• Terapia de recolonizare cu tulpini de Terapia de recolonizare cu tulpini de streptococci din grupul mutans streptococci din grupul mutans necariogene pare a fi o strategie atractivă necariogene pare a fi o strategie atractivă pentru prevenirea cariei dentare.pentru prevenirea cariei dentare.


• În concluzie, În concluzie, streptococii din grupul streptococii din grupul mutansmutans sunt sunt principalii agenţi principalii agenţi etiologici ai cariei dentareetiologici ai cariei dentare, , lactobaciliilactobacilii au au rol în progresia leziunii rol în progresia leziunii carioasecarioase, rolul lor de iniţiere al cariei , rolul lor de iniţiere al cariei dentare la nivelul fisurilor şi fosetelor dentare la nivelul fisurilor şi fosetelor ocluzale nefiind bine documentat. ocluzale nefiind bine documentat.

• Există şi alte bacterii cu potenţial Există şi alte bacterii cu potenţial cariogen.cariogen.

Microorganisme implicate in infectii edodontotice

Microorganisme implicate in infectii edodontotice

•Def: infecţia pulpei dentare, pulpita, şi cea a ţesuturilor periapicale, abcesul dento-alveolar sau parodontita apicală acută, sunt deseori reunite sub denumirea de infecţii endodontice deoarece apariţia şi evoluţia uneia dintre entităţi influenţează hotărâtor dezvoltarea celeilalte afecţiuni.

Etiopatogenie

•Cunoaşterea patogeniei bolilor endodontice a demonstrat că microorganismele care au determinat pulpita, toxinele lor, ca şi produşii rezultaţi din distrugerea pulpei dentare, capătă acces spre parodonţiul apical via foramenul apical şi iniţiază parodontita acută.

INFECŢIILE PULPARE etiopatogenie

•Rolul principal în producerea pulpitelor îl au bacteriile anaerobe;

•bacterii facultative au fost, de asemenea, izolate din infecţii ale canalelor radiculare.

•Anaerobii au fost izolaţi din infecţii mixte în 97% din cazuri, iar în 40% din cazuri au fost izolaţi în exclusivitate.

Agenti etiologici

•Bacterii anaerobe•Peptostreptococcus spp.•Peptococcus niger•Veillonella spp.•Eubacterium spp.•Propionibacterium propionicum•Lactobacillus spp.•Actinomyces naeslundii

Agenti etiologici

•Bacterii anaerobe•Actinomyces odontolyticus•Bifidobacterium dentium•Prevotella melaninogenica•Prevotella intermedia•Prevotella oralis•Porphyromonas endodontalis•Porphyromonas gingivalis

Agenti etiologici

•Bacterii facultative

•Streptococi alfa-hemolitici

•Neisserii nepretenţioase

•Eikenella corrodens

•Haemophilus aphrophilus

•Haemophilus paraphrophilus

•Capnocytophaga spp.

Etiopatogenie

• Microorganismele pot invada pulpa dentară pe 3 căi principale:

(1) acces direct, (2) calea pulpo-parodontală şi (3) calea sanguină.

Accesul direct 1. Accesul direct al microbilor în camera

pulpară deschisă, cel mai frecvent ca urmare a unei leziuni carioase profunde.

• Alte condiţii care expun pulpa direct acţiunii microorganismelor orale sunt: eroziunile, fisuri ale structurilor dentare şi fracturi ale dintelui, consecutive unui traumatism important.

• Supravieţuirea pulpei în aceste cazuri este o eventualitate rară date fiind invadarea microbiană masivă şi necroza pulpară rapid instalată.

Accesul direct

•0 altă posibilitate de acces direct al microorganismelor la pulpa dentară este reprezentată de colonizarea canaliculelor dentinare deschise, consecutivă tratării cariilor profunde.

•Fiind mai puţine, microorganismele nu ameninţă neaparat pulpa, mai ales când grosimea dentinei restante este de minimum 0,5 mm.

Etiopatogenie

2. Calea pulpo-parodontală de acces al microbilor spre pulpa dentară are două variante: via canale laterale şi via foramenul apical.

• Canalele laterale pot apărea aproape oriunde pe suprafaţa rădăcinilor dentare sau în ariile de bifurcare.

• Colonizarea microbiană a acestor structuri poate fi consecinţa unei boli parodontale, tratamentului parodontal sau traumatismelor parodonţiului.

Etiopatogenie

•Microorganisme din pungi parodontale profunde, din procese inflamatorii de vecinătate sau de pe mucoasa gingivală (consecutiv unui traumatism cu deplasarea dintelui interesat) pot migra prin foramenul apical spre ţesutul pulpar, fenomen destul de rar semnalat.

Etiopatogenie

3. Pe cale sanguină, microorganisme variate ajung la nivelul pulpei ca urmare a bacteriemiilor.

•Descărcări tranzitorii ale bacteriilor din diverse ţesuturi şi organe sunt frecvente după intervenţii chirurgicale, dar şi după periajul dentar brutal, chiuretarea pungilor parodontale, extracţii dentare şi chiar după un prânz bogat în alimente solide, dure.

Etiopatogenie

• Indiferent de calea de pătrundere a bacteriilor în ţesutul pulpar, prezenţa lor induce răspunsul inflamator din partea gazdei.

• Apariţia infiltratului inflamator, la început cu polinucleare neutrofile şi apoi cu limfocite T şi B, prezenţa complementului şi anticorpilor pot avea efect protector asupra leziunii.

• Cel mai des, contribuie alături de bacterii şi produşii acestora, la degenerarea şi distrugerea pulpei dentare.

Etiopatogenie

•Deoarece pulpa este inclusă într-o cavitate dură, cu pereţi neextensibili, inflamaţia este rapid urmată de necroza ţesutului.

•Numai dacă se intervine prin mijloace endodontice specifice foarte precoce în evoluţia infecţiei, procesul poate fi reversibil.

15,1215,12

Diagnosticul infecţiilor pulpare

• Este bazat pe examenul clinic şi radiologic, precum şi pe testarea vitalităţii pulpei dentare prin aplicarea de stimuli termici, electrici ş.a.

• Examenul microbiologic al ţesutului pulpar infectat sau necrozat nu este de rutină.

• Poate fi efectuat în cadrul studiilor de cercetare a etiopatogeniei pulpitelor.

• Curent utilizat şi recomandat este controlul microbiologic al canalelor radiculare, ca parte a terapiei endodontice.

Diagnosticul infecţiilor pulpareIn acest scop:• se izolează dintele interesat cu o digă

sterilă, din cauciuc autoclavabil; dacă dintele are cavitate carioasă importantă sau fractură coronară, se înlocuieşte diga cu rulouri din vata sterile;

• se antiseptizează suprafaţa externă a dintelui vizat, dar şi dinţii adiacenţi, folosind: apă oxigenată 3%, iodofor, alcool izopropilic 50%;

• se indepărtează dentina cariată si se creează astfel accesul spre camera pulpară;

• se inseră în canalele radiculare deschise conuri sterile din hârtie de filtru, cât mai profund, spre apexul dintelui. Alternativ, pot fi folosite ace Miller meşate cu vată, sterile.


• Se menţin conurile, respectiv acele meşate, în canale cca 2 minute, apoi se retrag cu grijă, pentru a evita contaminarea prelevatelor cu flora orală.

• Se imersează conurile/acele în medii de cultură lichide: bulion infuzie cord-creier pentru bacteriile aerobe şi facultative şi bulion thioglicolat pentru bacteriile anaerobe.

• Manipularea conurilor/ acelor se face cu o pensă sterilă.

Diagnosticul infecţiilor pulpare•Se incubează tuburile astfel

însămânţate la 37°C pentru 48-72 ore, chiar 96 de ore în cazul mediilor pentru anaerobi.

•Tulburarea mediului indică prezenţa microorganismelor pe canal şi impune îndepărtarea lor înaintea obturării definitive.


• În cazul studiilor de cercetare a etiologiei infecţiilor pulpare, tehnica de recoltare este aceeaşi, dar culturile din mediul lichid trebuie repicate pe medii agarizate adecvate pentru obţinerea coloniilor bacteriene necesare identificării şi testării sensibilităţii la antibiotice a microbilor izolaţi.

Tratamentul infecţiilor pulpare

• In stadiile precoce, îndepărtarea condiţiei iritante este urmată de restabilirea normalităţii ţesutului pulpar.

• Cel mai des, însă, pulpita este ireversibilă sau necroza pulpară deja instalată şi, în aceste cazuri, tratamentul endodontic vizează:

- pulpectomia, - îndepărtarea microorganismelor din canalele radiculare

şi - obturarea canalelor cu materiale inerte (e.g.,

gutapercă). îndepărtarea microorganismelor se face mecanic (instrumentaţie endodontică) şi prin irigare cu soluţii antiseptice, de exemplu cu hipoclorit de sodiu.

Documents

Carie Inf endodontice prima parte.ppt