l

I

I

I

I

i

@ Editura EIKONBucuregti, Str. Smochinului nr. g, secror Icod pogtal 014605, Rominia

Difuzare / distribugie carte: tel/fax: 0Zl 34g 1474mobil:0733 I3l 145,0728 084 802e-mail: difuzareEedituraeikon.ro

Redactia: tel:021 345 1474mobil:0728 084 802,0733 t3t 145e-mail: contact@ediruraeikon.roweb: www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditati de consiliul National al cercetirii$tiingifice din invigimintul Superior (CNCSiS)

Descrierea CIP este disponibirr ra Biblioteca Nagionali a Rominiei

ISBN: 978-60 6- 49 -0031-9

Coperta: Doina Buciuleac

Editor: Valentin Ajder

I

II

I

l

i

I

II

,

:

I

Magda Ursache

CARTE PENTRU MINTE, INIMA$r 0ur/o\ur/!) LTTERATURA

EIilolll2019

383

CupnrNs

Ceprrorur ICANo vREMEA vREMUTE$TE............... .....................7

1918-2018.. .......................7un risunet ......................13Semper tans-Silvae................ .........20Ri"zboiul imaginii..... .......27Defending ldenth!........... .................. 34Fird nici o iluzie, f5.ri nici o confuzie ..................41

,,N-au linigte morgii acestui popor. ......................52Etic, estetic sau,,est-etic"?............... .................... 60

Crimi fdri pedeapsi............... ...........57

Ceprrorur IIFnuuoglr ETNrcrqrr DrN LrNrA iNrir......... .............73

ApirAnd pecetea etnici........ ..............73

,,Pi.mAnt de cumpini'..............Cum moare giranul clasic? ...............87Luagi degetele de pe etnolog!. ............94Este ,,natiunea pol al urii"? .............. 101

Subiect: naEiunea gi elitele..... ...........I07Construcgia deconstrucgiei ............. ................... 113

Un paricid cultural..... ...124+.In jurul unei carti despre identitate... .................131Ce e riu 9i ce e bine despre romAni...... ..............137Un program pentru memoria exilului: ,,Antilethe" ..............I42

Ceprrolur- IIIRrsrprronrl .............. .......r49

,,inapoi la Maiorescul"............. ........ 161

Dezinformarea noastri. cea de toate zilele.. .........168

384

Cronica unei morgi anuntate prin CNSAS ............... ........... 17 8

Tehnocragii suspiciunii.. .................. 178

Malefica Dosariadi... ......................192Dosariada, o victorie a Securitlgii? ........................................ 195

Netrebnica dosariadi care ucide ... ...................... 201

Caprrorur IVRnzrsrnxle pRrN LEcruR4............. ...2o7

Oser le lire!........... .........207

,,Ce citegti, Miria-Ta?" .,.212

Textul, dar gi contextul.,......... .........2I8Un cititor care scrie cirEi .......... ......228Scrisoare intredeschisi................ .....233

Literatura, de capul ei............... ......240Calea Gutenberg, colt cu bulevardul TV............ ................ 246

Biblioteci, biblioteci. ......252RomAnia necititoare gi ,,hirderii"................ ......260

Ceprrorur VDuspnn,ToAMENI cERE$TItt ...............267

,,Din inima inimii" .......267

O carte homeopatice................ .......272

Golgota unui preot. .......278

$i cine este aproapele ei?

Ia9ulcaiubire;ireprezentare.............Sperange gi exasperange.............. ......297

Cnprrolul VITnxrn ApRoApE poLEMrcE. ................3o7

Zbateri gi dezbateri ........307

,,Procontra" sau despre impostori si imposturi ................ ..... 312

Un cirgar din epoca maginii de scris...... ............3L9Pe cine gheranjeazd Gheran? ............326

385

in poala lui Marx ..........334Temi pentru acasi la Constiingi.. ....340Lovituri de stAnga .........345

Judecigi gi prejudecigi............... .......351Granite moi............ .......358Ce am pierdut. ..............365...si ce mai avem de pierdut.. ...........372

Ceprrorur I

cANn VREMEAVREMUIESTE

1918-2018

,Jy'remea vremuiegte gi timpul trage nidejde".Proverb romAnesc

Eminengii intelectuali pro Unire, fiuritori ai ei, nu numai ciau fost trecuEi prin inchisori, lagire, domiciliu obligatoriu, dar sunt

uitagi sau denigragi ca naEionalisti obtuzi, definigi ca detestAndu-i

pe striini, cAnd nagionalistul il iube;te mai mult pe al siu decAt pe

celilalt, sentiment deloc rejectabil.

Soldagii romXni, eroii ticugi ai Primului Rizboi Mondial, ,,rizboiimperialist" dupi Roller, pe oasele ci.rora s-a ficut Unirea Mare,au devenit iarigi ,,fantome albe", cum erau ironizagi in manualulde istorie RPR, pentru ci fuseseri surpringi de atacul nemtesc dez-

bricaEi. imi pli"cea si cred ci ,,Pe aici nu se trece" au fost cuvintelegeneralului Eremia Grigorescu. S-a corectat: Nu, gregeali! Poate. Darde trecut nu s-a trecut. Iar imperialigtii desculti i-au luat generaluluiMackensen, supranumit Cap de Mort (pe ciciuli), 3000 de germani

prizonieri. Numai ci. Rollerii II, cum le zice Paul Goma, minima-lizeazd"victoriile de pe,,drumul oaselor", Miri;ti-Mirigegti-Oituz,de;i Crucea de pe Caraiman instiingeazi, cd" e vorba despre 880.000de jerfe. Dupi invigitura Pirintelui Iustin PArvu, ,,jemfa fortifici

B yagda Ursache

neamul". N. Titulescu a spus-o unde trebuia s-o spuni: ,,RomAnianu poare fi intreagi fari jertFi".

In opinia Rollerilor II, romanii s-ar fi jertfit inutil pentru unstat-natiune al cirui ,,moment" s-a dus pi ne persuadeazi si finim ,,cubravii ;i celebrii". Leit-motivul lui Lucian Boia este: ,,Nu e chiar asa".Dar cum? La 1918, ,,nu noi, ci aliatii au iesit cAstigatori,,. in alte cu_vinte, eroii au cam murit de pomani si-n plus romanii au cam tras intoate directiile. De slivit, ar trebui slivit Ion Slavici progermanul, carecritica in,,Gazeta Bucuregtilor" (de sub ocupagie) incilcarea Alianteicu Curtea de la Viena, fapt pentru care Lucian Boia ii gi,se$te ,,unplus de caracrer", desi, conform planului Sturmer, Roma-nia irebuiaimpi,rgiti. intre Germania, Austro-ungaria ;i Bulgaria. Slavici a camfost bi.gat la ricoare pentru asra, dar Iorga gi crainic l-au scos dinarest. cat despre germanofilul P. P. carp, srriga in sedinta guvernu-Iui: ,'Mi voi ruga la Dumnezeu ca armata romani sa fie invinsi'. Apromis sa-si trimiti fiii trei si lupte contra romanilor. Semn de laDumnezeu: unul a murit in tansilvania, dar in rindurile romaneqti.

int.-o carre - preambul la centenar, in jurul Marii Uniri d) h1918. Nayiuni, frontiere, minoritdyi, Ed. Humanitas, 2017, LucianBoia declari, firdinconjur: ,,calea europeand" nu inseamnd revenireala vechi frontiere, ci, ca gel final, disparitia frontierelor". $i inci:,,Miz4 penrru noi toti, nu e rrecurul, ci viitorul". (p. tZZ)i. Chiarpentru toti? Nu si pentru acad. Ioan-Aurel pop: ,,RomAnia nu a fostsi nu esre perfecta. Putem si fim dezamigiti de multe realititi, insti-tutii, oameni etc. din acesti. rara a noasrri, dar nu de edificiul nostrunational, care ne da tirie, energie, personalitate, onoare si demnitate".

Europarlamentarul Tokes Laszlo e in doliu de 1 Decembrie. oaredaci am schimba data zilei nationale, pe care n-o ,,apreciazd,,, atridica tricolorul roma.nesc din berni? $i mai are ceva d. r"for-"t,ii transmite presedintelui sa nu serbeze, ca sas, centenarul. vedeIohannis ci udemeri;tii duri merg pas cu pas inapoi spre Trianon?Un copac moare sigur daci tai din el mai mult de 30oh. Dar o tari,,toaletatita un copac, cu ea ce se int6.mpli?

Carte pentru minte, inimd ;i (wowl) lilt'rulrttii 9

Noi, romAnii, cum celebram? Ridicul iz.i rn t't'rr ( t'lrrl nl' cu gri.taru'ca Celentano care se vrea numit Centerrlu'o, c:i-1i vinc sli strigi ca

Vasile Gogea: ,,Opriti mArlinia, vreau sei co[xu!" ()it clespre Sabin

Gherman (Lookplus, 13 sept. 2ol7), dumnc:alrri zicc, cu mAna-n bu-

zrrnar: ,,Meritim un centenar decent, jhrii nrtpionalisme / ahe porcdrii"(subl. mea, Magda Ursache). $i asta pentru c:i clomnul Gherman (dinlipsa de solidaritate cu etnia, din ce altceva?), pus pe dezmembrarircritoriale, se arati supirat pe Bucuresti, tot cu mAna-n buzunar:

,,Capitala ne ia, nu ne dil" Alt teleast cu rating ne anungi la ,,Starealrrltiei", sal auda tot natu', ci, gata, n-avem gari.

Udemeristii, tot mai udemeri;ti, strigi" ci nu sunt lisagi si, fie

rnaghiari, cd" ar fi romAnizagi forgat. Asa sa fie de vreme ce au reapirutrrrriformele de husari, cei care schingiuiau girani, cu prunci gi bitrAnicu tot si le dideau foc la sate? intreb: vor ocupatie hortysti, cAnd se

scoteau cu baioneta copii din pAntecele mamelor? Si ma a;tept la uncomentariu de tipul: ,,Asta, adici eu, se ocupa de conflictele sAnge-

loase romAno-maghiare, reminiscentd. ceausisti'. Am reprodus dinrremorie o frazd"dintr-un referat negativ scris de un improvizat editor,(litilin Ciolca, de la o gi mai improvizata edituri, la docu-romanull.lniuersitatea care ucide. Si Ciolca (imi asum cacofonia) continua:

,,Nu-i momentul acum, cind maghiarii ne-au ficut revolutia". Dupittn nnensonge gros comme le si\cle (mulgumesc, Michel Castexl), a

Iovilutiei, iata o minciuni la fel de mare. linegi minte replica luil,)ugdne Ionesco si anume ci nu romAnii, ci ungurii horty;ti i-aucleportat familia? ,,LJn fleac", i-a rispuns Elie \fiesel, nedoritor sivada Memorialul Sighet.

Mulgi sunt enervagi de ,,gesticulatia patriotici", sintagma luiAndrei Plesu, transmisi recent de la Beci. Numai noi, ni se tot repeti,lrvem poet na;ional (germanii, nu, englezii, nu, rusii, nu?) si, ca la unsemn ri.u, cuvAntul nagional dispare din titulatura muzeelor. Suntem

certati ci mai credem in mituri obosite de atAta intrebuintare, desi

rnitul reprezinti contraponderea la existenga istorici potrivnici. Asa

cum scrie Petru lJrsache (Camera Samb6, Editura Universitirtii ,,Al.I.

10 Magda Ursache

Crrza", 1999, p. 97): ,,De altfel, in culturile traditionale, predomi_nantd" este memoria mitica, nu cea istorici. Mitul fundamenteaziconstiinga istorici, modeland in manieri. proprie psihologia colectivi.in legituri cu aceastS" functie directoare a mitului, EliJe avea si-siinsuseasci. inci din rinerete unele idei din studiile lui Arnold vanGennep si Petru Caraman. Ambii autori au demonstrat, la timpullor, ca memoria colectivi nu retine amd.nuntele, cronologia mirunti.Ea se opresre asupra faptelor esenriale, ficand compatibile existengaistorica si realitatea mitici.".

N-ag fi crenrtsi trebuiasci sa afirm in anul centenarului Reintregiriici identitatea e nevoie fireasci si tot fireasc d. este emotia nayional,i, alt|sintagma pentru patriotismul considerat revolut. Nu cumva trebuie si nescuzim iarisi patriotismul din cauzapolitrucilor ceausisti si a aberatieinumiti national -comunism?,,o struto-camila, scrie Th. codreanu, pecarelumai internationalistii radicali o puteau ndscoci',.

In aceeasi carte-preambul la centenar, Lucian Boia, aruncandu-siprivirea asupra Romaniei de la 1923 ca ,,stat national unitar", se in-doieste de aceasti realitate, dar concede: ,,Asa si fielTotugi , ce mozaicextraordinar de minorititi!"(lucr. cit, p. 8z). si cum plange pe umirulUngariei perdante! ci a pierdut Aradul si oradea ,,cu neri majoriratemaghiari'. Si ingeleg ca numai in aceste cazuiar conta unitatea etni-ciAltfel, pledoaria profesorului de la UB pentru minorititi si pentrustat federal e limpede. in Franta, ne luminea zd,L. Boia, nu conreazi.,,etnia, limba materni sau religia pentru recensi.mant sau statistici".$i mai limpede, la p. 60: ,,Problema limbii e si ea secundard.,'.

ce daci senrimenrul national presupune constiinga identitigiide limbi, obiceiuri, culturi? Daca nu purem nega importanta limbiimaterne vorbite, atunci o stricam; de obiceiuri vechi-strivechi nebatem joc, cat despre culturi... ce-ar rade Luca pigu de o astfel desilabisire din titlul unei emisiuni: cul-turir $i-mi scapa de ce, dupiMircea Dinescu, ar fi ,,orrodoxigtii (sic!) subnutriti cultural". oarede aceea ii nutre;te cu ,,Lacrimi ;i sfingi", nume de local sic? Sau o fivorba despre activistii arei, care au luat postsocialist agheasmi.-n guri?

Carte pentru minte, inimd;i (wow!)literoturd

ArrtiromAnismul triumfd in varii forme. Cei cu normal sentiment

n,rliorrrrl sunt constant torpilati. Eminescu ;tia ceJ a;teapti. Citez,lirrr r'-o scrisoare din 1882, catre V. Micle: ,,Naturi ca ale noastre sunt

rrrt'rritc sa infrAngi relele sau sa piari, nu si li se plece lor". Cazul acad.

1,,:rrr-Atrrel Pop. Cum sa placi Istoria, adeudrul;i miturile istoricilor(.u()r'1r adevirul li se prelinge printre degete? Pii ce face un istoric?

l'rt'zirrtir realitigi sau ficgiuni? Da la spate documente sau le folosegte?

5i t unr si le placi istoricul de la Cluj intelectualilor anemiagi moral,lin rrou, lesne adaptabili ,,cArmuirii" (cu vorba junimistului Missir),

1,u.si pc dez-nagiune, care susgin ci nagiunea e pe moarte sau chiarr l,'lirnc:ri, ci ideea de gari independenti este eronati gi erodati? Peneg( lrrrc'rrnul (alias Ion Turcanu) e nume de lant de magazine unde se

virrtlt' ,,pi.strami' de curcan. CAgi dintre elevi mai gtiu de Alecsanclri?

t1i vine si spui ci, daci domnul Boia n-ar fi existat, trcbttirtrrrrr.srri inventat, si aibi cine sustine ci statul e o entitatc cotrplctn. lirrrctionala. $i pentru ci istoricul ardelean nu se,,incaclrcazir" itr

vir,irrnca ci viitorul e o cauzi,pierduta pentru RomAnia, de vreme ce

n(' ir nr afla intr-o Europa post-nafionala (conducerea de la Bruxelles,,1,r, c cea,,adevirati'!), atunci apare cercetitorul ,,superior" MidilinI lorlrrr si-l acuza fird. dovezi, in ,,22", pe Pre;edintele Academieilionrine ci ar figura pe nu gtiu ce listi de colaboratori Secu. M-ami r r t lc:lrat de multe ori daci istoricii gi istoricii literari vor folosi dosarele( INSAS, falsificate de gradagii operativi. Acuma ;tiu raspunsul. in, t'-l priveste pe presarul liber, ca rol fu mare, mititelullCum si nuf ic pitat un om pentru care spiritul trecutului nu-i o bazaconie? A,sii fi sr,rstinut Ioan-Aurel Pop, la fel ca un europarlamentar romAn,

,;i ,,solutiile nagionale" apartin trecutului, ci,,scopul nostru" este ,,o

l,rrlopi federali, o Europa post-nationali' (dar gAndirea de acest fel

nu c o post-gAndire, spre a rza de cuvAntul lui Giovanni Sartori?),

irtunci, cu sigurantS., nu apirea pe lista lui Hodor.in anul Centenarului Reintregirii, primim, de ici de colo, ideea

t'rr romAnii n-au fost pregitigi pentru lJnire, cd"le-apicat ca o plea;citltrpi prabusirea Imperiilor; de aceea - zic istorici de $coala Roller

LL

L2 Magda Ursache

II - au pierdut repede Romania Mare in '40, cin-au fost pregititi. Semai afirmi ci. n-aveam stat puterni c, centralizat Dar nu-i o .on,r"-zicere? Acum ni se cere sa nul avem (granite moi, permeabile penrrupuhoi de imigranti islamici), iar internationalismul fost pioletarcagtigi teren versus dimensiunea nationali. Romania e din ce in cemai mica, mai mici decat a facut-o carol II, imbricat ca de operetabufi la 10 mai, dati pe care Neagu Djuvara o dorea zi nationali.Nu eram in anul 1940, nici in 1944, cand Emil consranrinescu(ministru de Externe Adrian severin, presedintele senatului petreRoman) a fd.cut, de-a dreptul iresponsabil, ,,sacrificiul istoric", recu_noscAnd raptul URSS ca legal. in z iulie '97, tratatulcu LJcraina a fostratificat. Guvernul a cedat teritorii nationale, desi nu ne-a ameninratnimeni. Si sperim ci va fi anulat in 2021?Dar au adus guvernirilepostsocialiste altceva decat saracire, inechitate, datorie externd, si, maiales, lipsa solidarizirii,vrajbade 30 de ani?

,,Tir-i mama ei de ne-trebnicie romAneasci.!"suni replica lui C.Noica la ,,Neamul nevoii" eminesc. Bucouina c,re ne doare (cartealui Ion Beldeanu) nu ne mai doare. in ,rar" neagri a Rominiei, an1940, URSS inhagi Basarabia si Bucovina, in 26 iunie; in 30 au-gust, Ungaria inhati Transilvania; Carol II pierde Cadrilaterul printatatul de la craiova, din 7 septembrie, iar cioran arde tabloul luicarol II. Noi al cui tablou ar trebui sa ardem? Deocamdat i,, flacilrade la statuia Monumentului unirii, grupul staruar al provinciilor,dezvelit in 1927, demolat in 1947 de homo souieticus, s-a stins. EdiliiIasului n-au bani pentru butelia cu gaznecesari. Iar in R. Moldova,mai nou, se pune semn egal intre romAnism si terorism.

Va mai veni ,,ceasul plinirii vremii", cum formula pr. Iuliu Hossu,episcopul Gherlei, arunci, la 1 Decembrie 1918? in celebra nuveli.santurile, Mircea Eliade istorisesre cum generagie dupi generatie desiteni cauti ,,comoara". O gi"sesc, o pierd si o cauti iarisi. Dupimulti rr'reme, o gisesc din nou. Pentru ci vremea vremuiegte gi timpultrage nadejde.

13

UN nAsuNET

O carte care sper si aibi ,,un risunet" este Auanltosturi ale Marii( /niri, tipi"ritS. de Editura $coala Ardeleani, Cluj-Napoca, in 2017.

N-rm fi decAt vesnic repetengi ai Istoriei (gi la materia Istorie) dacin-rurr cunoagte momentele astrale, dar gi ,yremile de cidere", cumIt' numeste Vintili Horia; daci nu ne-am recunoaste gigangii, eroii.. ivilizatori. Or, direcgionagi cum suntem spre memorie intunericita,

,Sc:oala Ardeleana nu mai are loc in manualul alternativ de romAni.Pentru cirturarul ardelean, Profesorul Mircea Popa, Centenarul

rrrr c cuvAnt gol, nici sirbitorirea lui ,yulgati patriotici". Coeziunea

rrrrtionala la o suti de ani de la ,,cel mai important eveniment din('l)oca moderni si din totdeauna", aga cum scrie apisat in Argument

lrr rnersiva carte de aproape 400 de pagini, o vizeazd autorul: ii vrea pe

rrrrnini din nou unigi ,,in cuget si-n simgire". Spicuiesc din CV-ul suc-

t irrt: Premiul,,N. Iorga" al Academiei RomAne, Crucea tansilvani,Mcdalia ,,Eminescu" gi Medalia ,,Corneliu Coposu", Senior al( )lujului, Cavaler al Culturii, Comandor al invigimAntului... Asadar,

urr scriitor in stare de veghe.

Unii plAng pe umirul Ungariei care jelegte la 1 Decembrie, inirstcptarea altui tianon, ca;i cum transilvinenii romAni n-ar fi trecut

prin suferintl-, n-ar fi fost nedreptigigi, umiliti, n-ar fi fost maghia-

r izrti cu girbaciul gi cu pu;ca; allii gisesc Centenarul o sindrofieinutila, iritAndu-i pe conagionali; unii;i algii vad in anul Centenaruluio prea lungi sirbatoare de sorginte nagional-comunisti", de parc5.

birbatii Unirii n-ar fi fost trimisi in temnige de tibunalul stalinist

,,rrl Poporului", n-ar fi murit in lnchisorile dejisto-paukeriste. IuliuManiu, arestat in 1947 si inchis pe viagi, mort la Sighet, in 1953; IuliuI lossu, care acitit Proclamaqia pentru Unire la Alba Iulia, ptrgcirizat

Magda Ursache

la sighet, Do (domiciliu obligatoriu) la Mi.nistirea ciorogarla;Alexandru Lapedatu, isroric, ministru in opt guverne, presedinteleAcademiei intre lg35-!937, arcx.at in ,,Noaptea demnita riior,,, 5_6mai'50, mort la Sighet la74 de ani, dupi IL7 zile de pugcirie; totin ,,Noaptea demnitarilor" a fost arestat Daniel Ciugureanu, mortla Sighet, firi mormint, dar gi firi a se sri ziua de-cesului; SeverBocu, luptitor penrru unirea Banatului cu Regatul Romaniei, mortla sighet in'51; certificatul de deces, primit d. famiri. dupi1 ani;Pan Halippa, pregedintele Sfatului Tirii, arestat tot in acea noapre.u-plitl d. -itigi" supravegheati de comisari sovietici, a fosr incar-cerat la Sighet fari ludecati, timp de doi ani; predat in '52 sovieticilorsi condamnat de NKVD la 25 de ani de munci silnici in Siberia, atrecut prin 11 lagd"rel' la moarrea lui stalin, in'55,a fost predat romx-nilor si inchis iarisi; bilang: 5 ani inchis in RomAnia, j i., URSS;

"triit 96 de ani si a murit la Bucuresti , in 1979; in siricie grea au muritGhigi Popp, dupi 10 ani deAiud, apoi DO in Birigan r"l diplo-"t.rlDimitrie Iurascu, intrat in dizgratia comunistilor, ferepensie, scosdin manualele de Istorie. ii trimitem gi noi in uirare, pe motiv civeacul natiunilor s-a scurs demult, ci, jertfapatriotici a fost inutili, cirdzboaiele de api"rare, fie teritoriali, fie ideologici, nu-si au rostul tnsecolul xxl. ci suveranitatea e un concept rr.t.rrt, de secol ,,noi.gpe",ci autoritate are compania coca-cola, nu statul, cum declara peTVR 1, in dimineat a zilei de 15 noiembrie 201g, un analist de toatezilele si de toate emisiunile. ca pe seard, in emisiunea lui octavianHoandra, acelagi A. Jaranu, mereu in camp pubricistic cu infractiunigramaticale cu tot, si. se arate scarbit de ,,toba nationalisti",la care abitut cu sArg, sub Ceausescu, nu altul decAt I. Td.ranu-plre.

Engels prognoza ci romanii vor pieri din Istorie pentru ci auvrut revolufie nagionali la 1848, nu proletari gi ci ar trebui extirpat,,caracterul lor national". Pe cei din os de internationalist marxistnu-i doare de gara asta ciuntiti, punand semn egar intre doua state,,extremiste", ungaria si Romania, chit ci ungaria e intoleranti, iarnoi, prea toleranti. Ataci Romania uniratea Ungariei sau ungaria

t4Carte pentru minte, inimd;i (wowl)litt:rttlrutli 15

ataca unitatea RomAniei? $i de ce nu invagirm ttintir:rlin .solidaritatea

ctnica a ungurilor?i.r acert context neprielnic Marii Istorii;i Marii Uniri, Profesorul

Mircea Popa nu se teme de epitete ca ,,invcchit", ,,conservator",

,,1'risunist", cum o fac atdgia corect-politici. Dar ce de false realitS"gi

propun istoricii de o anume formagie, acomodagi la ideea ci dreptulnatural etnic nu mai existi, ci. popoarele nu mai au dreptul si decidi!( )tr natia, considerati ,,ficgionali", a rezolvat-o istoricul Lucian Boia,

clar si algii, afirmAnd ci n-a existat constiinti de neam. Se neagirrmAnitatea romdnilot ocolim sa vorbim despre ,,incepi"tura, neamul

si vechimea" (D. Cantemir) moldovenilor, muntenilor, ardelenilor,

nraramu-regenilor. Ni se spune ci. latinitatea e doar o pretengie,

propunAndu-se eliminarea latinei din gcoali. Se aduc argumentele

Irri Roesler, ci. ne-am fi ,,infiltrat" ln tansilvania, parte de regat

ungar. Dar cum au ajuns oare ,,infiltrafi" majoritari acolo? A, nu maiconteaze legitimitatea majorititii dupi noua doctrini, corect-politici?Srru conteazi doar tn Jinutul Secuiesc?

Din volumul in jurul Marii Uniri de la 1918. Nayiuni, frontiere,rninoritayi, Humanitas , 2017, al domnului Boia, afl5m ci maghiariirrtr ,,dreptul istoric", ca tansilvania a apartinut Ungariei o mie de ani,

liind, la 1918, ,,o gari care dura de 1.000 de ani". Aga si fie? Ungariaa dispirut de pe harta Europei in 1541gi multi vreme dupi aceea,

lriina in 1867, cdnd s-a intAmplat unirea, nevoiti de romAni, dintre'll'ansilvania gi Ungaria, sub habsburgi. Tirrcii au transformat-o in

lragalAc la1526, dupl bitilia de la Mohacs, ocupAnd Buda. Imperiulbicefal Habsburgic a inclus-o in el ca provincie, prin Pacea de laI(arlowitz, 1699. Cdt despre eseisul Andrei Plegu, mereu adecvat la

rnoment, dumnealui afirmi intr-o conferingi ca vocabulele a gAndi gi

r.ream de la maghiari vin, ca gi cum romAnii timpur:ii, protoromAniisau preromAnii, cum vrem si le spunem, a ciror etnogcrtczli se incheia

in secolele VIII -IX, nu gtiau de neam si nu gi,ndeatt pirri lir migra-

tori. Prostie este, dupiAndrei Plegu, sa cAntim Noi vnlun romrtni,

fiind un cearda; sparlit de la maghiari. $i cum e grett tlt: rr:1ittttt, cir-i

1'6 Magda Ursache

prea lung, Imnul RomAniei se cAnta rezumat ori pe sd"rite, cum aficut-o Marcel Pavel. Fereasci. Dumnezeu d. o ,rari"nti personalipe ritm de ceardag, ci tot am asculat La Marseilrai.sr pe rock. undepfuit si Andrei Muresanu, visdnd o Romanie (auzip-lt) ,,nu feri-cita - mare!" Alta e viziunea istoricului de la uB: ,,o unici natiuneeuropeani, alcituita numai din minoritdgi" sau,,o Europd" islamizatd"(L. Boia, lucr. cit. p. 116), ,,casi in egala misuri primitoare pentrutogi locuitorii sii. Miza, penrru noi toti, nu e rrecurul, ci viirorul"(ibidem, p. r23). Asadar domnul Boia speri in varul (virul?) islamic,fard a vedea fanatismul conducitorilor lui.

Sa revin la lectia de istorie simpli si clari, penrru cine are urechide auzit, predati de Profesorul Mircea popain Argumentul cilrtii sale:,,Acesri romani transilvineni au avur ,,.E"rrr" timf de trei-patru secole(sec. XI-XIII) si fie ocupati sistematic de ultimul ,ral de migratoriveniti din centrul Asiei Mici gi strecuragi, sub comanda capetenieilor Atilla, in cimpia Panonici, in 896, prin trecitorile carpatilor".si inca: ,,Romanii din tansilvania au trecur prin experie.r,. .*rr.-de dureroase, ajungand tot mai oprimati ;i redugi la postura de to-lerati". ce cereau? Si fie socotiti nayiune,lingi unguri, sasi, secui;si fie militarizati ca si ceilalti, penrru a nu fi impoviragi de serviciledatorate nobililor. Fiind consemnati ca soldati, cr.de",, ci vor scapade ,,darurile obligate", ci tot ce era al lor va fi al lor. poporul iobaiitera lipsit de drepturi: romnnul nu putea avea un ."1, nu putea purtahaine de posrav; robotao stabilea nobilul; viduva l,r"

" tr.i" parte din

avere, nobilul, doua. Starea de sclau, fari nici un drept civil oii politic,i-a dus Ia riscoale. Nu stiu cum o fi in Ardeal, dar in Moldova, laIasi, s-au spulberat de pe copou busturile lui Horea, closca si crisan.Au fost plantate care pe unde, separat. De ce? pentru ci togi lideriiriscoalelor sunr conrroversati, scriindu-se negru pe alb ci Doja, mo;iilui Horea, romAnii lui Iancu au protesrat sAngeros. Se vorte;te deatrocititile taranilor din Zarandul lui Horea, ci. au omorar nobili ;isolgdbirii, ca au devastat castele. Ei, n-au fost de catifeariscoalele(ochi pentru ochi!), dar si rizvritirea afost violent innrbusiti. David

Carte pentru minte, inimd 5i (wow!) lilt'rrtlrttt'i 17

l'r-odan relata ca Horea n-a fost prezent la sccrt.'1..'irtr'o('L:, insi legilevt'c:hi ale torturii pe roati au funcgionat. ,,ltrlrrrrrii" llorcrr si Closca

;rtr f'ost exemplar ucisi laAlba Iulia, in faur l7ll5. lilinli incet-incet

lrc loati, despicati in patru, cu magele scol.sc, c:u capctele in sulite,t u buciti de corp atArnate in furci. Nici rnort u-a scapat Crisan,1.'clespicarea trupului. Contele Samuil 'lblcl<i, in martie 1785,inci,plivca la rece capul lui Clogca infipt in teapir, ,,ca cAnd n-ar fi fost cap

tlt'orn" (dintr-o scrisoare citati de David Prodan).

.Scoala ArdeleanS., eliminati din manuale, spuneam, dupi '89(l:iri Scoala Ardeleani in ;coala!; se va uita p uyin in Istorie doamnalrt:rtcrina Andronescu, a paffa oari ministresi la invitim6.nt?), s-a

ivit ca o ,,impetuoasa rena;tere compensatofie", cum noteazi Mirceallrlxr. Eroii nagionali sunt majoritar ardeleni, e clar. Ce-ar fi ca gi

lroliticienii nogtri si incerce sa fie birbati ardeleni? Fiti ardelean,

,l.rrnrrule Prigca! Fiti ardelean, domnule Ciolog! Fiti ardelean, dom-rrrrk' Crin Antonescu! Fiti ardelean, domnule Bugoi! Fiti ardelean,

,lorrrnule Ponta! Fiti ardelean, domnule Melescanu! E seceti mare de

lr:irbati ardeleni in politici. Ce-i drept, eroii cam mor. Mihai Rizvan[)rrgtrreanu cedeazd, Ungariei averea imensa lasata testamentar de

t ioitlu Rominiei, ca si triiasci bine si si fie, eventual, pre;edinte.l)r'in Inochentie Micu Klein, Petru Maior, Gheorghe $incai, I.

llu<lrri-Deleanu, dar gi prin episcopii Petru Pavel Aron, ori Ioan Bob,,rli Srrmuil Vulcan, Blajul a devenit ,,centrul cultural cel mai impu-rr;itor din intreaga Transilvanie". Armele afirmirii nagionale? Istoriari lilologia. La Blaj, pe CAmpul Libertigii, s-a strigat in 1848 ,,Noivrcnr si ne unim cu tara!", iar strigitul a risunat din Jbra de dincolo.lt' pedure (,,tans-Silvae") in Jhra Fagilor. Pentru ca istorici de gcoalirt'r'cr.rti si susgina ca opera corifeilor $colii Ardelene, nigte obsedati,lr' ,,purism latinesc", ar fi o ficituri, ci latinitatea e ,,o constructie".( ) li prins ideea domnului Boia ci,,limba e o chestiune secundari'?I )orrr daci habar n-avem de spusa lui Dimitrie Cantemir, cle la 1700:

,,1 ,irnba cea pirinteasca (...) nebiruit martor ni iaste". Doar claca nunrrri yrem si gtim de spusele lui Grigore Ureche ci,,Rumirtii citi se