Embed Size (px)
DESCRIPTION
farmacie anul 3
Citation preview
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI
ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA
FACULTATEA DE FARMACIE
Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa
TEL/FAX.: 0241-605050
E-mail: [email protected]
Web: http://www.pharmaovidius.ro
Departamentul de Stiinte Farmaceutice I
TESTE GRILĂ PENTRU
EXAMENUL LA DISCIPLINA CHIMIE FARMACEUTICĂ
SPECIALIZAREA FARMACIE
Anul III, semestrul II
SESIUNEA DE VARĂ
Decan
Prof. Univ. dr. SÎRBU RODICA
Prodecan
Prof. univ. dr. CONSTANŢA SAVA
Director de Departament
Conf. dr. FLORENTINA RONCEA
Şef Disciplină CHIMIE FARMACEUTICĂ
Ş.l. dr. GEORGETA PAVALACHE
Anul universitar 2013-2014
2
1. MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL TUBERCULOZEI
Complement simplu
1. Acidul 4-aminosalicilic se obţine folosind ca materie primã:
A. p-aminofenol
B. p-nitrozofenol
C. m-aminofenol
D. o-clorbenzen
E. o-aminofenol
2. Acidul 4-aminosalicilic se poate obţine folosind ca materie primã:
A. m-nitrotoluen
B. alcool p-nitrobenzilic
C. p-aminotoluen
D. m-nitrotoluen
E. p-nitrotoluen
3. În urma unei conservãri necorespunzãtoare a acidului 4-amino-salicilic rezultã un produs toxic,
cunoscut sub denumirea:
A. m-aminofenol
B. o-clorbenzen
C. o-aminofenol
D. p-aminofenol
E. m-brombenzen
4. Acidul p-aminosalicilic se eliminã, atât ca atare, cât şi sub formã de metaboliţi, prin:
A. plãmâni
B. salivã
C. urinã
D. piele
E. fecale
5. Mecanismul de acţiune al acidului p-aminosalicilic se bazeazã pe faptul sã el înlocuieşte
fragmentul de acid p-aminobenzoic din structura unui factor de creştere pentru microorganisme,
şi anume acidul:
A. aspartic
B. folic
C. hipuric
D. glutamic
E. folinic
6. Hidrazida acidului izonicotinic este cunoscutã şi sub urmãtoarea denumire:
A. fintozid
B. tuberax
C. etoxid
D. izoniazidã
E. nizotin
7. Izoniazida se obţine prin tratarea unui ester, metilic sau etilic, al acidului izonicotinic cu:
A. glioxal
B. tiocianat de amoniu
3
C. hidrat de hidrazinã
D. hidrat de aldehidã
E. acetofenonã
8. În ceea ce priveşte mecanismul de acţiune, se presupune cã izoniazida exercitã un efect prin
interferenţã cu sistemele enzimatice, care sunt inhibate de aceasta, având drept coenzimã:
A. ciclooxigenaza-1
B. kinaza
C. fosfatidilkinaza
D. ciclooxigenaza-2
E. piridoxal-fosfatul
9. Deoarece apare destul de repede rezistenţa bacilului Koch la izoniazidã, aceasta se asociazã cu
alte medicamente, printre care cu:
A. streptomicina
B. cloramfenicol
C. griseofulvina
D. stamicina
E. streptogramine
10. Este contraindicatã asocierea izoniazidei cu anumiţi compuşi care pot acţiona, concomitent cu
aceasta, asupra sistemului nervos central, putând produce comã şi moarte. Printre aceştia men-
ţionãm:
A. glucoza
B. metionina
C. zaharina
D. alcoolul etilic
E. fenotiazina
11. Care este denumirea p-aminosalicilatului hidrazidei acidului izonicotinic?
A. rimifon
B. pasiniazida
C. paskate
D. paraminose
E. parasa
12. Pasiniazida este o sare obţinutã prin asocierea izoniazidei cu:
A. acidul p-aminobenzoic
B. p-aminobenzoat de etil
C. acidul p-aminosalicilic
D. p-aminotoluen
E. p-aminosalicilat de metil
13. Dupã administrare, pasiniazida produce aceleaşi efecte secundare ca fiecare componentã luatã
separat, de aceea trebuie sã se prescrie concomitent vitaminele:
A. B1 şi B6
B. A şi C
C. A şi D
D. C şi D
E. B şi E
14. Compusul N,N’-bis-(p-etoxifenil)-tioureea este cunoscut sub urmãtoarea denumire:
A. parasa
B. paraminose
4
C. paskate
D. etoxid
E. rimifon
15. Aetoxidul este un tuberculostatic cu acţiune foarte bunã, care se obţine prin condensarea
clorhidratului sau sulfatului de fenetidinã cu:
A. cianurã de calciu
B. tiocianat de sodiu
C. cianat de amoniu
D. formiat de sodiu
E. tiocianat de amoniu
16. Compusul N-p-(1-metilpiperazinil-4-fenil)-N’(p-butoxifenil)-tiouree are urmãtoarea denumire:
A. etoxid
B. butomelid
C. rimifon
D. parasa
E. paskate
17. Care este denumirea compusului 2-etiltioizonicotinamida ?
A. aetoxid
B. butomelid
C. etionamida
D. peteha
E. etambutol
18. Etionamida este un medicament secundar utilizat în chimioterapia tuberculozelor, întrebuinţat
în special în tratamentul tuberculozei pulmonare rezistente la tratament cu:
A. izoniazidã
B. etambutol
C. etionamida
D. butomelid
E. aetoxid
19. Care este denumirea compusului 2-propiltioizonicotinamidã?
A. butomelid
B. etambutol
C. etionamida
D. protionamida
E. fintozid
20. Protionamida este un medicament secundar utilizat în tratamentul tuberculozei, având efecte
asemãnãtoare:
A. fintozidului
B. izoniazidei
C. etambutolului
D. etoxidului
E. etionamidei
21. Amida acidului pirazin-2-carboxilic are urmãtoarea denumire:
A. pirazinamida
B. pasimiazida
C. fintozid
D. etambutol
E. etionamida
5
22. Pasiniazida este o pirazinã analoagã nicotinamidei, care se obţine prin condensarea o-fenilen-
diaminei cu:
A. glicina
B. glioxalina
C. glioxalul
D. glicolul
E. glicocolul
23. Pirazinamida este un medicament foarte activ asupra bacilului Koch, dar prezintã dezavantajul
unor efecte grave:
A. toxice renale
B. toxice cerebrale
C. hematotoxice
D. hepatotoxice
E. alergice
24. Compusul 4,4’-diizoamiloxitiocarbanilida are urmãtoarea denumire:
A. etambutol
B. tiocarlid
C. pirazinamida
D. pasiniazida
E. etionamida
25. Tiocarlidul are o puternicã acţiune tuberculostaticã, fiind activ şi în infecţiile cu bacil Koch re-
zistent la alte tuberculostatice. Este mult mai eficace decât:
A. pasiniazida
B. pirazinamida
C. etoxidul
D. izoniazida
E. acidul p-aminosalicilic
26. Diclorhidratul de N,N’-bis-(1-hidroxi-metil-(n)-propil)-etilen-diamina are denumirea urmãtoare:
A. etambutol
B. etoxid
C. izoniazida
D. pasiniazida
E. izoxil
27. Etambutolul se obţine prin condensarea dicloretanului cu douã molecule de:
A. 2-nitrozobutanol
B. 2-nitrobutanol
C. 2-aminobutanol
D. 2-clorobutanol
E. 2-bromobutanol
28. Cicloserina este un antibiotic izolat din specii de Streptomyces, care din punct de vedere chimic
este:
A. 4-nitro-izoxazolidin-3-ona
B. 4-nitrozo-izoxazolil-3-ona
C. 4-metil-izoxazol
D. 4-amino-izoxazolidin-3-ona
E. 4-izopropil-izoxazolidin-3-ona
6
29. Rifamicinele sunt antibiotice izolate din specii de Streptomyces mediteranei, fiind notate cu B,
O, S şi S.V. Dintre cele patru tipuri de rifamicine, cea mai activã este rifamicina:
A. O
B. S.V.
C. B
D. S
E. S.B.
30. Dintre cele patru tipuri de rifamicine, în terapeuticã se foloseşte rifamicina:
A. S.B.
B. S
C. B
D. O
E. S.V.
31. Datoritã faptului cã rifamicinele au în structura lor o porţiune aromaticã se pot obţine produşi
de semisintezã foarte activi. Un intermediar foarte important în ceea ce privesc rifamicinele de
semisintezã este:
A. 3-formil-rifamicina S.V.
B. 3-metil-rifamicina S.V.
C. 3-metoxi-rifamicina S.V.
D. 3-acetil-rifamicina S.V.
E. 3-etoxi-metoxi-rifamicina S.V.
32. Rifamicina rezultã în urma condensãrii 3-formilrifamicinei SV cu:
A. N-metil-N’-aminopirazinã
B. N-etil-N’-aminopirazinã
C. N-metil-N’-aminopiperazinã
D. N-butil-N’-aminopirimidinã
E. N-metil-N’-nitropiridazinã
33. Compusul 3-[N-metil-piperazinil-imino-metil]-rifamicina S.V. are urmãtoarea denumire:
A. rifamicina S
B. rifamicina O
C. rifamicina S.V.
D. rifampicina
E. rifamicina B
34. Cicloserina este întrebuinţatã, în cazuri de rezistenţã la alte antibiotice, în tratamentul septi-
cemiilor provocate de:
A. streptococ
B. stafilococ
C. bacil Koli
D. proteus
E. piocianic
35. Viomicina este un antibiotic cu structurã peptidicã ciclicã, având urmãtoarea denumire comer-
cialã:
A. tuberax
B. etoxid
C. butomelid
D. rimifon
E. viocin
7
36. S-a constatat cã o componentã majorã a viomicinei este:
A. vinactina A
B. capastat
C. rifadin
D. aldinamida
E. peteha
37. Trebuie evitatã asocierea viomicinei cu unele antibiotice pentru a nu se cumula efectele toxice
ale acestora. În acest sens nu se asocieaã cu:
A. penicilina
B. amoxicilina
C. streptomicina
D. cefalotin
E. tetraciclina
38. Capreomicina este o peptidã ciclicã puternic alcalinã, având structurã chimicã şi efectul farma-
cologic asemãnãtoare:
A. cefalexinei
B. tetraciclinei
C. cicloserinei
D. viomicinei
E. cloramfenicolului
39. Dintre cele patru tipuri de rifamicine, cea mai slabã activitate antibacterianã şi toxicitatea cea
mai micã o are rifamicina:
A. S
B. B
C. O
D. SV
E. SB
40. Rifampicina are acelaşi spectru de activitate ca şi rifampicina, dar mai bine suportatã de
organism. Nu se administreazã bolnavilor cu afecţiuni:
A. virotice
B. digestive
C. renale
D. respiratorii
E. hepatice
8
1. MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL TUBERCULOZEI
Complement multiplu
41. Rifampicina este folositã în:
A. unele boli asimptomatice determinate de Neisseria meningitidis
B. infecţii cutanate
C. infecţii biliare şi urinare
D. timpul intervenţiilor chirurgicale, ca antibiotic de protecţie
E. malarie
42. Rifampicina are acelaşi spectru de activitate ca şi rifamicina, dar:
A. este mai greu suportatã de organism
B. este mai bine suportatã de organism
C. este utilizatã în tratamentul tuberculozei, singurã sau asociatã cu alte medicamente
D. fenomenul de rezistenţã nu apare la acest medicament
E. fenomenul de rezistenţã al bacteriilor se instaleazã repede la acest medicament
43. Rifampicina, din punct de vedere chimic, este 3-(4’-metilpiperazinilimino-metil)-rifamicina SV
şi are urmãtoarele sinonime:
A. rifampin
B. capastat
C. rifadin
D. viocin
E. rimactane
44. Rifamicina SV are un spectru de activitate destul de larg, fiind activã asupra microorganismelor
gram-pozitive:
A. stafilococi, streptococi
B. viruşi
C. pneumococi
D. ricketzii
E. bacilul tuberculozei
45. Rifamicina SV, în concentraţii mari, este activã asupra germenilor gram-negativi, ca:
A. Escherichia coli
B. B. piocianic
C. viruşi
D. ricketzii
E. Proteus sp.
46. Capreomicina este o peptidã ciclicã puternic alcalinã, care poate fi folositã în locul streptomi-
cinei când:
A. efectul este mai puternic
B. pacientul este sensibil la aceasta
C. apar modificãri în structura sa
D. speciile de M. tuberculosis sunt rezistente la aceasta (streptomicina)
E. este hidrolizatã în soluţii acide
9
47. În tratamentul tuberculozei, în cazul rezistenţei la alte antibiotice, se întrebuinţeazã:
A. amestecul de etambutol şi capreomicinã
B. amestecul de pantotenat şi sulfat de viomicinã
C. asociaţia între moroxidinã şi capreomicinã
D. compusul denumit Vinactan
E. nu se asociazã cu streptomicinã sau kanamicinã din cauza ototoxicitãţii crescute prin
acumulare
48. Viomicina este o peptidã ciclicã izolatã care:
A. nu se absoarbe pe care oralã
B. atinge concentraţia maximã în sânge dupã 1-2 ore şi se menţine 8 ore
C. se eliminã prin urinã dupã 24 ore
D. se absoarbe numai parenteral
E. se absoarbe numai rectal
49. Viomicina este consideratã a fi un antibiotic de rezervã, care:
A. se asociazã cu kanamicina
B. este folosit în tratamentul tuberculozei în caz de rezistenţã la streptomicinã şi HIN
C. produce tulburãri neurologice care duc la surditate
D. produce tulburãri renale grave
E. nu trebuie asociatã cu streptomicina pentru a nu se cumula efectele toxice ale lor
50. Viomicina este indicatã în tratamentul tuberculozei:
A. având rol de substituent al streptomicinei
B. are acţiune superioarã streptomicinei
C. acţiunea sa este inferioarã streptomicinei
D. toxicitatea este mai scãzutã faţã de streptomicinã
E. toxicitatea sa este mai mare decât cea a streptomicinei prin afectarea rinichilor şi celui de
al VIII-lea nerv cranian
51. Cicloserina manifestã activitate antibioticã in vitro împotriva unui spectru larg de organisme
gram-pozitive şi gram-negative, dar are întrebuinţãri limitate deoarece:
A. puterea ei este relativ scãzutã
B. acţiunea este puternicã
C. reacţiile toxice sunt frecvente
D. este lipsitã de toxicitate
E. fenomenele secundare sunt destul de grave: tulburãri digestive şi nervoase
52. Cicloserina este o substanţã cu structurã simplã, cu acţiune antibioticã:
A. izolatã din specii diferite de Streptomyces
B. este uşor solubilã în apã
C. are caracter amfoter
D. are caracter neutru
E. este greu solubilã în apã
53. Etambutolul se absoarbe rapid dupã administrare oralã şi se întrebuinţeazã în asociaţie cu:
A. aspirina
B. cicloserina
C. izoniazidã
D. acid p-aminosalicilic
E. streptomicina
10
54. Compusul D-(+)-4-amino-3-izoxazolidin-ona are urmãtoarele denumiri: A. izoxil B. pasiniazidã C. cicloserina D. seromycin
E. tebemicinã 55. Compusul (+)-N,N’-bis(hidroximetilpropil)-etilendiaminã are urmãtoarele denumiri:
A. etambutol B. pasiniazidã C. izoxil
D. EMB E. myambutol
56. Datoritã faptului cã molecula etambutolului conţine doi atomi de carbon asimetrici cu
substituenţi identici, produsul prezintã izomeri optici, dextro, levo şi mezo: A. izomerul dextrogir este de 4 ori mai activ decât streptomicina
B. toxicitatea lor este aceeaşi C. izomerul dextrogir este de 16 ori mai activ decât izomerul mezo D. izomerul levo este de 10 ori mai activ decât izomerul dextro E. activitatea lor variazã considerabil
57. Compusul 4,4’-diizoamiloxitiocarbanilida are urmãtoarele denumiri:
A. etambutol B. izoxil C. izoniazidã D. aldinamidã E. tiocarlid
58. Tiocarlidul are puternicã acţiune tuberculostaticã: A. este mai puţin activ în infecţiile cu bacil Koch B. este activ în infecţiile cu bacil Koch rezistent la alte tuberculostatice C. este mai puţin activ decât PAS D. este mult mai eficace decât acidul p-aminosalicilic E. împiedicã apariţia rezistenţei bacteriei la medicamentele cu care el este asociat
59. Amida acidului pirazin 2-carboxilic are urmãtoarele denumiri:
A. etambutol B. aldinamidã C. myambutol D. pirazinamidã
E. pyrazincarboxamidã 60. Pirazinamida este o pirazinã analoagã cu nicotinamida, fiind solubilã în:
A. insolubilã în apã B. grãsimi C. cloroform
D. acetonã E. alcool
61. Pirazinamida se obţine prin condensarea:
A. o-fenilendiaminei B. glicocol
C. glioxal D. alcool metilic E. amoniac
11
62. Pirazinamida este un medicament foarte activ asupra bacilului Koch, dar este:
A. recomandat sã nu se utilizeze pe o perioadã mai mare de 3 luni
B. indicat în infecţiile cu bacilul tuberculozei rezistent la alte tuberculostatice
C. hepatotoxic
D. se utilizeazã nelimitat
E. se eliminã prin piele
63. Pirazinamida se utilizeazã de obicei în asociere cu alte medicamente din aceastã grupã:
A. viomicina
B. cicloserina
C. izoniazida
D. etionamida
E. streptomicina
64. Protionamida este un medicament secundar folosit în tratamentul tuberculozei pulmonare, fiind
cunoscut şi sub alte denumiri ca:
A. protionamida
B. trevintix
C. tuberamin
D. tuberax
E. myambutol
65. Protionamida este un medicament utilizat în tratamentul tuberculozei pulmonare în asociere cu:
A. aspirina
B. viomicina
C. streptomicina
D. cicloserina
E. izoniazida
66. Compusul 2-etiltioizonicotinamida are urmãtoarele denumiri:
A. myambutol
B. cicloserinã
C. etionamidã
D. trecator
E. nizotin
67. Etionamida se administreazã oral sau local. Dupã administrare oralã difuzeazã bine în lichidele
organismului, se metabolizeazã repede. În urinã au fost puşi în evidenţã metaboliţi care apar în
urma unor procese, ca:
A. neutralizare
B. dezaminare
C. desulfurare
D. N-metilare
E. S-oxidare
68. Etionamida se foloseşte în chimioterapia tuberculozelor, în asociere cu:
A. streptomicina
B. izoniazida
C. cicloserina
D. PAS
E. viomicina
12
69. Sarea obţinutã în urma asocierii acidului p-aminosalicilic cu izoniazida se numeşte:
A. pasiniazida
B. myambutol
C. rimifon
D. pirazinamida
E. fintozid
70. Izoniazida este un medicament foarte eficient în tratamentul tuberculozelor fiind folositã în:
A. viroze
B. toate formele de tuberculozã
C. afecţiuni digestive
D. meningita tuberculoasã
E. stãri depresive
71. Izoniazida se administreazã oral şi parenteral. Dupã administrare oralã este:
A. bine absorbitã la 1-2 ore de la administrare
B. se absoarbe lent
C. excretatã rapid
D. se eliminã prin piele
E. se eliminã prin urinã la 24 ore de la administrare
72. Izoniazida se eliminã prin urinã, atât nemodificatã, cât şi sub formã de metaboliţi, dintre care:
A. izonicotinilhidrazona
B. acid aspartic
C. acidul piruvic şi acetilizoniazida
D. acid -cetoglutaric
E. acid izonicotinic şi izonicotinuric
73. Hidrazida acidului izonicotinic are urmãtoarele denumiri:
A. fintozid
B. HIN
C. rimifon
D. myambutol
E. izoniazida
74. Izoniazida se obţine, prin sintezã, în urma reacţiei dintre:
A. acid izonicotinic
B. alcool metilic sau etilic
C. hidrazinã
D. alcool izopropilic
E. hidrazidonã
75. Dintre sãrurile şi derivaţii acidului p-aminosalicilic menţionãm:
A. paraminose
B. paskate
C. pasimiazida
D. parasa
E. benzapas
76. p-Aminosalicilatul de sodiu are urmãtoarele denumiri comerciale:
A. paraminose
B. parapas-sodium
C. pasem-sodium
D. parasa-calcium
E. parasal sodium
13
77. Dintre sãrurile acidului p-aminosalicilic, mai importante menţionãm p-aminosalicilaţii de:
A. litiu
B. sodiu
C. potasiu
D. calciu
E. stronţiu
78. Acidul p-aminosalicilic are urmãtoarele denumiri comerciale:
A. benzapas
B. P.A.S
C. paraminose
D. parasal
E. pamisyl
79. Mecanismul de acţiune al acidului p-aminosalicilic se bazeazã pe faptul cã:
A. înlocuieşte acidul p-aminobenzoic din structura acidului folic
B. nu este perturbat metabolismul celulei bacteriene
C. metabolismul normal al celulei bacteriene este inhibat
D. nu mai are loc multiplicarea celulei
E. celula bacterianã se lizeazã şi moare
80. PAS-ul se leagã de proteinele plasmatice în proporţie de 50-70%. În urma procesului de
metabolizare se formeazã:
A. produşii de metabolizare ai PAS-ului care nu au efect tuberculostatic
B. produşii de metabolizare care au efect tuberculostatic
C. N-acetil-PAS, la nivelul ficatului
D. acid 2-metoxi-4-aminohipuric
E. acid 2-hidroxi-4-aminohipuric, la nivelul rinichilor
81. Acidul p-aminosalicilic utilizat ca medicament nu trebuie sã conţinã:
A. m-aminofenol
B. acid 5-aminosalicilic
C. uree
D. acid hipuric
E. o-aminofenol
82. Acidul p-aminosalicilic se poate obţine pornind de la:
A. m-aminofenol
B. o-aminofenol
C. p-nitrotoluen
D. p-nitrozotoluen
E. o-nitrotoluen
14
2. MEDICAMENTE ANTIHELMINTICE
Complement simplu
1. Compusul 2-izopropil-5-metil-fenol este cunoscut sub denumirea de:
A. rezorcinol
B. fluoresceinã
C. timol
D. fenol
E. quercetol
2. Timolul este utilizat împotriva helmintiazelor produse de nematode şi a celor produse de cestode,
fiind un antihelmintic:
A. vermifug
B. fasciolicid
C. vermicid
D. teniacid
E. schizonticid
3. Piperazina se obţine prin sintezã prin condensarea etilendiaminei cu:
A. acetat de etil
B. formiat de metil
C. oxalat de calciu
D. oxalat de dietil
E. oxalat de etil
4. Piperazina se poate obţine prin sintezã prin încãlzirea clorurii de etilenã, în soluţie alcoolicã, cu:
A. formamida
B. amoniac
C. aldehidã aceticã
D. acetamida
E. acetat de etil
5. Compusul 1-dietil-carbamoil-4-metilpiperazinã are urmãtoarea denumire:
A. disperminã
B. oxiuran
C. hetrazan
D. antepar
E. dietilcarbamazina
6. Atât piperazina, cât şi sãrurile sale acţioneazã asupra viermilor intestinali ca medicament:
A. relaxant
B. vermicid
C. paralizant
D. vermifug
E. teniacid
7. Violetul de genţiana este un antihelmintic utilizat în tratamentul:
A. oxiurilor
B. teniei
C. trichinozei
D. filariozei
E. schistosomiazei
15
8. Violetul de genţiana este un colorant trifenilmetanic eficient şi în infestãrile cu:
A. trichinoze
B. filarioze
C. tenie
D. strongiloide
E. schistosoma
9. Pamoatul de fenol-3-(1,4,5,6-tetrahidrometil-2-pirimidinil)-vinil) are urmãtoarea denumire:
A. povan
B. oxantel pamoat
C. helmex
D. alcopar
E. mintezol
10. Pamoatul de 6-dimetilamino-2-[2-(2,5-dimetil-1-fenil-pirol-3-il)-vinil]-1-metilchinoliniu are
urmãtoarea denumire:
A. mintezol
B. oxantel pamoat
C. helmex
D. alcopar
E. pirvinium pamoat
11. Pirvinium pamoat este un antihelmintic utilizat în terapia infestãrilor cu:
A. tenie
B. filarioze
C. trichinoze
D. oxiuri
E. strongiloide
12. Pirvinium pamoat se foloseşte în terapia infestãrilor cu oxiuri, iar pentru expulzarea paraziţilor
fiind necesare:
A. douã doze
B. o singurã dozã
C. trei doze pe zi
D. trei doze într-o reprizã
E. o dozã de 2 ori pe zi
13. Pamoatul de trans-1,4,5,6-tetrahidro-1-metil-2-[2-(2-tienil)-vinil]-pirimidin are urmãtoarea
denumire:
A. mintezol
B. pirviniul pamoat
C. oxantel pamoat
D. befeniu naftoat
E. pirantel pamoat
14. Pirantel pamoatul este un antihelmintic activ împotriva helminţilor lungi şi plaţi, acţiunea sa
fiind explicatã prin: A. paralizia parazitului
B. efect vermicid
C. blocarea muscularã a parazitului
D. efect vermifug
E. acţiune fasciloidã
16
15. Naftoatul de N-benzil-N-dimetil-(2-fenoxietil)-amoniu-3-hidroxi are urmãtoarea denumire:
A. befeniu naftoat
B. oxantel pamoat
C. pirviniul pamoat
D. pirantel pamoat
E. mintezol
16. Befeniul naftoat este util în tratamentul helmintiazelor datorate unor paraziţi tropicali. Se
administreazã oral:
A. 2 g
B. 5 g, în douã prize
C. 4 g, în douã prize
D. 5 g, în dozã unicã
E. 1 g, la trei zile
17. Compusul 2-(4-tiazolil)-benzimidazol are urmãtoarea denumire:
A. befeniu
B. tiabendazol
C. pirantel
D. pirvinium
E. oxantel
18. Tiabendazolul este activ în tratamentul numeroaselor helmintiaze producând scãderea febrei. Se
administreazã, dupã mese, sub formã de:
A. emulsie 2%
B. soluţie apoasã 2%
C. suspensie 5%
D. emulsie 1%
E. suspensie 1,5%
19. Carbamatul de metil-5-benzoil-2-benzimidazol are urmãtoarea denumire:
A. flumoxal
B. miridazol
C. mebendazol
D. levamisol
E. actamer
20. Mebendazolul este un medicament antihelmintic cu spectru larg de acţiune, fiind activ asupra
paraziţilor:
A. plaţi
B. rotunzi
C. înguşti
D. teniei
E. trichinelei
21. Carbamatul de metil-[5-(4-fluorobenzoil)-2-benzimidazol are urmãtoarea denumire:
A. niridazol
B. flubendazol
C. mebendazol
D. levamisol
E. actamer
17
22. Compusul (±)-2,3,5,6-tetrahidro-6-fenilimidazol[2,1-b]tiazol are urmãtoarea denumire: A. flubendazol B. levamisol C. mebendazol D. actamer
E. tetramizol 23. Tetramizolul este un antihelmintic eficient împotriva unui numãr mare de:
A. tenii B. cestode C. nematode
D. trematode E. schistosome
24. Compusul 1-(5-nitro-2-tiazolil)-2-oxo-tetrahidroimidazol are urmãtoarea denumire:
A. niridazol B. levamisol
C. actamer D. mebendazol E. flubendazol
25. Niridazolul este un antihelmintic activ în infecţiile determinate de:
A. Trichinella
B. Paragonimus C. Fasciola D. Schistosoma E. Taenia
26. Compusul 2,2’-tio-bis-(4,6-diclorofenol) are urmãtoarea denumire:
A. flumoxal B. biotinol C. niridazol D. diclorofen E. tetramizol
27. Care este denumirea compusului 2,2’-metilen-bis-(4-clorofenol)? A. tetramizol B. niridazol C. biotinol D. flumoxal E. diclorofen
28. Diclorofenul a fost utilizat datoritã spectrului larg de acţiune antimicrobianã, cât şi datoritã
proprietãţilor sale antifungice. Este folosit în tratamentul paraziţilor determinate de: A. Trichinella B. Fasciola C. tenii
D. Paragonimus E. Schistosoma
29. Care este denumirea compusului N-(2’-cloro-4’-nitrofenil)-5-cloro-salicilamidã?
A. niclosamid B. tetramisol
C. flubendazol D. mebendazol E. biotinol
18
30. Niclosamidul este un antihelmintic puternic asupra teniei. Se administreazã oral, dimineaţa pe
nemâncate astfel:
A. 4 g în douã prize la interval de 1 orã
B. 2 g pe zi
C. 1 g pe zi
D. douã doze, câte 1 g la interval de 1 orã
E. 4 g pe zi
19
2. MEDICAMENTE ANTIHELMINTICE
Complement multiplu
31. Naftoatul de N-(3-acetil-5-cloro-2-hidroxibenzil)-N,N-dimetil-N-(fenoxietil)-amoniu hidroxid
are urmãtoarele denumiri:
A. amindatel
B. difezil
C. astiban
D. diphezyl
E. fuadin
32. Difezilul este o pulbere cristalinã, galbenã, cu gust amar, insolubilã în apã. Este un anti-
helmintic:
A. cu spectru de acţiune limitat
B. cu spectru larg de acţiune
C. este activ asupra nemathelminţilor
D. are efect asupra oricãrui tip de helminţi
E. are efect asupra oxiurilor
33. Amindatelul este un medicament cu acţiune antihelminticã foarte bunã în infecţiile provocate
de:
A. schisotosomiaze
B. nematode
C. leishmaniozelor
D. filarieni
E. cestode
34. Stibocaptatul de sodiu are urmãtoarele caracteristici:
A. este un derivat al acidului 2,3-dimercaptosuccinic
B. derivat al acidului 2,3-dimercaptoaspartic
C. este utilizat în tratamentul celor trei forme de schistosomiaze
D. este lipsit de toxicitate
E. datoritã toxicitãţii sale trebuie folosit cu mare atenţie
35. Sarea de sodiu a acidului antimoniu-bis-pirocatehin-2,4-sulfonic are urmãtoarele denumiri:
A. stibofen
B. emetic
C. valbazel
D. lucantona
E. fuadin
36. Stibofenul este un antihelmintic utilizat, sub formã injectabilã, în tratamentul:
A. oxiurazei
B. schistosomiazelor
C. helmintiazelor
D. leishmaniozelor
E. este mai puţin toxic
20
37. Tartratul de stibiu şi potasiu a fost primul derivat al stibiului utilizat în:
A. oxiuraze
B. schistosomiaze
C. leischmanioze
D. tripanosomiaze
E. trichinoze şi filarioze
38. Carbamatul de metil-5-(propiltio)-2-benzimidazol are urmãtoarele denumiri:
A. stibofen
B. albendazol
C. lucantona
D. valbazel
E. emetic
39. Compusul 1-(2’-dietilaminoetilamino)-4-metilxanten-9-ona are urmãtoarele caracteristici:
A. se numeşte lucantona
B. se numeşte fuadin
C. este utilizat în tratamentul schistosomiazelor
D. se administreazã parenteral şi oral
E. coloreazã pielea şi urina în galben
40. Niclosamidul are urmãtoarele sinonime:
A. velbazel
B. yomesan
C. emetic
D. cestocide
E. mansonil
41. Niclosamidul are acţiune antihelminticã puternicã asupra speciilor:
A. Trichinella
B. Taenia saginata
C. Oxyuris vermicularis
D. T. solium
E. Diphyllobothrium latum
42. Compusul 2,2’-metilen-bis-(4-clorofenol) are urmãtoarele denumiri:
A. diclorofen
B. actamer
C. bitin
D. ambilhar
E. anthiphen
43. Compusul 2,2’-tio-bis-(4,6-diclorofenol) are urmãtoarele denumiri:
A. biotinol
B. niridazol
C. diclorofen
D. actamer
E. bitin
44. Biotinolul este folosit în tratamentul provocat de diferiţi paraziţi ca:
A. Trichinella
B. Fasciola hepatica
C. Oxyuris
D. Schistosoma
E. Paragonimus westermani
21
45. Studiile efectuate pe animale de laborator cu niridazol au semnalat prezenţa unei activitãţi:
A. mutagene
B. teratogene
C. citostatice
D. antiinflamatoare
E. cancerigene
46. Flubendazolul este un antihelmintic activ faţã de numeroase specii de helminţi ca:
A. Strongyloides
B. Ascaris
C. Trichuris şi Trichinella
D. Echinococcus
E. Leishmania
47. Tetramizolul are urmãtoarele sinonime:
A. niridazol
B. decaris
C. levamisol
D. nilverm
E. ripercol
48. Flubendazolul are urmãtoarele sinonime:
A. levamisol
B. flumoxal
C. ripercol
D. decaris
E. fluvermal
49. Carbamatul de metil-5-benzoil-2-benzimidazol are urmãtoarele denumiri:
A. flubendazol
B. biotinol
C. mebendazol
D. vermox
E. niridazol
50. Mebendazolul este un antihelmintic cu spectru larg de acţiune, având urmãtoarele caracteristici:
A. este activ asupra paraziţilor plaţi
B. nu este contraindicat în sarcinã şi alãptare
C. este contraindicat femeilor însãrcinate, deoarece are acţiune teratogenã
D. acţioneazã prin mecanism alchilant
E. acţioneazã prin blocarea absorbţiei glucozei de cãtre helminţi
51. Compusul 2-(4-tiazolil)-benzimidazol are urmãtoarele denumiri:
A. biotinol
B. mepenzolat
C. befeniu
D. mintezol
E. tiabendazol
52. Tiabendazolul este activ în tratamentul numeroaselor helmintiaze:
A. se administreazã sub formã de aerosoli
B. este mai puţin eficace asupra helminţilor rotunzi
C. are acţiune în trichinoze, producând scãderea febrei
D. are un grad înalt de eficacitate asupra helminţilor plaţi şi înguşti
E. se administreazã sub formã de suspensie 1,5% dupã mese
22
53. Hidroxinaftoatul de befeniu este util în tratamentul helmintiazelor datorate unor:
A. problemen de administrare
B. paraziţi lungi
C. paraziţi tropicali
D. paraziţi scurţi
E. helminţi plaţi sau rotunzi
54. Pamoatul de pirantel este activ împotriva helminţilor:
A. lungi
B. plaţi
C. rotunzi
D. scurţi
E. tropicali
55. Pamoatul de pirantel are urmãtoarele sinonime:
A. mintezol
B. alcopar
C. helmex
D. antiminth
E. povan
56. Pamoatul de pirantel este un antihelmintic a cãrui acţiune este explicatã prin:
A. absorbţia sa de cãtre parazit în membranã
B. blocarea sintezei de ARN
C. blocarea muscularã a parazitului
D. blocarea sintezei de coenzima F
E. eliminarea sa se face prin fecale şi 7% prin urinã
57. Pamoatul de pirviniu are urmãtoarele sinonime:
A. mintezol
B. alcopar
C. antiminth
D. povan
E. vermigal
58. Pamoatul de pirviniu se foloseşte în terapia infestãrii cu oxiuri, astfel:
A. se administreazã 1 dozã de douã ori pe zi
B. o singurã dozã este eficientã pentru expulzarea paraziţilor
C. este greu solubil şi puţin absorbit în tractul intestinal
D. este uşor absorbit în tractul intestinal
E. poate provoca iritaţii locale, greaţã şi vomã
59. Pamoatul de oxantel este activ în oxiurazã şi ascaridozã; se administreazã şi se eliminã:
A. cutanat
B. este bine suportat de hepatici
C. 1 mg/kgc, în dozã unicã
D. 2 g pe zi
E. cu prudenţã la pacienţii cu afecţiuni hepatice şi la femeile însãrcinate
60. Clorura de metilrozanilinã are urmãtoarele sinonime:
A. oxiuran
B. violet de genţiana
C. violet de metil
D. pioctaninã
E. pirantel
23
61. Violetul de genţiana este un colorant trifenilmetanic alcãtuit dintr-un amestec de cloruri de:
A. dimetil-p-rozanilinã
B. hexametil-p-rozanilinã (cristal violet)
C. trimetil-p-rozanilinã
D. pentametil-p-rozanilinã
E. tetrametil-p-rozanilinã
62. Violetul de genţiana este un compus folosit în tratametul:
A. virozelor
B. oxiurilor
C. afecţiunilor determinare de fungi
D. infestãrilor cu strongiloide
E. infecţiilor cu germeni gram-pozitivi
63. Citratul de piperazinã are urmãtoarele sinonime:
A. antepar
B. multifunge
C. parazine
D. papazin
E. hetrazan
64. Dietilcarbamazina are urmãtoarele sinonime:
A. hetrazan
B. multifuge
C. antepar
D. vermizin
E. loxuran
65. Piperazina are urmãtoarele sinonime:
A. arthritium
B. dietilendiaminã
C. disperminã
D. hexahidropirazinã
E. antepar
66. Piperazina se obţine prin sintezã prin condensarea:
A. diaminoetanolului
B. etilendiaminei
C. dimetilaminoetilului
D. oxalatului de dietil
E. oxalatului de diizopropil
67. Piperazina este antihelmintic folosit în tratamentul helmintiazelor determinate de:
A. Enterobius vermicularis
B. Oxyuris vermicularis
C. Ascaris lumbricoides
D. Taenia sp.
E. Fasciola hepatica
68. Timolul este un antihelmintic utilizat în tratamentul helmintiazelor produse de:
A. Schistosoma sp.
B. nematode
C. Fasciola hepatica
D. cestode
E. Paragonimus westermani
24
69. Helmintiazele sunt afecţiuni determinare de paraziţi helminţi care pot fi clasificaţi astfel:
A. mematode
B. enterococi
C. cestode
D. diplococi
E. trematode
70. Prezenţa paraziţilor în organismul omului poate provoca tulburãri grave, dintre care menţionãm: A. scad cantitãţile de substanţe nutritive din organism
B. cresc cantitãţile de substanţe nutritive din organism
C. produc leziuni sau obstrucţii intestinale
D. substanţele toxice secretate pot fi absorbite de organismul gazdã
E. pot favoriza apariţia infecţiilor în organismul gazdã
71. Timolul este o pulbere cristalinã, cu miros caracteristic, gust arzãtor, foarte puţin solubil în apã
(1/1100), uşor solubil în alcool. Se obţine:
A. prin extracţie din speciile de Thymus şi Origanum
B. prin extracţiile din Artemisia cina
C. prin sintezã prin condensarea m-crezolului cu alcool izopropilic, în prezenţã de H2SO4
D. din o-crezol şi alcool etilic, prin condensare
E. prin condensarea m-crezolului cu clorurã de izopropil în prezenţã de AlCl3 anh., la -10°C
25
3. MEDICAMENTE ANTIAMIBIENE
Complement simplu
1. Agentul determinant al apariţiei amibiazei este:
A. Schistosoma mansoni
B. Taenia solium
C. Entamoeba histolytica
D. Trichuria trichiura
E. Strongyloides stercoralis
2. Medicamentul utilizat pentru acţiunea amibicidã puternicã acţionând prin degenerarea nucleului şi
structurii citoplasmei amibelor este:
A. atropina
B. fisostigmina
C. pilocarpina
D. ergotoxina
E. emetina
3. Datoritã faptului cã, dupã administrare oralã, emetina produce iritarea mucoaselor membranare
la ingestie, are, deci, acţiune:
A. emetizantã
B. antihelminticã
C. antitusivã
D. anticonvulsivantã
E. antiemetizantã
4. Compusul 5-cloro-7-iodo-8-hidroxichinolina are urmãtoarea denumire:
A. iodochinol
B. carbasona
C. milbis
D. cliochinol
E. emetina
5. Cliochinolul este un medicament foarte activ în amibiaza:
A. cutanatã
B. intestinalã
C. hepaticã
D. localizatã în plãmâni
E. renalã
6. Cliochinolul, dacã este administrat timp îndelungat, produce:
A. iritaţii cutanate
B. obişnuinţã
C. iodism
D. depresie
E. convulsii
7. Compusul 5,7-diiodo-8-hidroxichinolinã are urmãtoarea denumire:
A. milibis
B. broxichinolina
C. cliochinol
D. carbasona
E. diiodohidroxichinolina
26
8. Diiodohidroxichinolina poate fi utilizatã şi extern în:
A. micoze
B. herpes zoster
C. herpes simplu
D. infecţii cu germeni gram-negativi
E. infecţii cu germeni gram-pozitivi
9. Care este denumirea compusului 5,7-dibromo-8-hidroxichinolina?
A. carbasona
B. diiodohidroxichinolina
C. cliochinol
D. broxichinolina
E. milibis
10. Carbasoma, din punct de vedere chimic, este acid:
A. N-metil-piperazinilacetic
B. N-carbamoilarsanilic
C. N-dietilamino-carbamoil-benzoic
D. N-dietilamino-etil-fenoxiacetic
E. N-glicoloil arsonilat de bismut
11. Carbasona se obţine prin condensarea uretanului cu acid:
A. glicolic
B. arsonic
C. arsanilic
D. aspartic
E. glutaric
12. N-glicoil arsanilatul de bismutil are urmãtoarea denumire:
A. vioform
B. broxichinolina
C. cliochinol
D. carbasona
E. glicobiarsol
27
3. MEDICAMENTE ANTIAMIBIENE
Complement multiplu
13. Glicobiarsolul, din punct de vedere chimic, este:
A. (hidrogen-N-glicoloilarsanilat)-oxobismut
B. (hidrogen-N-glicerilarsanilat)-oxobismut
C. N-glicoloil arsanilat de mercur
D. N-glicil arsanilat de bismutil
E. N-glicoloil arsanilat de bismutil
14. Glicobiarsolul are urmãtoarele caracteristici:
A. pulbere galben roşieticã
B. instabilã la temperaturã ridicatã
C. este utilizat în tratamentul amibiazelor intestinale
D. pulbere alb-gãlbuie
E. stabilã la temperaturã ridicatã
15. Glicobiarsolul este un amestec de nitrat de bismut şi p-N-glicoloil-arsanilat, având urmãtoarele
caracteristici:
A. imprimã fecalelor culoare roşu viu
B. imprimã fecalelor culoare neagrã din cauza formãrii sulfurii de bismut
C. se administreazã în doze de 500 mg de 3 ori pe zi
D. se administreazã oral, timp de 7-10 zile
E. poate fi folosit şi extern sub formã de supozitoare
16. Carbasona este o pulbere cristalinã, albã, puţin solubilã în apã şi alcool care:
A. este absorbitã în tractul gastrointestinal, apoi se eliminã prin urinã
B. se întrebuinţeazã în tratamentul amibiazelor intestinale
C. se administreazã oral 50 mg pe zi
D. se administreazã oral 250 mg de 2-3 ori pe zi
E. tratamentul se face timp de zece zile
17. Broxichinolina este folositã în tratamentul:
A. enterocolitelor infecţioase neamibiene
B. complicaţiilor postoperatorii
C. colitelor postamibiene
D. amibiazei acute şi cronice
E. vaginitelor
18. Diiodohidroxichinolina are urmãtoarele sinonime:
A. cifoform
B. iodochinol
C. milibis
D. diiooquin
E. vioform
19. Diiodohidroxichinolina se foloseşte în tratamentul:
A. dizenteriei bacilare
B. dizenteriei amibiene
C. infestãrii cu Trichomonas vaginalis
D. infestãrii cu Trichomonas intestinalis
E. este puţin solubilã în apã, de aceea se absoarbe greu în organism
28
20. Cliochinolul este foarte activ în amibiaza intestinalã:
A. se administreazã oral în doze de 250 g, dupã fiecare masã
B. se administreazã oral în doze de 750 g dimineaţa pe nemâncate
C. tratamentul dureazã zece zile
D. nu poate fi administrat bolnavilor cu afecţiuni hepatice
E. nu se administreazã în cazuri de tuberculozã pulmonarã evolutivã
21. Cliochinolul poate fi utilizat şi ca:
A. antiseptic local
B. bactericid, asupra germenilor gram-pozitivi şi gram-negativi
C. antifungic
D. anestezic general
E. hipnoticã
22. Emetina este indicatã în formele grave, acute, de amibiazã:
A. intestinalã
B. renalã
C. pulmonarã
D. cutanatã
E. hepaticã
23. Emetina se administreazã cu prudenţã:
A. copiilor
B. bolnavilor renali
C. vârstnicilor
D. hipertensivilor
E. bolnavilor cu afecţiuni hepatice şi cardiace
24. Efectele secundare produse de emetinã se manifestã prin tulburãri:
A. musculare
B. gastrointestinale
C. cardiovasculare
D. reacţii neplãcute la locul injectãrii
E. erupţii cutanate
29
4. MEDICAMENTE ANTIVIRALE
Complement simplu
1. Una dintre cele mai frecvente viroze este:
A. herpes-zoster
B. varicela
C. variola
D. gripa
E. tusea convulsivã
2. Viruşii nu sunt capabili de a se reproduce independent, ci numai în celula vie. Replicarea virusu-
lui gripal are loc în celula gazdã şi depinde de o enzimã prezentã în ARN-ul viral, numitã:
A. transferazã
B. transcriptazã
C. kinazã
D. sintetazã
E. polimerazã
3. Unul dintre viruşii cei mai studiaţi este un retrovirus numit virusul:
A. herpesului
B. hepatitei B
C. gripei
D. hepatitei A
E. imunodeficienţei umane
4. O sursã importantã pentru obţinerea medicamentelor anti-HIV s-a dovedit a fi enzima:
A. polimeraza
B. transferaza
C. reverstranscriptaza
D. proteaza
E. transferaza
5. Compusul 1-aminoadamantan are urmãtoarea denumire:
A. amantadina
B. moroxidina
C. aciclovir
D. metisazona
E. idoxuridina
6. Amantadina se obţine pornind de la o hidrocarburã ciclicã numitã adamantan, care suferã o
reacţie de:
A. metilare
B. clorurare
C. hidrolizã
D. bromurare
E. acetilare
30
7. Amantadina se foloseşte ca agent profilactic asupra viruşilor gripali A şi B. Prezintã avantajul cã
este mai activã la administrare:
A. i.m.
B. oralã
C. i.v.
D. s.c.
E. i.r.
8. Compusul N,N-anhidro-bis-(2-hidroxietil)-biguanid are urmãtoarea denumire:
A. herplex
B. viroptic
C. aciclovir
D. cuterpes
E. moroxidina
9. Compusul 1-(2-desoxi-beta-D-ribofuranozil)-5-iodouracil are urmãtoarea denumire:
A. viroptic
B. dendrid
C. idoxuridina
D. cuterpes
E. moroxidina
10. Idoxuridina este sensibilã în prezenţa luminii, de aceea trebuie conservatã la întuneric. Este un
agent antiviral eficient în herpesul de cornee şi alte viroze oculare administrat:
A. extern
B. i.m.
C. i.v.
D. oral – emulsie
E. oral – suspensie
11. Care este denumirea compusului 2’-desoxi-5-trifluorometiluridinã ?
A. citarabina
B. amantadina
C. moroxidina
D. idoxuridina
E. trifluridina
12. Trifluridina este un agent antivirotic utilizat în tratarea:
A. hepatitei virotice
B. HIV
C. gripei
D. herpesului genital
E. keratoconjunctivitelor
13. Efectele secundare produse de trifluridina se manifestã prin:
A. prurit
B. edem
C. arsurã
D. dermatoze
E. astenie
31
14. Denumirea compusului 9-beta-D-arabinofuranosil-adenina este:
A. vidarabina
B. moroxidina
C. idoxuridina
D. citarabina
E. amantadina
15. Compusul 1-beta-D-ribofuranozil-triazol-3-carboxamidã are urmãtoarea denumire:
A. vidarabina
B. idoxuridina
C. citarabina
D. ribavirina
E. cuterpes
16. Ribavirina este un agent antiviral cu:
A. acţiune de scurtã duratã
B. spectru larg de acţiune
C. spectru limitat de acţiune
D. acţiune de lungã duratã
E. spectru redus de acţiune
17. Care este denumirea compusului 2-amino-1,9-dihidro-9-[(2-hidroxi-etoxi)-metil]-6H-purin-
6ona?
A. idoxuridina
B. ibacitabinã
C. vidarabina
D. ribavirina
E. acicloguanosina
18. Acicloguanosina este un agent antiviral al cãrui efect apare numai dupã ce are loc fosforilarea
sa în celula gazdã, datoritã enzimei: A. transcriptaza
B. proteaza
C. timidinkinaza
D. transferaza
E. polimeraza
19. Esterul valinei cu aciclovir are urmãtoarea denumire:
A. valaciclovir
B. citarabina
C. valadenosine
D. valganciclovir
E. zalcitabina
20. Compusul 9-(1,3-dihidroxi-2-propoximetil)-guanina are urmãtoarea denumire:
A. valaciclovir
B. citarabina
C. zalcitabina
D. ganciclovir
E. didanosine
32
21. Compusul 2’,3’-didesoxiinosinã are urmãtoarea denumire:
A. didanosine
B. zalcitabina
C. citarabina
D. valaciclovir
E. zidovudine
22. Didanozina se foloseşte în tratamentul infecţiei cauzate de virusul:
A. herpesului genital
B. citomegalovirus
C. hepatitei B
D. HIV
E. gripei
23. Care este denumirea compusului 2’,3’-didesoxicitidina?
A. didanosina
B. zalcitabina
C. valaciclovir
D. zidovudine
E. ganciclovir
24. Denumirea compusului 2’,3’-didehidro-3’-didesoxitimidina este:
A. moroxidina
B. didanosina
C. zalcitabina
D. zidovudine
E. stavudine
25. Denumirea compusului 2’-desoxi-3’-tiacitidinã este:
A. zalcitabina
B. stavudine
C. lamivudine
D. moroxidina
E. didanosina
26. Lamivudinba este un agent antiviral utilizat în tratarea infecţiilor cu HIV, în asociere cu:
A. zidovudina
B. moroxidina
C. didanosina
D. stavudina
E. idoxuridina
27. Lamivudina se foloseşte în tratarea infecţiilor cu HIV şi pentru tratarea:
A. hepatitei C
B. hepatitei A
C. herpesului-zoster
D. hepatitei B
E. encefalitei herpetice
28. Compusul (S)-1-(3-hidroxi-2-fosfonil-metoxipropil)-citosinã are urmãtoarea denumire:
A. lamivudine
B. cidofovir
C. stavudine
D. zalcitabina
E. didanosine
33
29. Cidofovirul este un agent antiviral utilizat în tratarea infecţiilor cauzate de:
A. herpes-zoster
B. virusul hepatitei B
C. HIV
D. herpes simplu
E. citomegalovirus
30. Denumirea comercialã a compusului 9-(4-hidroxi-3-hidroximetilbutil)-guaninã este:
A. zidovudine
B. valaciclovir
C. penciclovir
D. didanozine
E. stavudine
31. Penciclovirul este un agent antiviral utilizat numai extern, sub formã de cremã pentru amelio-
rarea simptomelor produse de herpesul simplu localizat în/la:
A. jurul ochiului
B. piele
C. jurul cavitãţii bucale
D. nivelul organelor genitale
E. periferia membrelor superioare şi inferioare
32. Derivatul desoxipenciclovirului se numeşte:
A. famciclovir
B. valaciclovir
C. didanosine
D. idoxuridina
E. stavudine
33. Care este denumirea compusului 11-ciclopropil-5,11-dihidro-4-metil-6H-dipirido[3,2-b][1,4]
diazepin-6-onã?
A. famciclovir
B. stavudine
C. zidovudine
D. nevirapine
E. penciclovir
34. Denumirea compusului 6-cloro-4-ciclopropiletinil-4-trifluorometil-1,4-dihidro-2H-3,1-benzo-
xazin-2-onã este:
A. famciclovir
B. efavirenz
C. nevirapine
D. penciclovir
E. zidovudine
35. Denumirea metansulfonatului de 1-(5-metansulfonamido-1H-indol-2il-carbonil)-4-[3-(1-metil-
etilamino)-piridinil]-piperazinã este:
A. idoxuridina
B. efavirenz
C. nevirapina
D. stavudina
E. delavirdina
34
36. Medicamentele care împiedicã maturarea virusului acţioneazã ca inhibitori ai unei enzime exis-
tente la HIV, numitã:
A. peptidazã
B. reverstranscriptazã
C. proteazã
D. transaminazã
E. kinazã
37. Compusul 1-metilisatin-3-tiosemicarbazona are urmãtoarea denumire:
A. metisazona
B. efavirenz
C. nevirapine
D. moroxidina
E. idoxuridina
38. Metisazona se obţine prin reacţia de metilare, folosind sulfat de dimetil, a compusului menţionat
mai jos:
A. acidului dimetilaminobenzoic
B. vanilinei
C. rezorcinei
D. isatinei
E. acetofenonei
39. Activitatea isatinei depinde de gradul de dispersare a substanţei. Isatina acţioneazã prin inhi-
barea sintezei:
A. enzimei reverstranscriptaza
B. proteinei virale
C. transaminazei
D. transcriptazei
E. timidinkinazei
40. Metansulfonatul de N-terţ-butil-decahidro-2-[2(R)-hidroxi-4-fenil-3(S)-[[N-(2-chinolil-carbonil)-
L-asparaginil]-amino]-butil]-(4as,8as)-izochinolin-3(S)-carboxamidã are urmãtoarea denumire:
A. idoxuridina
B. didanosina
C. zidovudina
D. zalcitabina
E. saquinavir
41. Carbamatul de tiazol-5-il-metil-[1S,2S,4S)-1-benzil-2-hidroxi-4-[[(2S)-3-metil-2-[[metil-[[2-(1-
izopropil)-tiazol-4-il]-metil]-carbamoil]-amino]-butanoil]-amino]-5-fenil-pentil] are urmãtoarea
denumire:
A. saquinavir
B. ritonavir
C. indinavir
D. nelfinavir
E. lopinavir
42. Ritonavirul este utilizat în tratamentul infecţiei produsã de virusul imunodeficienţei (HIV), fiind
un inhibitor de:
A. transcrisptazã
B. proteaze
C. timidinkinaza
D. transferaza
E. polimeraza
35
43. Compusul (2S)-1-[(2S,4R)-4-benzil-2-hidroxi-5-[[(1S,2R)-2-hidroxi-2,3-dihidro-1H-inden-1-il]-
amino]-5-oxopentil]-N-terţbutil)-4-(piridin-3-il-metil)-piperazin-2-carboxamidã are urmãtoarea
denumire:
A. lopinavir
B. nelfinavir
C. saquinavir
D. ritonavir
E. indinavir
44. Compusul [3S-[2-(2S,3S),3,4a,8a]]-N-(terţ-butil)-deca-hidro-2-[2-hidroxi-3-[(3-hidroxi-2-
metil-benzoil)-amino]-4-(fenil-tio)-butil]-3-izochinolin-carboxamidã are urmãtoarea denumire:
A. indinavir
B. ritonavir
C. nelfinavir
D. inviraze
E. lopinavir
45. Nelfinavirul este folosit pentru tratarea infecţiei cu HIV, în combinaţie cu alte medicamente,
dintre care:
A. zidovudina
B. zalcitabina
C. idoxuridina
D. indinavir
E. saquinavir
46. Compusul N-(4(S)-(2-(2,6-dimetilfenoxi)-acetilamino)-3-(S)-hidroxi-5-fenil-1(S)-benzilpentil)-
3-metil-2(S)-(2-oxo-(1,3-diazaperhidroinil)-butanaminã are urmãtoarea denumire:
A. zidovudina
B. saquinavir
C. indinavir
D. lopinavir
E. ritonavir
47. Lopinavirul se foloseşte pentru tratarea infecţiei cu HIV asociat cu:
A. zidovudina
B. ritonavir
C. saquinavir
D. salcitabina
E. indinavir
48. Carbamatul de (3S)-tetrahidro-3-furil-N[(S,2R)-3-(4-amino-N-izobutil-benzensulfonamido)-1-
benzil-2-hidroxipropil] are urmãtoarea denumire:
A. zalcitabina
B. zidovudina
C. ritonavir
D. indinavir
E. aprenavir
49. Dintre compuşii polianionici capabili sã blocheze replicarea virusului HIV, interferând fuziunea
acestuia cu membrana celularã, este:
A. ritonavir
B. zalcitabina
C. cosalanul şi analogii sãi
D. zidovudina
E. aprenavir
36
50. Compusul capabil sã inactiveze proteina nucleocapsidicã, esenţialã în diferite etape ale replicãrii
virale, cu ajutorul complexului format cu atomii de zinc, împiedicând replicarea viralã se
numeşte:
A. azodicarboxamida
B. mozenavir
C. tripanavir
D. atazanavir
E. amprenavir
51. Esterul etilic al acidului (3R,4R,5S)-4-acetamido-5-amino-3-(1-etil-propoxi)-1-ciclohexan-1-
carboxilic are urmãtoarea denumire:
A. atazanavir
B. mezenavir
C. tripanavir
D. oseltamivir
E. azodicarboxamida
52. Dintre inhibitori ai neuraminidazei o importanţã deosebitã o prezintã urmãtorul medicament
antiviral:
A. oseltamivir
B. zanamivir
C. tripanavir
D. mezenavir
E. atazanavir
37
4. MEDICAMENTE ANTIVIRALE
Complement multiplu
53. Medicamentul care aparţine clasei de medicamente antivirale folosite în tratarea infecţiilor pro-
duse de viruşii gripali A şi B se numeşte:
A. atazanavir
B. oseltamivir
C. tripanavir
D. mezenavir
E. tamiflu
54. Dupã o zi de tratament, oseltamivirul poate sã reducã simptomele gripei manifestate prin:
A. stãri de slãbiciune
B. depresie
C. cefalee, febrã
D. tuse
E. inflamaţii în gât
55. Zanamivirul este folosit în tratamentul infecţiilor cauzate de virusul gripal A şi B. Are urmãtoa-
rele caracteristici:
A. poate reduce simptomele gripale
B. poate accentua simptomele gripale
C. nu previne infecţia gripalã
D. se administreazã sub formã inhalatorie
E. nu împiedicã transmiterea bolii la alte persoane
56. Dintre inhibitorii neuraminidazei folosiţi în tratamentul infecţiilor cauzate de virusul gripal A şi
virusul B, menţionãm:
A. zanamivir
B. atazanavir
C. tripanavir
D. idoxuridina
E. relenza
57. Procesul de transcriere constã în sinteza de ARN, formându-se un complex enzimatic a cãrui
enzimã cheie este o ARN-polimerazã. Dintre compuşii capabili sã inhibe aceastã enzimã de
transcriere şi în celulele infectate cronic menţionãm:
A. atazanavir
B. tamacrazina
C. tripanavir
D. relenza
E. flavopiridolul
58. Amprenavirul lichid nu se administreazã în urmãtoarele situaţii:
A. copiilor sub vârsta de 4 ani
B. bolnavilor cu afecţiuni oculare
C. femeilor în timpul sarcinii
D. persoanelor cu insuficienţã hepaticã şi renalã E. persoanelor cãrora li se administreazã disulfiram şi metronidazol
38
59. Amprenavirul se administreazã:
A. sub formã de suspensie
B. sub formã de capsule sau soluţie
C. de 2 ori pe zi
D. înainte sau în timpul meselor
E. nu sunt indicate alimentele ce conţin grãsimi
60. Lopinavirul se foloseşte asociat cu ritonavir pentru tratarea infecţiei cu HIV. Ritonavirul are ro-
lul de a creşte concentraţia de lopinavir în organism, dar:
A. scade concentraţia de lopinavir
B. nu diminuã numãrul de îmbolnãviri
C. nu reprezintã o formã de tratament
D. împiedicã transmiterea HIV
E. nu împiedicã transmiterea HIV
61. Efectele secundare produse de ritonavir se manifestã prin:
A. tulburãri de comportament
B. tulburãri gastrointestinale
C. hipertensiune arterialã
D. neuropatie perifericã
E. parestezie peribucalã
62. Saquinavir are urmãtoarele sinonime:
A. inviraze
B. indinavir
C. nelfinavir
D. kaletra
E. fortovase
63. Efectele secundare produse de saquinavir se manifestã prin:
A. tulburãri cardiace
B. tulburãri digestive
C. ulcere corneene
D. ulceraţii ale mucoasei bucale
E. vertij
64. Metisazona se obţine în urma reacţiei dintre:
A. isatina
B. metiletilcetona
C. sulfat de dimetil
D. sulfat de metil
E. tiosemicarbazida
65. Activitatea metisazonei împotriva diferiţilor desoxiviruşi depinde de gradul de dispersare a
substanţei. Aceastã substanţã acţioneazã prin:
A. inhibarea sintezei proteinei virale
B. stimularea sintezei proteinei
C. formarea unor sãruri solubile
D. formarea unor complecşi chetaţi cu metalele
E. formarea unor sãruri insolubile cu metalele
39
66. Care sunt denumirile compusului 1-metilisatin-3-tiosemicarbazonã?
A. rescriptor
B. crivax
C. marboran
D. norvir
E. metisazona
67. Cele mai cunoscute medicamente capabile sã inhibe enzima proteaza sunt:
A. monoxidina
B. amprenavir
C. ritonavir
D. saquinavir
E. metisazona
68. Delavirdina se foloseşte în tratamentul infecţiilor produse de HIV. Acest medicament nu poate
vindeca sau preveni infecţia cu HIV, dar ajutã la:
A. distrugerea virusului HIV
B. întârzierea reproducerii virusului în organism
C. grãbirea apariţiei tulburãrilor produse de infecţie
D. încetinirea distrugerii sistemului imunitar
E. întârzierea apariţiei tulburãrilor produse de infecţie
69. Compusul 1-(5-metansulfonamido-1H-indol-2-il-carbonil)-4-[3-(1-metiletilamino)-piridinil]-
piperazinã are urmãtoarele denumiri:
A. amprenavir
B. saquinavir
C. delavirdina
D. indinavir
E. rescriptor
70. Compusul (-)-6-cloro-4-ciclopropiletinil-4-trifluorometil-1,4-dihidro-2H-3,1-benzoxazin-2-onã
are urmãtoarele denumiri:
A. indinavir
B. rescriptor
C. efavirenz
D. delavirdina
E. sustiva
71. Denumirile compusului 11-ciclopropil-5,11-dihidro-4-metil-6H-dipirido-[3,2b:2’,3e][1,4]diaze-
pin-6-onã sunt:
A. rescriptor
B. nevirapine
C. delavirdina
D. viramune
E. sustiva
72. Efectele secundare produse de nevirapine se manifestã prin:
A. alterãri severe ale ficatului
B. obosealã
C. tulburãri digestive
D. anorexie
E. edeme
40
73. Dupã administrare de nevirapine pot apãrea urmãtoarele simptome:
A. tulburãri de comportament
B. obosealã
C. febrã mare
D. tulburãri digestive
E. icter
74. Dintre medicamentele anti-HIV capabile sã inhibe enzima reverstranscriptaza menţionãm:
A. zidovudina
B. stavudina
C. lamivudina
D. didanozina
E. moroxidina
75. Derivatul diacetilat al desoxipenciclovirului are urmãtoarele denumiri:
A. lamivudina
B. penciclovir
C. oravir
D. moroxidina
E. famciclovir
76. Famciclovirul este promedicament pentru penciclovir şi se foloseşte pentru tratarea herpesului:
A. bucal
B. genital
C. ocular
D. zoster
E. simplu
77. Efectele secundare produse de famciclovir se manifestã prin:
A. tulburãri digestive
B. anorexie
C. cefalee, somnolenţã
D. febrã, prurit
E. vertij
78. Penciclovirul este un medicament antiviral, care:
A. este de uz extern
B. se foloseşte sub formã de aerosoli
C. se utilizeazã sub formã de cremã
D. accentueazã simptomele datorate herpesului simplu
E. amelioreazã simptomele determinate de herpesul simplu
79. Efectele secundare produse de cidofovir se manifestã prin:
A. tulburãri cardiace
B. tulburãri renale
C. proteinurie
D. neuropatie perifericã
E. obosealã
80. Denumirea compusului (S)-1-(3-hidroxi-2-fosfonil-metoxipropil)-citozinã este:
A. cidofovir
B. penciclovir
C. vistide
D. forvade
E. oravir
41
81. Lamivudina se foloseşte în asociere cu zidovudina sau cu alte medicamente pentru tratarea:
A. variolei
B. infecţiilor cauzate de HIV
C. hepatitei B
D. varicelei
E. hepatitei A
82. Efectele secundare produse de stavudinã se manifestã prin:
A. neuropatie perifericã
B. pancreatitã
C. hepatotoxicitate
D. tulburãri gastrointestinale
E. afecţiuni cutanate
83. Efectele secundare produse de zalcitabinã se manifestã prin:
A. ulceraţii bucale
B. neuropatie perifericã
C. hepatitã
D. pancreatitã
E. dizenterie
84. Efectele secundare produse de zidovudine se manifestã prin:
A. dizenterie
B. cefalee
C. hematotoxicitate
D. miopatie
E. ulceraţii bucale
85. Care este denumirea compusului 9-(1,3-dihidroxi-2-propoximetil)-guanina?
A. ganciclovir
B. cymevan
C. cytovene
D. virgan, vitrasert
E. videx
86. Ganciclovirul este un agent antivirotic folosit în tratamentul infecţiilor:
A. datorate citomegalovirusului la ochi
B. la persoanele cu sistem imunitar deficitar
C. persoanele cu SIDA
D. datorate helminţilor
E. bacteriene
87. Esterul valinei cu aciclovir are urmãtoarele denumiri:
A. videx
B. valcyte
C. valaciclovir
D. zelitrex
E. retrovir
88. Efectele secundare produse de valaciclovir se manifestã prin:
A. cefalee
B. senzaţie de vomã
C. tulburãri de vedere
D. diaree, alternând cu constipaţie
E. dispnee
42
89. Acicloguanosina are urmãtoarele sinonime:
A. didanosine
B. aciclovir
C. cycloviran
D. virmen, vipral
E. zovirax
90. Aciclovirul are proprietãţi antivirale foarte pronunţate faţã de:
A. herpesul simplu I şi II
B. infecţia cu HIV
C. mai puţin faţã de herpesul zoster
D. infecţia cu citomegalovirus
E. retrovirus
91. Aciclovirul se administreazã sub formã de:
A. aerosoli
B. comprimate orale
C. pomadã oftalmicã
D. suspensie buvabilã
E. cremã
92. Efectele secundare produse de aciclovir se manifestã prin:
A. erupţii cutanate
B. tulburãri neurologice
C. cefalee, obosealã
D. tulburãri digestive
E. tulburãri cardiace
93. Compusul 1-beta-D-ribofuranozil-triazol-3-carboxamida are urmãtoarele denumiri:
A. maynar
B. sifiviral
C. virazol
D. rebetol
E. ribavirina
94. Ribavirina este un agent antiviral cu spectru larg de acţiune, fiind activ împotriva:
A. desoxiriboviruşilor
B. variolei
C. riboviruşilor
D. infecţiilor herpetice cutanate şi gripelor
E. varicelei
95. Ribavirina se administreazã:
A. parenteral
B. singur sau asociat cu interferon
C. sub formã de pomadã
D. pe cale oralã
E. sub formã de aerosoli
96. Efectele secundare produse de ribavirinã se manifestã prin:
A. tulburãri hematologice
B. astenie
C. convulsii
D. edeme
E. hepatotoxicitate
43
97. Efectele secundare produse de vidarabina se manifestã prin:
A. tulburãri de vedere
B. anorexie, letargie
C. dureri abdominale
D. tulburãri digestive
E. mialgii
98. Vidarabina este un agent antiviral, având spectru larg de activitate. Este folosit în tratamentul:
A. keratitei herpetice
B. herpesului zoster
C. infecţii cu HIV
D. encefalitelor herpetice
E. infecţii cu citomegalovirus
99. Trifluridina are urmãtoarele sinonime:
A. idoxuridina
B. cuterpes
C. trifluorotimidina
D. virophta
E. viroptic
100. Trifluridina este un agent antiviral utilizat sub formã de soluţie apoasã 1%, având în vedere
urmãtoarele:
A. soluţiile nu sunt sensibile la luminã
B. tratamentul se face cel puţin zece zile şi maximum 21 zile
C. soluţiile sunt sensibile la luminã
D. este utilizat şi în cazul de rezistenţa virusului la idoxuridinã
E. se foloseşte pentru tratarea keratoconjunctivitelor
101. Idoxuridina are urmãtoarele sinonime:
A. cuterpes
B. iduviran
C. herplex
D. dendrid
E. stoxil
102. Idoxuridina este un agent antiviral eficient în:
A. herpesul de cornee
B. herpesul genital
C. viroze oculare
D. varicelã
E. herpes zoster
103. Idoxuridina acţioneazã ca antimetabolit care intervine în structura acizilor nucleici, ceea ce
explicã:
A. blocarea metabolismului viruşilor ADN
B. mecanismul de acţiune este asemãnãtor ciclofosfamidei
C. mecanismul de acţiune este asemãnãtor cu cel al sulfamidelor
D. are acţiune bacteriostaticã
E. are acţiune virustaticã
44
104. Efectele secundare produse de idoxuridinã se manifestã prin:
A. prurit local
B. anestezie localã
C. fotofobie
D. reacţii alergice
E. tulburãri cardiace
105. Moroxidina are urmãtoarele sinonime:
A. virugon
B. cuterpes
C. stoxil
D. viroptic
E. virustat
106. Moroxidina este un agent antiviral folosit în:
A. tratamentul keratitei corneene
B. profilaxia şi tratamentul gripei
C. tratamentul altor afecţiuni virotice în special herpes
D. profilaxia HIV
E. tratamentul variolei
107. Amantadina este un agent antiviral, utilizat în tratamentul:
A. herpesului genital
B. nu are efect dacã virusul a pãtruns în celula gazdã
C. gripei asiatice
D. unor viroze respiratorii
E. pentru ameliorarea simptomelor bolii Parkinson la pacienţii care nu suportã tratamentul cu
levodopa
108. Amantadina se obţine prin bromurarea adamantanului, rezultând urmãtorii compuşi interme-
diari, trecând prin trei etape:
A. 1-bromadamantan
B. 1-acetilaminoadamantan
C. 1-aminoadamantan
D. 1-nitroadamantan
E. 1-nitrozoadamantan
109. Viruşii diferã fundamental de bacterii şi fungi prin faptul cã ei reprezintã entitãţi:
A. infecţioase
B. submicroscopice
C. fãrã organizare celularã
D. microscopice
E. având organizare celularã
110. Viruşii sunt entitãţi infecţioase alcãtuite din:
A. o macromoleculã de acid nucleic (ADN sau ARN)
B. un înveliş proteic, numit capsidã
C. un înveliş lipidic
D. capsida este formatã din unitãţi proteice, numite capsomere
E. un înveliş glucidic
45
5. MEDICAMENTE ANTIFUNGICE ŞI ANTITRICOMONAZICE
Complement simplu
1. Paraclormetilxilenolul, din punct de vedere chimic, este:
A. 4-cloro-3,5-dietilfenol
B. 4-cloro-3,5-dimetilfenol
C. 4-bromo-3,5-dimetilfenol
D. 4-cloro-3-metil-5-etilfenol
E. 4-bromo-3-etil-5-metilfenol
2. Denumirea compusului 4-hexilrezorcinolat de 9-aminoacridinã este:
A. paraclormetaxilenol
B. triacetinã
C. haloprogin
D. acrisorcin
E. fungacetin
3. Acrisorcina este un agent antifungic folosit în tratamentul:
A. tricofiţiei veziculare
B. candidozei
C. lupusului
D. dermatofiţiilor
E. epidermofiţiilor
4. Tratamentul tricofitiei veziculare efectuat cu acrisorcina dureazã câteva sãptãmâni, astfel:
A. 1 sãpt.
B. 4 sãpt.
C. 6 sãpt.
D. 3 sãpt.
E. 10 sãpt.
5. Compusul 3-iodo-2-propinil-2,4,5-triclorofenileter are urmãtoarea denumire:
A. enzactin
B. fungacetin
C. acrisorcin
D. triacetina
E. haloprogin
6. Care este denumirea compusului N-butil-4-clorosalicilamidã?
A. akrinol
B. buclosamidã
C. tinactin
D. batrafen
E. ancobon
7. Buclosamidul se obţine prin condensarea 4-cloro-salicilatului de butil cu:
A. metilamina
B. propilamina
46
C. etilamina
D. butilamina
E. fenilamina
8. Buclosamidul are acţiune antimicoticã; când afecţiunile micotice sunt însoţite de fenomene
inflamatorii se asociazã buclosamidul cu:
A. corticosteroizi
B. sulfamide
C. antibiotice
D. antiinflamatoare
E. analgezice
9. Compusul 4-fluoro-2’,5’-diclorocarbanilidã are urmãtoarea denumire:
A. triacetin
B. tinactin
C. lofluocarban
D. batrafen
E. flucitozina
10. Lofluocarbanul are acţiune antifungicã, fiind eficient în candidoze ale:
A. aparatului genito-urinar
B. unghiilor
C. pielii
D. aparatului respirator
E. tractului digestiv
11. Derivatul fluorurat în poziţia 5 a pirimidinei se numeşte:
A. fluonilida
B. tinactin
C. ciclopiroxolamina
D. flucitozina
E. buclosamid
12. Obţinerea flucitozinei se face prin clorurarea:
A. timinei
B. 5-fluorouracilului
C. timidinei
D. guaninei
E. 5-metil-citozinei
13. Dupã administrare, flucitozina este bine absorbitã, difuzeazã cu organism şi se eliminã rapid
prin:
A. urinã
B. fecale
C. piele
D. plãmâni
E. gingii
14. Compusul 1-p-clorobenzil-2-metilbenzimidazol are urmãtoarea denumire:
A. clotrimazol
B. clemizol
C. clonidazol
D. miconazol
E. oxiconazol
47
15. Care este denumirea compusului 1-p-clorobenzil-2-(1-pirolidinmetil)-benzimidazol?
A. clotrimazol
B. oxiconazol
C. miconazol
D. clonidazol
E. clemizol
16. Obţinerea clemizolului se poate face prin tratare cu acid monocloracetic a urmãtorului compus:
A. etilendiaminei
B. o-fenilendiaminei
C. p-fenilendiaminei
D. metilendiaminei
E. acetofenonei
17. Clemizolul este considerat a fi un medicament de elecţie în tratamentul:
A. epidermofiţiei
B. tricofiţiei
C. onicomicozelor
D. dermatomicozelor
E. candidozei
18. Din punct de vedere chimic clotrimazolul este un derivat imidazolic N-substituit cu un rest
voluminos de:
A. trifenilmetan
B. difenilmetan
C. o-clor-fenilmetan
D. difeniletan
E. difenilpropan
19. Clotrimazolul se obţine prin sintezã, în urma reacţiei dintre difenilmetan şi o-diclorobenzen,
datoritã unei grupãri active, anume:
A. metil
B. etilen
C. metilen
D. alil
E. etinil
20. Compusul 1-[2-bis-(2,4-diclorofenil)-metoxietil]-1H-imidazol (nitrat) are urmãtoarea denumire:
A. flucitozina
B. clotrimazol
C. clemizol
D. fluconazol
E. miconazol
21. Miconazolul se foloseşte sub formã de sare şi anume:
A. maleat
B. sulfat
C. fosfat
D. clorhidrat
E. nitrat
48
22. Datoritã posibilitãţilor de antagonizare a efectelor, miconazolul nu se asociazã cu:
A. griseofulvina
B. nistatina
C. amfotericina B
D. cloramfenicol
E. tetraciclinã
23. Compusul (z)-1-(2,4-diclorofenil)-2-(1H-imidazol-1-il)-o-(2,4-diclorobenzil)-etanonoximã are
urmãtoarea denumire:
A. oxiconazol
B. miconazol
C. clotrimazol
D. clemizol
E. fluorocitozinã
24. Oxiconazolul se obţine prin bromurarea:
A. diacetilacetofenonei
B. acetilacetofenonei
C. 2,4-difluoroacetofenonei
D. 2,4-dicloroacetofenonei
E. difenilacetonitrilului
25. Oxiconazolul este un antimicotic activ, fiind utilizat în combaterea micozelor:
A. profunde
B. superficiale
C. sistemice
D. grave
E. ale pielii capului
26. Care este denumirea compusului urmãtor: 1-(1,4-bifenilbenzil)-imidazol?
A. clotrimazol
B. clemizol
C. oxiconazol
D. miconazol
E. bifonazol
27. Din punct de vedere chimic, bifonazolul este înrudit cu:
A. miconazolul
B. clemizolul
C. clotrimazolul
D. fluconazolul
E. oxiconazolul
28. Din punct de vedere chimic, bifonazolul este un derivat de:
A. bifenil-fenil-metan
B. difenilmetan
C. etil-fenilmetan
D. dietilmetan
E. propil-fenilmetan
49
29. Compusul 1-[2-[(4-clorofenil)-metoxi]-2-(2,4-diclorofenil)-etil]-1H-imidazol are urmãtoarea
denumire:
A. miconazol
B. fluconazol
C. econazol
D. oxiconazol
E. clemizol
30. Econazolul este un antimicotic înrudit cu:
A. clotrimazolul
B. clemizolul
C. izoconazolul
D. oxiconazolul
E. miconazolul
31. Econazolul diferã de miconazol numai prin absenţa unui atom de clor, fiind nu antimicotic a
cãrui aplicabilitate se referã numai la utilizarea:
A. topicã
B. oralã
C. i.m.
D. i.v.
E. s.c.
32. Denumirea compusului 1-[2-(2,4-diclorofenil)-2-[2,6-dicloro-fenil)-metoxi]-etil-1H-imidazol
este:
A. clemizol
B. oxiconazol
C. miconazol
D. isoconazol
E. clotrimazol
33. Compusul (I)-cis-1-acetil-4-[4-(2,4-diclorofenil)-2-(imidazol-1il-metil)-1,3-dioxolan-4-il)-
metoxifenil]-piperazinã are urmãtoarea denumire:
A. miconazol
B. ketoconazol
C. oxiconazol
D. fluconazol
E. clemizol
34. Ketoconazolul se preparã, ca şi oxiconazolul, pornind de la:
A. 2,4-dinitroacetofenonã
B. 2,4-diaminacetofenonã
C. 2,4-dibromoacetofenã
D. 2,4-difenilacetofenonã
E. 2,4-dicloroacetofenonã
35. Compusul 1-[2,4-dicloro-beta-[(2-cloro-3-tenil)-oxi]-feniletil]-imidazol are urmãtoarea denumire:
A. ketoconazol
B. oxiconazol
C. tioconazol
D. buconazol
50
E. cisconazol
36. Care este denumirea compusului 1-[4-(p-clorofenil)-2-[(2,6-diclorofenil)-tio]-butil]-1H-imidazol?
A. butoconazol
B. tioconazol
C. ketoconazol
D. oxiconazol
E. bifoconazol
37. Butoconazolul este o pulbere cristalinã insolubilã în apã, puţin solubilã în alcool metilic. Este
indicat în tratamentul:
A. candidozelor respiratorii
B. tricofiţiilor
C. dermatofiţiilor
D. candidozelor vaginale
E. onicomicozelor
38. Alcoolul 2,4-difluoro-,-bis-(1H-1,2,4--triazol-1-il-metil)-benzilic are urmãtoarea denumire:
A. itraconazol
B. fluconazol
C. ketoconazol
D. bifoconazol
E. tioconazol
39. Fluconazolul este un agent antimicotic care se obţine prin sintezã pornind de la:
A. 1,3-diaminoacetona
B. 1,3-dinitroacetona
C. 1,3-dibromoacetona
D. 1,3-difenilcetona
E. 1,3-dicloroacetona
40. Denumirea compusului (cis)-1,4-[2-(2,4-diclorofenil)-2-(1H-1,2,4-triazol-1-il-metil)-1,3-dioxo-
lan-4il)-metoxifenil]-4-izopropil-piperazinã:
A. itraconazol
B. ketoconazol
C. terconazol
D. bifoconazol
E. tioconazol
41. Din punct de vedere structural, terconazolul este înrudit cu ketoconazolul, dar acesta se între-
buinţeazã numai ca antimicotic:
A. în micoze sistemice
B. i.m.
C. local
D. i.v.
E. oral
42. Dintre antibioticele antifungice, menţionãm un antibiotic cu structurã polienicã, glicozidicã
numit:
A. nistatina
B. terconazolul
C. itraconazolul
D. clemizolul
51
E. fluconazolul
43. Amfotericina este puţin absorbitã din tractul gastrointestinal, de aceea se administreazã sub
formã de soluţie preparatã în momentul întrebuinţãrii, de concentraţie:
A. 40%
B. 20%
C. 10%
D. 5%
E. 1%
44. Candicidina este un antibiotic cu structurã polienicã, macrolidicã, utilizatã în tratamentul infec-
ţiilor aparatului genital cu:
A. Tinea
B. Monilia
C. Candida
D. Cryptococus
E. Blastomyces
45. Griseofulvina este un antibiotic izolat din tulpini de Penicillium, care din punct de vedere chimic
are la bazã un sistem triciclic numit:
A. cefam
B. bactam
C. clavam
D. trinem
E. grisan
46. Cel mai activ medicament antiprotozoaric este:
A. micomicina
B. tinidazolul
C. metronidazolul
D. polioxina
E. griseovulvina
47. Metronidazolul este folosit în tratamentul vaginitei produsã de Trichomonas vaginalis, dar care
este inactiv faţã de:
A. Candida
B. Tinea
C. Morilia
D. Blastomyces
E. Cryptococus
48. Compusul 1-(2’-etilsulfoniletil)-2-metil-5-nitroimidazol are urmãtoarea denumire:
A. metronidazol
B. lydimicin
C. ambruticin
D. tinidazol
E. sinefugin
49. Care este denumirea compusului 2-acetilamino-5-nitro-tiazol?
A. tinidazol
B. aminitrazol
C. metronidazol
D. ambruticin
52
E. sinefugin
50. Aminitrazolul se obţine prin acilarea 2-aminotiazolului cu acid acetic în prezenţã de acid sulfuric
concentrat, iar acilderivatul obţinut se nitreazã cu nitrat de: A. stronţiu B. bariu C. potasiu D. sodiu E. amoniu
51. Structura chimicã a secnidazolului este:
A.
N
S NHCOCH3
O2N
B.
N
N CH3
O2N
C3H
7
C.
N
N CH3
O2N
CH2 – CH – CH
3
OH
D.
N
N CH3
O2N
CH2 – CH – CH
3
Cl
E.
N
N CH3
O2N
C4H
9
52. Structura chimicã a ornidazolului este:
A.
N
N CH3
O2N
CH2 – CH – CH
3
Cl
B.
N
N NH2
O2N
C4H
9
C.
N
S CH3
C3H
7
NH2
53
D.
N
S NH2
O2N
E.
N
S NO2
O2N
54
5. MEDICAMENTE ANTIFUNGICE ŞI ANTITRICOMONAZICE
Complement multiplu
53. Ornidazolul este agent antiinfecţios utilizat pentru tratarea:
A. candidozei
B. tricomonazei
C. trichinozei
D. amibiazei
E. giardiazei
54. Absorbţia ornidazolului în celulele bacteriene se face pe cale pasivã, ca şi la alţi nitroimidazoli,
astfel:
A. creşte concentraţia intracelularã
B. formeazã metaboliţi toxici pentru celula bacterianã
C. scade concentraţia intracelularã
D. metaboliţii toxici se leagã de ADN-ul bacteriei şi îl distruge
E. nitroimidazolii au efect bactericid
55. Secnidazolul este înrudit structural cu:
A. terconazolul
B. tinidazolul
C. azaconazolul
D. metronidazolul
E. itraconazolul
56. Aminitrazolul are urmãtoarele sinonime:
A. acinitrazol
B. nitrazolum
C. trichocid
D. trinex
E. fasigin
57. Tinidazolul este un medicament foarte activ utilizat în tratamentul infecţiilor determinate de:
A. Trichomonas vaginalis
B. Trichophyton
C. Entamoeba histolytica
D. Aspergillus
E. Giardia
58. Metronidazolul este folosit în tratamentul vaginitei produsã de şi administrat:
A. Trichomonas vaginalis
B. Candida albicans
C. se administreazã local
D. nu se administreazã local
E. tratamentul se face zece zile, local asociat cu administrare oralã
59. Dupã o pauzã de zece zile cu metronidazol se reia tratamentul, dacã este cazul, dar:
A. se poate administra bolnavilor cu afecţiuni SNC
B. este necesar ca tratamentul sã fie fãcut de ambii parteneri
C. se eliminã prin piele
D. se eliminã prin urinã
E. nu trebuie administrat dupã ingestie de bãuturi alcoolice
55
60. Dintre antibioticele antifungice cu structuri diferite menţionãm:
A. lomofugin
B. lydimycin
C. ambruticin
D. sinefugin
E. clotrimazol
61. Griseofulvina are urmãtoarele sinonime:
A. sinefugin
B. fulvicin
C. lomofugin
D. grisactin
E. grifulvin
62. Griseofulvina este un medicament care are acţiune asupra infecţiilor determinate de specii din
genurile:
A. Trichophyton
B. Micosporum
C. Epidermophyton
D. Tinea
E. Aspergillus
63. Griseofulvina este un medicament utilizat în tratamentul micozelor:
A. sistemice
B. corpului
C. unghiilor
D. pielii capului
E. interne
64. Griseofulvina este bine suportatã, dupã administrare oralã, deşi uneori produce fenomene care
dispar la întreruperea tratamentului, dintre care menţionãm:
A. greaţã
B. vertij
C. tulburãri cardiace
D. cefalee
E. urticarie
65. Griseofulvina este un medicament cu acţiune asupra infecţiilor produse de anumite specii de
fungi, dar nu este activã asupra:
A. protozoarelor
B. candidei
C. bacteriilor
D. entamoebei
E. ciupercilor superioare parazite
66. Natamicina are urmãtoarele sinonime:
A. natacyn
B. myprozine
C. pimaricina
D. candeptin
E. fungizone
56
67. Structura chimicã a amfotericinei B este asemãnãtoare cu cea a nistatinei având:
A. agliconul format dintr-un inel lactonic alcãtuit din 38 atomi de carbon
B. partea glucidicã este micozamina
C. partea glucidicã este glucozamina
D. cromoforul polienic este heptenã total conjugatã
E. cromoforul este tetraenic
68. Nistatina este activã asupra ciupercilor patogene, care determinã apariţia micozelor, în special:
A. Candida sp.
B. Aspergillus sp.
C. Blastomyces sp.
D. Coccidioides sp.
E. Cryptococcus sp.
69. Nistatina este un antibiotic antifungic indicatã în tratamentul şi profilaxia:
A. candidozei bucale şi esofagiene la sugari, copii şi adulţi
B. tricomoniazei
C. infecţiilor intestinale cu fungi datorate administrãrii de antibiotice cu spectru larg
D. dizenteriei amibiene
E. se administreazã oral şi local
70. Dintre agenţii antifungici triazolici care prezintã importanţã în tratamentul micozelor amintim:
A. fluconazol
B. bifonazol
C. itraconazol
D. terconazol
E. azoconazol
71. Fluconazolul este un antimicotic, derivat de 1,2,4-triazol care prezintã urmãtoarele caracteristici:
A. absorbţie digestivã bunã
B. absorbţie digestivã slabã
C. distribuţie bunã în organism, inclusiv în LCR
D. eliminarea este renalã, medicamentul rãmânând nemodificat
E. eliminarea se face prin piele
72. Fluconazolul este un antimicotic activ asupra speciilor de:
A. Candida sp.
B. Cryptococcus sp.
C. Coccidioides sp., Tricophyton sp.
D. Histoplasma sp., Blastomyces sp.
E. Trichomonas vaginalis
73. Fluconazolul se utilizeazã în micozele:
A. determinte de tricomonas
B. grave sistemice (plãmân, cãi urinare, meningitã cauzatã de criptococi)
C. oculare
D. superficiale ale mucoasei bucale şi orofaringianã
E. generalizate
74. Itraconazolul este activ în dermatomicozele cauzate de:
A. Trichomonas vaginalis
B. Tinea sp.
C. Entamoeba disenterica
D. Candida albicans
E. Aspergillus
57
75. Itraconazolul este indicat în tratamentul:
A. tricomonazei
B. candidozelor uretro-vaginale
C. stomatite cu candida, refractare la alte medicamente
D. unele dermatofitoze
E. blastomicozã pulmonarã şi extrapulmonarã
76. Dupã administrare de itraconazol pot apãrea:
A. tulburãri digestive (greaţã etc.)
B. tulburãri de vedere
C. edeme
D. tulburãri neurologice (cefalee, ameţeli)
E. obosealã
77. Sulconazolul face parte din categoria azolilor şi este indicat în tratamentul:
A. tricomoniazelor
B. dermatofiţiilor
C. pitiriazisului
D. candidozelor
E. unor forme de tinea
78. Fenticonazolul este indicat în tratamentul infecţiilor determinate de:
A. Trichomonas vaginalis
B. Candida sp.
C. Neisseira
D. Blastomyces
E. Malassezia sp.
79. Tioconazolul este agent antimicotic utilizat ca atare:
A. antimicotic local
B. antimicotic sistemic
C. sub formã de pudre, loţiuni, emulsii, creme
D. antimicotic general
E. şi care intrã în componenţa produselor Fungibacid şi Trosyd
80. Ketoconazolul este unul dintre cele mai valoroase antimicotice, care:
A. are spectru larg de activitate
B. are spectru redus de activitate
C. este utilizat în tratamentul micozelor viscerale
D. se administreazã numai parenteral
E. poate fi administrat oral
81. Dupã administrarea ketoconazolului pot apãrea reacţii secundare manifestate prin:
A. tulburãri digestive
B. tulburãri cardiace
C. hepatotoxicitate
D. tulburãri endocrine
E. oligospermie
82. Dupã administrare oralã a ketoconazolului se constatã cã:
A. absorbţia digestivã este mai mare în prezenţa alimentelor
B. absorbţia este redusã dupã administrare de medicamente antiacide
C. se eliminã pe cale digestivã şi urinarã
D. se eliminã prin piele
E. poate fi eliminat prin plãmâni
58
83. Isoconazolul, din punct de vedere chimic, este: A. 1-[2,4-diamino-(2,6-diclorobenzil-oxi)-fenetil]-imidazol B. 1-[2,4-dicloro--(2,6-diclorobenzil-oxi)-feniletil]-imidazol C. 1-[2-(2,4-dinitrofenil)-2-[(2,6-diclorofenil)-metoxi]-etil-imidazol D. 1-[2-(2,4-diclorofenil)-2-[(2,6-diclorofenil)-metoxi]-etil-1H-imidazol
E. 1-[2-(2,4-diclorofenil)-2-[(2,6-diaminofenil)-metoxi]-etil-imidazol 84. Isoconazolul este un izomer al miconazolului a cãrui aplicabilitate se restrânge numai la com-
baterea infecţiilor: A. profunde B. superficiale
C. sistemice D. localizate pe piele E. localizate pe mucoase
85. Econazolul este înrudit cu miconazolul, de care diferã prin:
A. absenţa unui atom de clor
B. are un atom de clor în plus C. are numai utilizare topicã D. se absoarbe prin piele şi mucoase E. nu se absoarbe prin piele şi mucoasa vaginalã
86. Econazolul este un antimicotic activ faţã de:
A. Aspergillus B. Candida C. Malassezia D. Microsporum E. Epydermophyton
87. Econazolul este un antimicotic care se foloseşte în tratamentul: A. tricomonasului B. tricofiţiei C. epidermofiţiei D. pitiriazisului vesicolor E. candidozelor
88. Bifonazolul are urmãtoarele sinonime:
A. ketonal B. bifoconazol C. mycospor D. izoconazol
E. oxiconazol 89. Din punct de vedere chimic, bifonazolul este:
A. 1-(1,4-bifenilbenzil)-imidazol B. 1-(1,4-bifenilmetil)-imidazol C. 1-[(1,1’-bifenil)-4-il-fenil-metil]-1H-imidazol
D. este un derivat de bifenil-etil-metan E. este un derivat de bifenil-fenil-metan
90. Bifonazolul prezintã un spectru larg de activitate, fiind activ pe:
A. amoebe B. dermatofiţi
C. protozoare D. levuri E. fungi
59
91. Bifonazolul este un antimicotic cu spectru larg de acţiune, care se administreazã sub formã de: A. spray-uri B. creme C. geluri D. soluţii
E. perfuzii 92. Oxiconazolul este un antibiotic activ faţã de:
A. Tricophyton metagrophytos B. Aspergillus sp. C. Trichomonas vaginalis
D. Cryptococcus neoformaus E. Candida albicans
93. Miconazolul posedã un spectru antimicrobian larg, incluzând tulpini de:
A. Epidermophyton B. Malassesia
C. Tricophyton D. Candida E. Trichomonas vaginalis
94. Miconazolul este un antimicotic folosit în tratamentul local al:
A. candidozei
B. amibiazei C. pitiriazisului vesicolor D. tricofiţiilor E. monilazei
95. Interacţiuni medicamentoase pot avea loc în cazul administrãrii parenterale a miconazolului
concomitent cu un medicament la care acesta le potenţeazã acţiunea, şi anume: A. antiinflamatoare B. antidiabetice orale C. anestezice locale D. antiepileptice E. anticoagulante
96. Clotrimazolul se obţine prin sintezã în urma reacţiei dintre:
A. dietilmetan B. difenilmetan C. o-clorobenzen D. derivat de tiazol sodat
E. derivat de imidazol sodat 97. Clemizolul se obţine prin sintezã în urma reacţiei dintre:
A. o-fenilendiamina B. acid monocloracetic C. pirolidinã
D. 4-clorobenzil E. prolinã
98. Clonidazolul este un antimicotic mult utilizat:
A. ca antiinflamator B. în anestezie
C. ca antihistaminic D. în tratamentul tricomoniazei E. în tratamentul unor infecţii sistemice destul de grave
60
99. 5-Fluorocitozina este un antifungic activ asupra speciilor: A. Candida albicans B. Tricophyton C. Aspergillus D. Cryptococcus neoformans
E. Entamoeba 100. 5-Fluorocitozina este un antifungic activ prin administrare oralã şi utilizat în tratamentul unor
infecţii grave, cum ar fi: A. endocardite B. encefalite
C. enterocolite D. meningite E. candidoze urinare
101. Ciclopiroxolamina are urmãtoarele sinonime:
A. batrafen
B. fluonilida C. bactrafen D. dafnegin E. tinactin
102. Ciclopiroxolamina are acţiune antimicoticã asupra urmãtoarelor tulpini:
A. Trichomonas B. Candida C. Tenia sp. D. Epidermophyton E. Microsporum
103. Batrafenul este utilizat în tratamentul: A. onicomicozelor B. amibelor C. infecţiilor cutanate cu dermatofiţi D. tricomoniazei E. eczeme interdigitalice macerative
104. Batrafenul este un antimicotic utilizat sub diferite forme:
A. soluţii B. pudre C. creme D. ovule
E. perfuzii 105. Tolnaftatul este un antimicotic utilizat în tratamentul micozelor:
A. intravaginale B. tegumentelor C. esofagiene
D. mucoaselor E. sub formã de soluţii, creme sau pudre
106. Buclosamida se obţine prin sintezã în urma reacţiei dintre:
A. acid p-aminosalicilic B. clorurã cuproasã
C. butanol D. butilaminã E. propilaminã
61
107. Buclosamidul are acţiune antimicoticã, fiind utilizat în tratamentul micozelor cu:
A. dermatomicoze
B. infecţii sistemice
C. epidermofiţia interdigitalicã
D. onicomicoze
E. sub formã de perfuzii
108. Lofluocarbanul are acţiune antifungicã fiind eficient:
A. în trichinoze ale aparatului digestiv
B. în candidoze ale tractului digestic
C. în perfuzii
D. sub formã de unguent, pulbere, spray
E. prin administrare oralã
109. Paraclormetoxilenolul are acţiune antifungicã importantã:
A. se utilizeazã în tricofiţie
B. are acţiune analgezicã
C. are şi acţiune antisepticã
D. este un sedativ bun
E. se foloseşte ca antivomitiv
110. Triacetina este un agent antifungic local, cunoscut şi sub urmãtoarele denumiri:
A. akrinol
B. enzactin
C. tinactin
D. fungacetin
E. triacetat de glicerinã
62
6. MEDICAMENTE ANTIMALARICE
Complement simplu
1. Chinina, şi ceilalţi alcaloizi care o însoţesc în produsul vegetal, sunt derivaţi ai:
A. acridinei
B. izochinolinei
C. chinolinei
D. rubanului
E. hidroxi-chinolinei
2. Nucleul chinuclidinic, care intrã în structura chininei este compus dintr-un sistem biciclic hidro-
genat, înrudit cu:
A. piridina
B. piperidina
C. pirimidina
D. pirazina
E. piperazina
3. Chinina, din punct de vedere chimic, este:
A. 6’-etoxi-3-vinil-9-hidroxiruban
B. 6’-propoxi-3-vinil-9-hidroxiruban
C. 6’-fenoxi-3-vinil-9-hidroxiruban
D. 6’-butoxi-3-vinil-9-hidroxiruban
E. 6’-metoxi-3-vinil-9-hidroxiruban
4. Deosebirile existente între chininã şi chinidinã sunt date de asimetria de la:
A. C7
B. C5
C. C8
D. C3
E. C4
5. Pe lângã acţiunea antimalaricã, chinina are şi acţiune:
A. antipireticã
B. anticonvulsivant
C. antiinflamatoare
D. antitusivã
E. antiviroticã
6. Compusul 7-cloro-4-(4’-dietilamino-1’-metilbutilamino)-chinolinã are urmãtoarea denumire:
A. plaquenil
B. miachina
C. ciclochina
D. clorochina
E. amodiachinã
7. Clorochina este unul din cele mai bune medicamente antimalarice:
A. gametocid
B. schizonticid
C. bactericid
D. bacteriostatic
63
E. virustatic
8. Compusul 4-(4’-etil-4’-hidroxietilamino-1’-metilbutilamino)-chinolinã are urmãtoarea denumire:
A. clorochina
B. ciclochina
C. amodiachina
D. pamachina
E. hidroxiclorochina
9. Hidroxiclorochina a fost utilizatã, cu rezultate foarte bune, datoritã toxicitãţii sale mai scãzute, în
controlul şi tratamentul:
A. afecţiunilor digestive
B. afecţiunilor depresive
C. bolilor de colagen
D. afecţiunilor respiratorii
E. bolii Parkinson
10. Compusul 4-[(7-cloro-4-chinolil)-amino]-alfa(dietilamino)-o-crezol are urmãtoarea denumire:
A. amodiachina
B. clorochina
C. ciclochina
D. pamachina
E. hidroxiclorochina
11. Amodiachina are acţiune antimalaricã schizonticidã fiind mai activã decât chinina de:
A. 20 ori
B. 2 ori
C. 6 ori
D. 5 ori
E. 3-4 ori
12. Derivaţii 4-aminochinolinei sunt eliminaţi nemetabolizaţi prin:
A. salivã
B. fecale
C. urinã
D. sânge
E. piele
13. Derivaţii 4-aminochinolinei trebuie administraţi cu prudenţã la pacienţii cu afecţiuni:
A. hepatice
B. digestive
C. de circulaţie
D. cardiace
E. ale pielii
14. S-a observat cã dupã administrare de doze mari, timp îndelungat, a derivaţilor de 4-aminochino-
linã pot apãrea tulburãri grave:
A. renale
B. de piele
C. de circulaţie
D. de vedere
E. cardiace
64
15. Pamachina este un medicament antimalaric de sintezã care acţioneazã asupra:
A. viruşilor
B. gamieţilor
C. schizonţilor
D. merozoiţilor
E. bacteriilor
16. Compusul 6-metoxi-8-(4’-amino-1’-metilbutilamino)-chinolinã are urmãtoarea denumire:
A. ciclochina
B. hidroxiclorochina
C. clorochina
D. pamachina
E. primachina
17. Primachina este cea mai bine toleratã şi cea mai activã substanţã dintre derivaţii 8-aminochi-
nolinei. Este activã asupra:
A. schizonţilor
B. gameţilor
C. formelor exoeritrocitare
D. merozoiţilor
E. bacteriilor
18. S-au obţinut rezultate bune împotriva tulpinilor rezistente la P. vivax prin administrarea unei
doze de 45 mg primachinã şi 300 mg de clorochinã, simultan, o singurã datã pe sãptãmânã,
timp de:
A. 8 sãptãmâni
B. 2 sãptãmâni
C. 4 sãptãmâni
D. 6 sãptãmâni
E. 1 sãptãmânã
19. Compusul 6-metoxi-8-(5’-izopropilaminopentametilamino)-chinolina are urmãtoarea denumire:
A. amodiachina
B. clorochina
C. pamachina
D. pentachina
E. primachina
20. Pentachina are acţiune gametocidã, în special în infecţiile cu P. vivax. Pentru tratamentul cu-
rativ se adminstreazã 0,1 g pe zi, în asociaţie cu:
A. clorochina
B. chinina
C. amodiachina
D. ciclochina
E. chinidina
21. Compusul 6-metoxi-(5’-izopropilamino-izopentilamino)-chinolina are urmãtoarea denumire:
A. clorochina
B. pentachina
C. isopentachina
D. primachina
E. pamachina
65
22. Care este denumirea compusului: 6-metoxi-8-(3’-dietilaminopropil-amino)-chinolinã?
A. plasmocid
B. pamachina
C. pentachina
D. amodiachina
E. clorochina
23. Plasmocidul este un medicament antimalaric cu acţiune gametocidã, utilizat în malaria terţã şi
malaria cuartã. Se administreazã câte 60 mg pe zi, asociat cu:
A. pamachina
B. pentachina
C. primachina
D. mepacrina
E. amodiachina
24. Trebuie evitatã administrarea simultanã a derivaţilor de 8-aminochinolinã cu:
A. mepacrina
B. chinacrina
C. pamacrina
D. pentachina
E. amodiachina
25. Pentru ca nivelurile sanguine sã fie menţinute uniform perioade lungi de timp, datoritã absorb-
ţiei lente, pamachina se foloseşte sub formã de sare, cu solubilitate scãzutã, cu acidul:
A. salicilic
B. benzoic
C. fosforic
D. acetic
E. pamoic
26. Compusul 6-cloro-9-[4-(dietilamino)-1-metilbutilamino)-2’-metoxi-acridinã are urmãtoarea
denumire:
A. primachina
B. chinacrina
C. mepacrina
D. amodiachina
E. pentachina
27. Compusul alfa-2-piperidinil-2,8-bis-(trifluorometil)-4-chinolin-metanol are urmãtoarea denumire:
A. meflochina
B. mepacrina
C. chinacrina
D. primachina
E. pamachina
28. Care este denumirea compusului 2,4-diamino-5-p-clorofenil-6-etil-pirimidinã?
A. mepacrina
B. pamachina
C. primachina
D. pirimetamina
E. meflochina
66
29. Pirimetamina este un medicament antimalaric:
A. asupra merozoiţilor
B. schizonticid eritrocitic
C. asupra formelor exoeritrocitare
D. gametocid
E. bactericid
30. Clorhidratul de N1-(p-clorofenil)-N5-izopropilbiguanid are urmãtoarea denumire:
A. pamachina
B. amodiachina
C. clorproguanil
D. cicloguanil
E. proguanil
31. Denumirea compusului 1-(3,4-diclorofenil)-5-izopropil-biguanid este:
A. clorproguanil
B. proguanil
C. cicloguanil
D. pamachina
E. primachina
32. Activitatea antimalaricã a clorproguanilului este mãritã mult datoritã prezenţei: A. catenei alifatice
B. biguanidului
C. radicalilor metil
D. celui de al doilea atom de clor
E. nucleului aromatic
33. Pamoatul de 4,6-diamino-1-(p-clorofenil)-1,2-dihidro-2,2-dimetiltriazinã are urmãtoarea de-
numire:
A. proguanil
B. cicloguanil
C. clorproguanil
D. primachina
E. pentachina
34. Unele sulfamide sunt utilizate în tratamentul malariei în cazul existenţei unor tulpini rezistente
la antimalaricele clasice, cum ar fi:
A. ftalilsulfatiazolul
B. sulfatiazolul
C. sulfacetamida
D. sulfanilamida
E. sulfadoxina
67
6. MEDICAMENTE ANTIMALARICE
Complement multiplu
35. Sulfamidele, cu durata de acţiune medie sau lungã, au fost utilizate în tratamentul malariei, ele
fiind mai eficiente când sunt administrate în combinaţie cu pirimetamina. Dintre acestea men-
ţionãm:
A. sulfadiazina
B. sulfatiazolul
C. sulfadoxina
D. sulfanilamida
E. sulfalanul
36. Prognanilul are urmãtoarele sinonime:
A. clorproguanil
B. cicloguanil
C. cloroguanid
D. pladmin
E. paludrina
37. Prognanilul are puternicã acţiune antimalaricã fiind:
A. folosit în toate formele de paludism
B. mai activ asupra schizonţilor
C. folosit profilactic şi curativ
D. necesar un tratament de câteva luni
E. necesar un tratament de 1 sãptãmânã
38. Cercetãrile efectuate asupra agenţilor biguanidici şi dihidrotriazinici au pus în evidenţã urmã-
toarele:
A. substituţia unui halogen din poziţia para a nucleului aromatic creşte activitatea
B. derivatul bromurat este mai puţin activ
C. un al doilea atom de clor pe ciclul aromatic creşte activitatea
D. al doilea atom de clor, pe ciclul aromatic, scade toxicitatea
E. al doilea atom de clor, pe ciclul aromatic, creşte toxicitatea
39. În ceea ce priveşte absorbţia, biguanidele sunt absorbite foarte repede, concentrându-se în: A. ficat
B. piele
C. plãmâni
D. splinã
E. rinichi
40. Dintre derivaţii pirimidinei, compusul urmãtor se utilizeazã ca atare sau în combinaţie cu sulfa-
midele:
A. 2,4-diamino-5-metoxibenzil-pirimidina
B. 2,4-diamino-5-(3,4,5-trimetoxibenzil)-pirimidina
C. 2,4-dinitro-5-(3,4,5-trimetoxibenzil)-piridina
D. sulfalan
E. trimetoprim
68
41. Pirimetamina este un antimalaric: A. schizonticid eritrocitic B. gametocid C. schizonticid exoeritrocitic D. bactericid
E. de zece ori mai puternic decât clorochina 42. Pirimetamina este un antimalaric care:
A. este absorbit lent, dar complet, din tractul g.i. B. se concentreazã în ficat, plãmâni, rinichi, splinã C. se eliminã lent prin urinã
D. se adminstreazã oral, o dozã unicã pe sãptãmânã E. se adminstreazã parenteral, la 2 zile
43. Mepacrina are acţiune antimalaricã superioarã chininei fiind:
A. schizonticid B. folosit atât preventiv, cât şi curativ
C. antihelmintic D. antitricomonazic E. puţin folosit deoarece nu coloreazã tegumentele
44. Mepacrina este un derivat al acridinei cunoscut şi sub urmãtoarele denumiri:
A. atebrina
B. mefloquina C. plasmacina D. chinacrina E. clorprognanil
45. Plasmocidul este un antimalaric:
A. cu acţiune gametocidã B. cu acţiune schizonticidã C. utilizat în malaria terţã D. utilizat în dermatologie E. utilizat în malaria cuartã
46. Primachina este consideratã, dintre derivaţii 8-aminochinolonei, ca fiind: A. cel mai puţin toleratã B. cel mai bine toleratã C. fiind de 4-6 ori mai activã decât pamachina D. cea mai eficientã E. activã asupra formelor exoeritrocitare
47. Pamachina este un antimalaric de sintezã care trebuie administrat cu prudenţã deoarece prezintã
toxicitate pronunţatã producând tulburãri: A. gastrointestinale B. cutanate C. hepatice
D. cardiace E. respiratorii
48. Efectele secundare ale derivaţilor de 4 minochinolinã se manifestã prin:
A. ameţealã, anorexie B. crampe abdominale
C. dureri de cap D. prurit şi urticarie E. delir
69
49. Hidroxiclorochina este un antimalaric utilizat, în funcţie de dozã, în:
A. malaria terţã malignã şi benignã
B. afecţiuni reumatismale
C. lupus eritematos
D. tulburãri respiratorii
E. artrita reumatoidã
50. Clorochina este unul dintre cele mai bune antimalarice schizonticide, dar poate fi utilizatã şi în
tratamentul:
A. depresiilor
B. amibiazei
C. asteniei nervoase
D. lambliazei
E. teniazei
51. Derivaţii de 4-aminochinolinã cu acţiune antimalaricã sunt:
A. mepacrina
B. clorochina
C. primachina
D. hidroxiclorochina
E. amodiachina
52. Amodiachina are urmãtoarele sinonime:
A. ciclochina
B. clorochina
C. camoquina
D. mepacrina
E. miachina
53. Chinina, ca şi ceilalţi alcaloizi care o însoţesc, sunt derivaţi ai rubanului; rubanul este alcãtuit
dintr-un nucleu:
A. izochinolinic
B. chinolinic
C. acridinic
D. chinuclidinic
E. nucleele sunt unite printr-o grupare metilenicã
54. Majoritatea agenţilor antimalarici, din punct de vedere al structurii chimice, au la bazã urmãtoa-
rele caracteristici:
A. nucleul tropolonic
B. nucleul chinolinic
C. nucleul dibenzoazepinic
D. nucleul acridinic
E. o grupare metoxi fixatã pe nucleul chinolinic
70
7. MEDICAMENTE ANTINEOPLAZICE
Complement simplu
1. Iperita, din punct de vedere chimic este:
A. iperitã cu azot
B. sulfurã de bis beta-cloroetil
C. azotiperita
D. beta hidroxietilmetilamina
E. alfa hidroximetiletilamina
2. Azotiperitele sunt compuşi mai puţin toxici decât iperita, fiind activi în:
A. leucopenie
B. artritã
C. leucemie
D. tulburãri digestive
E. tratamentul helmintiazelor
3. Clormetina este din punct de vedere chimic:
A. bis beta-hidroxil-metil-amina
B. bis beta-hidroxietl-metil-amina
C. bis beta-cloretil-metil-amina
D. sulfurã de bis beta clor etil
E. bis beta-nitro-etil-amina
4. Clormetina are urmãtoarea structurã chimicã:
A. CH3–N CH2 CH2Cl
CH2 CH2Cl
B. CH3–N CH2 CH2OH
CH3 CH2OH
C. S CH2 CH2OH
CH2 CH2OH
D. HO–N CH2 CH2OH
CH2 CH2OH
E. CH3–N
C3H6OH
C3H6OH
5. Mecanismul de acţiune al clormetinei se explicã astfel:
A. acţioneazã asupra sintezei proteinelor
B. stimuleazã funcţiile organitelor celulare
C. stimuleazã înmulţirea celulelor bolnave
D. întrerupe diviziunea celularã prin mecanism de alchilare
E. nu are acţiune asupra celulelor bolnave
6. Iperita cu azot este un reactiv:
A. monofuncţional
B. bifuncţional
C. nefuncţional
D. polifuncţional
E. trifuncţional
71
7. Triclormetina este o substanţã mai activã decât clormetina deoarece: A. nu are grupãri active B. are douã grupãri active C. are o grupare activã D. are trei grupãri active E. are cinci grupãri active
8. Triclormetina este mult mai activã decât clormetina, dar este mult mai: A. solubilã în apã B. toxicã C. solubilã în alcool D. reactivã E. inertã
9. Clorambucilul este, din punct de vedere chimic: A. acid 4-(bis-betacloretil)-aminofenil-butiric B. acid 4-(bis-betaclormetil)-amino-butiric C. acid 4-(bis beta-cloretil)-aminofenil-propilic D. acid 4-(bis beta-clormetil)-aminofenil-propilic E. acid 2-clormetil-aminofenil-propilic
10. I.O.B82 este un medicament antineoplazic cu urmãtoarea structurã chimicã A. acid 4-(bis beta-cloroetilamino)-benzoic B. acid 4-(bis beta-clormetilamino)-acetic C. acid 3-(bis beta-cloroetilamino)-p toluic D. acid 3-(bis beta-clorometilamino)-toluic E. acid 2-betacloroetilamino-benzensulfonic
11. Din punct de vedere chimic, melfalanul este: A. p-bis-(2-clorometil)-amino-fenol B. p-bis-(2-clorometil)-amino-benzoat de sodiu C. o-bis-(2-clorometil)-amino-alanina D. o-bis-(2-cloroetil)-amino-fenoxid de sodiu E. p-bis-(2-cloroetil)-amino-L-fenilalaninã
12. Materia primã utilizatã pentru obţinerea melfalanului este: A. izopropilamina B. propilamina C. fenilalanina D. alanina E. ftalilalanina
13. Melfalanul are, în structura sa chimicã, un atom de carbon asimetric; dintre izomerii existenţi cel mai activ este izomerul:
A. racemic B. izoster C. dextrogir D. mezomer E. levogir
14. Din ce grupã de medicamente antineoplazice face parte busulfanul? A. derivat ai bis beta-cloretilaminei B. derivaţi ai etileniminei C. derivaţi ai metilhidrazinei D. derivaţi de aziridinã E. esteri ai acidului metansulfonic
72
15. Busulfanul este bine absorbit prin administrare oralã, fiind activ în:
A. boala Hodgkin
B. cancer de sân
C. leucemia cronicã mieloidã
D. cancer de prostatã
E. cancer de piele
16. Procarbazina este un derivat al:
A. metilhidrahidrazinei
D. dimetilhidrazinei
C. fenilhidrazinei
D. fenoximetilhidrazinei
E. hidrazidei acidului acetic
17. Dacarbazina este un medicament antineoplazic utilizat în tratamentul:
A. cancerului de prostatã
B. limfosarcomului
C. mielomului multiplu
D. melanomului malign metastazat
E. epiteliomului
18. Care este denumirea comercialã a urmãtorului compus: 1,3-bis-(2-cloroetil)-1-nitrozouree?
A. procarbazina
B. carmustina
C. dacarbazina
D. melfalan
E. busulfan
19. Dintre derivaţii purinei şi pirimidinei cu acţiune antineoplazicã amintim:
A. melfalan
B. procarbazina
C. carbazina
D. lomustina
E. purinetol
20. Azatioprina, din punct de vedere chimic este:
A. 6-mercaptopurina
B. 6-aminopurin-6-tiol
C. 6-(1-metil-4-nitro-5-imidazolil)-mercaptopurinã
D. 6-(2-metil-4-amino-imidazolil)-purinã
E. 6-(4-metil-5-imidazolil)+mercaptopurina
21. Azatioprina prezintã acţiune antitumoralã asemãnãtoare cu cea a:
A. 6-mercaptopurinei
B. 5-aminouracilului
C. 5-metiluracilului
D. 5-metil-7-aminopurinei
E. 6-metil-bio-purinei
22. Deşi nu are acţiune antitumoralã semnificativã, azatioprina are şi acţiune:
A. anestezicã
B. antiinflamatoare
C. hipnoticã
D. imunosupresivã
E. antibioticã
73
23. Deoarece azatioprina are şi acţiune imunosupresivã, este folositã în:
A. tratamentul virozelor
B. transplant de organe
C. chirurgie
D. anestezie
E. O.R.L.
24. Denumirea comercialã a 2’-desoxi-5-fluorouridinã este:
A. fluorouracil
B. fluoroplex
C. efudex
D. tegafur
E. floxuridina
25. Denumirea comercialã a 5-fluoro-(tetrahidro-2-furanil) este:
A. floxuridina
B. efudex
C. tegafur
D. fluorouracil
E. fluoroplex
26. Care este denumirea comercialã a acidului 4-aminopteroilglutamic?
A. aminopterina
B. acid folinic
C. citarabina
D. tegafur
E. efudex
27. Aminopterina este activã în:
A. leucemia mieloidã
B. cancer mamar
C. cancer de prostatã
D. leucemia acutã
E. dermatite
28. Metotrexatul, din punct de vedere chimic este:
A. acid amino-metil-pteroilglutamic
B. acid 4-amino-N10-metil-pteroilglutamic
C. acid 2-metil-N10-fenil-pteroilaspartic
D. acid 4-metil-N10-amino-pteroilglutamic
E. acid 6-amino-N10-amino-pteroilaspartic
29. Pentru atenuarea fenomenelor toxice produse de antagoniştii acidului folic, se administreazã:
A. citarabina
B. acid folic
C. aminopterinã
D. metilaminopterinã
E. leucovorinã
30. Dactinomicina este un antibiotic cu acţiune antineoplazicã, având la bazã acidul:
A. 5-fenil-4-amino-2-carboxilic
B. 5-metil-2-amino-3-carboxilic
C. 3-fenoxazon-1,9-dicarboxilic
D. 3-fenazon-1,9-dicarboxilic
E. 3-fenoxi-1,9-dicarboxilic
74
31. Daunorubicina este un antibiotic antineoplazic, care face parte dintr-o familie mare şi complexã
numitã:
A. macrolide
B. tetracicline
C. betalactame
D. antracicline
E. polimixine
32. Denumirea comercialã a demetoxidaunorubicinei este:
A. daunoxome
B. idarubicina
C. doxorubicina
D. daunorubicina
E. adriamicina
33. Care este denumirea comercialã a 14-hidroxidaunomicinei?
A. daunoxome
B. epirubicina
C. pirarubicina
D. idarubicina
E. doxorubicina
34. Doxorubicina se obţine prin semisintezã pornind de la:
A. daunorubicina
B. daunoxone
C. dactinomicinã
D. idarubicinã
E. epirubicinã
35. Care este denumirea comercialã a 4-epidoxorubicinei?
A. daunorubicinã
B. doxorubicinã
C. farmorubicinã
D. idarubicinã
E. dactinomicinã
36. Epirubicina se obţine prin semisintezã pornind de la:
A. daunoxone
B. dactinomicina
C. daunorubicinã
D. doxorubicinã
E. idarubicinã
37. Pirarubicina, din punct de vedere chimic este:
A. 4’-tetrahidroxipiranildoxorubicinã
B. 4’-tetrahidropiranildoxorubicinã
C. 4’-hidroxipiranildoxorubicinã
D. 2’-tetrahidroxipiranildoxorubicinã
E. 2’-tetrahidropiranildoxorubicinã
75
38. Pirambicina se obţine prin semisintezã pornind de la:
A. daunorubicina
B. daunoxone
C. epirubicina
D. dactinomicina
E. doxorubicina
39. Pirarubicina este un antibiotic antitumoral utilizat în tratamentul cancerului de.
A. sân metastazat
B. colon
C. prostatã metastazat
D. faringe metastazat
E. piele metastazat
40. Mitomicinele reprezintã un grup de antibiotice izolate din mediile de culturã ale speciei
Streptomyces caespitosus. Dintre ele, din punct de vedere terapeutic prezintã importanţã numai
mitomicina:
A. B
B. N
C. A
D. C
E. P
41. Când mitomicina C suferã un proces de reducere enzimaticã se obţine:
A. etileniminã
B. aziridinã
C. hidrochinonã
D. fluorouracil
E. ciclofosfamidã
42. Mitomicina C este un agent antineoplazic foarte puternic fiind utilã în tratamentul:
A. adenocarcinoamelor
B. sarcoamelor
C. epitelioamelor
D. cirozã
E. cancer de esofag
43. Bleomicinele şi analogii lor se gãsesc în mod natural sub formã de complecşi chetaţi cu cationul:
A. Al3+
B. Cu2+
C. Fe3+
D. Pb2+
E. Hg2+
44. Care este denumirea comercialã a sulfatului de bleocinamida-N1-[3-[(1-feniletil)-amino-propil?
A. dactinomicina
B. daunorubicina
C. mitomicina
D. bleomicina
E. peplomicina
76
45. Printre efectele secundare şi toxicitatea peplomicinei, se pare cã produce:
A. asfixie
B. convulsii tetanice
C. şoc anafilactic
D. efecte teratogene
E. tulburãri psihomotorii
46. Bleomicinamida are urmãtoarea denumire comercialã:
A. dactinomicina
B. peplomicina
C. talisomicina
D. mitomicina
E. bleomicina
47. Streptozocina este un antibiotic cu spectru larg de acţiune utilizat în tratamentul tumorilor de:
A. maligne de pancreas
B. ficat
C. colon
D. sân
E. piele
48. Care este denumirea comercialã a: 2-desoxi-2-(3-metil-3-nitrozo-ureido)-glucopiranozã?
A. mitramicina
B. streptozocina
C. talisomicina
D. peplomicina
E. bleomicina
49. Antramicina este un antibiotic în structura cãruia existã heterociclu benzodiazepinic şi un lanţ
lateral acrilamidic. Are activitate accentuatã în:
A. limfom
B. sarcom
C. carcinom
D. mielom multiplu
E. leucemie
50. Activitatea antramicinei este atribuitã unui complex cu acizii nucleici stabili
A. streptonigrina - ADN
B. antramicinã - ADN
C. mitramicinã - ARN
D. metilantramicinã - ADN
E. talisomicina - ARN
51. Angucidinele sunt antibiotice de urgenţã, care pe lângã multitudinea de activitãţi biologice,
manifestã şi activitate:
A. antiinflamatoare
B. antiasmaticã
C. antitumoralã
D. anticonvulsivantã
E. antimicoticã
77
52. Rubiginona B2 este o angucidinã simplã, cu structurã aromaticã. În ciuda acestei structuri
simple, au o activitate de potenţare a citotoxicitãţii:
A. vincristinei
B. 5-fluorouracilului
C. activitãţii ciclofosfamidei
D. procarbazinei
E. busulfanului
53. Din grupa antibiotocelor cu structurã de benzo [a] naftatenchinonã fac parte şi:
A. rubiginona
B. prodimicinele
C. tetrangulolul
D. antramicina
E. bruneomicina
54. Dintre angucidine şi anguciclinone, cu caracter puternic aromatic, de tip tetrangomicin, menţionãm:
A. acvaiamicina
B. homatorubicina
C. emicina
D. jadomicina
E. clortetrangulol
55. Homatorubicinele sunt antibiotice antitumorale, care cresc citotoxicitatea colehicinei asupra
celulelor neoplazice în:
A. limfosarcom
B. limfom
C. sarcom
D. carcinom
E. adenom
56. Landomicina A are molecula cu cel mai lung lanţ desoxizaharidic; are acţiune antitumoralã
remarcabilã, în special în cancerul de:
A. sân
B. sânge (leucemie)
C. prostatã
D. faringe
E. colon
57. Cei mai importanţi agenţi antitumorali izolaţi din plante sunt alcaloizii din specii de Vinca, ei
acţionând asupra fusului de diviziune, distrugându-l, oprind ireversibil mitozele în:
A. metafazã
B. telofazã
C. anafazã
D. interfazã
E. profazã
58. Vicristina este un alcaloid extras din Vinca sp. utilizat în tratamentul:
A. sarcomului
B. leucemiei acute
C. limfomului
D. carcinomului
E. adenomului
78
59. Denumirea comercialã a desacetilvinblastinamidei este: A. elipticina B. navelbine C. vindesina D. vincristina E. vinorelbina
60. Care este denumirea comercialã a 5’-noranhidrovinblastinei? A. navelbina B. vincristina C. vindesina D. elipticina E. vinorelbina
61. Elipticina este un alcaloid izolat din diferite specii de: A. Actinomycetes B. Streptomyces C. Vinca D. Ochrosia E. Penicillium
62. Colchicina este un alcaloid cu acţiune antitumoralã izolat din Colchicum autumnale. Astãzi nu este folositã în acest scop, principala sa utilizare constã în combaterea crizelor de:
A. tuse B. gutã C. epilepsie D. delirium tremens E. reumatism
63. Denumirea comercialã a N-dezacetil-N-metilcolchicina este: A. demecolcina B. izocolchicina C. navelbina D. eldisine E. catarantina
64. Care este denumirea comercialã a 1,1-dicloro-2-(o-clorofenil)-2-(p-clorofenil)-etan? A. teslac B. niagestin C. mitotan D. testolactona E. megace
65. Mitotanul este unic printre agenţii antitumorali pentru efectul sãu foarte selectiv. Este indicat numai în tratamentul:
A. sarcomului inoperabil B. mielomului C. limfomului inoperabil D. limfosarcomului E. carcinomului corticosuprarenal inoperabil
66. Denumirea comercialã a propionatului de 17-beta-hidroxi-2-alfa-metil-5-alfa-androstan-3-onã este: A. megace B. lysodren C. teslac D. dromostanolon E. megestrol
79
67. Dromostanolonul este un hormon androgen semisintetic indicat în tratamentul cancerului de:
A. colon
B. sân
C. prostatã
D. suprarenalã
E. piele
68. Denumirea comercialã a 1-dehidrotestolactonei este:
A. testolactona
B. drolban
C. dromostanolon
D. lysodren
E. miagestin
69. Testolactona este un agent antitumoral folosit în tratamentul paliativ al cancerului de:
A. colon
B. piele
C. sân
D. faringe
E. prostatã
70. Acetatul de megestrol este indicat în tratamentul paliativ al:
A. mielomului multiplu
B. adenomului de prostatã
C. cancerului de colon
D. limfosarcomului
E. carcinomului de sân
71. Tamoxifenul este un compus derivat de la Clomifen, indicat în:
A. mielomul multiplu
B cancerul de prostatã
C. cancerul de colon
D. cancerul de sân hormonodependent
E. limfom
72. Dintre imunostimulantele cu structuri chimice mai simple s-au obţinut rezultate mai bune cu:
A. nolvadex
B. levamisol
C. megestrol
D. tiloron
E. teslac
73. Tiloronul este un compus cu activitate imunostimulantã, stimulând producerea de:
A. interferon
B. levamisol
C. tiloron
D. teslac
E. tamoxifen
80
7. MEDICAMENTE ANTINEOPLAZICE
Complement multiplu
74. Clormetina este un agent antitumoral având urmãtoarele denumiri comerciale:
A. mustargen
B. metotrexat
C. mecloretamina
D. melfalan
E. azotiperitã
75. Clormetina se obţine în urma reacţiei dintre:
A. metilaminã
B. oxid de etilenã
C. clorurã de tionil
D. clorurã de sulfuril
E. etilaminã
76. Clormetina este o substanţã foarte iritantã pentru:
A. piele
B. mucoase
C. stomac
D. ochi
E. rinichi
77. În ceea ce priveşte mecanismul de inactivare al clormetinei, ambele catene ale sale se trans-
formã intramolecular în:
A. carboniu (foarte activ)
B. sare de imoniu (instabil)
C. derivat de etilondiaminã (inactiv)
D. carbocation (foarte activ)
E. aminoalcool (inactiv)
78. Clormetina, în soluţie apoasã se poate dimeriza, cu formarea unui derivat de piperazinã inactiv,
astfel:
A. clorhidrat de N,N’-dietildiclormetilpiperaziniu
B. clorhidrat de N,N’-dimetildicloroetilpiperaziniu
C. clorhidrat de N,N’-izopropilcloroetilpiperaziniu
D. clorhidrat de N,N’-dimetilhidroxietilpiperaziniu
E. clorhidrat de N, N’-dipropilclorometilpiperaziniu
79. Clormetina este eficientã în tratamentul:
A. cancerului de prostatã
B. leucemiei
C. carcinomului bronşic
D. limfosarcomului
E. cancerului de sân
80. Clometin N-oxid are urmãtoarele denumiri comerciale:
A. sinalost
B. trimian
C. mitomen
D. mitromin
E. leukeran
81
81. Clormetin N-oxidul este utilizat în tratamentul:
A. sarcomului
B. mielomului
C. cancerului mamar
D. limfomului
E. leucemiei
82. Care sunt denumirile comerciale ale 2,2,2-tricloroetilaminã?
A. mustargen
B. mitomen
C. trimian
D. sinalost
E. triclormetina
83. Denumirea comercialã a acidului p-(di-2-cloroetil)-aminofenil-butiric este:
A. sinalost
B. clorambucil
C. mitomen
D. leukeran
E. cloraminofen
84. Clorambucilul se obţine prin reacţia dintre:
A. acid p-aminofenilbutiric
B. acid p-nitrofenilpropionic
C. etilenoxid
D. metilenoxid
E. clorurã de tionil
85. În timpul tratamentului cu clorambucil pot apãrea fenomene secundare manifestate prin:
A. agranulocitozã
B. limfopenie
C. alopecie
D. neutropenie
E. surditate
86. Denumirea comercialã a acidului bis-(2’-cloroetil)-amino-4-metilbenzoic este:
A. uracilost
B. alkirom
C. alkeran
D. I.O.B - 82
E. melfalan
87. Denumirea comercialã a p-bis (2-cloroetil)-amino-L-fenilalaninã este:
A. melfalan
B. mustargen
C. alkeran
D. mitomen
E. sarcolizinã
88. În timpul tratamentului cu melfalan apar fenomene secundare ca:
A. leucopenie
B. trombocitopenie
C. alopecie
D. agranulocitozã
E. surditate
82
89. Care este denumirea comercialã a 2,6-dihidroxi-5-bis (2-cloroetil)-amino-pirimidinã?
A. uramustin
B. uracil-mustard
C. alkeran
D. melfalan
E. uracilost
90. Uramustinul se obţine în urma reacţiei dintre:
A. 5-aminouracil
B. 5-metiluracil
C. clorurã de sulfuril
D. etilenoxid
E. clorurã de tionil
91. Ciclofosfamida este un agent antitumoral având urmãtoarele denumiri comerciale:
A. uracilost
B. cytoxan
C. alkeran
D. clafen
E. endoxan
92. Ciclofosfamida se obţine prin reacţia dintre:
A. etanolaminã
B. butilamina
C. bis-2-(cloroetil)-fosforamida
D. bis-(2-clorometil)-fosforamida
E. propanolaminã
93. Ciclofosfamida este un agent antitumoral utilizat în tratamentul:
A. mielomului multiplu
B. sarcomului
C. limfomului
D. leucemiei
E. adenomului
94. Denumirea comercialã a 1,6-bis-(2-cloroetilamino)-1,6-di-desoxi-D-manitol este:
A. ifosfamida
B. citoxan
C. manomustin
D. endoxan
E. degranol
95. Manomustinul este utilizat în tratamentul:
A. leucemiei
B. mielomului
C. limfosarcomului
D. angiomului
E. limfogranulomatozei
96. Dintre agenţii antitumorali care conţin în structura lor grupãri etileniminice amintim:
A. trietilenmelamina
B. inproquon
C. tepa
D. tiotepa
E. alkeran
83
97. Denumirea comercialã a 2,4,6-trietienimino-1,3,5-triazinã este:
A. tretamina
B. T.E.M.
C. alkirom
D. trietilenmelaminã
E. uracilost
98. Tretamina este un medicament antineoplazic utilizat în tratamentul:
A. sarcomului
B. leucemiei cronice
C. limfomului
D. bolii Hodgkin
E. adenomului
99. Hexametilolmielamina este un derivat de melaminã care nu are în moleculã grupãri aziridinice.
Este cunoscut şi sub denumirea:
A. cealysin
B. ifosfamida
C. cilag 61
D. degranol
E. tretamina
100. Improquonul se obţine în urma reacţiei dintre:
A. tetraclorochinonei
B. tetrabromochinonei
C. etileniminã
D. acid p-aminofenilacetic
E. propoxid de sodiu
101. Care este denumirea comercialã a 2,3,5-trietileniminobenzochinonei?
A. triaziquon
B. improquon
C. trenimon
D. E-39
E. tretamina
102. Triaziquonul este indicat în tratamentul:
A. limfoblastomului
B. limfosarcomului
C. leucemiei mieloide
D. cancerului ovarian şi mamar
E. epiteliomului
103. T.E.P.A. are o puternicã acţiune antineoplazicã, fiind întrebuinţat în tratamentul unei largi
varietãţi de cancer, cu rezultate bune în special în cancerele de:
A. sân
B. ovarian
C. bronşic
D. mielom
E. adenom
84
104. Care este denumirea comercialã a N, N’,N’’- trietilentiofosforamidei?
A. T.E.P.A.
B. trenimon
C. T.S.P.A.
D. improquon
E. girostan
105. Tiotepa este un medicament antineoplazic alchilant polifuncţional, fiind mai activ decât
T.E.P.A. Este indicat în diferite forme de cancer printre care.
A. cancerele de sân, ovar,prostatã
B. boala Hodgkin
C. sarcom
D. mielom
E. leucemia mieloidã
106. Dintre esterii acidului metansulfonic compusul 1,4-bis-(metilsulfonil-oxi)-butanul are urmã-
toarele denumiri comerciale:
A. busulfan
B. girostan
C. citosulfan
D. myleran
E. trenimon
107. Denumirea comercialã a compusului 1-metil-2-(p-izopropil-carbamoilbenzil)-hidrazina este:
A. procarbazina
B. ibenzmetizina
C. natulan
D. myleran
E. trenimon
108. Procarbazina se obţine prin condensarea urmãtoarelor componente:
A. esterul metilic al acidului p-brommetilbenzoic
B. acidul p-brommetilbenzoic
C. N-metil-N,N’-bis-benziloxicarbonilhidrazina
D. benziloxicarbonil-hidrazina
E. acetoxibenzilhidrazinã
109. Procarbazina are activitate antineoplazicã foarte bunã fiind utilizatã în:
A. boala Hodgkin
B. mieloame
C. leucemie
D. sarcoame
E. adenoame
110. Dintre derivaţii de n-alchil-n-nitrozuree o importanţã deosebitã o are:
A. Pirocarbazina
B. 1,3-bis-(2-cloroetil)-1-nitrozouree
C. dacarbazina
D. carmustina
E. myleran
85
111. Datoritã capacitãţii sale de a traversa bariera sânge-creier, carmustina este folositã în trata-
mentul:
A. carcinoamelor
B. epitelioamelor
C. tumorilor creierului
D. bolii Hodgkin
E. limfoame
112. 6-Mercaptopurina este folositã pentru tratarea leucemiei acute la copii. Ca efecte toxice apar:
A. leucopenie
B. iritaţii
C. trombocitopenii
D. dermatite
E. fenomene alergice
113. Denumirea comercialã a 6-(1-metil-4-nitro-5-imidazolil)-mercaptopurinã este:
A. carmustina
B. azatioprina
C. lomustina
D. imuran
E. thioguanina
114. Denumirea comercialã a compusului 5-fluoro-2,4-(1H,3H)-pirimidindionã este:
A. fluoroplex
B. imuran
C. fluorouracil
D. carmustin
E. efudex
115. 5-Fluorouracil este folosit pentru tratarea diferitelor forme de cancer, de exemplu:
A. carcinomul superficial al celulelor bazale
B. cancer de colon
C. keratoze premaligne
D. cancer de rect
E. limfom
116. Tegafur este un chimioterapic folosit în tratamentul unor forme de cancer. Efectele secundare
se manifestã prin:
A. tulburãri gastrointestinale
B. tulburãri hepatice
C. anemie
D. agitaţie
E. alopecie
117. Citarabina este indicatã în tratamentul leucemiei acute la copii şi adulţi. În urma tratamentului
apar efecte secundare destul de grave ca:
A. dermatite
B. leucopenie
C. trombocitopenie
D. fenomene alergice
E. anemii severe
86
118. Denumirea comercialã a acidului 4-amino-N10-metilpteroil-glutamic este:
A. ametopterina
B. aminopterina
C. acid folic
D. metotrexat
E. metilaminopterina
119. Pentru atenuarea fenomenelor toxice sistemice se intervine cu administrarea de:
A. aminopterina
B. leucovorinã
C. acid N5-forniltetrahidrofolic
D. acid folinic
E. citarabina
120. Dactinomicina este o izoactinomicinã cu urmãtoarea secvenţã de aminoacizi:
A. L-treoninã
B. D-valinã
C. L-prolinã
D. N-metilalanina
E. L-metilvalinei
121. Utilizând dactinomicina s-au obţinut rezultate bune în tratamentul.
A. cirozei
B. mielomului multiplu
C. limfosarcomului
D. carcinomului rezistent la metrotrexat
E. bolii Hodgkin
122. Unul dintre antibioticele, care face parte din antracicline obţinut prin fermentarea culturilor de
Streptomyces peuceticus are urmãtoarele denumiri comerciale:
A. daunomicina
B. daunorubicina
C. cerubidin
D. dactinomicina
E. rubidomicina
123. Daunorubicina este alcãtuitã din:
A. daunomicinona (aglicon)
B. un derivat tetrahidroantracenchinonic
C. daunozamina (desozaminã)
D. 3-amino-5-metil-2,3-didesoxi-L-lixoza
E. D-eritralozaminã
124. Daunorubicina este folositã în tratamentul:
A. leucemiei
B. cirozei
C. bolii Hodgkin
D. cancerului de sân
E. sarcomului
125. Daunombicina deşi este mai puţin toxicã decât alte medicamente antineoplazice are urmã-
toarele efecte secundare:
A. aplazie medularã
B. fenomene convulsivante
C. agitaţie
87
D. accidente cardiovasculare
E. stomatitã ulceroasã
126. Mitramicina, antibiotic antitumoral, este cunoscut şi sub denumirea de:
A. mitomicina
B. mithracin
C. acid aureolic
D. plicamicinã
E. bleomicinã
127. În structura chimicã a mitramicinei intrã urmãtoarele componente:
A. cromomicina
B. olivoza
C. D-micaroza
D. daunozamina
E. eritraloza
128. Care este denumirea comercialã a 2-desoxi-2-(3-metil-3-nitrozoureido)-glucopiranozã?
A. mitracin
B. streptozocina
C. talisomicina
D. zanosar
E. blenoxan
129. Talisomicina este un antibiotic antitumoral indicat în:
A. tumori testiculare
B. reticulosarcoame
C. limfoame
D. melanoame diseminate
E. boala Paget
130. Streptozocina este:
A. D-micarozã
B. D-glucozaminã
C. olivoza
D. olivoza având gruparea N-metilnitrozouree
E. carbinolaminã
131. Antramicina este un antibiotic izolat din Streptomyces refuineus, având în structurã:
A. un heterociclu benzodiazepinic
B. un nucleu acridinic
C. catena lateralã având 5-6 atomi de carbon
D. un lanţ lateral acrilamidic
E. nucleu oxazolidinic
132. Antramicinele A şi B conţin în structura lor:
A. un rest de L-ramnozã
B. legãturã de -glicozidicã
C. agliconi
D. micarozã
E. olivozã
88
133. Agliconii din antramicinele A şi B sunt anguciclinone cunoscute sub denumirea de:
A. bruneomicinã
B. ochromicinonã
C. mitomicinã
D. mitramicinã
E. 3-desoxirabelomicinã
134. Grupul de antibiotice benzo [a] antrachinonice este reprezentat de:
A. tetrangomicinã
B. rubiginona
C. tetrangulol
D. benzantrina
E. urdamicina
135. Cei mai simpli agenţi antitumorali izolaţi din plante sunt alcaloizii din specii de vinca, şi anume:
A. vincristina
B. vinblastina
C. vinrosidina
D. vinleurosina
E. vindolina
136. Vinblastina are molecula alcãtuitã din:
A. carbometoxivelbanamina
B. un nucleu indolic
C. vindolina
D. un nucleu de dihidroindolic
E. benzodiazepinã
137. Vinblastina este unul din cei mai eficienţi agenţi în:
A. boala Hodgkin
B. limfosarcom
C. reticulosarcom
D. micoze fungice
E. epiteliom
138. Care este denumirea comercialã a compusului 1,1-dicloro-2-(o-clorofenil)-2-(p-clorofenil)-etan?
A. drolban
B. teslac
C. negace
D. mitotan
E. lysodren
139. Tamoxifenul se obţine în urma reacţiei dintre:
A. 2-etildeoxibenzoinei
B. 2-etil-metil-benzoinã
C. beomurã de 4-[(2-N,N-dimetilamino)-etoxi]-fenil-magneziu
D. bromurã de 2-dimetilamino-fenil
E. sarea de sodiu a acidului etil-metil-benzoic
140. Tamoxifenul este un compus derivat de la Clomifen. Prezintã izomerie E şi Z:
A. izomerul Z este antiestrogenic
B. izomerul Z este estrogenic
C. ambii izomeri sunt antiandrogenici
D. izomerul E este estrogenic
E. izomerul E este antiestrogenic
89
141. În organism, clormetina acţioneazã prin ionii de etilenimoniu şi carbocationii pe care îi
formeazã, intrând în reacţie cu grupele active ale substanţelor proteice:
A. -OH,NH2
B. -NH2,-COOH
C. -SH,-COOH
D. -CO2,-SH
E. -H2S,-NO2
142. Clormetina este un agent alchilant care intrã în reacţie cu grupele active ale substanţelor
proteice formând mai multe tipuri de legãturi:
A. duble legãturi conjugate
B. legãturi în cruce
C. legãturi simple
D. cross-linking
E. legãturi coordinative
143. Tretamina se preparã prin condensarea:
A. clorurii de cianuril cu aziridina
B. clorurii de benzoil cu aziridina
C. trei molecule de clorcian (polimerizare) cu aziridina
D. clorurii de acetil cu aziridina
E. clorurii de etil cu aziridina
144. E39 (Improguan) rezultã prin tratarea urmãtoarelor materii prime cu etileniminã şi propoxid de
sodiu:
A. cloranilul
B. tetraclorochinonei
C. bromanilului
D. tetrabromachinonei
E. tetrahidroxichinonei
145. Tretamina prezintã unele avantaje faţã de azotiperite:
A. se administreazã pe cale oralã
B. se poate face tratament ambulatoriu
C. efectele toxice sunt reduse
D. la administrare i.v. nu dã reacţii vezicante locale
E. este volatilã
146. Triaziquonul, faţã de celelalte citostatice, prezintã unele avantaje:
A. la doze foarte mici efectul este foarte puternic
B. acţiune rapidã, utilã în prevenirea apariţiei metastazelor, postoperator
C. spectru de acţiune larg pe tumorile maligne
D. efectuarea unui tratament ambulatoriu
E. administrare prin inhalare
147. În organism procarbazina se metabolizeazã trecând în substanţe care au putut fi identificate în
plasma şi urina bolnavilor trataţi:
A. azoderivatul procarbazinei
B. izopropilamida acidului tereftalic
C. izopropilamida acidului ftalic
D. nitroderivatul procarbazinei
E. izopropilamina acidului benzoic
90
148. Etiluretanul este uneori folosit în tratamentul leucemiei şi mielomului multiplu, dar dacã este
administrat intraperitoneal produce:
A. vindecare rapidã
B. tumori pulmonare multiple
C. are acţiune cancerigenã netã
D. remisiuni sau ameliorãri
E. iritaţii la locul administrãrii
149. În formula de structurã a mitomicinelor se pot distinge anumite grupe cunoscute pentru
acţiunea lor citostaticã, şi anume o grupã:
A. hidroxil
B. chinonicã
C. etilen iminicã
D. uretan
E. alcoxi
150. Doxorubicina este un derivat al daunorubicinei:
A. 12-hidroxilat
B. grupa CH3CO– de la C9 este înlocuitã cu HO–CH2–CO–
C. acetilat la C4
D. metilat la C9
E. 14-hidroxilat
151. Bleomicinele au structurã glicopeptidicã, conţin sulf şi, în stare brutã cupru. Din cele 16
bleomicine, bleomicina A2, prin hidrolizã acidã, pune în libertate:
A. douã tripeptide, dintre care una conţine sulf
B. o serie de aminoaizi
C. L-treonina, L-beta-aminoalanina, beta-carboxihistidina
D. un polizaharid necunoscut
E. un dizaharid format din L-glucozã şi 3-O-carbamoil-D-manozã
152. Depostatul (Gestonoron caproat) este hormon progestativ de semisintezã cu acţiune inhibi-
toare asupra:
A. carcinomului uterin
B. carcinomului mamar
C. epiteliomului
D. melanomului
E. adenomului de prostatã
153. Clortrianisenul (TACE) este un hormon estrogen nesteroidic indicat în:
A. cancer de prostatã
B. cancerul vezicii urinare
C. cancer mamar
D. mielom E. tulburãri climacterice şi suprimarea lactaţiei
91
RĂSPUNSURI
1. MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL TUBERCULOZEI
Complement simplu
1. C
2. E
3. A
4. C
5. B
6. D
7. C
8. E
9. A
10. D
11. B
12. C
13. A
14. D
15. E
16. B
17. C
18. A
19. D
20. E
21. A
22. C
23. D
24. B
25. E
26. A
27. C
28. D
29. B
30. E
31. A
32. C
33. D
34. B
35. E
36. A
37. C
38. D
39. B
40. E
Complement multiplu
41. ABCD
42. BCE
43. ACE
44. ACE
45. AE
46. BD
47. BDE
48. ABCD
49. BCDE
50. ACE
51. ACE
52. ABC
53. CDE
54. CDE
55. ADE
56. ABCE
57. BE
58. BDE
59. BDE
60. ACDE
61. ACDE
62. ABC
63. CDE
64. ABCD
65. BCDE
66. CDE
67. BCDE
68. ABCE
69. AE
70. BD
71. ACE
72. ACDE
73. BCE
74. ABC
75. ABDE
76. ABCE
77. BCD
78. BDE
79. ACDE
80. ACE
81. AB
82. AC
2. MEDICAMENTE ANTIHELMINTICE
Complement simplu
1. C
2. A
3. D
4. B
5. E
6. C
7. A
8. D
9. B
10. E
11. D
12. B
13. E
14. C
15. A
16. D
17. B
18. E
19. C
20. A
21. B
22. E
23. C
24. A
25. D
26. B
27. E
28. C
29. A
30. D
92
Complement multiplu
31. BD
32. BD
33. BDE
34. ACE
35. AE
36. BDE
37. BCDE
38. BE
39. ACDE
40. BDE
41. BDE
42. AE
43. ADE
44. BE
45. AE
46. ABCD
47. BCDE
48. BE
49. CD
50. ACE
51. DE
52. BCDE
53. CE
54. AB
55. CD
56. CE
57. DE
58. BCE
59. CE
60. ABCD
61. BDE
62. BCDE
63. ABCD
64. AE
65. ABCD
66. BD
67. ABC
68. BD
69. ACE
70. ACDE
71. ACE
3. MEDICAMENTE ANTIAMIBIENE
Complement simplu
1. C
2. E
3. A
4. D
5. B
6. C
7. E
8. A
9. D
10. B
11. C
12. E
Complement multiplu
13. AE
14. ABC
15. BCDE
16. ABDE
17. BCD
18. BD
19. BDE
20. ACDE
21. ABC
22. AE
23. ACE
24. ABCD
4. MEDICAMENTE ANTIVIRALE
Complement simplu
1. D
2. B
3. E
4. C
5. A
6. D
7. B
8. E
9. C
10. A
14. A
15. D
16. B
17. E
18. C
19. A
20. D
21. A
22. D
23. B
27. D
28. B
29. E
30. C
31. C
32. A
33. D
34. B
35. E
36. C
40. E
41. B
42. B
43. E
44. C
45. A
46. D
47. B
48. E
49. C
93
11. E
12. E
13. C
24. E
25. C
26. A
37. A
38. D
39. B
50. A
51. D
52. B
Complement multiplu
53. BE
54. ACDE
55. ACDE
56. AE
57. BE
58. ACDE
59. BCDE
60. BCE
61. BDE
62. AE
63. BD
64. ACE
65. AD
66. CE
67. BCDE
68. BDE
69. CE
70. CE
71. BD
72. ABCD
73. BCDE
74. ABCD
75. CE
76. BD
77. ABCD
78. ACE
79. BCDE
80. ACD
81. BC
82. ABCD
83. ABD
84. BCD
85. ABCD
86. ABC
87. CD
88. ABD
89. BCDE
90. AC
91. BCDE
92. ABCD
93. CDE
94. ACD
95. ABDE
96. ABCE
97. BCDE
98. AD
99. CDE
100. BCDE
101. BCDE
102. AC
103. ACE
104. ACD
105. AE
106. BC
107. BCDE
108. ABC
109. ABC
110. ABD
5. MEDICAMENTE ANTIFUNGICE ŞI ANTITRICOMONAZICE
Complement simplu
1. B
2. D
3. A
4. C
5. E
6. B
7. D
8. A
9. C
10. E
11. D
12. B
13. A
14. C
15. E
16. B
17. D
18. A
19. C
20. E
21. E
22. C
23. A
24. D
25. B
26. E
27. C
28. A
29. C
30. E
31. A
32. D
33. B
34. E
35. C
36. A
37. D
38. B
39. E
40. C
41. C
42. A
43. D
44. B
45. E
46. C
47. A
48. D
49. B
50. E
51. C
52. A
Complement multiplu
53. BDE
54. ABDE
68. ACDE
69. ACE
83. BD
84. BDE
98. ACE
99. AD
94
55. BD
56. ABCD
57. ACE
58. ACE
59. BDE
60. ABCD
61. BDE
62. ABC
63. BCD
64. ADE
65. ACE
66. ABC
67. ABD
70. ACDE
71. ACD
72. ABCD
73. BD
74. BDE
75. BCDE
76. ADE
77. BCDE
78. ABE
79. ACE
80. ACE
81. ACDE
82. ABC
85. ACE
86. BCDE
87. BCDE
88. BC
89. ACE
90. BDE
91. ABCD
92. ABDE
93. ABCD
94. ACDE
95. BDE
96. BCE
97. ABCD
100. ADE
101. ACD
102. BDE
103. ACE
104. ABCD
105. BDE
106. ABCD
107. ACD
108. BD
109. AC
110. BDE
6. MEDICAMENTE ANTIMALARICE
Complement simplu
1. D
2. B
3. E
4. C
5. A
6. D
7. B
8. E
9. C
10. A
11. E
12. C
13. A
14. D
15. B
16. E
17. C
18. A
19. D
20. B
21. C
22. A
23. D
24. B
25. E
26. C
27. A
28. D
29. B
30. E
31. A
32. D
33. B
34. E
Complement multiplu
35. ACE
36. CDE
37. ABCD
38. ACE
39. ACDE
40. BE
41. ACE
42. ABCD
43. ABCD
44. AD
45. ACE
46. BCDE
47. ACD
48. ABCD
49. ACE
50. BDE
51. BDE
52. CE
53. BDE
54. BDE
95
7. MEDICAMENTE ANTINEOPLAZICE
Complement simplu
1. B
2. C
3. C
4. A
5. D
6. B
7. D
8. B
9. A
10. C
11. E
12. C
13. E
14. E
15. C
16. A
17. D
18. B
19. E
20. C
21. A
22. D
23. B
24. E
25. C
26. A
27. D
28. B
29. E
30. C
31. D
32. B
33. E
34. A
35. C
36. D
37. B
38. E
39. A
40. D
41. C
42. A
43. B
44. E
45. D
46. C
47. A
48. B
49. E
50. D
51. C
52. A
53. B
54. E
55. D
56. C
57. A
58. B
59. C
60. E
61. D
62. B
63. A
64. C
65. E
66. D
67. B
68. A
69. C
70. E
71. D
72. B
73. A
Complement multiplu
74. ACE
75. ABC
76. BD
77. BDE
78. BD
79. BCD
80. CD
81. CE
82. CDE
83. BDE
84. ACE
85. BD
86. BD
87. ACE
88. ABD
89. ABE
90. ADE
91. BDE
92. CE
93. ACD
94. CE
95. ACE
96. ABCD
97. ABD
98. BD
99. AC
100. ABCE
101. AC
102. ABCD
103. ABC
104. CE
105. ABE
106. ACD
107. ABC
108. AC
109. ACD
110. BD
111. CDE
112. AC
113. BD
114. ACE
115. ABCD
116. ABCE
117. BCE
118. ADE
119. BCD
120. ABCE
121. BCDE
122. ABCE
123. ABCD
124. ACE
125. ADE
126. BCD
127. ABC
128. BD
129. ABDE
130. BD
131. AD
132. ABC
133. BE
134. AC
135. ABCD
136. ABCD
137. ABCD
138. DE
139. AC
140. AD
141. ABC
142. BD
143. AC
144. ABCD
145. ABCD
146. ABCD
147. AB
148. BC
149. BCD
150. BE
151. ABCE
152. ABE
153. ABCE
![[] Curs 1- 15 - tehnica farmaceutica - anul III, semestrul II (1).doc](https://img.pdfslide.net/doc/110x75/55cf9b59550346d033a5b3a5/wwwfisierulmeuro-curs-1-15-tehnica-farmaceutica-anul-iii-semestrul.jpg)
