8/18/2019 Civilmmm

1/7

1. Principalele principii ale dreptululi civilb) Principiul libertăţii contractuale. Potrivit acestui principiu fecare subiect de drept civilpoate să-şi aleagă singur persoana cu care să încheie actul juridic civil şi să stabilească singurcondiţiile contractuale. Astel conorm art.. 1 alin !. civ" # persoanele f$ice şi juridice sîntlibere să-şi stabilească pe ba$ă de contract drepturi şi obligaţii sau orice alte condiţii dacă nucontravin legii%. Art.. &&' alin. 1( !. civ.( stabileşte că" # părţile pot încheia liber( în limitele

normelor imperativr de drept contracte şi stabili conţinutul lor ... %. )e la acest principiue*istă şi unele e*epţii. +ste ca$ul cînd părţilor le este impusă încheierea unor categorii decontracte( împotriva voinţei lor. Astel art.. &&' alin. din !onstituţie stabileşte că" #obligareala încheierea unui contract este inter$isă( cu e*epţia ca$ului cînd obligaţia de a contracta esteprevă$ută de lege sau dacă decurge dintr-o obligaţie asumată benevol%. )eci( o primă limită aacestui principiu este atunci cînd e*istă o prevedere legală în acest sens. )e e*.( ,egea cuprivire la asigurarea obligatorie a transportatorilor aţă de călători. a doua limită este cea denatură contractuală. )e e*.( cînd părţile au prevă$ut printr-un antecontract obligaţia de a

 încheia un anumit contract.2. Delimitarea de dreptul constituţional. )reptul constituţional este ramura de drept

care conţine norme undamentale pentru e*istenţa şi dăinuirea statului de drept din care se

inspiră celelalte ramuri de drept( inclusiv dreptul civil. ntre dreptul civil şi dreptulconstituţional e*istă deosebiri dar şi asemînări sub mai multe planuri" ---a. !onstituţia conţinenorme care consacră principii ale dreptului civil cum ar f( de e*. principiul egalităţii în aţalegii. --- b. Principalele drepturi şi libertăţi sînt consacrate de legea undamentală. --- c./ubiectele raportului de drept constituţional de regulă se a0ă pe po$iţii de subordonare

 juridică( în dreptul civil părţile se a0ă pe po$iţii de egalitate. --- d. ajoritatea raporturilor dedrept constituţional sînt nepatrimoniale( spre deosebire de cel civil unde sînt patrimoniale. ---e. 2ormele de drept constituţional cer subiectelor sale o calitate specială 3 organ de stat oricetăţean( în dreptul civil doar simpla calitatea de persoană f$ică sau juridică. --- . 2ormeledreptului constituţional sînt imperative. ---g. )reptul constituţional cunoaşte sancţiunispecifce( cum ar f suspendarea din uncţie ce nu presupune un process

3. !ondi4iile consim4ămîntuluiPentru a f valabil consim4ămîntul( trebuie să îndeplinească următoarele condiţii"

d.5 /ă fe neviciat. ,egea cere ca ormarea voinţei să fe liberă( neîn0uenţată( nealterată princea ce numim vicii de consimţăm6nt. 7iciile de consimţăm6nt sînt" eroarea( dolul 8sauviclenia5( violenţa şi le$iunea.--- Dolul constă în inducerea în eroare a unei persoanei prin utili$area de mijloace viclene saudolosive pentru a o determina să încheie un act juridic civil. /ediul materiei îl repre$intă art.9 !. civil. n uncţie de natura elementelor asupra cărora poartă( distingem"--- )olul principal care este acel dol care cade asupra unor elemente determinante(

importante la încheierea actului juridic civil.--- )olul secundar este acela care cade asupra unor împrejurări nedeterminate pentru

 încheierea actului juridic civil. /tructural dolul presupune e*istenţa a două elelmente"--- elementul obiectiv sau meterial constă în utili$area de mijloace viclene 8abilităţi( şiretenii(

maşinaţii( manopere dolosive5 pentru a induce în eroare. )e regulă acestea se concreti$ea$ă în acţiuni( apte po$itive. )olul poate îmbrăca şi orma unei inacţiuni( un apt omisiv. n acestca$ se oloseşte e*presia dol prin reticenţă.

Acest apt omisiv dolul prin reticenţă constă în tăcerea păstrată asupra unor împrejurări laa căror de$văluire cealaltă parte nu ar mai f închiat actul juridic( art. 9 alin. ( prima parte!. civil.--- elementul subiectiv sau intenţional constă in intenţia de a induce în eroare o persoană

pentru a o ace să încheie un act juridic civil.

n materia liberalităţilor aptul comisiv se maniestă sub orma captaţiei şi sugestiei.--- !aptaţia constă în olosirea de mijloace viclene în scopul de a gîştiga aecţiuneadispunătorului şi a-l determina astel să acă o liberalitate în avoarea autorului acestormijloace viclene( pe care altel nu l-ar f ăcut-o.

8/18/2019 Civilmmm

2/7

 --- /ugestia constă în olosirea de mijloace viclene în scopul de a desavua aecţiuneadispunătorului aţă de rudele sale sau aţă de cel căruia intenţiona să-i acă o liberalitate şi a-ldetermina astel să dispună în avoarea altei persoane decît cea avută iniţial în vedere.Pentru ca dolul să fe considerat viciu de consimţăm6nt este nevoie să fe îndeplinite

următoarele condiţii"--- 1. )olul să aibă caracter determinant pentru încheierea actului juridic civil( altel victima

manoperelor rauduloase nu ar f încheiat acel act juridic.--- . )olul trebuie să emane de la cealaltă parte indierent dacă această parte a utili$at ea însăşi mijloacele viclene sau au ost săvîr:ite de un terţ dar partea contractantă a ştiut sautrebuia să ştie despre dol( art. 9 alin. ;.!. civil.

)olul nu se presupune( partea care invocă e*istenţa dolului trebuie să acă dovadae*istenţei lui. +l va f sancţionat cu nulitatea relativă a actului( care totodată find un delictcivil dă dreptul şi la o acţiune în despăgubire

4. !lasifcarea bunurilor în ungibile :i neungibileAceastă clasifcare se va ace în uncţie de utilitatea lor. /ediul materiei( art..

8/18/2019 Civilmmm

3/7

consideră e*primare a voinţei de a încheia acte juridice doar în ca$urile prevă$ute de lege saude acordul părţilor art. C9 alin. E !. civil.B. @orma cerută ad validitatem @orma cerută ad validitatem este acea condiţie care trebuie

 îndeplinită pentru ca un act juridic să se nască în mod valabil. Aceasta se ba$ea$ă peurmătoarele raţiuni" --- Atenţionarea părţilor asupra importanţei deosebite pe care o auanumite acte juridice civile( 8înstrăinarea imobililor( fdejusiunea( ipoteca5 --- Asigurarea unei

depline libertăţi şi certitudini consim4ămîntului 8testamentul5 --- +*ercitarea unui control înnumele societăţii de către stat asupra actelor ce repre$intă o importanţă juridică deosebită cedepăşeşte interesele părţilor. --- Părţile înţeleg să-şi proteje$e interesele lor( ridicînd la rang decondiţie de valabilitate o anumită ormă a actului juridic civil. a.5 ormă a actului juridic(cerinţa căreia repre$intă o condiţie de valabilitate a actului juridic civil este orma autentică.Potrivit art. 1 !. civil" Dorma autentică a actului juridic este obligatorie în ca$urile" a.stabilite de lege b. prevă$ute prin acordul părţilor( chiar dacă legea nu cere ormă autentică%.n general orma autentică a actului juridic o repre$intă orma autentică notarială adică acelact certifcat de notar. b.5 altă ormă( cerinţa căruia repre$intă o condiţie de valabilitate aactului juridic este orma scrisă( dar aceasta numai în anumite condiţii( şi anume cînd

 îndeplinirea ormei scrise este cerută de lege pentru valabilitatea actului juridic( sau cînd

părţile au ridicat orma scrisă a actului juridic la rangul de condiţie de valabilitate. Acest eecteste prevă$ut la art. 11 alin. ( !. civil unde stabileşte că Dnerespectarea ormei scrise aactului juridic atrage nulitatea lui numai în ca$ul în care acest eect este e*pres prevă$ut delege sau prin acordul părţilor%. Fn e*emplu în acest sens ni-l oeră art. &B din !. civil careprevede că nerespectarea ormei scrise a clau$ei penale atrage nulitatea ei. )e asemeneacontratul de fdejusiune trebuie încheiată în ormă scrisă( condi4ie necesară pentruvalabilitatea luiB.;@orma cerută ad probationem @orma cerută ad probationem este acea cerinţă stabilită delege sau convenită de părţi( care constă în întocmirea unui înscris în vederea probării actului

 juridic civil. ,ipsa acestei orme nu va conduce la nevalabilitatea actului ci la imposibilitateadovedirii acestuia prin alt mijloc de probă. @orma cerută ad probationem constă în întocmirea

actului juridic civil în ormă scrisă. /ediul materiei îl repre$intă art. 1C şi 11 !. civil. !a$urile în care orma scrisă este impusă de lege se va ace în uncţie de valoarea obiectului actului.Astel dacă valoare obiectului actului este mai mare de 1CCC de lei acesta va trebui să fe

 încheiat în scris. )eci( dacă suma este mai mică de o mie de lei este posibilă dovada cumartori a actului juridic civil( cu e*cepţia ca$ului cînd pentru astel de acte este cerută de legeorma scrisă ad probationem 3 art. 1C alin. 1 !. civil. n ce priveşte orma autentică ea nu vaputea f cerută ad probationem deoarece ea este inutilă de vreme ce dovada lui se poate acedoar cu simplul înscris sau prin orice mijloc de probă.B.E @orma cerută pentru opo$abilitatea a4ă de ter4i n principiu( actul juridic civil produceeecte numai între părţi contractante. )eci(( înseamnă că ele nu vor putea opune actul lor

 juridic altor persoane( iar acestea vor putea ignora e*istenţa unui astel de act. Pentru a puteaf opus terţilor persoane acesta va trebui să îndeplinească anumite ormalităţi. n acest sensorma cerută pentru opo$abilitatea actului juridic se concreti$ea$ă în acele ormalităţi caresînt cerute prin lege pentru a ace actul juridic civil opo$abil şi persoanelor care nu auparticipat la încheierea lui în vederea ocrotirii drepturilor ori intereselor lor. /înt aplicaţii aleormei cerute pentru opo$abilitatea aţă de terţi" --- nregistrarea actelor juridice ce au caobiect bunuri imobile( art. 1E( !. civ. --- )reptul de proprietate şi de$membrămintele saleasupra bunurilor imobile( grevările acestor drepturi( apariţia modifcarea şi încetarea lor sîntsupuse înregistrării de stat( art.

8/18/2019 Civilmmm

4/7

. !ulitatea relativă este acea sancţiune aplicată unui act juridic care a ost încheiat cu încălcarea unor dispo$iţii ce ocrote:te un interes individual. Pentru desemnarea acestui ca$ deanulabilitatea se oloseşte e*presia de Dactul este anulabil% sau în general %anulabilitate%. nce priveşte regimul juridic identifcăm următoarele aspecte" --- nulitatea relativă poate finvocată( în principiu( numai de persoana ocrotită prin dispo$iţia legală încălcată la încheiereaactului juridic civil( art. 19 alin. 1( !. civ --- nulitatea relativă poate f acoperită prin

confrmarea actului( art. 19 alin. ( !. civil --- nulitatea relativă poate f invocată înăuntrultermenului general de prescripţie care este de trei ani( 8art. &' !. civil5 dacă pentru actul juridic concret nu este prevă$ut un termen special. )e e*.( în ca$ de violen4ă( anulare actului juridic va putea f invocată în termen de & luni( art. ;;( alin !. civ.( combinat cu art.

8/18/2019 Civilmmm

5/7

importanţă juridică. *. Norma dată poate fi aplicată prin anlogie şi în cazul încheierii actului juridic de către o persoană juridică" dacăpersoana fizică care reprezenta persoana juridică nu putea să conştientizeze acţiunile sale sau să le dirijeze.

&. 'odalită$ile actului juridic civil  Prin modalitatea a actului juridc se înţelege acelelement cuprins într-un act juridic( care constă într-o împrejurare ce are in0uienţă asupraeectelor pe care le produce sau trebuia să le producă actul( în sensul amînării( limitării sau

desfinţării lui. odalităţile actului juridic se deosebesc esenţial de condiţiile de ond aleactului juridic. )acă în lipsa condiţiilor de ond actul civil nu este valabil încheiat( lipsamodalităţilor aectea$ă doar efcacitatea actului juridic civil nu şi valabilitatea lui. n cepriveşte categoria de acte juridice aectate de modalităţi trebuie să acem deosebirea( astel--- /înt acte juridice care nu pot f( prin esenţa lor aectate de modalităţi 8căsătoria(acceptarea succesiunii5 --- /înt acte juridice în care modalităţile sînt de esenţa lor 8contractulde închiriere( locaţiune5. n dreptul civil sînt cunoscute trei modalităţi ale actului juridic civil"termenul( condiţia( sarcina.H=ermenul - modalitate a actului juridic civil. =ermenul poate f defnit ca un eveniment viitorşi sigur ca reali$are( pînă la împlinirea căruia este amînată începerea sau stingerea e*ercităriidrepturilor şi e*ecutării obligaţiilor. )in defniţie poate f dedus următoarele caractere" --- este

un eveniment viitor raportat la data încheierii actului --- reali$area ei este sigură. /ediulmaterie îl repre$intă( art. B< 3 && !. civil. !lasifcarea termenelor se va ace după maimulte criterii" a.5 n uncţie de eectele sale( termenul este suspensiv sau e*tinctiv. ---termenul susupensiv amînă începerea e*ercitării drepturilor şi e*ecutării obligaţiilor pînă la

 împlinirea lui --- termenul e*tinctiv amînă stingerea e*ercitării drepturilor şi e*ecutăriiobligaţiilor pînă la împlinirea lui. b.5 )upă cunoaşterea sau necunoaşterea cu preci$ie a datei

 împlinirii ei avem" --- termen cert este acela a cărui dată de împlinire este cunoscută încă înmomentul încheierii actului juridic civil --- teremen incert cînd data de împlinire nu estecunoscută cu preci$ie în momentul încheierii actului juridic civil. c.5 n uncţie de i$vorul săudistingem" --- termen voluntar este stabilit prin actul juridic civil de către o parte sau părţi( şipoate f e*pres sau tacit --- termen legal este termenul stabilit prin lege --- termen judiciar

este un termen stabilit de instanţa de judecată.H!ondi4ia - modalitatea a actului juridic civil !ondiţia este defnită ca un eveniment viitor şinesigur ca reali$are( de care depinde însăşi e*istenţa drepturilor şi obligaţiilor( adică naştereaori desfinţarea actului juridic civil. /ediul materie îl repre$intă capitolul >7 din cartea întîi( art.;E 3 E1( !. civil. Art. ;E( !. civ.( prevede că" % actul juridic se consideră încheiat subcondiţia cînd apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative depindde un eveniment viitor şi nesigur ca reali$are%. Pentru a f valabilă condiţia trebuie să feposibilă( să fe conormă legii( ordinii publice( bunelor moravuri şi reali$area sau nereali$areaei să nu fe dependentă de voinţa( art. ;B. !. civil. )acă survenirea condiţii a ostdeterminată de atitudinea unei părţi( regimul juridic al eectelor survenite va depinde deaptul cui a avori$at îndeplinirea condiţiei. )acă îndeplinirea condiţiei avori$a partea care a

determinat survenirea ei( condiţia se va considera neîndeplinită( art E1 alin. ( !. civ. )acă îndeplinirea condiţiei deavori$a partea în persoana căreia a ost reţinută reaua-credinţă(condiţia se va considera îndeplinită( art. E1 alin. 1( !. civ. !ondiţia se clasifcă după maimulte modalităţi" a.5 )upă eectul lor avem condiţii suspensive şi re$ulutorii --- condiţiasuspensivă este acel eveniment viitor şi nesigur de reali$are de a cărei împlinire depinde

 însăşi naşterea actului juridic civil( art. ;< !. civil. )e e*.( îţi voi vinde apartamentul numaidacă mă voi muta în altă localitate. --- condiţia re$ulutorie este acea condiţie de a cărui

 îndeplinire depinde desfinţarea actului juridic civil. )eci( în temeiul acestei condiţii( ca urmarea reali$ării ei( părţile vor f obligate a-şi restitui prestaţiile reciproce( art. EC !. civil. )e e*.( îţivînd aparamentul cu condi4ia să nu pleci la lucru peste hotare. b.5 )upă modul ei de ormarecondiţia poate f" --- po$itivă cînd condiţia constă în îndeplinirea unui eveniment viitor şi incert

 într-un termen determinat sau nedeterminat( art. ;& !. civil. --- negativă cînd condiţiaconstă în nereali$area unui eveniment viitor şi incert( art. ;' !. civil. +ectele condiţiei sîntguvernate de două reguli" condiţia aectea$ă însăşi e*istenţa actului juridic civil condiţia

8/18/2019 Civilmmm

6/7

produce eecte retroactiv. n ca$ul condiţiei suspensive( deosebim după cum sîntem înnainteasau după îndeplinirea condiţiei --- în primul ca$( pendente conditione( actul juridic nu-şiproduce eectele urmărite de părţi. --- în al doilea ca$( eveniente conditione( se considerăretroactiv că actul juridic a ost pur şi simplu încă din $iua încheierii lui. n ca$ul condiţieire$ulutorii deosebim" --- Pendente conditione pîn6 în momentul împlinirii condiţiei actul esteprivit ca act pur şi simplu( producîtor de eecte juridice. --- +veniente conditione actul juridic

se desfinţea$ă cu eect retroactiv.H/arcina 3 modalitate a actului juridic civil /arcina este obligaţia de a da( a ace sau a nuace ceva( impusă de despunător gratifcatului( în actele cu titlu gratuit. /arcina poate aectanumai liberalităţile. !onorm art. 1E9& din !. civil( testatorul poate acorda prin testament uneipersoane avantaje patrimoniale ără a o desemna în calitate de moştenitor. n acest ca$(moştenitorul este obligat să săvîr:ească unele acţiuni stipulate e*pres în testament( înavoarea legatului. /arcina poate f impusă în avoarea dispunătorului( a gratifcatului sau aunui terţi.

1(. #lasicarea bunurilor în principale :i accesorii )in punct de vedere al întrebuinţăriilor independente( bunurile se împart. în" principale şi accesorii. !odul civil prin art..

8/18/2019 Civilmmm

7/7

12. #lasicarea bunurilor *n consumptibile +i neconsumptibile )in dispo$iţiile art..mportanţa juridică este relievatăde următoarele" --- becul material al dreptului de abitaţie poate f doar bunurineconsumptibile. --- biect al u$uructului pot f nu numai bunuri rugiere neconsumptibile cişi bunuri rugiere consumptibile( el avînd dreptul să se olosească nu numai de ructeleacestuia ci şi de însuşi bunul. n acest ca$ la sîrşitul u$uructului titularul dreptului va fobligat să întoarcă contravaloarea lui( iar în ca$ de imposibilitate( bunuri de aceiaşi calitate(cantitate sau valoare.

13. #lasicarea bunurilor *n sesiabile +i insesiabile ?unuri sesi$abile sînt acelebunuri care pot f urmărite în cadrul e*ecutării silite a debitorului. ?unuri insesi$abile sîntacele bunuri care nu pot f urmărite silit pentru plata unei datorii a debitorului.

14. n doctrin de specialitate( actele juridice civile sînt clasifcate din mai multe puncte devedere. n uncţie de scopul urmărit la încheiere n unc4ie de scopul urmărit la încheiere actele juridice se împart. în" a.) cte juridice cutitlu ,ratuit sînt acele acte prun care se procură unei părţi un olos patrimonial ără a seurmări obţinerea în schimb a unui alt olos patrimonial( art.. 1