rA$OV

Prof.univ.dr.ing.

lvan CISMARU

Conf. univ. dr. ing.

Luminita-M aria BRENCI

General ManagerSC MIKIM Bragov

luliu MIKLOS

JlOOMISIOIIAI)IATIJLc ERTrru DI N EA DEZVOLTARII 9l

SIGURANTA EVOLUTIEI

Coordonator gtiinfific: prof.univ.dr.ing. lvan GISMARUMembru al Academiei Oamenilor de Stiinta din

Romania

Editura Universitdlii Transilvania din Brasov2016

Comisionariatul- certitudinea dezvoltdrii gi sigurantei evoluliei

CUPRINS

cuvANT iNAINTE............ '..'..'..................3

cuvANTUL AUTORILOR .'...........".....'...'..7

cAptToLUL 1. PIATA - RELATIA BIUNIVOCA1NTRE CERERE Sl OFERTA ..'........'..11

1.1. Pta1A, crnene, orrnrA........., ".'" 11 .

!.2. ARMoNIzAREA nrnltor'uiA cERERE-oFERTA, """' 18

1.3. METoDE 5t cAt or nrnltorunnr iruTRE CERERI Sl oFERTE ..""""""22

cAprroLUL 2. TRINOMUL DEZVOLTARII 5l EVOLUTIEI SOCIETAII'.'......'........'......'................31

2.1. ELEMENTELE GENERALE ALE orzvolrAntt Sl EVoLUTIEI.... """""""""" 31

2.2. Tnrruovur- orzvolrARrr gt EVoLUTIEt - RELAT|I FUNCTIoNALE PE PRlNclPluL CERERll 5l oFERTEI.'........'. 35

2.3. RELATil tntruoutnlr imrnr nAn1t....... '..'..'."""""""" 43

2.4. Tunruun[E TRINOMIALE """"""""""' 48

2.5. INTERMEDIARUL-TRINoMUL 5l TuRNURILE TRINoMIALE alr orzvoLtAnll .'..."..',."""""""""""""' 53

cAPrroLUL 3. COMISIONARIATUL...... ...................""'59

3.1. DEF|N|TIE, RoL, scoP """"""""""""' 59

3.2.ORGAN|ZAREA,srRUcruRAREASlFUNCTIoNAREAcoMlsloNARlrulul...' """"""""""673.2.7. Posibilitdfi de organizare structurald a comisionariatului .......... ......... 67

3.2.2. tnfiinlare bdncilor de date '."..'..".. """""" 77

3.2.3. Funcfionareq comisionariotului .. """""""' 75

CAPITOLUL 4. SISTEMUL GENERAL AL DEZVOLTANII...",..''''' ..".'''"83

4.1. TuRNURttLE TRINoMIALE DE BAZA ALE orzvolrAntt..'. """""""""""" 83

4.2.RELATllruruc1orunuinTRETURNURlLETRlNoMlALEorsazA.........'

4.3. RELATI FUNCTIoNALE TRtNoMIALE iNTRE STRUcruRl ALE TURNURILoR TRINoMIALE or enzA ....'."...'..' 95

CAPITOLUL 5 ................. """""""""""' 103

COMTSTONARIATUL 9l SISTEMUL TRINOMIAL AL DEzVOLTARII 5l EVOIUTIEI ......".'..,"...."'.103

5.1. coMtsloNARtArul LA NlvELTRlNovtal (:uoEparu)...'..'.'.'."." """' L03

5.2, COMISIONARIATUL LA NIVELUL REGIUNILOR DE DEZVOLTARE .'.'..',.''.'. 106

5.3 CoMtstoNARIATUL LA NIVEL NArloNAL......'.'.......... """""""""""" 113

cAPlroLUL 6 """"""""' """""""""""'12sINTERNATIONALIZAREA COMISIONARIATULUI """"L2s

6.l CoMtstoNARlAruL LA NIVEL NATIoNAL- BAZA lNTERNnltorunltzAntt.' """""""""""" 125

6.2. COMTSTONARIATUL LA NIVELULSTRUCTURILOR INTERNATIONALE GEOPOLITICE ...'.......' t276.3 CoMISIoNARIATUL LA NIVEL CoNTINENTAL 5l MoNDIAL """"""""""' L32

5.4 CovtstonlRlAruL Sl GLoBALIZAREA. """""""""""" 737

CAPITOLUL 7 ................. .'...'..........'.".'.145

coMlsroNARlATUL - FUNCTIONARE $l LEGISLATIE '........""... .."..145

7.1 FuNcTtoNAnrn stsrcutcA 5l clRculrul lNFoRMATlEl.... """""""""" l-45

Comisionariatul- certitudinea dezvoltirii gi siguranlei evoluliei

7.2 ELEMENTE LEGISLATIVE NEcEsARE PENTRU ASIGURAREA TuruclounuTATII SISTEMULUI DE COMISIONARIAT

CAPITOLUL 8 ................. .......................153

pRoGNOZA DEZVOLTARil, EVOLUTTE $t CUNOASTERIT - ROLUT COMISIONARIATULUl .........163

8.1CAurnnr,cUNoA5TERE,EVoLUTlE,DEzVoLTARE..,,

8.2 PRoGRAMARTA cAurAn[oR 5t pRoGNozA REZULTATELoR. ................ t678.3. Pnoe uoz,q orzvoLtAntt.... ..:................................. 170

8.4. PRoGNozA EVoLUTTET ....... ..............,.....; ..".".'.'.'..1778.5. PRocNozA cuNoASrERlt .................. 175

CApITOLUL 9 ................. ....................... 181

coMtsloNARtATUt PTATFoRMA TNFORMATTCA a VrmOnULUr DEZVOtTAntt 5l EVOLUTIEI

SOCIALE .......181

9.1 BAZE DE DATE ALE coMlsARlATULUl.................... .".'. 181

9.2 PLATFoRMn tnronruartcA - BAZA DE onte necesaRA coMlsloNARlATULUl................:.......'.'......... 189

CApITOLUL 10 ............... .......................199

REFLECTil $r CONCrU211................... .....199

10.1EPos|BlLAAPLlcAREAcoNcEPTULUlDEcoMlSloNARtnr?!''.......',...

10.2 PostBtLtrAl oe nnucaRe rua1orunr-A gr rnrenruaTrorud A coNcEpruLUr DE coMlstoNAntnr ......... 202

10.3 CoMISToNARTATUL RETETA sAU TNGREDIENTUL orzvolrAntt ............. 206

BTBLIOGRAFIE ................. .....................209

Lucrarea .Ccsiguran!a evolutdomnului Prof. unicaPital de cunoagtreercetare promilisccietalii umane'

Deaniluind u

exprimare a ideilc

sonceptual 9i ca rsoncordanld cu nnnetodologici 9i

ccmisionariatuluic{Jnoaqtere ale or

Dearoltati Tr

10 caPitole. aten

fiegate de temalsintetizate Pnnclgerere 9i oferti Tl

dearoltirii - soc

fun{ionale biuniacest -trinom al I

sttualiilor care ar

sub forma unor

Plala dea,rohiricererilor cu ofenatura -connisic

comisionariatult'problemele cart

lansate Pe Pia'oferind rezofulnrvestigalional

Putea sta !i

managementultConstruiti

comisionariatulpune in valoatdeanoltirii une

-. sr s:guranfei evoluliei Comisionariatul- certitudinea dezvolterii $i siguranlei evoluliei

CAPTTOLUL 1. PIATA r RELATIA BIUNIVOCA INTRECERERE $l OFERTA

1.1. Piat6, cerere, ofertd

Piata - este o "structurd virtuali", neinstitutionalizatd carefunctioneaze pe bazd de cerere gi ofertd gi are ca principal scoptealizarea conexiunilor intre producitorii de bunuri materiale,servicii qi idei gi beneficiarii care le valorifici. Beneficarii sunt ceicare-gi prezintd cererile (dorinlele), iar producdtorii sunt cei carecreazl gi acoperd aceste cereri.

Cererea este formularea directd sau indirectd a unor gAnduri,sperante, dorinte ale oamenilor sau ale unor structuri economiceinstitulionalizate care ar propune rezolvarea unor problemeimportante ale vielii qi exisenlei lor, cu urmdri importante Tn evoluliamateriald qi spiritualS a oamenilor gi implicit Tn evolulia dimensiuniigi performantelor societdlilor comerciale.

Cererea poate fi formulatd individual, de grupuri organizate(mai mici sau mai mari), de structuri institu!ionalizate (societdlicomerciale, organizatii gi organisme care reprezintd categorii sauclase sociale, asociatii de diverse categorii 9i stucturi).

ln general cererea formulati gi lansatd in piald depinde de:

existenla umand la alt nivel, bazAndu-se pe alte principii 9ipe alte valori materiale, pe alte bunuri 9i servicii care trebuiesd fie in concordantd cu nivelul la care este sau sperd sd-lajungd cel ce formuleazd cererea;

cumpdrare ca urmare a creqterii veniturilor 9i aacumuldrilor financiare 9i materiale care pot sd ofereposibilitatea de acces la bunuri gi servicii comparabile cudorinlele gi speranlele lor de moment gi de perspectivd;

(beneficiarilor) cererile in corelatie cu nivelul lor decunoagtere gi cu existenli imaginard pentru viitor;

cereri - altfel cererile rdmAn nigte "iluzii"aruncate in eter;

cererile din piald, cd aceste cereri sunt reale, de interes

11

Comisionariatul- certitudinea dezvoltirii 5i siguran;ei evoluliei

pentru soc-ietatea umane gi cd vor putea avea o duratd inpiati qi un volum care se permite realizarea unor efecteprofitabile;

trebuie sd rezolve cererile din piald, aga incat si nu fieobligatorii investilii foarte mari care ar putea duce la un nivelprea scump de rezolvare al cererii.

Cererea formulatd gi lansatd in piatd se referd in principal la:

oamenilor (hrand, imbricdminte, locuinte, etc);F cereri de bunuri materiale necesare muncii (desf6gurdrii

activitdlilor umane) din diversele domenii sociale - de lascule gi dispozitive normale pAnd la cele cu nivel ridicat deinformatizare;

F cereri de bunuri materiale care sd asigure creqtereaconfortului vielii (mobild, confeclii, autoturisme, avioane,etc.);

F cereri de servicii din diverse domenii 9i pentru diverse actiunigi activitdli:

o pentru reparalii, depandri gi intrefinere, etc;o pentru consultanld (tehnicd, tehnologice, economicS,

jurudicd);o pentru informare, documentard, sistematizare de

informatii, etc;o pentru calificare, recalificare, specializare, etc;o pentru mentinerea sdndtdtii, igienei, frumuselii, etc;

activitdli de cercetare-inovare, care sd poatd fi aplicate incadrul structurilor economice sau sociale atAt pentru:

. imbundtdtirea productivititii, calitSlii 9i eficienleieconomico-financiard la producerea de bunurimateriale;

. Tmbunitdlirea conditiilor de dezvoltare spirituald, dedezvoltare a cunoagterii gi a condiliilor de existenldumana;

. de cregtere a confortului vielii sociale;

. de cregtere a sigurantei vielii sociale;

. de cregtere a calita[ii tuturor serviciilor oferiteoamenilor;

r deadura

Cererile nuneprogramat (Fi1

probleme umanl(printr-o ofertd d

Itnd un caz fericicaz cererea'rdnoferti viitoare t?btei arhaice",apadne hazardl

ff;i

n,

ln cazd P*

ktre ?ro*.rcafF*4a a eredcrrezolrrars h tffiri ofurb # I

dsbrrnf fficfatr crr p*erde

Cererb Itrgtiz* sflpe#feaf*

> nbuizir> zireb l> *cil

€th*l'-hs?oe*'cert

t2

irii gi siguranfei evolu;iel Comisionariatul- certitudinea dezvoltirii gi sigurantei evoluliei

avea o durati inzarea unor efecte

al celor care vora incdt sd nu fiea duce la un nivel

'a in principal la:rjelii biologice a:tt,):

rncii (desfdgurdriisociale - de la

:u nivel ridicat de

sigure cre$tereaurisme, avioane,

:ru diverse ac{iuni

: afn,

gic5, economice,

;istematizare de

:ra afn.!rut VL\J,

jmusetii, etc;3unoaSterii prin

rti fi aplicate int pentru.

; i $i eficienlei):ea de bunuri

'e spirituald, de,or cje existenli

. de asigurare a unei dezvoltdri sigure, permanente gi

durabile a societetii omenegti.Cererile nu "vin" in piald intAmpldtor, aleator, neprevdzut sau

^eprogramat (Fig. 1), ci ca o situalie de momentin rezolvarea unor:'rbleme umane. Acestea pot sd gdseascd sau flu, rezolvarea:'intr-o ofertd deja existentd in piald gi adecvatd cererii, acesta' nd un caz fericit, sau sd nu existe nicio ofertd adecvatd gi in acest-az cererea "rdmAne" in piald fdrd, a fi o solicitare, rdmasd pentru o:fer1d viitoare posibild). Aceastd situalie este valabild in cazul:ielei arhaice", libere, neorganizate la care rezolvarea unor cereri

acarline hazardului.

cerere ofertd :

oferti O () -\-Tsnral;}-\3/ .a-__^

(t t-z\ cerere

cerere t\ oreru

).1

Fig. 1. Funclionarea pielei dezorganizate

ln cazul pielei dezorganizale nu existd nicio legdtura informaldintre "producdtorii de oferte" si "cererile beneficiarilor". lntAlnirea inpiala a cererilor C cu ofertele @ compatibile, este intdmpldtoare 9irezolvarea la fel. in marea majoritate a situatiilor, cererile rdmAnfdrd oferte de rezolvare gi la fel ofertele necompatibile cu cererile,sistemul fiind nefunclional, neeficient, neralional 9i nepregdtit gi

chiar cu pierderi sociale importante.Cererile pot veni in piala in sistem organizat prin structuri

organizate sau institulionalizate, dupd o pregdtire 9i o anunlareprealabild a pielei pe diverse cdi de informare gi anume:

) televiziunea locald sau nalionald;

^ etc.).

ln acest caz, aceste cdi de informare anunld aparilia unor"posibile" cereri (unele bine definite, altele cu caracter general).

:rviciilor oferite

13

Comisionariatul- certitudinea dezvoltirii gi sigurantei evolufiei

Aceste informalii (respectiv aceste cereri), pot fi luate in serios saunu de cdtre "producdtorii de oferte", care se vor pregeti pentru aiegi in piala cu ofertele adecvate.

Sunt situalii ca aceste "cereri anunlate" sd fie adevdratecapcane pentru "producdtorii de oferte", in cazul cd aceste cererianunlate nu au fost "documentate" si au pornit de la niveluri dezvonuri. $i in acest caz, piala rdmAne dezorganizald,, nesigurd, derisc, neprogresistd gi in multe cazuri cu pierderi mari din parteaproducdtorilor de "oferte" (Fig. 2).

ZVON

./TV nationald

VO

\

V cerere/ Radi3

zvon -1,.:"]".:.]:

cerere\ O ,?, ?n' (U r___ TV localicerere fn,/

v *

*-- -- '-tuon

Radio nafional \ ,'rr. nalionale

^t^-

* N;W-'

Fig- 2. Func{ionarea pielei dezorganizate la nivel de "zvon"

Aceste structuri de "creare a zvonurilor" au rolul definitoriu increarea unei mari "degringolade" in piald, prin aparilia unor "cererifalse", care sd ducd la pregdtirea 9i aparitia unor oferte false,necompatibile cu cererile lansate prin zvonuri.

Aceste tipuri de piele dezorganizale funclioneazdin principalin zona pielelor de produse agroalimentare gi pot duce ladezechilibre cantitative mari cu pierderi enorme (datoritdsupraproducliei) sau la anumite situalii, cdnd produsele se pierd(datoritd perisabilitdlii), sau la nerezolvarea cererilor 9i existenlaunor lipsuri majore in piald: pentru alte tipuri de produse (oferte insubproduclie), datoritd unor informdri incorecte, negtiintific,calculate, cererile anunlate gi negtiinlific preluate de cdtreproducdtorii de oferte.

Evitarea acestor mari neajunsuri gi implicit a unor maripierderi, cu rezolvarea cererilor sociale din piald, a obligat gi obligd

-La

Ziare nationale

t4

arii $i siguranfei evoluliei Comisionariatul- certitudinea dezvoltirii gi sigurantei evoluliei

zv

luate in serios sau)r pregeti pentru a

se fie adevdraterl cd aceste cererit de la niveluri deizald,, nesigurd, derri mari din parlea

,dld

zvon

:

,,tel de "zvon"

rolul definitoriu inaritia unor "cererirnor oferle false

)eaze in principalsi pot duce lanorme (datoritacdusele se pierdrrilor 9i existenlaroduse (oferte in;cte, negtiintific,;iuate de cdtre

;it a unor mariobligat gi obliga

on

: a!a la planificarea gi control gtiintific al compatibilizdrii dintre:srerile gi ofertele care apar Tn piat5, atAt din punct de vedere:antitativ cAt gi din punct de vedere calitativ, dar gi din punct de,:dere al oportunita{ii compatibilizdrii Tn timp intre cerere gi ofertd,aCicd oferta sd apard in piatd cAnd este cererea realS qi necesard.

Ordonarea pietii ar presupune un dialog permanent intres:cietate gi cei care pot "crea" ofertele. Acest dialog permanent:resupune o interactionare permanentd intre oameni (generator de:ereri) gi structurile generatoare de bunuri, servicii gi idei, cu caresd poatd fi rezolvate cererile.

ln general, cererile nu trebuie sd fie doar actuale, prezente, denoment, ci trebuie sd fie gi prognozabile pentru a se putea oferi: nrpul de rdspuns producdtorilor de oferte, altfel totdeauna va fi o:rrzA de oferte pe o piala plind de cereri. in aceastd situalie , crizale oferte generatd de lipsa de prognozA a cererilor, prelurile vor fi:ctdeauna mari qi incorecte in raport cu costurile de realizare a:feftelor.

Ordonarea pietii prin prognoza cererilor (structurale,:antitative qi calitative), va putea asigura o "perioadd tampon"centru "producdtorii de oferte", in care aceqtia sd parcurgd "ciclurile:ehnologice" de realizare a ofertelor, aga incAt acestea la:roducere sd mai giseasci incd cererile in piald, altfel devin ofertenoportune, fdrd interes gi care vor Tngloba procente uriage de:ierderi.

Prognozarea ofertelor (din punct de vedere structural, calitativgi cantitativ), se poate realiza printr-o comunicare permanentd tntresocietate gi producitorii de oferte. Comunicarea se poate realiza'.

producdtorilor de oferte cu ocazia diverselor tArguri 9iexpozitii, a meselor rotunde organizate la nivele teritorialediverse, a conferintelor gi congreselor de specialitate (cAndrezultatele gi concluziile se fac publice);

sondaje referitoare la cererile prognozabile pe domeniidiferite (bunuri, servicii, idei), a "diagramelor temporale" deprognozd a "aparitiei cererilor" in piald, a categoriilor socialecare vor lansa cererile, etc.

ln aceste situatii, studiile efectuate trebuie sd fie fdcute publicesau sd fie furnizate producdtorilor de oferte, care s5-gi poatd

planifica activitatea de conceptie gi procesare peniru a satisfaceoportun cererile ... ce vor apare in piatd.

ln cazul unei bune prognoze a cererilor 9i a unor studii bineintemeiate prin "investigarea" societ5lii, pot sd apard gi situatii Tn

care piala agteapti cererile cu ofertele deja prezentate'Aceasta presupune existenla unor structuri "mai mult sau mai pulincentralizate", care sd managerieze foarte bine compatibilizareacererilor gi a ofertelor.

Pot exista gi situalii (mai rare) cAnd producdtorii de oferteincearcd oferte proprii (neexecutate la cerere) la care le aduc inpiala gi cu rolul de "educare a pie{ii", de orientare a posibilelorcereri spre produse la care "piala cererilor" incd nu S-a gAndit.

Aceste situalii pot apare doar atunci cAnd existd firme"producdtoare de oferte" care sunt dispuse Se investeascd in studiilaborioase privind evolulia gusturilor, pretenliilor, sperantelor gi

dorinlelor oamenilor din punct de vedere al ofertelor posibile alepielii. Aceste firme sunt capabile ca sa-gi asume riscuri cu ofertelede acest tip aduse in piali, uneori putAnd cAqtiga enorm.

Aceste semnale date in piala cu oferte imprevizibile pentru

unii gi bine anticipate de allii pot sd creeze nu numai un marecAgtig financiar ci gi un mare renume ca fiind un producdtor deoferte cu o mare capacitate de prognozd 9i de anticipatie aevoluliei cererilor, odatd cu evolutia societdlii 9i implicit aoamenilor.

Este de un mare interes acest tip de "oferte imprevizibile",pentru cd acestea sunt cele care oferd pozilia de unic ofertant inpiala gi in acestcaz prelul de valorificare pe piald este net superiorcosturilor de realizare a ofertei. De asemenea, tot de un mareinteres este informarea privind prognoza cererilor pentru caproducdtorul de oferte sd se poati organiza gi sd-gi planificeactivitatea pentru a fi primul pe piald gi pentru a rdmAne cAt maimult singurul ofertant pe piatd, pAnd cAnd apar gi ceilalli ofertanlicare "s-au migcat mai incet" atAt din punct de vedere organizatoriccAt gi al planificdrii gi deruldrii activitdlilor.

Se poate spune astfel cd manageriatul activitdlilor in zana"producdtorilor de oferte" trebuie sd fie extraordinar de dinamic, dedocumentat gi de atent la tot ce societatea gi oamenii au de gAndin legdturd cu cererile ce le vor formula, referitor la specificulactivitdtilor pe care le desfdgoard ca producdtori de oferte.

:*:-^'

-l \ -

- -: = - z'2

15

::.. ii sigurantei evolutiei Comisionariatul- certitudinea dezvoltdrii gi siguranlei evolutiei

rentru a satisface

a !nor studii binea:ard gi situalii inceia prezentate.

-.,llt sau mai pulinl ioinpatibilizarea

*:aiorii de ofertea :are Ie aduc in':a'e a posibilelor:a r Lt s-a gAndit.-: existd firmessreascd in studii:' sperantelor gi::lor posibile ale'scuri cu ofertele:^^rm- Jtttt.

:':i,izibile pentru. .;ntai un mare

re anticipalie a; Si implicit a

'.. lmprevizibile",: .tnic ofertant ineste net superior::t de un mare

- ci' pentru cai sd-gi planifice

' -amAne cdt mai

: :eilal!i ofertan!i3re organizatoric

1,,'itd!ilor in zonaar de dinamic, denenii au de g6nd'itor la specificul: oferte.

In general managementul in zona producdtorilor de oferteirebuie sd fie tot timpul "ancorat in viitor" pentru a iegi in piatd cuoferte oportune gi competitive cu viitoarele posibile cereri gi in pluscentru a putea fi mereu lider (primul) in pia!5, pentru a puteareneficia de avantajele amintite.

Desigur ce "manageriatul ancorat in viitor" coste, necesitAndramuri gi studii permanente ce trebuie efectuate asupra pietii,societdlilor gi oamenilor pentru a se putea realiza gi menline:ompatibilitatea temporald, calitativd gi cantitativd Tntre cerere gi

cfertS.Aga cum s-a spus, rolul de "educator" al pielii care poate fi

"ealizat de cdtre producdtorii de oferte, trebuie sd faci parte in modrbligatoriu din obiectivele importante ale managerului. Prin aceastamanagerul producdtorului de oferte....iSi supune piata ..., aceastaflind cea care agteaptd ofertele gi nu le "impune" prin cerere.

Managerii de valoare sunt aceia care reuqesc si "citeascd intimp" dorinlele pietii gi se asigurd sS "produci oferte" fdrd risc.

Oferta este in general forma finalS prin care o cerere poate firezolvatd, aSa incAt sd se asigure condilii mai bune de existenldumand, un confort mai mare, o simplificare sau uqurare adesfdgurdii unor activitdti umane, o solutie a cunoaqterii etc.

Ofertele sunt strucurate conform cu cererilor gi anume:

funclional, valoric cu dorinlele gi speranlele oamenilor gi cuposibilitdtile lor de achizitionare;

umane Tn care se pot manifesta: consultantd tehnici,economie, inventicd, servicii prin care sd se poatd menlinesdndtatea, frumusetea, sd se poatd instrui 9i dezvoltaspiritual, etc:

inovare prin care sd se poatd asigura progres, evolulie,dezvoltare.

Diversitatea activitSlilor umane individuale, de grup sausociale, poate impune, chiar gi intuitiv, diversitatea ofertelor dinpunct de vedere structural, cantitativ gi calitativ. Ofertele suntsuportul existenlei vietii gi a societatii umane pe Terra. Ofertelesunt cele care sustin gi suporti evolutia gi dezvoltarea.

Aqa cum s-a prezentat, ofertele pot fi:

L7