COMUNA BĂLȚAȚI JUDEȚUL IAȘI - Primaria Baltatipentru perioada 2014-2020 9 I. INTRODUCERE Strategia de dezvoltare locală este rezultatului unui proces amplu de analize, dezbateri,

Strategia de dezvoltare locală a Comunei Bălțați, Județul Iași pentru perioada 2014-2020

1

COMUNA BĂLȚAȚI

JUDEȚUL IAȘI

Strategia de Dezvoltare Locală 2014-2020


2


3

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE .............................................................................................................................. 7

I. INTRODUCERE ................................................................................................................................ 9

II. CONTEXTUL DE DEZVOLTARE ............................................................................................. 13 2.1 Contextul european ...................................................................................................................... 13 2.2 Contextul național ....................................................................................................................... 26

III. REGIUNEA NORD-EST ............................................................................................................. 45 3.1 Introducere ................................................................................................................................... 45 3.2 Regiunea Nord Est ....................................................................................................................... 47

IV. JUDEŢUL IAȘI ............................................................................................................................. 59 4.1 Localizare, accesibilitate și structură administrativă ................................................................... 59 4.2 Istoric ........................................................................................................................................... 61 4.3 Cadrul natural .............................................................................................................................. 62 4.4 Fond funciar................................................................................................................................. 66 4.5 Patrimoniu ................................................................................................................................... 67 4.6 Demografie .................................................................................................................................. 69 4.7 Repere economice şi ocuparea forţei de muncă .......................................................................... 72 4.8 Sănătate........................................................................................................................................ 75 4.9 Învăţământ ................................................................................................................................... 78 4.10 Turism........................................................................................................................................ 79

V. COMUNA BĂLȚAȚI ..................................................................................................................... 83 5.1 Localizare .................................................................................................................................... 83 5.2 Cadrul natural .............................................................................................................................. 84

5.2.1 Relief .................................................................................................................................... 84 5.2.2 Clima .................................................................................................................................... 85 5.2.3 Reţeaua hidrografică ............................................................................................................. 86 5.2.4 Solurile ................................................................................................................................. 87 5.2.5 Vegetaţia ............................................................................................................................... 87 5.2.6 Fauna .................................................................................................................................... 88


4

5.3 Repere istorice ............................................................................................................................. 88 5.4 Personalități locale ....................................................................................................................... 89 5.5 Comuna Bălțați în imagini ........................................................................................................... 90

VI. ANALIZA DIAGNOSTIC.......................................................................................................... 111 6.1 Suprafața și structura administrativă ......................................................................................... 111 6.2 Demografie ................................................................................................................................ 114

6.2.1 Populația ............................................................................................................................. 114 6.2.1.1 Mişcarea naturală și migratorie ................................................................................... 118

6.3 Locuințe ..................................................................................................................................... 121 6.4 Infrastructura ............................................................................................................................. 122

6.4.1 Infrastructura de drumuri .................................................................................................... 122 6.4.2 Alimentarea cu apă şi canalizarea....................................................................................... 128 6.4.3 Alimentarea cu energie electrică ........................................................................................ 134 6.4.4 Iluminatul public................................................................................................................. 135 6.4.5 Energia termică ................................................................................................................... 136 6.4.6 Alimentarea cu gaze naturale.............................................................................................. 136 6.4.7 Transportul public............................................................................................................... 138 6.4.8 Serviciul de salubritate ....................................................................................................... 138 6.4.9 Rețea comunicații ............................................................................................................... 142

6.5 Mediu ......................................................................................................................................... 142 6.6 Sănătate...................................................................................................................................... 143

6.6.1 Infrastructura sanitară ......................................................................................................... 143 6.7 Asistență socială ........................................................................................................................ 146 6.8. Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Bălțați ............................................................... 150 6.9 Educaţie şi cultură ..................................................................................................................... 151

6.9.1 Învăţământ .......................................................................................................................... 151 6.9.2 Cultură ................................................................................................................................ 168

6.9.2.1 Căminul Cultural ......................................................................................................... 168 6.9.2.2 Datini și obiceiuri tradiționale ..................................................................................... 169 6.9.2.3 Biblioteca comunală .................................................................................................... 172 6.9.2.4 Organizații non-guvernamentale ................................................................................. 187 6.9.2.5 Viața spirituală ............................................................................................................. 193 6.9.2.6 Evenimente locale........................................................................................................ 221


5

6.10 Economie ................................................................................................................................. 228 6.10.1 Agricultură ........................................................................................................................ 228

6.10.1.1 Cultivarea cerealelor .................................................................................................. 228 6.10.1.2 Cultivarea plantelor uleioase ..................................................................................... 229 6.10.1.3 Cultivarea legumelor ................................................................................................. 231 6.10.1.4 Cultivarea viței de vie ................................................................................................ 233 6.10.1.5 Pomicultură ................................................................................................................ 234 6.10.1.6 Creşterea animalelor .................................................................................................. 235 6.10.1.7 Piscicultură ................................................................................................................ 238 6.10.1.8 Silvicultură ................................................................................................................ 240

6.10.2 Mediul de afaceri .............................................................................................................. 242 6.10.2.1 Principalii agenți economici ...................................................................................... 248 6.10.2.2 Structuri de sprijin pentru mediul de afaceri local ..................................................... 253

6.11 Turism...................................................................................................................................... 263 6.11.1 Obiective și evenimente turistice ...................................................................................... 263

6.12 Administraţie publică .............................................................................................................. 264

VII. ANALIZA SWOT ...................................................................................................................... 269 7.1 Agricultură şi dezvoltare rurală ................................................................................................. 273 7.2 Infrastructură și mediu ............................................................................................................... 276 7.3 Economie și turism .................................................................................................................... 280 7.4 Educație și cultură ..................................................................................................................... 283 7.5 Resurse umane și piața muncii .................................................................................................. 286 7.6 Sănătate și asistență socială ....................................................................................................... 288

VIII. PARTENERIATE OPORTUNE ............................................................................................ 291

IX. POLITICI PUBLICE ÎNTREPRINSE ÎN TERITORIU ........................................................ 293

X. PORTOFOLIU DE PROIECTE DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2014 – 2020 . 295

XI. MONITORIZARE ŞI IMPLEMENTARE ............................................................................... 301

XII. CONCLUZII .............................................................................................................................. 305


6


7

CUVÂNT ÎNAINTE

Motto: „Înţelepciunea vieţii e simplă: fă ca pe unde ai trecut tu, să fie mai bine ca înainte”,

Nicolae Iorga

De la început am fost conştient că Administraţia Locală are obligaţia să propună colectivităţii programe şi proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea zonei.

În aceste condiţii, de când mi-aţi acordat

încrederea dumneavoastră am facut tot ce mi-a stat în putinţă să modernizez comuna Bălţaţi şi să o aduc la nivelul demn de a se integra în Uniunea Europeană. Sunt convins că în tot acest timp am reuşit să ne cunoaştem atât interesele, cât şi atribuţiile.

În acest sens este nevoie de acordul dumneavoastră pentru proiectarea Strategiei de

Dezvoltare locală pe o perioadă de 7 ani în care să cuprindem toate interesele nostre comune, iar programele de investiţii vor fi eşalonate pe perioade în funcţie de bugetele existente.

Vă reamintesc că scopul acestei strategii este de a demara şi finaliza proiectele prin

care vom reuşi să dezvoltăm comuna pe care o reprezentam. Astfel, împreună ne vom bucura de o infrastructură stradală modernizată, de iluminat public modern, de şcoli moderne şi cu toate utilităţile.

Prin Grupul de Acţiune Locală, din care facem parte şi pe care îl conducem vom intra

în rândul regiunilor civilizate din punct de vedere edilitar şi vom putea folosi sistemul rutier, cel de apă, de canalizare şi epurare al apei potabile sau ne vom extinde reţeaua de gaz metan. Proiectele pe care le-am întreprins până acum şi cele viitoare sunt făcute pentru a îmbunătăţi


8

viaţa locuitorilor comunei Bălţaţi. Datorită faptului că m-aţi sprijinit atunci când a fost nevoie şi pentru că realizaţi ce presupune alinierea cu zonele dezvoltate, vreau să vă mulţumesc şi să vă asigur că ne vom bucura împreună de fiecare proiect finalizat.

Vă aştept alături de mine, vă asigur că merită!

Cu stimǎ,

Ing. Vasile AŞTEFANEI Primarul Comunei Bălţaţi, județul Iaşi


9

I. INTRODUCERE Strategia de dezvoltare locală este rezultatului unui proces amplu de analize, dezbateri, grupuri de lucru, în echipe mixte pe domenii de interes, facilitat de experți și actori locali.

Definiţie

Strategia de dezvoltare este un instrument de planificare pe termen scurt, mediu şi lung presupunând o viziune de dezvoltare realistă şi realizabilă prin atingerea obiectivelor şi măsurilor stabilite în urma analizei situaţiei existente. Strategia de dezvoltare a comunei Bălțați este un document de planificare strategică pentru perioada 2014-2020, conceput în conformitate cu principiile dezvoltării durabile şi reprezintă documentul fundamental al planului de dezvoltare a comunei Bălțați, cu rol deosebit de important în dezvoltarea economico-socială şi în accesarea fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene. Prin obiectivele propuse, strategia respectă direcţiile de dezvoltare ale comunei Bălțați şi se încadrează în documentele programatice naţionale. Scop Scopul strategiei de dezvoltare este de a conduce la creşterea calităţii vieţii şi la crearea de noi locuri de muncă, prin implementarea de măsuri de reabilitare/modernizare, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea turismului, sub toate formele sale, dezvoltarea societăţii civile, dezvoltarea serviciilor sociale, dezvoltarea culturii şi susţinerea tradiţiilor și obiceiurilor populare, sprijinirea mediului de afaceri. Toate aceste acțiuni vor avea ca rezultat transformarea comunei Bălțați într-un pol zonal de dezvoltare economico-socială. Motivaţie

Strategia de dezvoltare trebuie să furnizeze toate elementele necesare luării unor decizii locale corecte şi coerente, să reprezinte un ghid de regenerare şi dezvoltare ale comunei în deplin acord cu voinţa cetăţenilor.


10

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2014-2020 a respectat

principiile de abordare a dezvoltării locale, respectiv: înscrierea Strategiei în prioritățile naționale și regionale, promovarea unei dezvoltări integrate, punerea în valoare a resurselor locale, participare și parteneriat în rezolvarea problemelor prioritare/realizarea obiectivelor comune. Misiune Misiunea strategiei de dezvoltare este de mobilizare a tuturor resurselor umane, materiale şi financiare dobândite la nivel local, atrase din alte surse, pentru implementarea măsurilor şi proiectelor propuse, astfel încât să fie atinse obiectivele de dezvoltare durabilă a comune Bălțați. Pentru reuşita misiunii Strategiei, trebuie parcurs un proces bazat pe participare, colaborare, consultare publică, planificare raţională, capacitate de organizare şi efort susţinut. Acest proces, implementat în mod corespunzător, trebuie să ducă la dezvoltarea comunei Bălțați către o localitate modernă, europeană, dinamică şi prosperă. Viziune

Viitorul comunităţii este dependent de factorii sociali, economici şi de mediu, precum şi de activităţile care vor fi întreprinse de autorităţile locale, organizaţiile, instituţiile şi parteneriatele dezvoltate. Acestea, printr-un efort conjugat şi orientat către susţinerea viziunii, pot contribui la atingerea ei. Obiectiv general

Obiectivul general al strategiei este stabilirea unui cadru general de dezvoltare pentru perioada 2014-2020 a comunei Bălțați, reducerea decalajelor față de alte localități, îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, prin asigurarea serviciilor publice absolut necesare, pentru apropierea standardelor de dezvoltare de nivelul unor comunități similare din Uniunea Europeană.În acest context se doreşte dezvoltarea comunei prin creşterea capacităţii sale


11

economice, precum şi un centru cultural, un punct de furnizare a serviciilor medicale la standarde europene, cu o bază educaţională modernă. Obiective specifice Dezvoltarea economiei locale pentru creșterea nivelului de trai Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii fizice prin modernizarea infrastructurii

rutiere, dezvoltarea infrastructurii de utilități publice și servicii publice Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii sociale prin modernizarea infrastructurii de

sănătate și servicii sociale Dezvoltarea locală coerentă și protejarea mediului Dezvoltarea resurselor umane și creșterea ratei de ocupare a populației Dezvoltarea educațională și culturală

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2014-2020 este

construită pe principiul dezvoltării locale integrate, aceasta fiind dezvoltarea ce corelează cele 3 componente majore ale dezvoltării: dezvoltarea economică, socială, gestionarea echilibrată a resurselor și a mediului natural, în așa fel încât îndeplinirea fiecărui obiectiv, al oricărei componente de dezvoltare, să genereze un impact pozitiv, sau să nu afecteze îndeplinirea obiectivelor celorlalte două componente ale dezvoltării.


12


13

II. CONTEXTUL DE DEZVOLTARE 2.1 Contextul european

Strategia „Europa 2020” are ca obiectiv general transformarea Uniunii Europene într-

o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei demuncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială.

Priorități stabilite în cadrul Strategiei „Europa 2020”: ► Creştere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare

(cercetarea şi dezvoltarea tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor existente conduc la creşterea productivităţii);

►Creştere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive poate conduce pe de-o parte la furnizarea de „bunuri publice” societăţii (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitatea şi menţinerea patrimoniului rural) care pot conduce în arealele vizate la crearea de noi locuri de muncă prin extensivizarea agriculturii şi aprovizionarea pieţelor locale;

►Creştere favorabilă incluziunii sociale – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială prin deblocarea potenţialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea pieţelor şi locurilor de muncă la nivel local, prin furnizarea de asistenţă în vederea restructurării agriculturii şi sprijinirea veniturilor agricultorilor în vederea menţinerii unei agriculturi sustenabile în întreaga Europă.

Strategia „Europa2020” prevede atingerea următoarelor scopuri: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 75%; nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii

Europene; obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice:


14

- emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900; - 20% din energia produsă să provină din surse regenerabile; -creşterea cu 20% a eficienţei energetice;

rata de părăsire timpurie a şcolii sub 10%; ponderea tinerilor cu vârsta între 30- 34ani, absolvenţi ai unei forme de

învăţământ terţiar, de cel puţin 40%; scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 20 milioane.

Tot în cadrul acestei strategii au fost propuse ca şi instrumente de lucru 7 iniţiative: 1. „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile - cadru şi accesul la finanţările

pentru cercetare şi inovare, astfe lîncât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;

2. „Tineretu lîn mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;

3. „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;

4.„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică;

5.„O politică industrială adaptată globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;


15

6.„O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;

7.„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socialăşi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.

Strategia răspunde obiectivelor tematice care se regăsesc în cadrul propunerilor de regulamente pentru perioada 2014 - 2020:

1. Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării 2. Îmbunătăţirea accesului/utilizării/calităţii tehnologiilor informaţiilor şi comunicării 3. Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii 4. Sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele 5. Promovarea adaptării laschimbările climatice şi prevenirea riscurilor 6. Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor 7. Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele cheie 8. Promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă 9. Investiţii în abilităţi, educaţie şi învăţare continuă 10. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei 11.Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi eficienţei în administraţia publică

Conform COM (2010)672 „Politica Agricolă Comună în perspectiva anului 2020,

PAC-ul de după 2014 ar trebui să rămână o politică comună puternică formată din doi piloni: ajutoare plătite anual tuturor agricultorilor şi un instrument de sprijin dedicat obiectivelor comunitare.


16

Dintre obiectivele strategice propuse pentru PAC, primul obiectiv - Obiectivul 1. Producţia alimentară viabilă - se referă în mod expres la sectorul agricol, iar celelalte două sunt legate mai ales de dezvoltarea rurală - Obiectivul 2. Managementul durabil al resurselor naturale şi Obiectivul 3. Dezvoltarea teritorială echilibrată - însă, la nivelul măsurilor nu se face o diferenţiere clară între cele două domenii (agricultură şi dezvoltare rurală). Obiectivul propus este generarea unei creşteri mai durabile, mai inteligente şi mai favorabile incluziunii pentru Europa rurală.

În politicile europene se pune accent pe menţinerea potenţialului de producţie sustenabilă de alimente în întreaga UE, pentru a garanta securitatea alimentară pe termen lung a cetăţenilor europeni şi pentru a contribui la satisfacerea cererii tot mai mari de alimente la nivel mondial. De asemenea, se doreşte sprijinirea comunităţilor agricole care oferă cetăţenilor europeni alimente de calitate, valoroase şi diverse, produse în mod sustenabil, cu respectarea cerinţelor U.E. referitoare la mediu, apă, sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi sănătatea publică. Se recunoaşte importanţa comunităţilor rurale agricole viabile, care creează locuri de muncă la nivel local şi generează numeroase beneficii economice, sociale, de mediu şi teritoriale. Trebuie îmbunătăţite condiţiile pentru fermele mici, deoarece în Europa structurile eterogene agricole şi sistemele de producţie contribuie la atractivitatea şi identitatea regiunilor rurale. O reducere semnificativă a producţiei locale ar avea, de asemenea, consecinţe în privinţa emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), a peisajelor locale caracteristice, ducând totodată la opţiuni mai limitate pentru consumatori.

Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene integrează la nivel teritorial obiectivele de coeziune şi competitivitate ale Uniunii, stabilind ca obiective:

1. Amenajarea policentrică a teritoriului 2. O nouă relaţie urban-rural 3. Accesul egal la infrastructură şi cunoaştere 4. Administrarea înţeleaptă a patrimoniului natural şi cultural

Dimensiunile coeziunii teritoriale sunt, în viziunea Cadrului Strategic: regională,

transnaţională şi interregională, guvernanţa – administrarea durabilă.


17

Mai mult, Carta Verde a Coeziunii Teritoriale (2008) dă o perspectivă teritorială asupra coeziunii economice şi sociale, prin următoarele obiective:

diversitatea teritorială ca valoare; coordonarea politicilor pentru zone vaste; promovarea oraşelor competitive; abordarea excluziunii sociale; accesul la educaţie, servicii medicale, energie; concentrare: depăşirea diferenţelor de densitate; conectarea teritoriilor: depăşirea factorului distanţă; cooperare: depăşirea factorului divizare.

Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene (Community Strategic Guidlines)

indică faptul că Politica de Coeziune are trei priorităţi: îmbunătăţirea atractivităţii Statelor Membre, regiunilor şi oraşelor, prin

îmbunătăţirea accesibilităţii, asigurarea unui nivel şi a unei calităţi adecvate a serviciilor şi protejarea mediului înconjurător;

încurajarea inovării, antreprenoriatului şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, prin promovarea capacităţii de cercetare-inovare, inclusiv a noilor instrumente TIC;

crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi persoane în procesul de ocupare şi în activităţi antreprenoriale, îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi a firmelor şi investiţiile în capitalul uman;

În cazul României, un obstacol major în calea unei dezvoltări durabile rămâne

discrepanţele majore de dezvoltare dintre regiunile de dezvoltare, mediul urban şi cel rural, zonele izolate şi cele uşor accesibile, agravate de problemele de conectare a teritoriilor, pe fondul stării proaste a infrastructurii de transport.

Organizaţia Mondială a Turismului încurajează implementarea Codului global de etică pentru turism, cu scopul de a asigura ca ţările membre, destinaţiile turistice, precum şi


18

afacerile din turism să-şi maximizeze efectele economice, sociale şi culturale pozitive, totodată minimizând impactele negative sociale şi de mediu.

Principiile din acest cod, prezentate în 10 articole, trebuie cunoscute şi adoptate de

statele membre, de companiile de turism, precum şi de diferite instituţii, comunităţi interesate direct sau indirect în turism, după cum urmează:

1. contribuţia turismului la înţelegerea reciprocă şi respectul între popoare şi societăţi; 2. turismul ca vehicul pentru împlinirea individuală şi colectivă; 3. turismul, factor al dezvoltării durabile; 4. turismul, utilizator al moştenirii naturale a omenirii şi contribuabil la îmbogăţirea ei; 5. turismul, activitate avantajoasă pentru comunităţile şi ţările gazdă; 6. obligaţiile participanţilor la actul de turism; 7. dreptul la turism; 8. libertatea mişcărilor turistice; 9. drepturile lucrătorilor şi antreprenorilor în industria turismului; 10. implementarea principiilor Codului global de etică pentru turism.

În contextul implementării principiilor Codului se accentuează cooperarea dintre

participanţii publici şi privaţi, care trebuie să recunoască rolul instituţiilor internaţionale, printre care şi OMT, apoi ai organizaţiilor neguvernamentale cu competenţe în dezvoltarea şi promovarea turismului, protecţiei drepturilor omului, mediului înconjurător sau a sănătăţii, cu respectarea principiilor dreptului internaţional.

Activităţile Comisiei pentru Europa a OMT sunt orientate spre asistarea statelor membre în dezvoltarea strategiilor în contextul unor pieţe turbulente, utilizarea unor instrumente adresate problemelor calităţii şi satisfacţiei consumatorilor, pregătirea şi implementarea programelor referitoare la crearea de valori, la inovarea în tehnologii, în dezvoltarea resurselor umane şi în conducere, dezvoltarea capacităţilor pentru oficialităţile publice, reproiectarea proceselor în sectorul public, produse noi etc.


19

Cadrul strategic formulat de Consiliul Mondial a Turismului şi al Călătoriilor, care asigură funcţionarea turismului în interesul tuturor, este publicat sub titlul Blueprint for new tourism, document care promovează turismul şi călătoriile ca un parteneriat pentru integrarea eforturilor publice şi private, având ca rezultat întâmpinarea nevoilor economiilor, autorităţilor şi comunităţilor locale, ale căror afaceri se bazează pe: recunoaşterea turismului şi călătoriilor ca o prioritate de vârf de către guverne, afaceri care echilibrează economiile cu oamenii, cultura şi mediul, preocuparea comună pentru prosperitate şi o creştere pe termen lung.

Propunerile pentru guverne de a facilita dezvoltarea sectorului sunt următoarele: planificare turistică pe termen lung la nivel naţional şi regional/local; crearea unui mediu de afaceri competitiv care ocoleşte fiscalitatea

generatoare de inflaţie, garantează transparenţa şi oferă reguli de proprietate corporativă mai atractivă;

asigurarea fundamentării politicii şi a procesului decizional cu statistici şi informaţii de calitate; aducerea unui nou profesionalism, finanţare şi coordonare în promovare şi marketing, ocupare şi nevoi de perfecţionare, infrastructură şi politică regională/locală; dezvoltarea capitalului uman cerut de sectorul T&C (Turism şi Călătorii).

Guvernarea ar trebui să îndrume investiţiile în resurse umane prin educaţie şi prin apropierea autorităţilor cu industria, pentru a facilita planificarea dinainte pentru nevoile viitoare. O reţea online şi uşor accesibilă de monitorizarea pieţei poate relaţiona informaţii de încredere despre piaţă cu datele despre ocupare; liberalizarea comerţului, transporturilor, comunicaţiilor, uşurarea barierelor din faţa călătoriilor şi investiţiilor; edificarea încrederii consumatorilor şi investitorilor faţă de siguranţă şi securitate; promovarea diversificării produselor ce extind cererea; planificarea expansiunii turismului durabil în acord cu caracterul culturilor; investiţii în progrese tehnologice pentru facilitarea dezvoltării T&C sigure şi eficiente, precum sisteme de navigaţie cu sateliţi.

O asemenea agendă permite (în opinia autorilor Blueprint for new tourism),

exploatarea şi suportul oportunităţilor într-un spectru mai larg al afacerilor T&C, dezvoltând o


20

gamă de produse de calitate, dar totodată asigură ca fluxurile turistice să respecte patrimoniul natural şi construit, ca şi interesele locale.

Pentru sarcinile sectorului privat Blueprint expune următoarele: extinderea pieţelor în timp ce promovează protecţia resurselor naturale, a patrimoniului local şi a stilurilor de viaţă; dezvoltarea carierelor profesionale, a educaţiei, a relaţiilor de ocupare, promovarea firmelor mai mici, creşterea conştiinţei de mediu, contribuţia într-o manieră proprie la reducerea distanţei dintre bogaţi şi săraci; o prestare sensibilă de produse turistice tradiţionale şi diversificare închipuită a produselor care reduc sezonalitatea şi cresc veniturile; îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor turistice şi raportului preţ - calitate crescând opţiunile consumatorilor; convenirea asupra standardelor de calitate şi implementarea lor la toate nivelele şi în toate domeniile, inclusiv în formarea personalului; transferul abilităţilor din industrie şi de bune practici care extind beneficiile în cerc larg şi în mod eficient; măsurarea din ce în ce mai sofisticată şi precisă a activităţii proprii ai sectorului pentru a fundamenta deciziile strategice în afaceri; comunicare mai efectivă între T&C şi guvernământ, la nivel strategic şi local.

Alături de cele prezentate pentru sectorul guvernamental şi cel privat se conturează şi

o serie de sarcini specifice care impun o cooperare mai largă, dintre acestea putând fi reţinute: cuplarea bunelor practici din dezvoltarea turismului cu politicile de afaceri regionale, transporturi, resurse umane, mediu, infrastructură şi dezvoltare rurală; parteneriate public- private pentru pregătirea în comun a unor master-planuri durabile pentru destinaţii sau regiuni de vacantă întregi, sarcină prea pretenţioasă pentru o singură companie sau autoritate de stat; crearea proceselor propulsate local pentru consultarea, participarea şi beneficiile continue ale interesaţilor; restructurarea administraţiilor naţionale pentru turism ca parteneriate public- private; evitarea pericolelor dezvoltării excesive, neplanificate şi constituirea obiectivelor politicii de mediu; dezvoltarea resurselor umane şi instalarea efectivă a abilităţilor prin planificare şi legislaţie care evită limitele bazate pe reşedinţă sau alte cerinţe; colaborarea în exigenţele de informaţii pentru analiza sectorului public şi formarea politicilor; muncă în comun pentru securitate cu completarea mecanismelor din sectorul privat cu acţiuni din partea autorităţilor; dezvoltarea încrederii în toate aspectele ale eforturilor care se întăresc reciproc.


21

Reformularea Strategiei Lisabona în februarie 2005 a condus la concentrarea eforturilor U.E. asupra găsirii soluţiilor în vederea unei creşteri economice mai puternice şi mai durabile şi crearea mai multor locuri de muncă de calitate.

În acest context, Comisia Europeană a publicat un nou comunicat în 2006, denumită O

politică înnoită de turism a U.E.: înainte pentru un parteneriat mai puternic pentru turismul europeană (A renewed tourism EU policy: towards a stronger partnership for European Tourism. — COM (2006) 134 final / 17.03.2006), în care s-a anunţat elaborarea unui document Agenda 21 Europeană pentru turism.

Ulterior, pe baza raportului din februarie 2007 a Grupului pentru Turism Durabil, aceeaşi instituţie a lansat un nou comunicat denumit Agendă pentru un turism european durabil şi competitiv (Agenda for a sustainable and competitive European tourism. - COM (2007) 621 final / 19.10.2007), în care s-au formulat obiectivele pentru asigurarea durabilităţii turismului european şi provocările legate de atingerea acestui deziderat, cadrul de acţiune, principiile pentru realizarea unui turism competitiv şi durabil, rolul şi modul de implicare a celor interesaţi în sectorul turistic şi al Comisiei Europene etc.

Principiile stabilite sunt:

abordare integrată şi holistică - luarea în seamă a tuturor impactelor turismului pe parcursul planificării dezvoltării lui; planificare pe termen lung - luarea în seamă a nevoilor generaţiilor viitoare, durabilitatea dezvoltării;

viteză şi ritm al dezvoltării adaptate la caracterul, resursele şi nevoile comunităţilor gazdă şi destinaţiilor;

implicarea tuturor actorilor interesaţi în procesul de luare a deciziilor; utilizarea celor mai bune cunoştinţe accesibile - împărţirea informaţiilor referitoare la tendinţele, impactele, abilităţile necesare turismului în toată Europa;

minimalizarea şi gestiunea riscurilor - principiile precauţiei, prevenirea unor efecte nedorite prin evaluare preliminară; reflectarea impactelor în


22

costuri - principiul poluatorul plăteşte, preţurile trebuie să reflecte costurile reale a consumului şi producţiei;

stabilirea şi respectarea unor limite privind solicitarea capacităţii de suport a locurilor, destinaţiilor de primire evitând supraaglomerarea şi suprasolicitarea;

a întreprinde o monitorizare continuă a dezvoltării, bazându-se pe indicatori de durabilitate şi intervenţie în caz de neconformare.

Aceste principii sunt preluate şi integrate în politica turismului a U.E., Comisia

stabilind rolul propriu şi al celor care au interese în sectorul turistic în vederea unirii acţiunilor acestora pentru dezvoltarea turismului.

Agenda ghidează activităţile viitoare ale Comisiei în domeniul turismului şi în alte domenii politice care exercită impact asupra turismului şi a durabilităţii lui. Documentul stipulează patru aspecte importante ale rolului C.E. în domeniul turismului:

1. Mobilizarea actorilor pentru producerea şi diseminarea cunoştinţelor din domeniu 2. Promovarea destinaţiilor de excelenţă 3. Mobilizarea instrumentelor financiare ale UE 4. Aducerea în prim-plan a durabilităţii şi competitivităţii în politicile Comisiei

Europene

Un alt aspect al politicii de turism la nivel european este existenţa şi activitatea Comisiei Europene pentru Călătorii (European Travel Commission, www.etc-corporate.org), o organizaţie internaţională în responsabilitatea căreia intră promovarea Europei ca destinaţie turistică pe pieţele extraeuropene (America de Nord şi Latină, Asia), dezvoltarea sectorului turistic pentru toate ţările europene prin cooperarea în domeniul diseminării bunelor practici, a cercetării de piaţă şi promovării turistice. Principalele obiective ale CEC sunt promovarea Europei ca o destinaţie turistică atractivă, sprijinirea ONT-urilor membri în schimbul de cunoştinţe şi încurajarea colaborărilor pe multiple planuri, dotarea partenerilor din industrie şi alte domenii interesate cu materiale informative şi statistici uşor accesibile despre turismul receptor din Europa.


23

Comitetul regiunilor, prin Comisia pentru dezvoltare durabilă (DEVE), elaborează studii şi publicaţii, inclusiv în domeniul turismului (ex. „Turismul durabil - factor de coeziune între regiunile europene - Sustainable Tourism as a Factor Among European Regions. CoR Studies e-6/2006, Brussels), care cuprind o serie de recomandări privind formularea politicilor de turism la diferite nivele teritoriale pe baza cerinţelor de durabilitate şi competitivitate.

Iniţiativa „Capitalele Culturale ale Europei” este menită să valorifice şi să promoveze diversitatea culturală a oraşelor Europei, precum şi caracteristicile lor comune, în vederea dezvoltării unei identităţi europene comune. Beneficiile directe ale statului de capitală europeană sunt investiţiile semnificative în infrastructura urbană, regenerare, reabilitarea patrimoniului construit şi atragerea unui număr semnificativ de turişti, toate cu efecte pe termen lung.

În anul 2011, Comisia Europeană a publicat Carta Albă intitulată ”Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor”. Aceasta prezintă 40 de iniţiative concrete privind infrastructura şi serviciile de transport de implementat în următorul deceniu. Iniţiativele sunt corelate cu următoarele obiective de atins până în anul 2050:

Eliminarea autoturismelor cu combustibili convenţionali din oraşe; Reducerea cu 40% a emisiilor din transportul maritim; Trecerea a 50% dintre pasagerii şi mărfurile de pe relaţiile interurbane de

distanţă medie de pe modul rutier pe modul feroviar şi naval. Reducerea în ansamblu cu 60% a emisiilor generate de activitatea de

transport.


24

Se poate aşadar observa că, în dimensiunea europeană, la baza direcţiilor de dezvoltare a infrastructurii stau aproape exclusiv concepte legate de protecția mediului. Această abordare este probabil potrivită pentru țări cu o infrastructură de transporturi deja foarte bine dezvoltată, însă este posibil să nu fie potrivită pentru țări cu o infrastructură în general slabă, precum România.

În contextul Reţelelor Trans Europene de Transport, Agenţia Executivă pentru

Dezvoltarea Reţelelor Transeuropene de Transport monitorizează pregătirea şi implementarea proiectelor aferente celor 30 de axe prioritare definite în decizia nr. 884/2004/EC.

Inundaţiile catastrofale produse în Europa în anul 2002 au determinat o reacţie promptă din partea Comisiei Europene pentru Mediu, prin propunerea spre adoptare către Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, în cadrul Directivei Cadru privind Apa (2000/60/EC), a legislaţiei de management al riscului de inundare (12.07.2004 /COM/2004/472). Anul 2007 a adus modificări în ceea ce priveşte politica viitoare de gestiune a situaţiilor de risc de inundare, prin adoptarea unei noi directive - Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii.

Aceasta se va implementa în fiecare stat membru în trei etape, menite a se finaliza în 2015:

etapa I – evaluarea preliminară a riscului de inundare în bazinele hidrografice şi zonele litorale (până în 2011);

etapa II – realizarea hărţilor de hazard şi risc de inundare acolo unde, în urma desfăşurării activităţilor cuprinse în etapa I, s-a descoperit existenţa unei probabilităţi ridicate de apariţie a inundaţiilor;

etapa III – realizarea planurilor de management al riscului de inundare pentru locaţiile considerate problematice, care vor include măsuri de reducere a probabilităţii de inundare şi a posibilelor efecte negative asociate viiturilor şi revărsărilor (până în 2015).


25

Politica de Coeziune urmăreşte să consolideze coeziunea economică şi socială a Uniunii Europene extinse pentru promovarea dezvoltării durabile, armonioase şi echilibrate a Comunităţii. Implementarea Politicii de Coeziune este realizata prin intermediul a trei obiective: Convergenţă, Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă şi Cooperarea Teritorială Europeană. Aceasta din urmă vizează consolidarea cooperării transfrontaliere prin iniţiative comune locale şi regionale, consolidarea cooperării transnaţionale prin acţiuni care facilitează dezvoltarea teritorială integrată conform priorităţilor Comunităţii Europene, precum şi consolidarea cooperării interregionale şi a schimbului de experienţă.

Obiectivul general al Programului INTERREG IVC este să îmbunătăţească eficacitatea politicilor de dezvoltare regională în domeniile inovării, economiei cunoaşterii, mediului şi prevenirii riscurilor şi să contribuie la modernizarea economiei şi creşterea competitivităţii Europei.

Obiectivul general al Programului de cooperare transnaţională Sud Estul Europei este să îmbunătăţească procesul integrării teritoriale, economice şi sociale şi să contribuie la coeziune, stabilitate şi competitivitate prin dezvoltarea de parteneriate transnaţionale şi acţiuni comune în domenii de importanţă strategică.

Dezvoltarea capacităţii administrative la nivel european este un deziderat important în ceea ce priveşte implementarea Strategiei de la Lisabona, care propune obiective concrete legate de îmbunătăţirea procesului de legiferare şi a politicilor publice cu impact direct asupra dezvoltării economice şi creării de noi locuri de muncă. La nivel programatic şi declarativ se observă o corelaţie directă între îmbunătăţirea capacităţii administrative şi creşterea calităţii vieţii la nivelul cetăţenilor Uniunii Europene.

Guvernarea democratică şi eficientă este scopul major al tuturor încercărilor de

reformă a administraţiei publice. Administraţia publică reprezintă un domeniu vast, caracterizat de probleme şi

abordări diverse, dar şi de teme ce prezintă o valabilitate perpetuă.


26

Alături de imaginile “clasice” ale sistemelor administrative şi ale modului lor de operare, problema inovaţiei şi reformei în domeniul administraţiei publice a suscitat întotdeauna o dezbatere teoretică şi o preocupare practică semnificativă axată în primul rând pe compatibilitatea conceptelor de inovaţie şi administraţie publică.

Deseori administraţia este prezentată ca fiind imobilă prin natura sa şi incapabilă, în

esenţă, să se adapteze evoluţiilor cerute. Diversele abordări ale reformelor administrative se plasează pe o scală largă, între o percepţie pozitivă şi o imagine profund negativă a aparatului birocratic.

Un alt element important care trezeşte interes la nivel european vizează cooperarea teritorială între autorităţile locale, crearea de noi forme de organizare instituţională şi de administraţie cu scopul de a îmbunătăţi calitatea serviciilor publice şi de a întări capacitatea acestora pentru a face faţă concurenţei. 2.2 Contextul național

La nivel naţional strategia Europa 2020 este implementată prin intermediul Programelor Naţionale de Reformă (PNR).

Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 70%; nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României; obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice:

- emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900 - 24% din energia produsă săprovinădin surse regenerabile - creşterea cu 19% a eficienţei energetice

rata de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3%; ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de

învăţământ terţiar, de cel puţin 26,7%; scăderea numărului depersoane expuse sărăciei cu 580.000.


27

Poziţia României la viitoarea PAC este prezentată detaliat în documentul: „MEMORANDUM – Poziţia preliminară a României privind Comunicarea Comisiei “PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legat de alimentaţie, resurse naturale şi teritorii”.

România susţine menţinerea în termeni reali a valorii sprijinului pentru agricultură în configuraţia celor 2 piloni complementari, trebuie să permită şi valorificarea potenţialului noilor state membre, precum şi atingerea obiectivelor de convergenţă.

Referitor la pilonul I – sistemul de plăţi directe şi măsurile de piaţă, România salută Comunicarea Comisiei şi consideră că aceasta vine în întâmpinarea problemelor economice, sociale şi de mediu, cu care se confruntă agricultura şi spaţiul rural din Uniunea Europeană.

Susţinerea fermierilor activi va conduce la diminuarea disparităţilor dintre statele membre şi o alocare corectă a resurselor financiare. În acest sens, este deosebit de important să reconsiderăm definirea fermierului ca „fermier activ”.

România susţine ferm ideea unei distribuiri echitabile a plăţilor directe între statele membre. România susţine ca în viitoarea PAC să nu mai fie menţinute actualele discrepanţe, în aşa fel încât PAC să nu mai fie o politică cu două viteze. Procesul de phasing-in pentru România şi Bulgaria trebuie să se încheie în 2014.

România consideră oportună deschiderea arătată de Comisie pentru susţinerea agriculturii la scală mică, prin introducerea unei scheme de sprijin dedicată fermelor mici, aceasta contribuind la consolidarea competitivităţii şi menţinerea vitalităţii zonelor rurale. În acest sens vom susţine definirea unor noi criterii de eligibilitate mai simplu de gestionat şi mai uşor de implementat.

România nu consideră oportună propunerea Comisiei de introducere a unei limite

superioare (plafonare) a nivelului plăţilor directe alocate fermelor mari. O astfel de măsură nu


28

ar face decât să determine exploataţiile mari să se divizeze în ferme mai mici, eligibile, cu efecte asupra competitivităţii şi viabilităţii lor economice pe termen mediu şi lung.

România sprijină măsurile menite să creeze posibilitatea pentru tinerii fermieri să obţină un venit decent, ca o oportunitate a lor de a se implica mai mult in sectorul agricol şi pentru întinerirea acestuia, având în vedere actualul context de îmbătrânire a populaţiei active din agricultură.

România susţine menţinerea instrumentelor actuale de intervenţie pe piaţă pentru a acţiona ca plasă de siguranţă în situaţiile de criză, precum şi căutarea de noi instrumente care să permită menţinerea agriculturii UE la un nivel competitiv în raport cu ţările terţe; continuarea, după 2013, a programelor sectoriale (vin, apicultură, defavorizaţi etc.) cu un impact deosebit pentru România, precum şi a ajutorului specific acordat în prezent conform art. 68 din Regulamentul nr. 73/2009.

Comunicarea CE privind funcţionarea lanţului alimentar, puterea de negociere a producătorilor agricoli, relaţiile contractuale, necesitatea restructurării şi consolidării sectorului de producţie, transparenţa şi funcţionarea pieţelor de produse agricole, vine în întâmpinarea problemelor existente şi în România.

Agricultura este vizată şi de Pilonul al doilea – dezvoltarea rurală. România propune ca agricultura să fie recunoscută ca sector comunitar strategic integrant şi activ, cu impact nu doar în asigurarea / furnizarea alimentelor, ci şi asupra societăţii, prin crearea locurilor de muncă şi intensificarea activităţilor non-agricole în mediul rural. Dimensiunea socială a agriculturii este importantă, deoarece acest sector contribuie semnificativ la angajarea forţei de muncă în zonele rurale şi asigurarea unui nivel de trai echitabil fermierilor.


29

Realizarea echilibrului dintre sectorul vegetal şi animal reprezintă un deziderat al agriculturii româneşti. Se urmăreşte creşterea efectivelor şi îmbunătăţirea raselor de animale pentru carne şi lapte. Se doreşte creşterea suprafeţelor ocupate cu culturi furajere şi proteice pentru îmbunătăţirea producţiilor animaliere menite, la rândul lor, să încurajeze dezvoltarea de unităţi de procesare agroalimentară.

Pilonul al doilea – dezvoltarea rurală contribuie la dezvoltarea economică şi socială prin dezvoltarea mediului rural, menţinerea moştenirii culturale, utilizarea corectă a resurselor naturale şi mai ales prin crearea locurilor de muncă în spaţiul rural. În ceea ce priveşte acţiunile de revizuire a PAC, România susţine importanţa menţinerii unui nivel consistent al bugetului alocat Pilonului II.

Pentru România sunt importante creşterea competitivităţii, managementul durabil al resurselor naturale şi dezvoltarea teritorială echilibrată. Finanţarea acestora trebuie să răspundă nevoilor specifice ale statelor membre, inclusiv prin acordarea unei flexibilităţi mai mari.

România salută iniţiativa Comisiei de a crea pentru noua perioadă de programare pachete de măsuri, prin interconectarea celor existente deja, ca răspuns la nevoile unor zone sau grupuri specifice.

România susţine includerea unui pachet destinat sprijinirii micilor fermieri în vederea evitării unor fenomene prezente în România, ca depopularea, abandonul terenurilor agricole, şi creşterea capacităţii economice a acestora în vederea furnizării de bunuri publice.

Acţiunile asupra cărora trebuie să se concentreze noul pachet adresat micilor fermieri

trebuie să vizeze aspecte privind: Mărirea sprijinului financiar acordat acestora; Simplificarea condiţiilor de accesare a fondurilor; Stabilirea unor acţiuni specifice pentru promovarea produselor; Măsuri specifice ce vizează consilierea, consultanţa, formarea profesională


30

şi creditarea acestei categorii de fermieri; Dezvoltarea canalelor locale de distribuţie, în vederea facilitării accesului

direct al consumatorilor la produsele micilor fermieri (agricultură ecologică, produse tradiţionale sau locale ) şi sprijinirea pieţelor locale;

Stabilirea unor condiţii si cerinţe privind standardele minime de realizare a producţiei şi comercializare, adaptate capacităţii financiare a micilor fermieri.

În ceea ce priveşte pachetul de măsuri privind gestionarea riscului, România susţine

continuarea şi dezvoltarea măsurilor de inginerii financiare, prin instrumente de asigurare, accesul la credite, garanţii, capital social ş.a., acestea reprezentând aspecte esenţiale pentru creşterea competitivităţii sectorului agricol, având în vedere particularităţile acestui sector.

Alte măsuri considerate importante de România:

susţinerea inovaţiei, utilizării metodelor agricole prietenoase faţă de mediu, precum şi a mijloacelor alternative de energie în spaţiul rural, pentru a spori eficienţa energetică, productivitatea şi capacitatea de adaptare a agriculturii la schimbările climatice;

dezvoltarea spaţiului rural, prin continuarea susţinerii modernizării infrastructurii şi a serviciilor non-agricole pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai;

diversificarea acţiunilor sprijinite în cadrul Axei LEADER şi creşterea sprijinului financiar.

Potrivit Planului Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013, obiectivul global este

Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România și statele membre ale U.E. Pentru atingerea obiectivului general al Planului Naţional de Dezvoltare au fost stabilite 5 obiective, printre care menţionăm:

Creşterea productivităţii companiilor româneşti, astfel încât să se apropie de rata medie a productivităţii în UE şi încurajarea dezvoltării durabile în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale României,


31

Dezvoltarea capitalului uman prin dezvoltarea unei pieţe a muncii flexibile, moderne şi incluzive, a cărei competitivitate creşte prin oferirea oportunităţilor egale privind învăţarea de-a lungul vieţii,

Dezvoltarea economiei rurale a României bazată pe cunoaştere şi antreprenoriat privat, care respectă moştenirea naturală, culturală şi istorică şi Accelerarea creşterii economice în acele regiuni rămase în urmă faţă de media U.E.

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007 - 2013 şi-a propus ca obiectiv general

Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015, iar ca obiective specifice:

Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene, Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti, Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România, Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente promovarea

dezvoltării teritoriale echilibrate.

În cadrul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru orizontul de timp 2020, respectiv 2030 obiectivele care privesc dezvoltarea durabilă pentru orizontul de timp 2020 vizează atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. În ceea ce priveşte ţinta de atins pentru orizontul de timp 2030, Strategia urmăreşte apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

Obiectivul general al Programului Operaţional Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le


32

vizita, a investi şi a munci. Cele cinci axe prioritare stabilite în cadrul POR sunt: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport, Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului şi Asistenţă tehnică.

Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice îl constituie creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera pana în 2015 o creştere medie a productivităţii de cca. 5,5% anual şi vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE. Pentru atingerea acestui obiectiv general s-au propus următoarele obiective specifice: Consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor; Creşterea capacităţii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între instituţii de cercetare dezvoltare şi inovare (CDI) şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI; Valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi cel privat (întreprinderi, cetăţeni) şi Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie.

Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane. În cadrul acestui program au fost stabilite următoarele obiective specifice: Promovarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă, inclusiv a învăţământului superior şi a cercetării; Promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii; Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii; Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive; Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale; Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare şi Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.


33

Programul Naţional de Reformă are ca priorităţi pentru această perioadă: Dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor; Asigurarea accesului la educaţie pentru grupurile dezavantajate; Reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea dotărilor unităţilor de

învăţământ din mediul rural şi zone dezavantajate; Elaborarea şi implementarea Planului anual de acţiune pentru combaterea

părăsirii timpurii a şcolii,; Elaborarea planurilor de şcolarizare şi elaborarea curriculum-ului în

învăţământul profesional şi tehnic pe baza cerinţelor pieţei muncii; Formarea cadrelor didactice şi a directorilor/directorilor adjuncţi de unităţi

de învăţământ preuniversitar; Finalizarea informatizării sistemului de învăţământ; Elaborarea strategiei de învăţare pe tot parcursul vieţii.

Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial Mediu constă în reducerea

decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului „poluatorul plăteşte”.

Ca şi obiective specifice au fost definite următoarele:

Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015;

Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015;

Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015;

Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea


34

reţelei Natura 2000; Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra

populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial Transport constă în

promovarea, în România, a unui sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiţii de siguranţă a persoanelor si bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel naţional, în cadrul Europei, între şi în cadrul regiunilor României. În cadrul acestui program au fost definite următoarele obiective specifice:

Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia mediului înconjurător;

Modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;

Promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal; Sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor

adverse ale transportului asupra mediului şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane.

Obiectivul general al Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii

Administrative este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti. Ca şi obiective specifice se menţionează:

Obţinerea unor îmbunătăţiri structurale şi de proces ale managementului ciclului de politici publice;

Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare.


35

Strategia Naţională de Export a României 2010 - 2014 stabileşte o multitudine de obiective specifice:

Susţinerea la export a producătorilor care sunt asociaţi şi exportă folosind indicaţiile geografice şi denumirile de origine.

Consultanţă pentru elaborarea unei strategii de susţinere a formării şi dezvoltării de clustere în sectoare cu potenţial de creştere a exporturilor, conform Strategiei Naţionale de Export 2010-2014 şi a Strategiilor Regionale de Export la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare.

Managementul strategiilor de branding regional.

Dezvoltarea de centre promoţionale şi expoziţionale interne cu grad înalt de internaţionalizare şi specializare la nivelul regiunilor de dezvoltare, capabile să promoveze oferta de export românească la nivelul de impact al expoziţiilor internaţionale.

Dezvoltarea structurilor regionale în parteneriat public - privat capabile să asigure managementul strategiilor regionale de export (Consilii de export regionale) a unor centre de promovare la nivel regional.

Susţinerea sectoarelor prioritare la nivel regional.

Dezvoltarea potenţialului de export al regiunilor şi a capacităţii acestora de ofertare la export pe pieţele externe.

Dezvoltarea exporturilor bazat pe design şi inovaţie şi active intangibile.

Promovarea activă a brandurilor sectoriale pentru sectoarele exportatoare.

Prezenţa echilibrată a tuturor sectoarelor exportatoare în forme de susţinere


36

cu finanţare de la buget.

Dezvoltarea şi alinierea exportatorilor la standarde de certificare avansate cerute de pieţele externe.

Creşterea capacităţii exportatorilor români de a adăuga, reţine şi capta valoare.

Dezvoltarea de servicii şi produse inovative, dar şi a unei culturi a inovaţiei în ceea ce priveşte organizarea şi managementul în reţea;

Obiectivul general al Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2030

(CSDTR 2030) este integrarea României în structurile teritoriale europene, prin: afirmarea identităţii regional-continentale dezvoltarea competitivităţii creşterea coeziunii teritoriale dezvoltarea teritorială durabilă

Obiectivele specific ale CSDTR 2030 sunt:

Racordarea teritoriului naţional la reţeaua europeană şi inter-continentală a polilor şi coridoarelor de dezvoltare

Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi urbane Stimularea solidarităţii funcţionale urban-rural şi dezvoltarea rurală

adecvată diferitelor categorii de teritorii Consolidarea și dezvoltarea rețelei de legături interregional Protejarea, dezvoltarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural.

În acord cu Legea 351/2001 cu modificări şi completări ulterioare, Conceptul strategic

de dezvoltare teritorială România 2030 (CSDTR 2030) integrează reţeaua de localităţi din România în structura policentrică a U.E., în conexiune cu reţeaua de poli majori în Sud-Estul Europei (potrivit clasificărilor SPESP, ESPON, PlanetCense etc.):


37

Poli metropolitani MEGA (Zone Metropolitane de Creştere Europene) cu vocaţie internaţională: Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi - peste 300 000 de locuitori;

Poli naţionali OPUS (Orizont Potenţial Urban Strategic) cu potenţial de Arii Funcţionale Urbane şi potenţial MEGA - peste 250 000 de locuitori;

Poli supraregionali OPUS (Orizont Potenţial Urban Strategic) cu potenţial de Arii Funcţionale Urbane - între 50 000 – 250 000 de locuitori;

Poli regionali OPUS (Orizont Potenţial Urban Strategic)cu potenţial de Arii Funcţionale Urbane - între 50 000 – 250 000 de locuitori;

Poli regionali OPUS (Orizont Potenţial Urban Strategic) cu potenţial de Arii Funcţionale Urbane şi cu specificitate funcţională, de exemplu: Alba Iulia, Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Suceava, Tulcea;

Poli subregionali - între 30 000 – 50 000 de locuitori; Poli locali – sub 20 000 de locuitori.

Legătura dintre dezvoltarea teritorială policentrică propusă şi prioritatea de

competitivitate regională şi coeziune teritorială se asigură prin: A. Reţeaua de poli majori: deţine şi exercită competenţe la nivel naţional, transfrontalier, transnaţional

(reţeaua de zone metropolitane, poli competitivi); dezvoltă clustere economice pe baza avantajelor competitive; contribuie la configurarea regiunilor pentru schimbare economică; stimulează relaţia urban-rural; contribuie la structurarea regiunilor pentru schimbare economică; asigură conectarea reţelei de poli majori la nivel intern, transfrontalier şi

transnaţional.

B. Reţeaua de poli urbani, oraşe specializate: asigură dezvoltarea funcţiunilor specializate; asigură valorificarea diversificată şi competitivă a capitalului teritorial; asigură preluarea presiunilor de dezvoltare asupra polilor majori prin


38

deconcentrarea funcţiunilor la nivel teritorial; susţine dezvoltarea structurii teritoriale a urbanizării.

Planul Naţional de Amenajare a Teritoriului (PATN) este suportul dezvoltării

complexe si durabile inclusiv al dezvoltării regionale a teritoriului si reprezintă contribuţia specifică a ţării noastre la dezvoltarea spaţiului european si premiza înscrierii în dinamica dezvoltării economico-sociale europene.

Acesta are următoarele roluri: stabilește principiile fundamentale care stau la baza dezvoltării și

structurării rețelei de localităţi, criteriile de definire a localităţilor urbane şi rurale precum şi cele pe baza cărora se poate atribui statutul de municipiu sau oraş;

ierarhizează localităţile existente pe ranguri ( 0 - III, pentru localităţile urbane şi IV - V pentru localităţile rurale) definite ca expresie a importanţei actuale şi în perspectiva imediată a fiecărei localităţi în cadrul reţelei din punct de vedere administrativ, social, economic, cultural etc. în raport cu dimensiunile ariei de influenţă polarizate şi cu nivelul de decizie pe care îl implică în alocarea de resurse;

reglementează posibilitatea de promovare a acestor localităţi în rangurile ierarhiei funcţionale, stimulându-se competitivitatea între localităţi, prin crearea posibilităţilor de trecere a unor localităţi de la statutul rural la cel urban, de la oraş la municipiu, precum şi de la un rang inferior la unul superior, în condiţiile satisfacerii indicatorilor stabiliţi;

instituie obligativitatea pentru Guvern şi autorităţile publice centrale şi locale de a acţiona prioritar pentru crearea de dotări cu rol de servire teritorială în zonele lipsite de oraşe, pentru sprijinirea şi revitalizarea unor zone rurale în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie în perioada 1966 - 1997 şi pentru stimularea dezvoltării unor localităţi din zone care prezintă disfuncţionalităţi de ordin economic, social şi de mediu;

oferă cadrul legal de înfiinţare a zonelor metropolitane constituite prin asociere pe baza parteneriatului voluntar între marile centre urbane


39

(capitala României şi municipiile de rangul I) şi localităţile urbane şi rurale aflate în zona imediată la distanţa de până la 30 km între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri, în vederea stimulării cooperării intercomunale şi a dezvoltării armonioase şi echilibrate a acestor teritorii;

legiferează obligativitatea ca planurile de dezvoltare naţională, regionale inclusiv cele transfrontaliere şi de dezvoltare pentru integrare în spaţiul european, precum şi cele sectoriale să fie elaborate pe baza prevederilor secţiunilor planului de amenajare a teritoriului Naţional.

Chiar dacă Guvernul a adoptat (la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi

Turismului), Legea turismului în luna martie a acestui an (clarificând responsabilităţile autorităţilor publice centrale şi ale celor locale implicate în acest domeniu, precum şi unele cerinţe obligatorii referitoare la calitatea serviciilor oferite turiştilor, la care se adaugă stabilirea atribuţiilor principale în elaborarea strategiilor şi programelor în domeniul turismului, asigurând astfel fluenţa în derularea măsurilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare pe termen mediu şi lung în turism), România, nu deţine nici în prezent o strategie naţională pentru dezvoltarea turismului (legiferată ca atare prin aprobarea guvernului şi a Parlamentului României) care să ofere un cadru legal şi concret politicii din domeniul turismului la toate nivelurile (de la cel guvernamental până la cel al autorităţilor publice locale, ONG-uri şi actorilor privaţi). În absenţa unui asemenea document naţional, orice iniţiativă din domeniu trebuie să se alinieze deocamdată legislaţiei turistice în vigoare.

O serie de repere sunt furnizate în schimb prin intermediul unor studii de specialitate, precum:

→ Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României 2007 - 2026, în cadrul căruia sunt prezentate principalele obiective care contribuie la realizarea viziunii propuse în domeniul turismului pentru România, şi anume, transformarea României într-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor şi serviciilor şi realizarea unei dezvoltări durabile din punct de vedere al mediului sectorului turistic într-un ritm de dezvoltare superior altor destinaţii turistice din Europa. Prin strategia propusă se


40

doreşte dublarea contribuţiei turismului la PIB şi creşterea de trei ori a veniturilor din turism obţinute de autorităţile locale.

Pe plan investiţional s-a prevăzut o creştere de cu 5% a locurilor de cazare pe

perioada 2011 - 2016 şi de 17% pe perioada 2016 - 2021. De asemenea, sunt prezentate modalităţile în care sunt/pot fi cuprinse într-un proces de interconexiune şi interdependenţă toate componentele planificării turismului, incluzând proiecţiile pieţei, formarea profesională, impactul economic si social, asigurarea standardelor si direcţiile de proiectare, altfel spus, demonstrarea agenţiei-client sau agenţiilor-clienţi aspectele care trebuie examinate pentru dezvoltarea unor soluţii de amenajare turistică durabilă).

Master Planul pentru Turismul Naţional al României 2007 - 2026 are ca ţintă

transformarea României într-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural, care să corespundă standardelor UE privind furnizarea produselor şi serviciilor până în 2013. Printre obiectivele specifice ale Master Planului se numără şi cele care se adresează, direct sau indirect, zonele urbane:

asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului, într-o manieră în care bogăţiile sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare;

dezvoltarea şi implementarea anuală a planurilor de marketing a destinaţiei turistice, prin colaborarea mediului public cu cel privat;

elaborarea permanentă de studii de piaţă în domeniul turismului; crearea unei reţele de centre de informare turistică; realizarea unei baze de date a produselor, unităţilor, evenimentelor şi

serviciilor turistice; mecanisme şi subvenţii pentru facilitarea investiţiilor în turism; dezvoltarea planurilor integrate în domeniul turismului; dezvoltarea sistemului de educaţie prevocaţională şi vocaţională pentru

sectorul hotelier; dezvoltarea staţiunilor de cercetare turistică; extinderea sistemelor de marcare a obiectivelor turistice şi introducerea de


41

rute turistice tematice; instruirea şi pregătirea muzeelor şi monumentelor naţionale majore în

îmbunătăţirea facilităţilor oferite oaspeţilor; crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita

promovarea artelor vizuale şi auditive, în special festivaluri tradiţionale şi evenimente folclorice.

→ O serie de studii sectoriale elaborate de către Institutul Naţional pentru

Dezvoltare şi Cercetare în Turism: Studiu privind amenajarea turistică a peşterilor, Strategia de dezvoltare a turismului balnear, Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în Romania.

Strategia în domeniul Patrimoniului Cultural Naţional are la bază ideea că patrimoniul este un factor important pentru păstrarea identităţii valorilor culturale şi naţionale, de dezvoltare durabilă, coeziune şi incluziune socială, cu atât mai mult cu cât România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Priorităţile generale ale Ministerului Culturii şi Cultelor privind Patrimoniul Cultural Naţional:

Realizarea evaluării şi asigurării bunurilor din patrimoniul cultural naţional prin Inventarierea Patrimoniului Cultural Naţional reprezintă fundamentul politicilor publice în domeniul patrimoniului şi are drept consecinţe implicite cunoaşterea şi creşterea gradului de protecţie al patrimoniului.

Codul Patrimoniului Cultural Naţional va reprezenta sinteza experienţei de aproape cinci ani de aplicare a legislaţiei privind protejarea monumentelor istorice şi a siturilor arheologice, a patrimoniului cultural naţional mobil, patrimoniului imaterial, perioade în care legislaţia existentă a fost periodic modificată şi completată au pus în evidenţă unele necorelări în definirea unor termeni, denumiri de acte sau documente pe care Ministerul Culturii şi Cultelor sau instituţiile sale le emit. Corelarea Codului Patrimoniului Cultural naţional cu Codul Construcţiilor în domeniul protejării


42

patrimoniului imobil (monumentelor istorice).

Realizarea unui amplu program de popularizare a patrimoniului, cu accent deosebit pe categoriile înscrise în diferitele liste ale UNESCO (patrimoniu imobil şi cel imaterial) şi europene.

Liniile directoare la nivel naţional în domeniul ariilor protejate au fost trasate prin

Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2010 - 2020 (SNPACB).

Strategia naţională ia în considerare cele mai noi documente directive la nivel european cum ar fi "Opţiunile pentru o perspectivă şi un obiectiv post-2010 în materie de biodiversitate la nivelul U.E." prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor nr. 4 final/19.01.2010. Analiza implemntării Strategiei U.E. privind conservarea biodiversităţii a reliefat o serie de rezultate pozitive, dar şi o serie de deficienţe.

Biodiversitatea trebuie să fie integrată în toate politicile sectoriale - planificarea

exploatării resurselor naturale, exploatarea pădurilor, planificarea dezvoltării agricole şi rurale. Trebuie acordată o atenţie deosebită şi modului de integrare a conservării în acţiunile de dezvoltare şi integrarea problematicii biodiversităţii trebuie să pornească de la nivel naţional dar trebuie să se reflecte şi la nivel judeţean şi local.

Prin SNPACB, România îşi propune, pe termen mediu 2010 - 2020, următoarele direcţii de acţiune generale:

Direcţia de acţiune 1: Stoparea declinului diversităţii biologice reprezentată de resursele genetice, specii, ecosisteme şi peisaj şi refacerea sistemelor degradate până în 2020.

Direcţia de acţiune 2: Integrarea politicilor privind conservarea


43

biodiversităţii în toate politicile sectoriale până în 2020.

Direcţia de acţiune 3: Promovarea cunoaştinţelor, practicilor şi metodelor inovatoare tradiţionale şi a tehnologiilor curate ca măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversităţii ca suport al dezvoltării durabile până în 2020.

Direcţia de acţiune 4: Îmbunătăţirea comunicării şi educării în domeniul biodiversităţii până în 2020.

Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversităţii şi utilizarea

durabilă a componentelor sale urmare a analizei contextului general de la nivel naţional şi a ameninţărilor la adresa biodiversităţii, pentru asigurarea conservării „in-situ” şi „ex-situ” şi pentru împărţirea echitabilă a benficiilor utilizării resurselor genetice, au fost stabilite următoarele 10 obiective strategice:

A. Dezvoltarea cadrului legal şi instituţional general B. Asigurarea coerenţei şi a managementului eficient al reţelei naţionale de arii

natural protejate C. Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile protejate

D.Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice E.Conservarea ex-situ F. Controlul speciilor invazive G. Accesul la resursele genetice şi împărţirea echitabilă a beneficiilor ce decurg din

utilizarea acestor resurse H. Susţinerea şi promovarea cunoştinţelor, practicilor şi inovaţiilor tradiţionale I. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi promovarea transferului de tehnologie J. Comunicarea, educarea şi conştientizarea publicului

Deziderate de la nivel european privind administraţi publică au fost traduse la nivel

naţional prin introducerea în cadrul documentelor de strategie privind spaţiul administrativ din România a unor obiective vizând procesul de descentralizare şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice.


44

Una din principalele carenţe ale administraţiei publice româneşti a constat în managementul deficitar al instituţiilor publice care a fost în principal unul politic neglijându-se importanţa planificării şi managementului strategic ca instrumente manageriale. Provocările perioadei următoare cu privire la reforma continuă şi eficientă a administraţiei publice se leagă de crearea unui serviciu public mai transparent, eficient şi eficace, de existenţa unor iniţiative de promovare a unei guvernări deschise şi de implicarea societăţii civile în dezvoltarea unei strategii pentru investiţiile locale în vederea creşterii economice şi a creării de noi locuri de muncă. Totodată, se poate sublinia necesitatea reformării continue şi eficiente a administraţiei publice din România ţinând cont de crearea unui cadru normativ cuprinzând principiile pentru o reglementare eficientă.

Strategia de dezvoltare locală a Comunei Bălțați Județul Iași pentru perioada 2014-2020

45

III. REGIUNEA NORD-EST 3.1 Introducere

În 1998 au fost create opt regiuni de dezvoltare prin asocierea consiliilor judeţene din România, pentru a coordona dezvoltarea regională necesară aderării la Uniunea Europeană. Aceste regiuni nu au personalitate juridică şi nici statut administrativ deşi ele devin din ce în ce mai semnificative în dezvoltarea regională.


46

Regiunea Nord – Est este formată din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui, fiind cea mai întinsă regiune a României, cu o suprafaţă de 36.850 km2 ceea ce reprezintă 15,46% din suprafaţa totală a ţării. Regiunea Nord – Est se învecinează cu Regiunea Nord – Vest, Regiunea Centru, Regiunea Sud – Est şi are graniţe externe cu Ucraina şi Republica Moldova. Regiunile de dezvoltare coordonează proiecte regionale de infrastructură şi au devenit membre ale Comitetului Regiunilor în 2007 când România a aderat la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din Uniunea Europeană.

Cadrul legislativ pentru constituirea regiunilor de dezvoltare a fost dat prin legea nr. 151 / 1998, privind dezvoltarea regională în România.

România este împărţită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziţia geografică în ţară,

respectiv Nord - Vest, Nord - Est, Sud - Vest, Sud - Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti şi Ilfov. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 75/2001 privind funcţionarea Institutului Naţional de

Statistică au fost create opt direcţii generale pentru statistică regională, care alături de cele 34 de direcţii judeţene de statistică, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale.

Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează:

● Nivel NUTS I: macro - regiuni; ● Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populaţie medie de 2,8 milioane locuitori; ● Nivel NUTS III: 42 judeţe, care reflectă structura administrativ teritorială a Românie; ● Nivel NUTS IV: nu se foloseşte, deoarece nu s-au identificat asocieri de unităţi teritoriale; ● Nivel NUTS V: 265 municipii şi oraşe, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflectă structura

administrativ teritorială a României.

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nomenclatura_Unit%C4%83%C8%9Bilor_Teritoriale_pentru_Statistic%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Est

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud-Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud-Est

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Centru

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Bucure%C8%99ti_%C8%99i_Ilfov


47

3.2 Regiunea Nord Est Formată din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui, Regiunea de Nord – Est

este parte a provinciei istorice Moldova, încărcată de istorie, cultură şi tradiţie şi completată de un mediu natural de excepţie, astăzi graniţă a Uniunii Europene.

Populaţia Regiunii Nord – Est este de 3.695.831 locuitori la nivelul anului 2011 conform bazei de date TEMPO a INS, respectiv 3.148.577 locuitori, august 2012, conform rezultatelor preliminare ale recensământului din octombrie 2011. Din acest punct de vedere Regiunea Nord – Est se află pe primul loc din cele 8 regiuni ale ţării, reprezentând 17,3 % din populaţia totală a României, respectiv 16,5 % conform datelor preliminare ale ultimului recensământ.

Regiunea Nord Est cuprinde o suprafaţă de 36.850 km2 reprezentând 15,46 % din suprafaţa

totală a ţării, cele mai întinse judeţe fiind Suceava cu 8.553 km2 şi Bacău cu 6.621 km2.


48

Unitate

teritorială Suprafaţa totală km2

Densitatea populaţiei

Număr municipii

Număr oraşe

Număr comune

Număr sate

Regiunea Nord Est 36850 100,3 17 29 506 2414

Bacău 6621 107,6 3 5 85 491 Botoşani 4986 89,2 2 5 71 333

Iaşi 5476 150 2 3 93 418 Neamţ 5896 95,1 2 3 78 344

Suceava 8553 82,9 5 11 98 379 Vaslui 5318 84,2 3 2 81 449

Din punct de vedere geografic regiunea se mândreşte cu lanţurile muntoase din partea vestică, podişurile line din centru şi câmpiile cu lacuri, vii şi zone agricole extinse din partea estică. Regiunea Nord – Est se învecinează astfel:

În partea de nord cu Ucraina În partea de sud cu Regiunea Sud – Est, respectiv judeţele Galaţi şi Vrancea În partea de est cu Republica Moldova În partea de vest cu Regiunea Nord – Vest, respectiv judeţele Maramureş şi Bistriţa

Năsăud şi Regiunea Centru, respectiv judeţele Mureş, Harghita şi Covasna.

Distanţe rutiere între principalele municipii ale regiunii şi capitala ţării: Bacău Botoşani Iaşi Piatra Neamţ Suceava Vaslui Bucureşti

Bacău - 193 130 58 151 83 294 Botoşani 193 - 125 145 42 258 499

Iaşi 130 187 - 139 145 71 430 Piatra Neamţ 58 145 139 - 103 129 354

Suceava 151 42 145 103 - 216 457 Vaslui 83 258 71 129 216 - 359


49

Legătura cu Republica Moldova se face prin punctele de frontieră: Rădăuţi – Prut şi Stanca în judeţul Botoşani pe DN 29 E Sculeni, judeţul Iaşi pe drumul european E 583 Albiţa, judeţul Vaslui pe drumul european E 581

Legătura cu Ucraina se face prin punctele de frontieră:

Siret (Suceava) – Tereblecea (Porubne, Ucraina) – rutier Vicșani (Suceava) – Vadul Siret (Ucraina) – feroviar și se continuă cu magistrala 500 spre Kiev și Moscova.

Transportul feroviar în Regiunea Nord–Est se desfăşoară pe căi feroviare simple sau duble, electrificate sau neelectrificate, asigurând transportul de pasageri şi mărfuri pe magistralele principale: Bucureşti – Bacău – Roman – Suceava - Ucraina – magistrala principală 500 şi Bucureşti – Bârlad – Vaslui – Iaşi – Ungheni - Republica Moldova – magistrala principală 600. Accesul aerian în Regiunea Nord – Est este asigurat de aeroporturile internaţionale Bacău şi Iaşi şi aeroportul Suceava numai pentru cursele interne.

Din punct de vedere al reliefului regiunea se împarte în trei zone: zona montană – ocupă 28% din teritoriu şi este caracterizată de aliniamentul vestic

reprezentat de Munţii Călimani, aliniamentul central format din roci dure, cristaline, caracterizat de un relief şters, monoton cu excepţia Munţilor Rarău şi Hăşmaş unde se disting elemente spectaculoase precum Pietrele Doamnei, Piatra Şoimului şi Piatra Singuratică şi ultimul aliniament situat în partea estică a Carpaţilor Orientali, un peisaj cu culmi domoale, unde se remarcă Obcinele Bucovinei şi Ceahlău.

Din punct de vedere climatic zona montană este influenţată în nord de masele de aer

scandinavo – baltice, iar pe direcţia est-vest de masele de aer oceanice transportate de vânturile de vest care aduc o creştere a precipitaţiilor medii anuale până la 1200 mm în Ceahlău. Temperaturile medii anuale au fost înregistrate în jurul valorii de 70C la 1000 m, iar la peste 1800 m este prezent climatul alpin cu temperaturii medii anuale de 00C.


50

zona subcarpatică – ocupă 12% din teritoriu, altitudinea medie este de 400 – 500 m, înconjurând munţii ca un brâu.

În zona subcarpatică predomină circulaţia aerului pe direcţia nord–est – sud-est, pe văile principalelor râuri, pătrunzând uneori şi crivăţul dinspre nord – est. În depresiunile subcarpatice se produc iarna inversiuni termice, iar primăvara fenomene de tip foehn. Temperaturile medii anuale cresc de la nord spre sud, situându-se în jurul valorii de 8 – 9 0C, iar precipitaţiile nu depăşesc 700 mm / an.

zona de podiş – ocupă 60 % din teritoriu şi gazduieşte integral judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui. Zona de podiş este subdivizată în Podişul Sucevei în partea central nordică, Podişul Bârladului în partea sud - estică şi Câmpia Moldovei în partea nord – estică.

Clima zonei de podiş este caracterizată în est prin influenţe continentale estice, aride, cu temperaturi medii anuale de 9 – 10 0C şi precipitaţii de 400 – 500 mm / an. Iernile sunt reci fiind prezent şi crivăţul, iar verile sunt foarte călduroase şi secetoase. În nord temperaturile medii anuale scad până la 6 0C, iar precipitaţiile cresc până la 800 mm. Din punct de vedere hidrografic, Regiunea Nord – Est este străbătută de opt cursuri importante de apă, care drenează teritoriul pe direcţia nord – sud, întreaga regiune aparţinând bazinului hidrografic al râurilor Siret şi Prut. Apele subterane prezente în Regiunea Nord – Est sunt în număr de zece cursuri, cinci aparţinând bazinului Siret şi cinci bazinului Prut, două sunt de adâncime şi două clasificate ca având o stare proastă. Apa provenită din subteran este folosită la alimentarea cu apă a populaţiei, în industrie şi zootehnie, principalii poluatori fiind cei industriali şi agricoli. Apele freatice din zona montană sunt considerate a fi ape dulci, potabile, cu grad de mineralizare diferit în funcţie de substratul geologic. Ape cu mineralizare foarte mică întâlnim la Dorna Candrenilor, Fundu Moldovei, Vatra Dornei, Păltiniş, Toşorog, Bicazul Ardelean. Ape divers mineralizate şi mofete găsim la Slănic Moldova, ape sulfuroase la Drânceni, Nicolina, Strunga. Regiunea Nord – Est are diferite specii de plante şi animale în funcţie de habitatele specifice prezente care aparţin Natura 2000 – SCI şi Natura 2000 – SPA.


51

În zona carpatică sunt prezente următoarele tipuri de sol: andosoluri, soluri brun – acide, spodosoluri şi soluri brune, iar în zona subcarpatică predominante sunt solurile argiloiluviale, solurile cenuşii şi cernoziomice. Resursele subsolului sunt compuse din: minereu uranifer, minereu polimetalic, minereu cuprifer, barită, mangan, sare gemă, sulf, tuf ardezic, turbă, nisipuri cuarţoase, gips, săruri de potasiu, nămoluri, roci utile (andezite, calcare, serpentinite, nisipuri şi pietrişuri, argile, luturi loessoide), petrol şi gaze naturale, cărbune brun, şisturi bituminoase, ape minerale terapeutice, ape minerale carbogazoase şi necarbogazoase.

Regiunea Nord Est din punct de vedere turistic este cunoscută prin: patrimoniul cultural – religios din nordul regiunii inclus în UNESCO centrele vechi şi patrimoniul cultural din Iaşi patrimoniul religios din zona Neamţ podgoriile Cotnari şi Huşi staţiunile Vatra Dornei, Gura Humorului, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Câmpulung

Moldovenesc, Piatra Neamţ, Târgu Neamţ zonele montane Ceahlău, Rarău, Călimani gastronomia şi ospitalitatea zonei tradiţiile şi meşteşugurile.

Rezervaţii şi monumente ale naturii: Parcul Naţional Munţii Călimani Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş Parcul Naţional Ceahlău Parcul Natural Vânători – Neamţ Reţeaua Ecologică Natura 2000 – arii protejate


52

Judeţ Număr rezervaţii Suprafaţa (ha) Total regiune 126 49 183,8

Botoşani 9 3 223,8 Suceava 28 4 959,2 Neamţ 28 25 800,2

Iaşi 26 5 036,4 Bacău 26 9 884,7 Vaslui 9 276,3

Potenţialul balnear – balneo – terapeutic şi bogăţia de izvoare minerale. Staţiuni: Vatra Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Bălţăteşti, Oglinzi, Neguleşti, Cacica, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Sărata Băi. Regiunea Nord-Est are un potenţial balnear bun, putând constitui o destinaţie turistică important în orice anotimp. Resursele disponibile şi climatul sunt adecvate pentru diferite tratamente terapeutice. Regiunea Nord-Est deţine 3996 monumente de interes internaţional, naţional şi local conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii şi Cultelor din 2010, care cuprinde: situri arheologice, clădiri de interes istoric şi arheologic, case memoriale, monumente funerare sau for public, monumente religioase. Zonele etnografice se remarcă prin frumuseţe, valoare şi autenticitate, artă populară – olărit, ţesături, încondeiat, împletituri. Infrastructura de agrement este vitală în contextual dezvoltării turismului, calitatea acesteia influenţând durata de şedere a turiştilor. O infrastrutură de agrement diversificată măreşte atractivitatea zonei, se extind grupurile ţintă de turişti şi, implicit, creşte numărul turiştilor. Pe lângă diversitatea zonele de agrement, un punct important în atragerea unui număr cât mai mare de turişti este dat de calitatea serviciilor de cazare şi masă.


53

Forme de turism practicate în regiunea Nord – Est: Montan (drumeţii montane); Sporturi extreme (rafting şi canioning pe Bistriţa, delta-plan şi parapantă, schi nautic,

surfing, hidroscuter, snowboard); Balnear; Cultural; Religios; Rural şi agroturism; Ecoturism; Oenologic (viti-vinicol).

Priorităţi de dezvoltare în Regiunea Nord – Est (extras din Strategia de dezvoltare Regională

Nord – Est 2014 – 2020, versiunea în lucru septembrie 2013):

Priorităţi Obiective specifice Măsuri

Corelarea cu obiectivele tematice

ale Strategiei Europa 2020

1. Îmbunătăţirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creşterea ocupării, accesului la educaţie, instruire şi sănătate, promovarea incluziunii sociale

Creşterea ocupării în rândul tinerilor şi a grupurilor vulnerabile

Acţiuni pentru sprijinirea integrării pe piaţa muncii a tinerilor care nu sunt incluşi într-o formă de învăţământ, formare profesională sau nu au un loc de muncă

Promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei, Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii

Acţiuni preventive şi active de integrare pe piaţa muncii (inclusiv personalizate) pentru grupurile vulnerabile

Îmbunătăţirea accesului şi participării la educaţie şi instruire de calitate

Reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii, în special pentru tinerii din zonele rurale şi

Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii Promovarea incluziunii


54




comunităţile defavorizate sociale şi combaterea sărăciei Îmbunătăţirea calităţii şi

eficienţei învăţământului prin adoptarea ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii Creşterea accesului la formare profesională continuă Crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurii de educaţie

Creşterea accesului la servicii de sănătate de calitate

Extinderea şi diversificarea serviciilor de sănătate

Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii

Promovarea incluziunii sociale prin regenerarea zonelor rurale şi urbane aflate în declin

Extinderea diversificarea şi îmbunătăţirea accesului grupurilor vulnerabile şi comunităţilor izolate la servicii de sănătate, educaţie, sociale şi de locuire

Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei

2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creşterea accesibilităţii, conectivităţii şi

Creşterea accesibilităţii, conectivităţii şi mobilităţii prin realizarea de investiţii în infrastructura de

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii aeroportuare

Promovarea unor sisteme de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore

Modernizarea şi dezvoltarea


55




atractivităţii Regiunii Nord – Est

transport infrastructurii feroviare Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere Dezvoltarea de sisteme de transport urban durabile

Stimularea atractivităţii şi economiei locale prin creşterea accesului la infrastructura TIC (Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor) de calitate

Extinderea infrastructurii de broadband, în special în zonele rurale şi comunității izolate

Îmbunătăţirea accesului, a utilizării şi a calităţii tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (e-guvernare şi e-servicii)

Dezvoltarea TIC prin crearea şi dezvoltarea de produse şi servicii tip e-“servicii”

3. Sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale

Sprijinirea inovării şi competitivităţii mediului economic, promovarea rezultatelor obţinute

Dezvoltarea inovării şi transferului de know-how inclusiv prin crearea şi dezvoltarea de clustere (clusterele sunt concentrări geografice de instituţii şi companii interconectate, dintr-un anumit domeniu)

Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor

Sprijin în domenii competitive şi sisteme productive integrate, inclusive pentru dezvoltarea de produse,


56




servicii şi procese tehnologice noi, cu valoarea adăugată crescută, “verzi”

Impulsionarea sectorului de cercetare-dezvoltare, în special a celei aplicate

Sprijinirea cercetării publice şi private, în vederea dezvoltării şi fructificării soluţiilor integrate

Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării

Îmbunătăţirea accesului firmelor la servicii de afaceri de calitate pentru firme

Sprijin pentru accesarea serviciilor dedicate firmelor şi tinerilor antreprenori

Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii

Sprijinirea exporturilor şi competitivităţii produselor locale la export

Dezvoltarea de reţele şi platforme pentru sprijinirea exportatorilor locali

Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii

Sprijinirea dezvoltării zonelor urbane

Asigurarea condiţiilor de dezvoltare în mediul urban, prin realizarea de investiţii în infrastructura locală

Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol, a sectorului pescuitului şi acvaculturii


57




Sprijinirea dezvoltării zonelor rurale

Asigurarea condiţiilor de dezvoltare în mediul rural, prin realizare de investiţii în infrastructura locală

Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol, a sectorului pescuitului şi acvaculturii

Dezvoltarea de activităţi economice alternative în mediul rural, inclusive dezvoltarea capacităţii antreprenoriale a tinerilor

Sprijinirea valorificării potenţialului turistic existent

Dezvoltarea infrastructurii de turism şi de agrement aferentă, promovarea potenţialului turistic

4. Optimizarea utilizării şi protejarea resurselor şi patrimoniului natural

Promovarea eficienţei energetice

Creşterea eficienţei energetică a instituţiilor publice, gospodăriilor şi firmelor

Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele

Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor

Protejarea mediului şi biodiversităţii prin realizarea de investiţii specific aquis-ului comunitar şi valorificarea siturilor

Investiţii în crearea, reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de apă potabilă şi canalizare, în sisteme de management

Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor Promovarea adaptării la schimbările climatic, prevenirea şi


58




naturale integrat al deşeurilor şi sisteme de management a riscurilor

gestionarea riscurilor

Tratarea solurilor contaminate şi/sau poluate Prezervarea biodiversităţii


59

IV. JUDEŢUL IAȘI

4.1 Localizare, accesibilitate și structură administrativă

Judeţul Iaşi este situat în sud-estul Europei, respectiv în nord-estul României şi este considerat al doilea oraş ca mărime al ţării. De asemenea, Iaşi este un judeţ important la frontiera de est a României.


60

Judeţul Iaşi se învecinează astfel: în partea de nord cu județul Botoșani; în partea de nord-vest cu județul Suceava; în partea de vest cu județul Neamț; în partea de sud cu județul Vaslui; în partea de est este granița cu Republica Moldova, formată din râul Prut.

Judeţul Iaşi se află situat pe o câmpie între râul Siret și râul Prut și se întinde pe o

suprafaţă de 5476 km2, ocupând 2,3% din suprafaţa României.Râul Jijia traversează județul, iar orașul Iași se află pe malurile unui afluent al său, Bahluiul. Partea de sud este ocupată de dealurile Podișului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, județul este traversat de Culoarul Siretului și de ultimele fragmente ale Podișului Fălticenilor și, de asemenea, de Dealul Mare, cu altitudini de peste 500 de metri.

Judeţul este traversat de drumul European E583 şi se află la o distanţă de 400 km de

Bucureşti, capitala României, la 150 km distanţă de Chişinău, capitala Republicii Moldova şi la 600 km distanţă faţă de Kiev, capitala Republicii Ucraina.

Componenţa administrativă a judeţului Iaşi cuprinde: municipii: Iaşi şi Paşcani; 3 oraşe: Târgu Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei; 93 de comun.

Anii

(la 31 decembrie) Numărul oraşelor şi

municipiilor din care

municipii: Numărul

comunelor Numărul satelor

2002 4 2 85 420 2003 4 2 85 420 2004 4 2 94 420 2005 5 2 93 418

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Jijia,_Prut

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Bahlui

http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Central_Moldovenesc

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Moldovei

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podi%C8%99ul_F%C4%83lticenilor&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealul_Mare&action=edit&redlink=1


61

Anii (la 31 decembrie)

Numărul oraşelor şi municipiilor

din care municipii:

Numărul comunelor Numărul satelor

2006 5 2 93 418 2007 5 2 93 418 2008 5 2 93 418 2009 5 2 93 418 2010 5 2 93 418 2011 5 2 93 418 2012 5 2 93 418 2013 5 2 93 418

4.2 Istoric

Istoria acestui judeţ este marcată de numeroase monumente şi vestigii arheologice. Municipiul Iasi, numit şi „oraşul celor şapte coline", a fost atestat prima dată într-un document din secolul al XV-lea, dat de către domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) prin care acorda privilegii comerciale oraşului. Istoria Iaşului merge însă înapoi până la începutul mileniului. Săpăturile arheologice de la Cucuteni au scos la iveală una dintre cele mai strălucitoare culturi neolitice din Europa, faimoasa cultură Cucuteni (mileniul III şi II î.Hr.), Băiceni-Mlada (secolele II şi III î.Hr.), Dumbrava (secolul II d.Hr.) şi Iaşi - Nicolina (din Epoca Fierului până în secolele IV-XII d.Hr.).

De asemenea, Iaşul este un centru universitar de renume: Universitatea Alexandru Ioan Cuza - cea mai veche universitate din România,

fondată în 1864; Universitatea Politehnică Gh. Asachi; Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa; Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad; Academia de Artă, Institutul Teologic (Ortodox şi Catolic).


62

4.3 Cadrul natural Judeţul Iaşi este situat în întregime în Podişul Moldovei. Relieful are altitudini

maxime care depăşesc 500 m în nord-vestul judeţului, iar altitudini minime se întâlnesc în lunca Prutului (32 m) la confluenţa Bahluiului cu Jijia şi la confluenţa Prutului cu Jijia (28 m).

Clima judeţului se încadrează în zona temperat-continentală pronunţată, sub influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic. Temperaturile medii anuale sunt de 8-90C înregistrate în zona de vest şi sud a judeţului şi de 9-100C înregistrate în zona de nord şi nord-est. Precipitaţiile atmosferice care cad pe teritoriul judeţului variază între 450-500 mm în zona de contact dintre zona înaltă şi câmpia colinară şi peste 600 mm în zonele înalte din vest şi sud. Vânturile care bat pe teritoriul judeţului se caracterizează prin fluctuaţii mari de direcţie şi viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer, cât şi de orientarea reliefului.

Se disting două mari bazine hidrografice: Prut şi Siret. Cele mai importante cursuri de

apă, aşa cum se succed de la est la vest, sunt: Prut, Jijia, Bahlui, Miletin, Jijioara, Siret şi Moldova. Partea de sud a judeţului aparţine bazinului superioar al Bârladului, afluent al Siretului, cursurile principale fiind Vasluieţul, Sacovăţul şi Stavnicul.

Diversitatea condiţiilor pedoclimatice şi orohidrografice ale judetului Iaşi au

determinat instalarea unei vegetaţii foarte variate, cu elemente floristice bogate şi de origini diferite, ca urmare a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică.

Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiş din vest şi sud, fiind

reprezentată prin păduri de foioase, ce aparţin etajului stejarului şi gorunului, iar în părţile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului. Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în amestec, se întâlnesc în nord-vestul judeţului în Dealul Mare-Hîrlău, dealurile Moţcăi şi în sud, pe platourile Poieni-Bîrnova, Cheia Domniţei, Ipatele, Tansa.


63

Dintre arbuşti sunt prezenţi: alunul, voniceriul, dârmozul, clocotişul, cornul, sângerul, socul, ş.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuţa de pădure, aliorul de pădure, toporaşul de pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc.

Etajul gorun-stejar are o dezvoltare mai mare, ocupând în general suprafeţele cu

altitudini de peste 200-300 m. Cele două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul, frasinul, arţarul, ulmul de câmp, cireşul, mărul pădureţ, părul pădureţ, uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lată.

Zona de silvostepă este caracteristică Câmpiei Colinare, dar se întâlneşte şi în

sectoarele mai joase ale podişului din sud (dealurile Prutului şi depresiunea Negreşti), unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenuşii.

Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi

pajişti, puternic transformate şi modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din şleauri de gorun şi stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arţarul, jugastrul, ulmul, cireşul, şi, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpiniţa, teiul pucios, arţarul tătărăsc. Stratul de arbuşti, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este constituit din aceleaşi esenţe ca în cazul pădurilor de stejar şi gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă: vonicerul pitic, migdalul pitic, caragana, cireşul pitic, scumpia, verigariul.

Pajiştile silvostepei sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb,

bărboasă, pin gros, obsigă, peliniţă, laptele câinelui etc. Vegetaţia specifică luncilor este formată din asociaţii de pir târâtor, iarba câmpului,

firuţă de câmp, păiuş, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai ales din esenţe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc şi păduri de esenţe tari: stejar, ulm, frasin.


64

Vegetaţia naturală a judeţului a fost intens modificată de intervenţiile antropice. Defrişările şi desţelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor agricole, au diminuat suprafeţele ocupate de păduri şi pajişti.Aceste acţiuni au declanşat reacţii negative asupra celorlalte componente naturale: creşterea gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane şi de suprafaţă, creşterea torenţialităţii şi a eroziunii, declanşarea de alunecări de teren etc.

Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest şi sud, este reprezentată prin

următoarele grupe şi specii: Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistreţul, cerbul carpatin, lupul,

vulpea, iepurele, pisica sălbatică, veveriţa, jderul, nevăstuica, pârşul, viezurele, dihorul, şoarecele scurmător, şoarecele de pădure.

Păsările sunt foarte numeroase, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia, ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, buha, şorecarul comun, gaia roşie, gaia neagră. Foarte comune sunt: piţigoiul, cinteza, sticletele, câneparul, botgrosul, mierla, ciocârlia de pădure, sfrânciocul etc.

Reptilele din zona forestieră au în general specii puţine: vipera, şarpele de pădure, şarpele de alun, iar în poieni, şopârla.

Amfibiile sunt reprezentate de: broasca de pădure, broasca râioasă brună, brotăcelul, broasca roşie de pădure, tritonul, buhai de baltă.

Fauna silvostepei şi stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii

activităţilor umane: Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul,

căţelul pământului, şoarecele de stepă, şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, iepuraşul de vizuină, ultimul colonizat în 1905 la Cristeşti lângă Iaşi, de unde s-a răspândit repede în jur.Mai pot fi menţionate de asemenea, dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, în apropierea zonelor forestiere, căprioara, mistreţul şi chiar lupul.

Pasările caracteristice silvostepei şi stepei sunt: prepeliţa, potârnichea, ciocârlia,


65

fâsa de câmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguştiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. În pădurile de silvostepă de la Aroneanu şi Corneşti a fost colonizat fazanul.Dintre păsările răpitoare menţionăm şorecarul comun, gaia.

Amfibienii sunt legaţi de un mediu acvatic sau mai umed şi umbrit, mai reprezentative fiind: broaştele, buhaiul de baltă.

Fauna luncilor nu se deosebeşte prea mult de cea din stepă. De remarcat este totuşi

prezenţa în lunca Prutului a câinelui enot şi a vidrei, ultima fiind în prezent o raritate. Fauna acvatică are o distribuţie sub formă de areale reduse, legate de apele stagnante

sau curgătoare. Dintre mamiferele mai comune menţionăm şobolanul de apă şi chiţcanul, iar cu mod de viaţă strict acvatic şi destul de rar, vidra.

Păsările sunt numeroase şi variate, multe prezentând interes cinegetic. Dintre cele mai

frecvente menţionăm: raţa mare, raţa mică, raţa cârâitoare, raţa suliţar, raţa roşie, gâsca de vară, gârliţa mare, gârliţa mică.

Fauna piscicolă este de asemenea bogată şi variată atât în lacuri, cât şi în apele

curgătoare (mai ales în cele mari, Prut şi Siret), speciile mai importante fiind: crapul, şalăul, somnul, ştiuca, plătica, mreana, cleanul, scobarul, obleţul, bibanul. Recent, în iazuri şi acumulări au fost introduşi crapi chinezeşti care s-au adaptat bine şi cu rezultate promiţătoare.


66

4.4 Fond funciar Patrimoniul funciar al judeţului Iaşi se prezintă astfel:

Agricultura este principala ocupaţie a locuitorilor din mediul rural. Principalele culturi agricole sunt: porumbul, cereale păioase, plantele uleioase, plantele de nutreţ, legumele, cartofii, sfecla de zahăr.

De asemenea, locuitorii se ocupă cu creşterea animalelor, existând numeroase efective

de bovine, ovine, cabaline etc.Agricultura şi silvicultura cuprinde un număr de peste 5000 de angajaţi în întreg judeţul.

Agricolă69.4%

Păduri17.8%

Ape, bălți2.4%

Construcții3.5%

Drmuri / căi ferate1.9%Teren

neproductiv5.0%

Fondul funciar din județul Iași după modul de folosință în anul 2013


67

4.5 Patrimoniu Judeţul Iaşi are în patrimoniu 526 locuri arheologice, 20 case memoriale din care 10

sunt muzee, cât şi 580 monumente istorice şi arhitecturale. Iaşul este numit şi judeţul-muzeu al României.

Clădirile impozante din Iaşi plasează oraşul pe locul doi în România ca oraş cultural: Biserica „Trei lerarhi", unde se găsesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu,

Dimitrie Cantemir şi Alexandru loan Cuza Teatrul Naţional Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" Universitatea Alexandru Ioan Cuza Palatul de Cultură - reperul Iaşului Clopotele din Turnul Central care cântă la fiecare oră Hora Unirii. Biserica„Sf.Nicolae Domnesc” a fost construită de Ştefan cel Mare în anul 1492. Aici

domnitorii Moldovei de la Despot Vodă până la Alexandru Ioan Cuza au fost încoronaţi. Catedrala Mitropolită a fost construită între anii 1833-1839 de către Mitropolitul Veniamin Costachi. În anul 1880 lucrările de restaurare au fost conduse de arhitectul Al. Orăscu şi pictorul Gh. Tătărescu. Atât afară, cât şi înăuntru se găsesc elemente neoclasice şi baroce. Din 1888 aici se găsesc relicvele Sf. Cuvioase Parascheva, patroana religioasă a Moldovei.

În Grădina Copou se găseşte cel mai vechi monument din România, „Monumentul

Legilor Constituționale”, cunoscut ca „Obeliscul cu lei”, construit de Gheorghe Asachi. În centrul Parcului Copou, lângă „Teiul lui Eminescu”, se găseşte bustul lui Eminescu

dar şi bustul vechiului său prieten, Ion Creangă, ridicat în 1932. Mai târziu a fost ridicată „Aleea Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor săi.

Judeţul cuprinde şi alte monumente importante, cum sunt: Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa; Casa Memorială şi Mausoleul „Vasile Alecsandri" de la Mircești;

http://www.bcu-iasi.ro/


68

vestigiile arheologice ale civilizației neolitice „Cucuteni" din mileniile IV-III î.Hr.;

ruinele Curţii Princiare şi ale Cetăţii Dacice de la Cotnari. Tot la Iaşi a fost fondat primul teatru naţional în limba română şi era cunoscută

Orchestra Filarmonică şi Teatrul de copii „Luceafărul". Elementele cadrului natural, pitorescul zonelor, bogăţia istorică şi culturală a Iaşului îl

fac un important punct de atracţie turistică. O altă resursă importantă este reprezentată de apele minerale existente, dar care nu

sunt suficient valorificate, deşi au însuşiri remarcabile atât curative, cât şi alimentare. De asemenea, apele de adâncime sunt puternic mineralizate datorită dizolvării

sărurilor din sedimente. Aici amintim de forajele de la Nicolina (1032m) unde sunt ape clorosodice şi clorocalcice, uşor radioactive, cu o mineralizaţie foarte ridicată, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCl2, SO4Ca şi Ca(CO3H)2. Pe lângă acest complex acvifer din fundament, s-a constatat existenţa a încă două complexe acvifere, unul în formaţiunile paleozoice, cu ape clorosodice, cu concentraţie mare în săruri, şi altul în formaţiunile miocene cu ape clorosodice, sulfuroase, bromo-iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, cu o concentraţie mare în săruri.

Pentru calităţile lor terapeutice, aceste ape se valorifică în cadrul complexului balnear

format din: un spital de recuperare cu bază de tratament, o policlinică balneară, un pavilion de cazare şi tratament şi o plajă amenajată.

Rezerva exploatabilă de apă subterană minerală de la Nicolina, confirmată de către

Comisia de Rezerve Geologice în 1979, s-a ridicat la valoarea de 299 mc/zi. În prezent, necesarul de apă minerală pentru nevoile de tratament sunt de circa 260 mc/zi, ceea ce impune o utilizare raţională a acestor resurse. Ape minerale similare au fost semnalate şi în forajul Deleni-Hârlău.


69

4.6 Demografie Din punct de vedere demografic, la recensământul din 2011, judeţul Iaşi avea o

populaţie de 772.348 locuitori, iar structura etnică şi cea religioasă avea următoarea componenţă:

Structura etnică: Structura religioasă:

Români 703.422 Ortodoxă 667.109 Maghiari 146 Romano – catolică 34.709

Romi 11.288 Reformată 69 Ucrainieni 60 Penticostală 4.494 Germani 88 Greco-catolică 394

Ruşi/lipoveni 2848 Baptistă 902 Turci 74 Adventistă de ziua a Şaptea 1.993 Tătari 7 Alte religii 10.260 Sârbi 6 Fără religie 594

Slovaci - Atei 934 Bulgari 5 Religie nedeclarată 2.095 Croaţi -

Greci 193 Evrei 221 Cehi -

Polonezi 22 Italieni 99 Chinezi 10 Armeni 14 Ceangăi 5

Macedoneni 7 Altă etnie 1300


70

Populaţia pe sexe şi medii, la 1 ianuarie, număr persoane:

Judeţul Iaşi 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Total

Ambele sexe 813505 814198 813731 818929 823388 824780 821952 835045 842601 858200 Masculin 401999 402230 402136 404094 406454 407071 405233 411835 416208 424880 Feminin 411506 411968 411595 414835 416934 417709 416719 423210 426393 433320

Urban Ambele sexe 376519 384801 382974 385137 386968 386755 382237 394323 398548 408982 Masculin 179915 183999 183277 183607 184603 184368 181388 187225 189793 195375 Feminin 196604 200802 199697 201530 202365 202387 200849 207098 208755 213607

Rural Ambele sexe 436986 429397 430757 433792 436420 438025 439715 440722 444053 449218 Masculin 222084 218231 218859 220487 221851 222703 223845 224610 226415 229505 Feminin 214902 211166 211898 213305 214569 215322 215870 216112 217638 219713

Populaţia pe grupe de vârstă, la 1 iulie, număr persoane:

Anul Judeţul Iaşi Total

Pe grupe de vârste 0-14 ani 15-59 ani 60 ani şi peste

2002 805330 162939 506744 135647 2003 816003 158142 522251 135610 2004 821621 153317 533127 135177 2005 813943 149302 530460 134181 2006 824083 148545 540864 134674 2007 825100 148184 541664 135252 2008 826552 148539 542116 135897 2009 829973 148387 541493 140093 2010 825773 148525 533713 143535 2011 821311 147522 526819 146970 2012 838653 147719 541054 149880 2013 849670 147447 549011 153212


71

Mişcarea naturală a populaţiei în 2013:

Judeţul Iaşi Total Urban Rural Date absolute (număr)

Născuţi-vii 9628 4665 4963 Decese 8243 3262 4981

Sporul natural 1385 1403 -18 Căsătorii 4587 2852 1735 Divorţuri 1094 707 387

Născuţi-morţi 13 8 5 Decese la o vârstă sub 1 an 70 22 48

Rate (la 1000 locuitori) Născuţi-vii 11,5 11,9 11,1

Decese 10 8,6 11,2 Sporul natural 1,5 3,3 -0,1

Căsătorii 5,5 7,3 3,9 Divorţuri 1,31 1,81 0,87

Născuţi-morţi la 1000 născuţi (vii+morţi) 0,5 0,5 0,6 Decese la o vârstă sub 1 an la 1000 născuţi-vii 7,3 4,7 9,7

Ratele de fertilitate, pe grupe de vârstă, în 2013:

Judeţul Iaşi Total Urban Rural Rata generală de fertilitate1 45,9 43,6 46,8

Grupa de vârstă (ani): 15-19 34,6 21,9 41,2 20-24 76,5 59,1 90,4 25-29 83 82,4 83,8 30-34 68,8 73,5 62,8 34-39 32,3 36 28,3 40-44 5,5 4,6 6,5 45-49 0,2 0,1 0,3

1Născuți-vii la 1000 femei


72

Durata medie a vieţii, pe sexe

Anii / Judeţul Iaşi Ambele sexe Masculin Feminin 2000 70,93 67,63 74,39 2001 71,33 68,02 74,78 2002 71,40 67,83 75,12 2003 70,97 67,25 74,91 2004 71,16 67,60 74,92 2005 71,88 68,26 75,70 2006 72,63 68,98 76,46 2007 73,13 69,60 76,84 2008 73,52 69,91 77,28 2009 73,79 70,18 77,53 2010 73,65 70,01 77,44 2011 73,6 69,8 77,61 2012 74,16 70,38 78,13 2013 74,93 71,17 78,83

4.7 Repere economice şi ocuparea forţei de muncă

Datorită reliefului, economia este centrată pe agricultură, industria existând doar în oraşe. Principalele ramuri industriale predominante sunt:

industria chimică; industria farmaceutică; industria metalurgică şi de utilaje grele; industria textilă; industria alimentară.

În industria uşoară predomină confecţiile, pielăria, încălţămintea şi textilele.


73

Populaţia ocupată, pe activităţi ale economiei naţionale (la sf.anului) CAEN Rev. 1mii persoane

*) sub 0,1 Populaţia ocupată, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfârşitul anului) CAEN

Rev. 2- mii persoane Judeţul Iaşi 2008 2009 2010 2011 2012

Total economie: 295,8 286,3 285,7 280,0 287,1 Agricultură, silvicultură şi pescuit 92,5 92,8 96,1 93,8 96,0

Industrie - total, din care: 54,3 48,4 46,3 46,1 46,0

Industrie extractive 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2

Judeţul Iaşi 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total economie 302,8 298,2 290,5 296,4 291,7 297,6 295,8

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 115,4 110,0 100,7 102,5 97,0 94,6 93,1 Pescuit şi piscicultură 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2

Industrie, din care: 71,2 67,2 61,3 55,8 52,9 51,9 51,3 Industrie extractive 0,1 0,1 *) 0,1 *) 0,1 0,1

Industrie prelucrătoare 66,1 62,3 56,7 51,2 48,4 47,3 47,0 Energie electric, termică, gaze şi apă 5,0 4,8 4,6 4,5 4,5 4,5 4,2

Construcţii 13,3 14,4 13,2 17,7 18,8 23,1 25,3 Comerţ 27,8 28,7 29,9 32,9 34,5 37,4 35,7

Hoteluri şi restaurant 2,0 2,6 4,0 4,1 4,0 4,8 4,7 Transport, depozitare şi comunicaţii 12,3 11,8 11,4 12,0 13,2 12,9 12,6

Intermedieri financiare 1,8 1,8 2,1 2,4 2,2 2,7 2,7 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 9,5 11,2 13,2 12,5 14,1 15,1 15,7

Administraţie publică şi apărare 3,8 4,0 4,0 4,7 4,9 5,9 6,3 Învăţământ 21,3 21,3 22,6 22,7 21,8 20,9 20,9

Sănătate şi asistenţă socială 17,8 18,3 19,2 18,9 18,8 18,8 19,6 Celelalte activităţi ale economiei

naţionale 6,4 6,7 8,7 10,0 9,3 9,3 7,7


74

Judeţul Iaşi 2008 2009 2010 2011 2012 Industrie prelucrătoare 46,2 40,3 39,0 39,3 39,5

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer

condiţionat 2,8 2,5 2,2 1,9 1,5

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 5,2 5,5 5,0 4,8 4,8

Construcţii 25,7 24,5 24,6 23,4 22,2 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;

repararea autovehiculelor şi motocicletelor 35,7 34,9 34,8 34,5 35,0

Transport şi depozitare 11,4 11,4 11,2 11,4 12,1 Hoteluri şi restaurant 4,7 3,6 4,1 4,2 5,1

Informaţii şi comunicaţii 3,5 3,1 3,8 3,5 5,1 Intermedieri financiare şi asigurări 2,7 2,6 2,5 2,4 2,5

Tranzacţii imobiliare 1,9 2,0 1,4 1,2 1,2 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 4,7 4,4 4,4 4,4 4,5

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii support 6,2 5,3 5,0 5,7 6,8

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 6,2 6,8 5,9 5,8 5,5

Învăţământ 21,0 20,0 19,0 18,8 19,0 Sănătate şi asistenţă socială 19,4 19,6 19,9 18,3 18,6

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1,9 2,4 2,0 2,2 2,3

Alte activităţi de servicii 4,0 4,5 4,7 4,3 5,2 SURSA: Balanţa forţei de muncă – la sfârşitul anului


75

Şomerii înregistraţi şi rata şomajului

Anii Judeţul

Iaşi

Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru

ocuparea forţei de muncă (număr persoane)

din care: femei (număr persoane)

Rata şomajului total (%)

Rata şomajului femei (%)

1991 15293 8477 4,0 4,7 1995 49939 21690 12,7 11,8 2000 38993 17795 10,9 10,1 2001 32949 15612 9,4 9,2 2002 32506 16244 9,7 9,7 2003 31294 11506 9,5 7,3 2004 22289 7679 7,1 5,1 2005 23117 7995 7,2 5,4 2006 20231 7043 6,3 4,8 2007 17695 6996 5,7 4,7 2008 16905 7207 5,4 5,0 2009 22898 8993 7,4 6,4 2010 21469 8431 7,0 6,0 2011 16024 6747 5,4 4,8 2012 15540 6237 5,3 4,4

SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 4.8 Sănătate În unităţile spitaliceşti din judeţul Iaşi în perioada 2006-2008 internările în regim continuu s-au menţinut, ca volum, la nivel constant, aproximativ 199.000 bolnavi internaţi, determinat de sistemul strict de contractare cu CAS Iaşi. În schimb, numărul internărilor în regim de spitalizare de zi a crescut cu 64% în aceeaşi perioadă, respectiv de la 149.000 la 231.000 bolnavi internaţi, determinat de cazuistica complexă şi de numărul mare de pacienţi-38% din judeţele Moldovei.


76

În mediul rural funcţionează câte un dispensar medical în fiecare dintre comunele judeţului, în total 105 unităţi. În fiecare dispensar lucrează în medie 2-3 medici de familie şi un stomatolog. Serviciul Judeţean de Ambulanţă este structurat teritorial în 10 subunităţi:

staţia centrală Iaşi; 3 substaţii zonale: Paşcani, Hârlău, Tg. Frumos; 6 puncte de ambulanţă: Bivolari, Vlădeni, Răducăneni, Podu Iloaiei, Ţibăneşti,

Mirceşti.

SMURD are în dotare o ambulanţă tip C, 3 ambulanţe tip B (Paşcani, Tg. Frumos şi Iaşi), 3 ATVM (maşini de transport victime multiple). SMURD are 9 substaţii în Iași: Tg. Frumos, Şipote, Ţibăneşti, Răducăneni, Podu-Iloaiei, Bivolari, Hârlău, Detaşamentul 2 Pompieri Iaşi, Paşcani.

Principalele unităţi sanitare, cu proprietate majoritară de stat, număr unităţi:

Anii Judeţul Iaşi Spitale Policlinici Dispensare

medicale Centre de sănătate Creşe Farmacii2

2002 20 - 5 2 13 7 2003 20 1 1 2 13 21 2004 20 1 2 1 14 20 2005 20 1 1 1 14 23 2006 20 1 1 - 13 20 2007 20 1 3 - 13 19 2008 20 1 4 - 15 18 2009 20 1 3 - 13 19 2010 20 1 3 - 13 19 2011 17 1 3 - 13 17 2012 18 - 3 - 13 18

2 Inclusiv puncte farmaceutice


77

Paturile în spitale şi personalul medico-sanitar, la 31 decembrie (public) - număr Anii

Judeţul Iaşi Paturi în spitale3 Medici4 Stomatologi Farmacişti Personal sanitar mediu

2002 7972 2584 348 127 5306 2003 6908 2692 440 130 5088 2004 6855 3103 365 139 5527 2005 6870 2663 348 72 5369 2006 6816 2352 275 53 5421 2007 6820 2662 300 44 5698 2008 6743 2812 307 42 5736 2009 6741 2272 73 48 5109 2010 6682 2272 95 45 4990 2011 6547 2218 122 35 4812 2012 6684 2294 183 52 4543

Medici, stomatologi, farmacişti şi farmacii la 31 decembrie (public+privat) - număr

Anii Judeţul Iaşi

Medici5 Stomatologi Farmacişti Farmacii6

2002 2584 542 492 200 2003 2692 674 558 216 2004 3103 626 604 210 2005 2663 579 542 233 2006 2531 533 544 256 2007 2831 547 696 378 2008 3088 657 888 337 2009 2777 493 857 336 2010 2684 553 923 372

3Inclusiv paturile din centrele de sănătate 4Exclusiv stomatologi 5Exclusiv stomatologi 6Inclusiv puncte farmaceutice


78

Anii Judeţul Iaşi

Medici5 Stomatologi Farmacişti Farmacii6

2011 2917 782 1029 425 2012 3007 853 1226 452

4.9 Învăţământ

Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele (inclusiv particular) - număr

Judeţul Iaşi Anii

2006/ 2007

2007/ 2008

2008/ 2009

2009/ 2010

2010/ 2011

2011/ 2012

2012/ 2013

Preşcolar 28598 28714 28329 28872 28852 29416 24963 Primar şi gimnazial: - Total

80640

79427

78637

77715

76873

73846

79694

- Primar (cl.I-IV) 41123 38892 39077 39166 38296 37260 42521

- Gimnazial (cl.V-VIII) 38652 39760 38765 38549 38577 36686 37173 - Învăţământul special (cl.I-VIII) 865 775 795 829 863 862 835 Liceal 27929 27941 27635 30318 32804 34447 32705 Profesional şi de ucenici 12097 10494 8781 4921 1893 520 1442 Postliceal şi de maiştri 2406 3144 3580 3931 4094 4479 5104 Superior 60102 62875 60226 58418 55557 51157 46504


79

Numărul şi activitatea bibliotecilor Anii

Judeţul Iaşi

Biblioteci (total) din care: biblioteci publice

Unităţi (număr)

Volume existente

(mii)

Volume eliberate

(mii)

Unităţi (număr)

Volume existente (mii)

Volume eliberate (mii)

2002 607 8642 5452 89 1505 1734 2003 615 8644 5032 89 1523 1572 2004 621 8629 3994 89 1549 1529 2005 545 8661 3900 90 1525 1330 2006 516 8445 3717 90 1544 1292 2007 563 8567 3269 91 1554 1108 2008 571 8322 3828 91 1557 1332 2009 570 8390 3712 91 1552 1213 2010 554 8257 4185 91 1547 1046 2011 540 8324 3788 91 1554 852 2012 517 8247 2797 82 1486 734

SURSA: Direcția Județeană de Statistică Iași 4.10 Turism

Principalele forme de turism practicate sunt: turismul cultural - legat îndeosebi de prezenţa numeroaselor monumente istorice,

elementelor de patrimoniu (526 situri arheologice, 20 case memoriale din care 10 sunt muzee, 580 monumente istorice şi de arhitectură). De asemenea, Iaşul ocupă locul 2 în România ca oraş cultural.

turismul ecleziastic - Iaşul este cunoscut ca un oraş de pelerinaj, mai ales în octombrie când Moaştele Sf. Cuv. Parascheva atrag mii de turişti. De asemenea, pelerinii sunt atrași de numeroasele mănăstiri - aproximativ 180 biserici şi mănăstiri - şi de cele peste 10 biserici de o valoare incontestabilă din oraşul Iaşi.

turismul de afaceri se practică cu precădere în oraşul Iaşi şi este considerat una dintre cele mai importante surse de venituri în industria hotelieră autohtonă. Este influenţat de turismul de tranzit, stimulat şi de deplasările persoanelor dinspre şi înspre Republica Moldova.


80

turismul de agrement propice zonelor împădurite din preajma municipiului Iaşi, zona lacurilor de acumulare, baza nautică de la Ezăreni.

turismul balneo-medical - complexul balnear şi de recuperare de la Băile Nicolina şi Spitalul de Recuperare, sanatoriul Bârnova, staţiunea Strunga.

turismul etnografic - prezenţa târgurilor de ceramică „Cucuteni 5000”, numeroase festivaluri folclorice.

turismul ştiinţific - stimulat de existenţa rezervaţiilor naturale şi arheologice, Rezervaţia Paleontologică Repedea, Valea lui David, Rezervaţia arheologică Cucuteni, Grădina Botanică etc.

turismul viticol - podgoriile de la Cotnari.

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie, număr Judeţul Iaşi 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Total 54 53 74 66 67 78 Hoteluri şi moteluri 15 16 23 22 21 25 Hoteluri pentru tineret 2 2 - - - - Cabane turistice 1 1 1 1 1 1 Campinguri şi unităţi tip căsuţă 2 2 1 - - -

Vile turistice şi bungalouri 2 1 2 2 2 2

Tabere de elevi şi preşcolari 6 6 6 1 1 1

Pensiuni turistice 11 11 24 23 22 27 Pensiuni agroturistice 9 8 8 8 10 13 Hosteluri 3 3 6 6 7 5 Moteluri 2 2 2 2 1 2 Popasuri turistice 1 1 1 1 2 2

Sursa: Cercetări statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice şi fizice


81

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică în județul Iași

Anul

Capacitate de cazare Sosiri (mii)

Înnoptări (mii)

Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%) Existentă

(locuri)

În funcţiune (mii locuri-

zile) 2002 3406 2) 778,3 109,6 255,5 32,8 2003 3325 2) 756,0 122,0 261,6 34,6 2004 2996 2) 690,8 133,5 278,7 40,3 2005 3428 2) 717,6 138,4 289,7 40,4 2006 3314 2) 812,3 152,8 326,2 40,2 2007 3209 2) 825,0 159,5 372,1 45,1 2008 3460 2) 876,3 166,7 376,2 42,9 2009 3934 1081,2 158,5 338,8 31,3 2010 3367 1175,2 173,0 334,1 29,2 2011 3245 1151,6 182,2 349,5 30,3 2012 3530 1180,2 185,9 365,7 31,0

1) Capacitatea de cazare existentă, la sfârşitul anului 2) Capacitatea de cazare existentă, la 31 iulie


82


83

V. COMUNA BĂLȚAȚI 5.1 Localizare

Comuna Bălțați se află în centrul județului Iași, aproximativ la jumătatea distanței dintre Municipiul Iași și Municipiul Pașcani.

Comuna este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașul de Roman și este

încadrată între Câmpia Moldovei, șesul Bahluiului și a afluenților lui. Față de municipiul Iași, comuna Bălțați este situată la o distanță de 39 km pe DN28

(DE583). Vecinii comunei Bălțați sunt: comunele Belcești și Erbiceni – în Nord orașul Podu Iloaiei – în Est comunele Lungani și Brăiești – în Sud orașul Târgu Frumos, comuna Cucuteni și comuna Cotnari – în Vest.

Amplasarea comunei Bălțați în cadrul județului Iași


84

Comuna are în componență următoarele localități: Bălțați (reședința) Cotîrgaci Filiași Mădîrjești Podișu Sîrca Valea Oilor.

5.2 Cadrul natural 5.2.1 Relief

Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare.

La Nord de Valea Bahluiețului se desfășoară o serie de interfluvii largi, separate de văi

înguste cu direcția NV-SE. Atât suprafața generală, cât și fiecare interfluviu luat în parte are o înclinație ușoară de la NV la SE, datorită înclinării în acest sens a stratelor geologice.

Argilele și marnele au o aparișie frecventă datorită eroziunii intense. asocierea

eroziunii de duprafață cu eroziunea de adâncime, alunecările active și semiactive, solifluxiuni și eflorescente de săruri, determină un aspect de badlans (pământuri rele) al acestor versanți.

Relieful sculptural de pe raza comunei Bălțați este caracterizat prin interfluvii larg

boltite, văi cu pante domoale și șesuri dezvoltate, versanți modelați de alunecări. Din punct de vedere practic, aceste platouri, alături de terasele Bahluiețului, consitutie terenuri foarte bune pentru agricultură, care se pretează pentru mecanizarea lucrărilor.

Relieful de acumulare sau acumulatico-eroziv se găsește de-a lungul văilor principale,

la contactul dintre diferitele trepte de relief sau la schimbările de pantă, reprezentate prin șesuri, terase, conuri de dejecție și glacisuri coluviale sau proluviale.


85

Pe raza comunei Bălțați se întâlnesc următoarele tipuri de drenaj extern: Solurile cu drenaj împiedicat – întâlnite în formele depresionare de pe văi,

unde apa se acumulează din precipitații și din scurgeri laterale și stagnează la suprafața solului timp îndelungat (3-4 luni), înlesnind menținerea unei vegetații hidrofile de mlaștină

Solurile cu drenaj foarte lent – întâlnite pe șesurile Bahluiului și Baluiețului, unde apa din precipitații bălțește timp de 2-3 săptămâni

Soluri du drenaj lent – întâlnite în zonele înalte de pe șesurile Bahluiului și Bahluiețului și pe alte văi înguste, unde apa din precipitații este îndepărtată cu o întârziere de 4-6 zile

Solurile cu drenaj moderat – întâlnite pe interfluvii, terase și versanți slab înclinați, de unde apa se scurge într-un timo relativ scurt

Soluri cu drenaj lent la rapid – situate pe versanți cu alunecări de teren stabilizate, semiactive

Soluri cu drenaj rapid – întânite pe pante cu înclinare moderată și puternică, de pe care apa din precipitații este rapid îndepărtată prin scurgere superficială și activă, unde datorită neuniformității versanților, drenajul este diferit.

5.2.2 Clima

Comuna Bălțați se află într-o zonă cu climă continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperaturile medii anuale sunt de 9-10 grade Celsius, iarna între -2 și -3 grade Celsius (partea estică – joasă, fiind zona inversiunilor termice), iar vara 18-20 grade Celsius.

Temperaturile minime absolute ale cărot valori scad sub 0 grade se înregistrează din a

doua decadă a lunii septembrie, cel mai devreme și se pot prelungi până în ultima decadă a lunii mai, cel mai târziu. Temperaturile minime absolute sunt de -28 grade Celsius și se înregistrează în lunile decembrie, ianuarie și februarie.

Regimul precipitațiilor anuale nu depășește 475 mm / anual. În sezonul cald

precipitațiile au uneori caracter torențial, în special vara când se înregistrează averse de o


86

intensitate deosebită. Cantități mari de precipitații căzite în intervale scurte de timp provoacă vara inundații și eroziunea solului, iar iarna înzăpeziri.

Seceta și grinda sunt fenomenele negative ce afectează teritoriul comunei.

5.2.3 Reţeaua hidrografică Râurile care aparțin bazinelor Jijiei și Bahluiului, alături de numeroasele iazuri, au un

regim strâns legat de cel climatic. Astfel, alimentarea râurilor dominante (85-95%) este pulvio-nivală, iar scurgerea medie are valori foarte mari primăvara (44-51%) destul de ridicate vara (23-30%) și reduse iarna și toamna. Numărul mediu al zilelor cu îngheț este de 75-100 zile pe an.

Rețeaua hidrografică este formată din cursurile de apă Bahluieț și Valea Oilor cu

afluenții lor Albești și Gerești, afluenți din izvoare de coastă. Regimul lor hidrologic este caracterizat prin variații însemnate ale debitelor și nivelurilor, creșterile acestora producându-se mai ales primăvara și vara generând exces de umiditate și inundații locale.

Apele subterane sunt cantonate în intercalațiile permeabile ale substratului geologic

Sarmațian, precum și în baza depozitelor cuaternare a complexului nisipos, fiind întâlnită adâncimi ce variază de la 2 la 20 m pe terase și interfluvii. În perioadele bogate în precipitații, sub cornișă, în prima treime a versanților în unele zone apar la zi izvoare de coastă.

Pânzele acvifere din teritoriu au debite relativ reduse (1l/s/foraj), neputând constitui

surse alimentare cu apă în sistem centralizat.

Conform evidenței cadastrale – pe teritoriul comunei Bălțați se întâlnesc următoarele întinderi de apă:

Sârca – râul Oii – cu o suprafață de 104 ha Dobre, Sârca – râul Oii – cu o suprafață de 31 ha Iaz piscicol Filiași, râul Oii – cu o suprafață de 19 ha Iazul Filiași Podiși, râul Oii – cu o suprafață de 14 ha


87

Iazul Bejeneasa Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 32 ha Iazul Boureni Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 11 ha Iazu FacuriPodișu, râul Oii – cu o suprafață de 27 ha Iazul Podișu (Ichim), râul Oii – cu o suprafață de 26 ha Iazul Mădîrjești Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 41 ha.

5.2.4 Solurile

În comuna Bălțați se întâlnesc următoarele clase de soluri: clasa molisolurilor, clasa solurilor hidromorfe, clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate și complexe de soluri, alături de ravene și gropi de extracție.

Solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat, iar pe suprafețele mai

mici se întâlnesc și lăcoviști, lăcoviști de coastă și solonețuri de coastă afectate de procese de eroziune.

Fertilitatea solurilor erodate și a celor sărăturate se poate mări prin luarea unor măsuri

antierozionale complexe și administrarea de amendamente cu fosfogips. Aceste tipuri de sol sunt favorabile unei game largi de culturi agricole, cum ar fi cele

cerealiere, tehnice, vii și livezi, iar solurile de pe versanții accentuați se recomandă a fi utilizate pentru pădure, plantații sau pășuni. 5.2.5 Vegetaţia

Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Bălțați aparține zonei pădurilor cu o singură subzonă: subzona silvostepei care cuprinde între teritoriul. Pădurile de pe raza comunei ocupă 97,81 ha din suprafața totală, realizate din plantații pe terenuri degradate de eroziuni de suprafață, de adâncime și alunecări de teren. Aceste plantații sunt formate din quercus, pendunculiflora, acer campestra și ulmus campestris.

De asemenea, în comuna Bălțați există 10,65 ha perdele de-a lungul căii ferate, din

diverse specii de plop și arbore: răchitarii, tufărișuri stejar, carpen, alun, cireș sălbatic.


88

Pajiștile sunt răspândite pe versanții erodați afectați de alunecări și salinizare, și pe șesuri și funduri de văi inundabile, cu soluri salinizate și gleizae, ocupând suprafața de 976,53 ha.

Influența negativă cel mai puternic resimțită este accelerarea eroziunii solurilor ca

urmare a defrișării vegetației lemnoase, desțelenirii pajiștilor de pe versanți, precum și nerespectarea măsurilor agrotehnice antierozionale. 5.2.6 Fauna

Fauna actuală a Comunei Baltatii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. porci mistreți și căprioare, bursuci, rațe sălbatice, lebede. 5.3 Repere istorice

La sfârșitul secolului al XIX-lea7, comuna nu exista, o parte din satele ei, existente la acea vreme, fiind incluse în comuna Brăești, și altele alcătuind comuna Sârca (cu satele Sârca, Bidăile, Lungani, Crucea, Cosițeni, Mădârjești și Goești având în total 3519 locuitori, 5 biserici, 3 școli, 4 mori de apă și 2 de aburi). Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Bălțați, în plasa Cârligătura a județului Iași, având 1183 de locuitori în satele Bălțați, Sârca și Valea Oilor și în cătunele Făcuți și Gugea. În 1931, comuna a fost desființată și satele ei au fost incluse în comuna Lungani.

Comuna Bălțați a fost reînființată, în structura anterioară, plus satele Cotârgaciu și

Mădârjești, după al Doilea Război Mondial. În 1950, ea a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat și tot atunci a fost desființat satul Gugea, comasat cu Valea Oilor.

7 sursa informațiilor: http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_B%C4%83l%C8%9Ba%C8%9Bi,_Ia%C8%99i#Istorie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_B%C4%83l%C8%9Ba%C8%9Bi,_Ia%C8%99i#Istorie


89

5.4 Personalități locale Gheorghe Chiriţescu (1897-1986), dascăl de meserie, ulterior avocat şi

publicist celebru al Iaşului, fiu al comunei Bălțați a lasăt o mare zestre satului natal: prima şcoală, prima bibliotecă şi căminul cultural

Gheorghe Ciobanu8 (n. aprilie 1944) - pictor naiv, sculptor, poet si artist taran. Este unul dintre cei mai de seamă pictori naivi pe care-i are România, iar tablourile sale sunt unice şi tulburătoare tocmai pentru că ne duc spre rădăcini, spre o lume care, din păcate, piere cu fiecare zi

Artistul Gheorghe Ciobanu

8sursa informațiilor: http://www.ciobanu-art.com, http://ziarullumina.ro

http://www.ciobanu-art.com/

http://ziarullumina.ro/


90

5.5 Comuna Bălțați în imagini


91

Centru de Zi pentru Bătrâni, Bălțați


92

Iazul Dobre


93

Monumentul Eroilor – Biserica Adormirea Maicii Domnului, Sîrca


94

Cale de acces și iaz, Podișu


95

Biserica Nașterea Maicii Domnului, Valea Oilor


96


97

Parcul Fotovoltaic de pe raza comunei Bălțați, SC Solar Energy Baltăți SRL


98

Parcul Fotovoltaic de pe raza comunei Bălțați, SC Solar Energy Baltăți SRL


99

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, Depozitul de Fructe Sîrca


100

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, Sîrca


101

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, Sîrca


102

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi – Stâna Ecologică, Sîrca


103



104



105

Biserica de lemn – monument istoric Grigore Teologul, Mădîrjești


106

Tradiții de iarnă în comuna Bălțați


107

Tradiții de iarnă în comuna Bălțați


108

Costume populare achiziționate din fonduri europene nerambursabile


109

Biblioteca Gheorghe Chirițescu, Bălțați


110

Clădirea în care funcționează Biblioteca Gheorghe Chirițescu și Căminul Cultural Bălțați


111

VI. ANALIZA DIAGNOSTIC 6.1 Suprafața și structura administrativă

Comuna Bălțațieste deține o suprafaţă 388 hectare – teren intravilan și 4191 hectare – teren extravilan.

Modul de folosință pentru suprafața comunei Bălțați (sursă date: Primăria Bălțați,

decembrie 2014): Destinație Suprafaţa totală (ha) Intravilan 388 Extravilan 4191 Teren agricol 3684 Teren arabil 2544 Păşuni 709 Fâneţe 110 Păduri 98 Livezi 272 Vii 49 Luciu de apă (bălţi) 336 Teren neproductiv 73

Din cele 3684 hectare teren agricol, 2544 ha (adică 69,1%) este reprezentată de teren

agricol – suprafețe arabile. La nivelul comunei Bălțați există o suprafață de teren de 73 ha încadrată ca fiind teren

neproductiv.


112

Organizarea administrativ – teritorială a comunei Bălțați, județul Iași

Comuna Bălțați Denumire localitate Cod Siruta

Siruta superior 95792

95809 Bălțați 95818 Cotârgaci 95827 Filiași 95836 Mădârjești 95845 Podișu 95854 Sârca 95863 Valea Oilor


113

Populația consideră că satul Filiași este localitatea componentă cel mai slab dezvoltată la nivelul comuna Bălțați. Acestă localitate componentă (Filiași) a fost menționată în 31,6% din cazuri.

Cu 26,3% dintre menționări, regăsim pe poziția secundă ca localitate slab dezvoltată în

profil teritorial, localitatea componentă Cotîrgaci. Satul Filiași este privit de populație ca fiind cel mai slab dezvoltat întrucât acest sat

este un sat izolat și cu o populație foarte micăunde nu există unități educaționale, lăcaș de cult, starea drumurilor de acces este precară și populația nu are acces la locuri de muncă și nici la mijloace de transport în comun.

Filiași31.6%

Cotîrgaci26.3%

Valea Oilor15.8%

Bălțați10.5%

Podișu10.5%

Sîrca5.3%

Localitatea componentă a comunei Bălțați cea mai slab dezvoltată


114

6.2 Demografie 6.2.1 Populația

În luna decembrie 2014, conform biroului Evidența Populației din cadrul Primăriei Comunei Bălțați, comuna are o populație de 3500 persoane, dintre care 2.310 persoane sunt de sex masculin (43,6%) și 2.265 persoane de sex feminin (56,4%).

Sursa: Primăria Comunei Bălțați, decembrie 2014

2310

2990

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

masculin feminin

Populația comunei Bălțați, pe sexe - decembrie 2014


115

Populația stabilă la recensămintele din anii 1992, 2002, 2011 și iulie 2014:

Sursa: Institul Național de Statistică, Primăria Comunei Bălțați

4531

50935338 5300

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Decembrie 2014

Populația stabilă la recensămintele din anii 1992, 2002, 2011și în decembrie - comuna Bălțați


116

Populația stabilă a comunei Bălțați pe grupe de vârstă la recensământul din anul 2011 și la 1 ianuarie 2014:

344

417

436

363

393

351

466

504

413

219

198

281

246

187

226

145

95

54

298

384

441

441

377

399

411

537

478

314

204

223

286

188

209

165

96

69

0 100 200 300 400 500 600

0- 4 ani

5- 9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 ani și peste

Comuna Bălțați - Populația stabilă pe grupe de vârstă la recensământul din anul 2002 și la 1 ianuarie 2014

2014

Recensământ 2011


117

97,0% dintre locuitorii comunei Bălțați sunt români, ceilalți cetățeni (respectiv 151 persoane) fiind de etnie romă sau necunoscută conform datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor 2011.

85,2% dintre locuitorii comunei Bălțați sunt de religie ortodoxă și 10,5% de religie

romano-catolică.

Români97.0% Romi

0.1%Necunoscută

3.0%

Populația comunei Bălțați, pe etnii - RPL 2011

Ortodoxă85.2%

Romano-catolică10.5%

Necunoscută3.0%

Creștină de rit vechi0.5% Aventistă de

ziua a șaptea0.3%Creștină după

Evanghelie0.3%Altă reglie

0.2%

Populația comunei Bălțați, pe religii - RPL 2011


118

6.2.1.1 Mişcarea naturală și migratorie Natalitatea arată frecvenţa sau intensitatea naşterilor în interiorul unei populaţii, fiind

un fenomen complex, în acelaşi timp biologic şi social, influenţat de o serie de factori legaţi între ei: economici, politici, socio-culturali.

Mişcarea migratorie externă este determinată de schimbarea domiciliului în altă ţară

sau din altă ţară în România. Mortalitatea reprezintă un indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o

populaţie, într-o anumită perioadă la totalul populaţiei respective, pe un anumit teritoriu, ţinând cont şi de structura populaţiei.

Definit în literatura de specialitate ca diferenţă între numărul născuţilor vii şi cel al

decedaţilor într-un an, sporul natural este indicatorul care relevă creşterea sau diminuarea naturală a populaţiei. Acesta reflectă echilibrul între cele două componente ale mişcării naturale: natalitatea şi mortalitatea.

Comuna Bălțați - anul 2012 Născuți vii 66

Născuți morți 0 Decedați 46

Spor natural +20 Stabiliri de reședință în localitate, la 1 ianuarie 10 Plecări cu reședință în localitate, la 1 ianuarie 38

Spor migratoriu -28 Căsătorii 26 Divorțuri 5

Sursa: DJS Iași – Fișa localității


119

Fenomenul de nupțialitate defineşte masa căsătoriilor sau a persoanelor care se căsătoresc în limitele unei perioade de timp determinate, de obicei anul calendaristic. Pentru analiza nupțialității vârsta joacă un rol esențial, legislația majorităţii ţărilor stabilind vârsta minimă la care o persoană poate încheia o căsătorie fără alte implicaţii procedurale, în afara de asentimentul cuplului.

Fenomenul de divorţialitate caracterizează masa divorţurilor într-o perioadă de timp

delimitată. În general, analiza divorţialităţii încadrează numărul divorţurilor în limitele unui an calendaristic. Intensitatea fenomenului se stabileşte ca mărime relativă, comparând numărul persoanelor care au divorţat în anul calendaristic.

Șomeri. La sfârșitul anului 2013, numărul șomerilor înregistrați la nivelul comunei

Bălțați era de 97 de persoane, dintre care 33 sunt persoane de sex feminin (34,0%).

99 97 98 9993

9892

10196

79 75

96103

35 33 32 31 30 31 2934 34

29 28 3037

0

20

40

60

80

100

120

nov. dec. ian. feb. mart. apr. mai. iun. iul. aug. sept. oct. nov.

2013 2014

Evoluția numărului de șomeri înregistrați la sfârșitul luniidin comuna Bălțați

total feminin


120

“Lipsa locurilor de muncă / șomajul de lungă durată” este principala problemă cu care se confruntă locuitorii comunei Bălțați. Acest aspect a fost menționat ca fiind problematic de 22,8% dintre actorii locali.

0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0%

consumul de alcool în rândul localnicilor

rețeaua de gaz nu acoperă întreg teritoriul comunei

existența terenurilor agricole nevalorificate

lipsa sistemului de canalizare în profil teritorial

mentalitatea localnicilor - lipsa spiritului civic

lipsa investițiilor în domeniile: educație / cultură / sport

existența drumurilor sătești și comunale nemodernizate

slaba comunicare la nivel local (localnici, APL)

lipsa locurilor de muncă / șomajul de lungă durată

5.3%

5.3%

7.0%

8.8%

8.8%

12.3%

14.0%

15.8%

22.8%

Principalele probleme din comuna Bălțați în opinia actorilor locali


121

6.3 Locuințe În comuna Bălțați, fondul de locuințe existente în anul 2013 este format din 1.812

unități, din care 1.810 sunt locuințe proprietate privată.

În anul 2013, suprafața locuibilă totală din comuna Bălțați era de peste 65.162,00 mp, iar suprafața locuibilă pe cap de locuitor era de 14,44 mp/cap locuitor.

În anul 2013, la nivel local au fost finalizate 3 construcții de locuințe în regie proprie.

Comuna Bălțați - anul 2013

Locuințe existente – total – nr. 1812 Locuințe în proprietatea majoritară de stat - nr 2 Locuințe în proprietatea majoritar privată - nr 1820

Suprafață locuibilă – total, mp 87294 Suprafață locuibilă - locuințe în proprietatea

majoritară de stat 130

Suprafață locuibilă - locuințe în proprietatea majoritar privată 87164

Suprafață locuibilă / cap locuitor – mp/pers. 16,1 Locuințe finalizate 10

Sursa: INS București În ultimii șase ani toate locuințele construite la nivel local au fost realizate din fonduri

private. Anul

2008 Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Locuințe terminate în cursul anului 14 7 7 7 7 10

Sursa: INS București


122

6.4 Infrastructura 6.4.1 Infrastructura de drumuri

Principalele căi de acces în comuna Bălțați sunt E583, DN 28, DJ 282E și drumurile comunale DC90, DC115 (Sârca-Spinoasa), DC116 (Bălțați-Valea Oilor-Podișu), DC117 (Războieni-Podișu-Belcești).

Căi de acces de pe raza comunei Bălțați


123

Pe raza comunei Bălțați rețeaua de drumuri comunale, sătești și de exploație agricolă însumează circa 50 km.

Rutele drumurilor locale și comunale care facilitează accesul rutier în satele

componente ale comunei Bălțați sunt: DC 90 (Cotîrgaci-limita cu UAT Lungani): 3,8 km (din care 300 ml pietruit

și 3,5 km de pământ) DC 115 (Sârca-Spinoasa): 1,5 km asfaltați și 2,5 km pietruit DC 116 (Bălțați-Valea Oilor-Podișu): 11 km asfaltați și 2 km pietruiți

(Podișu-Filiași) DC 117 (Războieni – Podișu): 4,5 km (pietruit, în curs de asfaltare la

momentul elaborării prezentului document strategic) Drumurile sătești (DS 1107, DS 1140, DS 1148): 12,5 km (din care 1,5 km

asfaltați prin măsura 322; 1 km (2 sectoare de drum de câte 700 ml, respectiv 300 ml) în curs de asfaltare la momentul elaborării prezentului document strategic și 10 km pietruit în diferite stadii)

Drumuri de exploatație agricolă: 12,2 km – drumuri de pământ.

Drum de exploatație agricolă de pe raza comunei Bălțați


124

În opinia a 14,0% dintre actorii publici locali, “existența drumurilor sătești și comunale nemodernizate” la nivelul comunei Bălțați este un aspect problematic ce necesită remediere în perioada următoare.

0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0%










5.3%

5.3%

7.0%

8.8%

8.8%

12.3%

14.0%

15.8%

22.8%



125

Rețeaua de drumuri la nivelul comunei Bălțați

(sursa: Consiliul Județean Iași, http://www.icc.ro)

Centru urbane importante apropiate: orașul Târgu Frumos – 9,5 km orașul Podu Iloaiei– 12,5 km municipiul Iași – 40 km.

Distanţa din centrul comunei până la:

Aeroport Iași – 43 km Municipiul Pașcani – 35 km E583 – 0,45 km Gara Sârca – 5 km


126

Benzinărie – 5,5 km (benzinăria din comuna Războieni); 8,5 km (benzinăria din satul Budăi, orașul Podu Iloaiei).

Rețeaua de drumuri existentă pe teritoriul comunei Bălțați însumează 50 km, dintre care 39,0% drumuri asfaltate (19,5 km), 29,6% drumuri pietruite (14,8 km) și 31,4% drumuri de pământ (15,7 km, dintre care 12,2 km sunt drumuri de exploatație agricolă).

Transportul în comun este realizat pe rutele: Iași – Pașcani Iași – Târgu Frumos Iași – Bacău Iași – Târgu Neamț.

Pe raza comunei Bălțați există 3 stații în care călătorii pot aștepta mijloacele de transport

în comun: în localitatea de reședință Bălțați, în localitatea Sîrca și în localitatea Mădîrjești.

Drumuri asfaltate39.0%

Drumuri pietruite29.6%

Drumuri de pământ

(inclusiv drumurile exploatație agricolă)31.4%

Rețeaua de drumuri din comuna Bălțați (decembrie 2014)


127

Stațiile de călători din Bălțați și Sîrca sunt prevăzute cu cabină, dar se află într-o stare de degradare medie spre avansată.

Primăria comunei Bălțați prin Serviciul Public de Gospodărire Comunală asigură

întreținerea drumurilor publice, iar prima dotare a acestui department cu utilaje specifice a fost realizată în luna decembrie 2010 când a fost achiziționat un buldoexcavator multifuncțional și un tractor cu remorcă a căror valoare estimate a fost de peste 450 mii ron.

Actorii publici locali din comuna Bălțați sunt în procent de 42,7% mulțumiți de starea

actuală a drumurilor. Procentul actorilor locali nemulțumiți de starea drumurilor este de 10,5%, iar procentul celor care se declară nici mulțumiți-nici nemulțumiți înregistrează valoarea de 42,1%.

foarte mulțumit

5.3%

mulțumit42.1%

așa și așa42.1%

nemulțumit10.5%

Gradul de mulțumire al actorilor locali față de situația rețelei de drumuri din comuna Bălțați


128

6.4.2 Alimentarea cu apă şi canalizarea Rețeaua simplă de distribuție a apei potabile existentă pe raza comunei Bălțați are o

lungime de 15 km conform datelor disponibile la Institutul Național de Statistică.

2 2 23.5 3.5

14.5 14.5 15 15

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evoluția lungimii totale a rețelei simple de distribuție a apei potabile din comuna Bălțați

km, rețea simplă de distribuție a apei potabile


129

Potrivit Institutului Național de Statistică, în comuna Bălțați, în anul 2013, cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor a fost de 34 mii mc, din care 31 mii mc pentru uz casnic (91,2%).

În comuna Bălțați există rețea de canalizare – această rețea de utilități publice având o lungime totală de 1 km la nivelul anului 2013 conform ultimelor date disponibile la Institutul Național de Statistică București – aceste date făcând referire la canalizarea de la ansamblul de blocuri. Potrivit Primăriei Bălțați, pe lângă canalizarea de la ansamblul de blocuri, pe raza comunei Bălțați mai există 6,8 km de canalizare.

Localitatea componentă

Lungime străzi, drumuri comunale, etc

Lungime reţele de distribuţie (dec. 2014)

Lungime reţele de canalizare (dec. 2014)

sat Bălţaţi 18.000 m 18.000 m 6.800 m sat Sîrca - 700 m - sat Cotîrgaci - - - sat Filiaşi - - - sat Mădîrjeşti 12.222 m 12.222 m - sat Podişu - - - sat Valea Oilor 6.000 m 6.000 m -

TOTAL 36.222 m 36.922 m 6.800 m

Sursa: Primăria Bălțați, decembrie 2014

Pe raza comunei Bălțați există stație de pompare a apelor uzate ce a fost realizată prin implementarea proiectului “Sistem centralizat de canalizare a localității Bălțați, comuna Bălțați, județul Iași”.


130

Schema generală a sistemului centralizat de canalizare și epurare ape uzate proiect curpinde:

colectoare de canalizare L=5350 m SN 4 D 250 mm conducta de refulare PE100 – Lungime L=230 m, Diametru – De=110 x 6.3

mm stația de pompare ape uzate SPAU1 stație de epurare modulară SE1.

Colectoare de canalizare – Lungime totală = 5350 m, executată din tuburi de PVC

SN4 cu îmbinări etanșe, avînd diametrul Dn250mm, care au agrement tehnic și o durată de exploatare de peste 50 ani și un număr de 135 cămine de vizitare la distanșe de maxim 60 m. Pe traseul conductelor de canalizare au fost proiectate 147 ml subtraversări în conducte de protecție.

Conducta de refulare – la SPAU1: PE100 – Lungime L=230m, Diametru – DE=110 x

6.3 mm. Stația de pompare ape uzate SPAU1. Pentru canalizarea apelor uzate menajere de pe

teritoriul localității spre stația de epurare a fost necesară prevederea unei stații de pompare a apei uzate SPAU1. Este o construcție de tip cămin prefabricat, subterană, echipată cu 2+1 electropompe submersibile capabile să asigure transportul apelor uzate menajere. caracteristicile de pompare proiectate sunt: SPAU1: Q = 18.0 mc/h, H=15CA, iar conducta de refulare are o lungime de L=230m, din PE100, De=100 x 6.3mm.

Stația de epurare – Qzi max=257mc/zi, Qzi med=195 mc/zi. Soluția de epurare adoptată are la bază 2 Unități de epurare, împreună asigurând

procesarea debitului necesar. Această schemă de epurare cuprinde următoarele obiecte tehnologice: rețele tehnologice cămine de canalizare cămin de distribuție / by-pas


131

grătar manual deznisipator / separator de grăsimi banzin de omogenizare, egalizare și pompare ape menaje sistem modular de epurare mecano-biologică: 2 bucăți modul tehnologic containerizat instalație deshidratare nămol suflante unitate de dezinfecție unitate de stocare și dozare coagulant bazin de colectare și pompare nămol platformă depozitare containere reziduuri pavilion de exploatare: personal și grup sanitar instalații electrice exterioare sistem de transmisie pentru integrare SCADA echipamente pentru monitorizarea parametrilor stație de epurare grup electrogen 50KVA

De asemenea, pentru funcționarea stației de epurare și deservirea pavilionului de

exploatare s-a proiectat branșamentul de apă realizat din conducte PEHD Pn 6 De 75 mm în lungime L=275 m.


132

Descrierea lucrărilor proiectate și recepționate

Sistemul de canalizare aferent comunei Bălțați cuprinde colecoare de canalizare, o stație de pompare și o stație de epurare performantă care satisface cerințele de calitate ale apelor descărcate în emisar – torentul Valea Bălțați (afluent al râului Bahluieț), în conformitate cu prevederile NTPA 001-2005.

Colectoare de canalizare – Lungime totală=4710 m executată din tuburi din PVC

SN4, Diametru –Dn=250 mm. Colectarea și transportul apelor uzate menajere se face gravitațional, iar echiparea cu

stația de popmpare ape uzate asigură transportul apelor uzate prin conducte de refulare numai pe zone limitate în funcție de configurația terenului.

Rețelele de canalizare sunt montate pe străzile pe care au fost montate și rețelele de

apă. Conf. STAS 8591/1991, distanța între rețelele de apă și cele de canalizare este de 3m

în plan orizontal și de 0,4m în plan vertical la intersecții. Conductele de apă sunt montate deasupra celor de canalizare.

La execuție s-au utilizat conducete din PVC dur cu îmbinări etanșe, având diamentru

de Dn=250mm, care au agrement tehnic și o durată de exploatare de peste 50 ani. Conducta de refulare – la SPAU1 – Lungime=230m, Diametru DN=110 x 6,3 mm. Stația de pompare – având următoarele caracteristici: SPAU1: Q=18mc/h, H=15mCA.

Este o construcție de ip cheson din beton, subterană, echipată ci 1+1 elctropompe submersibile capabile să asigure transportul apelor uzate menajere către stația de epurare. Stația de pompare proiectată este complet automatizată, în funcție de aportul debitului transportat.


133

Stația de epurare – Modul epurare conteinerizat înglobând: instalația de sitare, reactor floculator, decantor primar, stație suflante, bazin cu nămol activat, decantor secundar – Q=195mc/zi; P=26KîkW.

Conductă de evacuare apă epurată la emisar – Lungime=50 m din PE, Diametru

ND=160mm Racord de apă potabilă la stația de epurare – Lungime totală L=275 m din PE100, Pn6,

Diametru – Dn=75mm. Stația de epurare. În ceea ce privește epurarea apelor uzate s-a propus o stație de

epurare amplasată în intravilanul localității Bălțați, pe malul torentului Valea Bălțați (afluent al râului Bahluieț), la o distanță de 460m de ultima locuință.

Stația de epurare este compactată modulată containerizată, dimensionată la debitul

corespunzător etapei 2036, Q=195mc/zi și având o putere instalată de – P=15kW. Apa epurată convențional curată provenită de la stația de epurare este deversată prin

intermediul unei conducte din PE Dn=160 mm, L=20m, în torentul Valea Bălțați (afluent al râului Bahluieț).


134

8,8% dintre actorii publici locali din comuan Bălțați consideră că “lipsa sistemului de canalizare în profil teritorial” este principala problemă cu care se confruntă comunitatea locală.

6.4.3 Alimentarea cu energie electrică Rețeaua de electricitate de pe raza comunei Bălțați are o lungime de aproximativ 110 km, iar populația are acces la această utilitate publică în proporție de 99,5%.

Pe raza comunei Bălțați există zone in care locuințele nu sunt racordate la energia electrică, dar sunt cazuri izolate – întâlnite în special în fiecare punct terminal al satelor componente.

0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0%










5.3%

5.3%

7.0%

8.8%

8.8%

12.3%

14.0%

15.8%

22.8%



135

Întrucât la nivel local există o tendință de extindere a zonei locuibile în fiecare din cele șapte sate componente ale comunei, per total ar fi necesară o investiție care să vizeze extinderea cu minimum 5 km a rețelei electrice. 6.4.4 Iluminatul public Lungimea rețelei de iluminat public este de 90 km. În prezent, în rețeaua de iluminat public există 1800 stâlpi pe care sunt instalate 500 corpuri de iluminat.

Pentru următoarea perioadă, conducerea Primăriei își dorește ca fiecare al treilea stâlp de iluminat să fie funcțional, astfel încât să nu mai existe situații în care pe o lungime relativ mare să nu existe iluminat pe timp de noapte.

Actorii publici locali din comuna Bălțați sunt în procent de 89,5% mulțumiți și foarte

mulțumiți de starea actuală a iluminatului public de pe raza comunei. Procentul actorilor locali care se declară nici mulțumiți-nici nemulțumiți înregistrează valoarea de 10,5%.

foarte mulțumit

52.6%

mulțumit36.9%

așa și așa10.5%

Gradul de mulțumire al actorilor locali față de situația iluminatului public din comuna Bălțați


136

6.4.5 Energia termică Comuna Bălțațieste racordată la rețeaua de gaz metan – prin intermediul locuinței-

reședință de comună. Astfel, instituțiile publice și aproximativ 100 gospodării de pe raza comunei beneficiază de încălzirea spațiilor în sezonul rece cu ajutorul centralelor pe gaz.

În satele componente, principala metodă de încălzire a locuințelor, respectiv a

unităților de apoațin de instituțiile publice se realizează prin intermediul sobelor pe lemn și uneori a caloriferelor electrice.

6.4.6 Alimentarea cu gaze naturale În prezent, pe teritoriul administrativ al comunei Bălțați, există un sistem centralizat de alimentare cu gaz metan, rețeaua de distribuție a gazelor naturale având lungimea de 11 km. Rețeaua de alimentare cu gaz metan este prezentă doar pe raza localității Bălțați - reședința de comună.

5,3% dintre actorii publici locali din comuan Bălțați consideră că “rețeaua de gaz nu acoperă întreg teritoriul comunei” este principala problemă cu care se confruntă comunitatea locală.


137

0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0%










5.3%

5.3%

7.0%

8.8%

8.8%

12.3%

14.0%

15.8%

22.8%



138

6.4.7 Transportul public Rețeaua de drumuri existentă pe teritoriul comunei Bălțați însumează 50 km, dintre

care 39,0% drumuri asfaltate (19,5 km), 29,6% drumuri pietruite (14,8 km) și 31,4% drumuri de pământ (15,7 km, dintre care 12,2 km sunt drumuri de exploatație agricolă).

Transportul în comun este realizat pe rutele: Iași – Pașcani Iași – Târgu Frumos Iași – Bacău Iași – Târgu Neamț.

Pe raza comunei Bălțați există 3 stații în care călătorii pot aștepta mijloacele de transport

în comun: în localitatea de reședință Bălțați, în localitatea Sîrca și în localitatea Mădîrjești.

Stație de călători – sat Băltați, comuna Bălțați

Stațiile de călători din Bălțați și Sîrca sunt prevăzute cu cabină, dar se află într-o stare de degradare medie spre avansată. 6.4.8 Serviciul de salubritate Gestionarea deșeurilor la nivelul comunei Bălțați este asigurat de pe de o parte de Serviciul de Gospodărire Comunală responsabil cu colectarea săptămânală a gunoiului de la


139

populație, respectiv selecția primară a acestuia și pe de altă de o societate de profil din Târgu Neamț care colectează lunar gunoiul menajat. Comuna Bălțați prin satul reședință de comună, este parte integrantă din Proiectul „Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Iaşi” co-finanţat de Uniunea Europeană prin POS Mediu – Axa Prioritară 2, Domeniul Major de Intervenţie 1. Contractul de finanțare pentru acest proiect a fost semnat la data de 16 mai 2013, iar obiectivul principal este reprezentat de creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii mediului din judeţul Iaşi, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem durabil de management al deşeurilor.

Proiectul se derulează pe o perioadă de 31 de luni, cu finalizare la data de 31 decembrie 2015.

Valoarea totală a proiectului este de 69.350.207 de euro (fără TVA). Costurile eligibile sunt în valoare de 55.095.293 euro din care 50.577.479 euro vor fi

acoperite prin contribuţia Uniunii Europeane, în proporţie de 83,5% (42.232.195 euro), a Guvernului României, prin Bugetul de stat, în proporţie de 15,5% (7.839.509 euro) şi din Bugetul local 1% (505.775 euro). Restul de finanţare (non-funding gap) este de 8,2% din totalul costurilor eligibile (4.517.814 euro).

Scopul proiectului este de a completa infrastructura şi echipamente existente prin

investiţii care să conducă la asigurarea unui sistem de management integrat al deşeurilor la nivel de județ, pentru conformarea cu cerinţele legislative ale Uniunii Europene din sectorul de mediu şi respectarea angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.


140

Obiectivele proiectului sunt: Reducerea cantității anuale de deşeuri biodegradabile: pentru anul 2016,

cantitatea de deşeuri biodegradabile ce va trebui deviată de la depozit este de aproximativ 134.847 tone.

Reducerea considerabilă a depozitării deşeurilor provenite din ambalaje. Pentru recuperarea materialelor utile din deşeurile de ambalaje se vizează, pentru 2016, următoarele ţinte:

- min. 60% – pentru hârtie şi carton; - 22,5% – pentru mase plastice; - 60% – pentru sticlă; - 50% – pentru metale; - 15% – pentru lemn.

Implementarea sistemului de colectare selectivă Îmbunătăţirea şi extinderea echipamentelor existente de colectare şi transport Optimizarea logisticii prin eficientizarea gestionării deşeurilor Depozitarea controlată a deşeurilor în cadrul depozitului conform de la Ţuţora Asigurarea unei bune vizibilităţi a proiectului şi obţinerea unui bun nivel de

conştientizare a publicului cu privire la rigorile şi avantajele SMID în judeţul Iaşi prin:

- Realizarea materialelor publicitare; - Realizarea campaniilor de informare şi conştientizare a beneficiarilor

finali; - Mediatizarea şi diseminarea rezultatelor proiectului (prin spoturi

radio-TV, comunicate, informări, anunţuri în presa scrisă, conferinţe de presă, pagina web a proiectului).

Pe raza comunei Bălțați a fost stabilită locația pentru stația de preluarea deșeurilor prin

intermediul „Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Iaşi”. Aceasta va fi amplasată la limita cu comuna Belcești.


141

Locația în care va fi amplasată stația de transfer a deșeurilor pe raza comunei Bălțați

Prin intermediul Proiectului integrat de managementul deșeurilor, comuna Bălțați a

primit containere pentru colectarea deșeurilor. În prezent acestea nu au fost distribuite populației, dar în viitorul apropiat se va realiza acest aspect.

Containerele ce vor fi distribuite populației în vederea colectării deșeurilor


142

În prezent, pe raza comunei Bălțați nu există puncte de colectare a deșeurilor menajere, dotate cu eurocontainere care permit colectarea selectivă a deșeurilor de la populație. 6.4.9 Rețea comunicații

Comuna Bălțați* - anul 2014

Internet – număr abonați circa 850 abonați

Telefonie mobilă circa 2750 abonați la serviciile de telefonie mobilă ale celor 3 operatori naționali Orange, Vodafone și Telekom -

Telefonie fixă – număr abonați circa 500-600 CaTV și antene satelit– număr abonați circa 2000 abonați

*Primăria Bălțați 6.5 Mediu Din punct de vedere al condițiilor de mediu, localitatea Bălțați se încadrează în parometri normali, la nivel local nu există factori deosebiți de poluare.

Din punct de vedere al atmosferei și calității acesteia, principalul factor de poluare este reprezentat de traficul și emisiile de CO2 de la autovehicule care circulă pe drumul național DN28 (drumul european 583).

La nivel, apa din fântâni nu este sigură, astfel că autoritățile publice locale au în

vederea organizarea de campanii de informare și educare a cetățenilor în vederea renunțării la consumul de apei din fântâni și utilizarea surselor de apă avizate și în conformitate cu standardele europene.

Nivelul poluării fonice se situează în limite normale, neexistând surse sau factori de zgomot. Pe raza comunei Bălțați nu există arii naturale protejate.


143

Actorii publici locali din comuna Bălțați sunt în procent de 57,9% mulțumiți și foarte mulțumiți de calitatea factorilor de mediu. Procentul actorilor locali care se declară nici mulțumiți-nici nemulțumiți înregistrează valoarea de 42,1%.

6.6 Sănătate 6.6.1 Infrastructura sanitară

La nivelul comunei Bălțați, infrastructura sanitară cuprinde: 1 dispensar uman 1 farmacie umană 2 cabinete individuale de medicină de familie 1 cabinet stomatologic cu radiologie dentară

Actul medical este asigurat de: 2 medici de familie 2 asistenți medicali 1 stomatolog

foarte mulțumit

10.5%

mulțumit47.4%

așa și așa42.1%

Gradul de mulțumire al actorilor locali față de calitatea factorilor de mediu din comuna Bălțați


144

1 farmacist

Clǎdirea ȋn care funcţioneazǎ dispensarul din comuna Bălțați


145

Imagini cu interiorul clădirii ȋn care funcţioneazǎ dispensarul din comuna Bălțați

Clǎdirea ȋn care funcţioneazǎ cabinetul stonatologic din comuna Bălțați


146

6.7 Asistență socială Serviciul Public de Asistenţă Socială (SPAS) este organizat şi funcţionează ca serviciu

public, fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Bălțați, având regim de compartiment.

Serviciul Public de Asistenţă Socială este organizat şi funcţionează în conformitate cu

legislaţia română în vigoare. La nivelul comunei Bălțați personalul Serviciul Public de Asistenţă Socială este format din 2 asistenți sociali.

Domeniile de activitate ale Serviciul Public de Asistenţă Socială Bălțați sunt: Protecţia copilului şi familiei; Protecţia persoanelor vârstnice; Protecţia persoanelor cu handicap; Protecţia persoanelor fără adăpost; Protecţia persoanelor şi familiilor cu venituri mici.

Dreptul la asistenţă socială este garantat, în condiţiile legii, pentru toţi cetăţenii români

care au domiciliul sau reşedinţa în România, fără niciun fel de discriminare. Beneficiarii de servicii sociale au dreptul de a fi informaţi asupra conţinutului şi

modalităţii de acordare a măsurilor şi acţiunilor de asistenţă socială. Dreptul la asistenţă socială se acordă la cerere sau din oficiu, după caz, în conformitate

cu prevederile legii. Serviciile sociale şi prestaţiile sociale se acordă în funcţie de situaţia persoanei sau

familiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Din punct de vedere social, în comuna Bălțați există 65 de familii care beneficiază de

ajutor social (venit minim garantat), 34 persoane cu handicap și 25 de copii în plasament.


147

Grupul Comunitar de Sprijin La nivelul comunei Bălțați în anul 2009 a fost înființat un Grup Comunitar de Sprijin

cu scopul cu scopul de a contribui la bunăstarea cetățenilor. Grupul Comunitar de Sprijin este format din 15 membri. Activitatea Grupului Comunitar de Spirjin crearea strategiilor de dezvoltare. Centru de zi pentru Bătrâni, comuna Bălțați

Construcţia centrului de zi pentru bătrâni din comuna Bălțați a început în anul 2011 și a fost finalizată în anul 2013. În prezent, unitatea dedicată persoanelor vârstnice nu poate fi acreditată întrucât legea care prevede autorizarea serviciilor sociale nu are încă publicate normele metodologice.

Investiția totală a fost de a costat 114 mii de euro, bani ce provin din fonduri europene şi este gata încă de anul trecut. Unitatea are 20 de locuri, iar toate serviciile care ar putea fi oferite aici pensionarilor sunt gratuite.

Imagini cu Centrul de zi pentru Bătâni, Bălțați


148

Construirea și punerea în funcțiune a unui centru de zi pentru Bătrâni în satul Bălțați a fost privit la momentul inițializării proiectului, și este privit în continuare, ca o soluție optimă în vederea creării de facilitate bătrânilor și oferirea posibilității ca nivelu de trai al grupului țintă ți al famiilor acestora să crească. Prin inițierea acestui proiect, s-a avut în vederea creșterea implicării comunității în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață ale persoanelor vârstinice aflate în dificultate, prin stimularea realizării unor rețele comunitare de voluntariat în beneficiul persoanelor vârstnice și creșterea gradului de profesionalism a furnizorilor comunitari de servicii pentru vârstnici.

De asemenea, prin construirea și darea în folosință a centrului de zi, Autoritatea

Publică Locală reprezentată de Primăria Bălțati și-a propus creșterea considerabilă atât în ceea ce privește calitatea serviciilor efectuate, cât și ponderea și intensitatea acestora. Dacă centrul de zi ar funcționa, serviciile medicale oferite de cabinetele individuale de medicină de familială ar fi mult mai accesibile bătrânilor singuri prin oferirea de consultații direct în incinta clădirii nou construite. Funcționarea centrului de zi pentru bătrâni din satul Bălțați, ar avea ca rezultat (dacă ar furniza serviciile specific prin statut) scăderea costurilor cu combustibili ai beneficiarilor, diminuarea cheltuielilor medicale individuale ale bătrânilor și a cheltuielilor familiilor acestora fără posibilități materiale.

Imagini din interiorul Centrulului de zi pentru Bătâni, Bălțați


149

Activitatea centrului de zi pentru bătrâni, prin proiectul ce a stat la baza implementării construcției, va fi asigurată cel puțin 6 ani de la data punerii în funcțiune. Activitatea se va derurula în cadrul unui parteneriat incheiat cu unitatea de cult Parohia Ortodoxă “Grigore Teologul” din satul Mădîrjești, comuna Bălțați și va fi instrumentată prin punerea la dispoziție de către comuna Bălțați a mijloacelor instituționale și a resurselor umane, respectiv materiale necesare îndepliniriiangajamentelor asumate în vederea atingerii obiectivelor propuse.

Organizarea și funcționarea activității centrului de îngrijire se va realiza în

conformitate cu normele europene și românești în vigoare. Centrul de zi pentru bătrâni, dacă la nivel național s-ar publica normele metodologice, ar funcționa după program normal (8-16) și ar veni în întimpinarea nevoilor de socializare, serviciilor medicale, serviciilor psihologice și de odihnă ale bătrânilor prin structura proiectată și parteneriale încheiate cu furnizorii de servicii. În cadrul centrului s-ar putea desfășura activități de socializare, activități instructiv-educative, activități de consiliere psihologică, consultații medicale etc.

Funcținalul construcției are următoarea structură:

Nr. crt. Denumire Suprafață

(mp) Nr. crt. Denumire Suprafață

(mp) Parter Etaj

1 Verandă 3.85 1 Hol + scară 19.16 2 Hol + scară 14.66 2 Baie 5.10 3 Bucătărie 10.63 3 Cabinet medical 8.62 4 Sală cantină 25.36 4 Baie 5.01 5 Sală socializare 32.79 5 Sală de odihnă 14.98 6 Baie 8.62 6 Sală personal administrativ 11.29 7 Baie 5.10 7 Cabinet psihologic 10.67 8 Terasă 19.87 8 Balcon 9.78

Suprafață utilă parter 120.88 Suprafață utilă etaj 115.17 Total suprafață utilă 236.05

Sursa: Memoriu General – Centrul de zi pentru Bătrâni, sat Bălțați


150

Structura personalului ar avea următoarea organizare: un director, 2 supraveghetori, 1 psiholog, 1 asistentă medicală și alte persoane ce vor fi necesare pentru desfășurarea în bune condiții a activității. Personalul angaja va trebui să colaboreze cu persoanele desemnate de către partenerul secundar în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de ambele părți în acordul de colaborare. Centru ar funcționa în conformitate cu normele de igienă sanitară, sanitar-veterinare și ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Numărul de persoane care se pot afla la un anumit moment, simultan, în interiorul clădirii este următorul:

parter: 3 persoane – adminstrativ, 12 bătrâni (care se pot deplasa singuri) etaj: 2 cadre medicale, 3bătrâni (care se pot deplasa singuri).

Numărul de utilizatori total pentru clădirea centrului, dacă centrul ar funcționa la

capacitatea maximă este de 20 persoane, repartizați dup enumerarea de mai sus. 6.8. Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Bălțați

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Bălțați a fost înființat în anul 2006 și este format dintr-un număr total de 35 de voluntary și un șef de serviciu angajat.

În anul 2014, membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Bălțați a fost implicat în 3 intervenții.

Printre dotările actuale menționăm: 25 costume complete și o pompă de evacuare apă. Din punct de vedere al necesităților, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență

Bălțați ar trebui dotat cât se poate de repede cu minim 5 fitre aer pentru intervenții, recompletarea dotărilor la picheții din satele comunei Bălțați și achiziționarea unei autospeciale pentru intervenții la incendii. Achiziționarea unei autospeciale fiind prioritatea numărul 1 pentru acest serviciu.


151

Volunatrii SVSU Bălțați, au obținut din anul 2006 până în 2014, în fiecare an, locul I la "Concursul zonal profesional al SVSU " desfășurat la Târgu Frumos. 6.9 Educaţie şi cultură 6.9.1 Învăţământ

Numărul cadrelor didactice a avut valori oscilante, mărimea efectivului fiind influenţată de numărul elevilor. Evoluţia numǎrului cadrelor didactice este prezentatǎ ȋn graficul urmǎtor:

10 10 10 107 6

20 2118 18 19 18

30 31 32

23

3432

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Personalul didactic pe niveluri de educație-comuna BălțațiÎnvățământ preșcolar Învățământ primar Învățământ gimnazial


152

În prezent, infrastructura de învăţământ a comunei Bălțați este reprezentată de: Instituţia Nr. Localitate

Grădiniţe 5 Bălțați, Valea Oilor, Podișu, Sîrca, Mădîrjești

Şcoli 5 Bălțați, Valea Oilor, Podișu, Sîrca, Mădîrjești

Laboratoare şcolare 0 - Număr cadre didactice (preșcolar/primar/gimnaziu) 56 Bălțați, Valea Oilor, Podișu, Sîrca,

Mădîrjești Biblioteci şcolare Bălțați, Valea Oilor, Sîrca Biblioteci comunale 1 Băltați

Sursa informațiilor: Primăria Bălțați, INS București

Conform Institului Național de Statistică București, laboratorul școlar reprezintă încăperea din cadrul unei unități de învățământ înzestrată cu instalații, aparatură, instrumente, substanțe, materiale didactice în care se efectuează experiențe didactice și lucrari practice.


153

În anul 2013, în comuna Bălțați, numărul cadrelor didactice care se ocupă de educația celor 770 preşcolari şi şcolari însumează 56 de persoane.

239 247216 212

158125

337 335 334 349 353 345338 330349

301 309 300

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Populația școlară pe niveluri de educație - comuna Bălțați

Copii înscriși în grădinițe Elevi înscriși în învățămâtul primar

Elevi înscriși în învățămâtul gimnazial


154

Din cele 56 de cadre didactice, 10,7% (6 cadre didactice) se ocupă de cei 125 de preșcolari, în timp ce școlarii din sistemul primar şi gimnazial sunt formați de 50 cadre didactice (89,3%).

Învățământ preșcolar

10.7%

Învățământ primar32.1%

Învățământ gimnazial

57.1%

Personalul didactic pe niveluri de educație -comuna Bălțați, anul 2013


155

La nivelul comunei Bălțați, din total populației școalare de 770 persoane, 16,2% sunt copii înscriși la grădinițe, 44,8% sunt elevi înscriși în învățământul primar și 39,0% sunt elevi înscriși în învățământul gimnazial.

Copii înscriși în grădinițe

16.2%

Elevi înscriși în învățămâtul

primar44.8%

Elevi înscriși în învățămâtul

gimnazial39.0%

Populația școlară pe niveluri de educație -comuna Bălțați, anul 2013


156

Școala Gimnazială Bălțați Prezentare generală Istoric. Şcoala Bălţaţi a fost înfiinţată în anul 1918. Cuprindea ciclul primar şi cel

supraprimar. Populaţia şcolară (7-16 ani) era de 165 elevi. Timp de 10 ani a funcţionat cu două posturi (pentru toate clasele), apoi cu patru posturi. Până în 1925 şcoala nu a avut local propriu, abia apoi s-a construit un spaţiu ce cuprindea 2 săli de clasă şi o cancelarie. Şcoala dispunea şi de o bibliotecă şcolară cu 200 volume.

Între anii 1945-1952 s-a construit o nouă şcoală (cea care acum se află în reparaţii

capitale-conservare) care avea 4 săli de clasă, cancelarie şi locuinţa directorului. În 1970 s-a extins cu încă 4 săli de clasă, iar mai apoi cu un atelier şcolar.

Populaţia şcolară, în creştere spectaculoasă, a determinat creşterea numărului de

posturi, atât la ciclul primar, cât şi la cel gimnazial, apoi chiar clasa a IX-a şi a X-a sau clase pentru însuşirea unor meserii: mecanizator agricol sau confecţioner-broder.

În perioada anilor 1980-2001 copiii din ciclul preşcolar au învăţat în spaţiul Căminului

Cultural din localitate, ca apoi să se dea în folosinţă o clădire renovată, loc în care îşi desfăşoară activitatea şi în prezent.

În anul 2004 s-a dat în folosinţă un corp nou de şcoală, unde au învăţat timp de 2 ani

elevii ciclului primar, ca apoi din 2007 să fie mutaţi si restul copiilor, şcoala veche intrând în reparaţii capitale.

În prezent, cursurile se desfăşoară în două schimburi (dimineaţa: 8-11,30 ciclul primar,

după-amiază: 12-19 ciclul gimnazial). Spaţii şcolare: Grădiniţă – suprafaţa de 233 m pătraţi, şcoala – suprafaţa de 350 m

pătraţi. Are 7 săli de clasă, 2 săli (grupe) grădiniţă, un laborator informatică situat în interiorul clădirii Căminului Cultural, cancelarie, 3 birouri (director, secretariat, contabilitate), sală material didactic, mobilier nou confecţionat.


157

Există apă curentă, grupuri sanitare în cele două corpuri, încălzire centrală gaz metan. Efective cadre didactice și elevi. Număr elevi: 299 (48 preşcolari, 141 elevi

învățământ primar, 110 elevi învățământ gimnazial). Personal didactic, auxiliar şi nedidactic: 2 educatoare, 6 învăţători, 13 profesori, un secretar, un contabil, un administrator, 2 personal curăţenie, un fochist.

Necesităţi: spaţiu pentru desfăşurarea cursurilor (repararea şcolii vechi) şi dotarea acestora

cu mobilier şi aparatură adecvate; curte mai largă, amenajată corespunzător; sală şi teren de sport; sală pentru desfăşurarea activităţilor bibliotecii şcolare; laboratoare fizică-chimie, biologie, limbi străine, TIC; cabinet istorie-geografie; cabinet medical; sală de festivităţi; racordarea laboratoarelor la reţeaua de internet.

Planul activităților extracurriculare. An şcolar 2014-2015

Nr. Crt. Denumirea activităţii Perioada Modalitate de

realizare Responsabil

1 “Ziua limbilor europene” Septembrie 2014

Panou informativ cu imagini si poze

Minivederi realizate de elevi

Steaguri si costume specifice

Prof. Pavel Stefania Prof. Duca Raluca Prof. Strachinaru

Simona

2 Halloween Noiembrie 2014

Confectionări de bostani de hartie

Costume si poezii specifice

Prof. Strachinaru Simona


158

evenimentului Concurs de costume

3 Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun decembrie 2014 -program artistic

- educatori, învăţători, diriginţi

părinţi

4

1 Decembrie 1918

24 Ianuarie 1859 -Unirea Principatelor Române

decembrie 2014- ianuarie 2015

-dezbateri, expoziţie de lucrări, referate,

program artistic


5 Patrula de reciclare ianuarie 2015 - iunie 2015

- colectarea de deseuri de echipamente

electrice şi electronice - Ciobanu Adriana

6 Doi mari prieteni: Mihai Eminescu şi Ion Creangă

ianuarie 2015 martie 2015

- program artistic comemorare


7 Cum combatem violenţa? februarie 2015 - informare, vizionare de filme educative

- agent de poliţie Slătineanu Bogdan

8 8 Martie martie 2015

-program artistic, realizarea de obiecte

decorative şi felicitări pentru mame

-educatori, învăţători, diriginţi

9 Zilele şcolii aprilie 2015 - program artistic - educatori, învăţători, diriginţi

10 Datini şi obiceiuri de Paşte aprilie 2015

- realizarea de obiecte decorative specifice,

vizite la biserică

- educatori, învăţători, diriginţi,

prof.de religie

11 Ziua Europei mai 2015 - prezentare de

referate, expoziţie cu lucrări ale elevilor

-profesori de limbi străine, istorie,

geografie

12 1 Iunie- Ziua copilului Iunie 2015 - concursuri sportive, desene pe asfalt

-educatori, învăţători,

Sursa informațiilor: Școala Gimnazială Bălțați, Director Hărămiţă Felicia, Consilier Educativ Ciobanu Adriana


159

Corpul de clădire în care funcționează Grădinița, Școala Gimnazială Bălțați

Corpul de clădire în care funcționează Școala Gimnazială Bălțați


160

Școala cu clasele I-VIII Valea Oilor Unitatea școlară Valea Oilor a devenit unitate cu personalitate juridică începând cu 1

septembrie 2004 în urma deciziei Inspectoratului Școlar al județului Iași cu numărul 428 din 09 august 2004 și funcționează cu două locații – Valea Oilor și Podișu.

Locația Valea Oilor are o clădire aflată în centrul satului, clădire construită în anul

1945 și extinsă în 1962. Aici se învață în două schimburi (dimineața – grădinița și clasele gimnaziale, iar după-amiaza clasele primare). Clădirea are două intrări, un hol mare, un hol mic, cinci săli de clasă, un cabinet director, o sală cancelarie, o sală bibliotecă și o sală material didactic.

La exterior se află o magazie pentru lemne și grupul sanitar. Este racordată la rețeaua de apă curentă (conducta de la Timișești) și la cea de energie electrică. Încălzirea se face cu sobe, iar combustibilul folosit este lemnul.

Localul nu a fost cuprins în nicio reparație capitală până în prezent. Consiliul Județean

Iași a efectuat o expertiză tehnică, în acest sens școala fiind propusă într-un plan de reabilitare al CJ Iași pentru reparații capitale.

Grădinița are o singură grupă de copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 6 ani (grupă mixtă)

în program normal. Clasele a II-a și a IV-a învață cu un singur învățător (simultan). La clasele gimnaziale

mai bine de jumătate de elevi vin din satele Podișu și Filiași, aflate la o distanță de peste 4 km. Copiii care fac naveta sunt transportați cu un microboz școlar.


161

Școala Gimnazială Valea Oilor


162

Școala cu clasele I-IV Podișu Corpul de clădire al Școlii Podișu a fost construit în anul 2006 prin programul Băncii

Mondiale. Școala are 4 săli de clasă, o cancelarie și o sală pentru material didactic. Grupul sanitar

esre în curtea școlii și are o cabină pentru cadrele didactice și 10 cabine pentru elevi. Pereții din exterior sunt confecționați din panouri termoizolante, iar în interior din

gips-carton și fonoizolație. Clădirea școlii este prevăzută cu apă curentă (puț cu hidrofor) și cu centrală electrică

pentru încălzire. Grupul sanitar este dotat cu apă curentă și canalizare. Activitatea didactică se desfășoară într-un singur schimb între orele 08:00-13:00.

Încadrarea cu personal didactic este următoarea: o educatoare, patru învățători și un îngrijitor. Din anul 2004, Școala Podișu este Corpul B al Școlii cu clasele I-VIII Valea Oilor.


163

Corpul de clădire în care funcționează Școala Primară Podișu


164

Cadre din cadrul Școlii Primare Podișu

Școala gimnazială Sîrca Corpul de clădire al școlii din satul Sîrca ce aparține de Școala Gimnazială Sîrca a fost

construit în anul 1959 prin contribuția cetățenilor. Școala are cinci săli de clasă, o sală de sport, o sală de cancelarie, o sală bibliotecă, o

sală material diadctic și arhivă, respectiv două holuri. Pereții cosntrucției sunt din chirpici (argilă și paie) cu tencuială de nisip, var și ciment, iar acoperișul este acoperit cu tablă zincată.

Dușumelele sunt din scândură de brad (patru săli de clasă, sala de sport, biblioteca,

arhiva și cancelaria), gresie pe holuri și o sală cu parchet laminat. În interiorul școlii este apă curentă potabilă din sursa Timișești, iar evacuarea apelor

uzate se face într-o fosă betonată. Grupul sanitar se află în curtea școlii, drumul de acces fiind din beton, cu două cabine pentru băieți, trei cabine pentru fete și o cabină pentru cadrele didactice. Grupul sanitar este prevăzut cu o fosă betonată vidanjabilă.


165

În sezonul rece, încălzirea, în general, se face cu lemne prin intermediul sobelor de teracotă și în zilele cu temperaturi extreme, caldura asigurată cu combustibil solid este suplimentată cu sistemul electric din rețeaua 380V.

Activitatea didactică se desfășoară în două schimburi între 08:00-11:45 și 12:00-17:50

după programul: schimbul I - grădința cu programul normal și clasele primare, schimbul II – clasele gimnaziale.

Încadrarea cu personal este următoarea: nouă cadre didactice, un îngrijitor, un secretar,

un contabil și un șofer.

Corpul de clădire în care funcționează Școala Gimnazială Sîrca


166

Cadre din cadrul Școlii Gimnaziale Sîrca

Școala primară Mădîrjești Corpul de clădire al școlii din satul Mădîrjești, ce aparține juridic de Școala gimnazială

Sîrca, a fost construit în anul 1968. Școala are patru săli de clasă, o sală cancelarie, o sală material didactic și arhivă,

respectiv două holuri. Pereții construcției sunt din cărămidă cu tencuială de nisip, var și


167

ciment, iar acoperișul este acoperit cu tablă zincată. Dușumelele sunt din parchet laminat în sălile de clasă și cancelarie, iar pe holuri este mozaic.

În interiorul școlii este apa curentă potabilă din sursa Timișești, iar evacuarea apelor

uzate se face într-o fosă betonată. Grupul sanitar se află în interiorul școlii, cu intrări separate pentru fete și băieți de pe pe holul principal două cabine pentru băieți, două cabine pentru fete și o cabină pentru cadrele didactice. Grupul sanitar este prevăzut cu o fosă betonată vidanjabilă.

Corpul de clădire în care funcționează Școala Gimnazială Mădîrjești

În sezonul rece, încălzirea, în general, se face cu lemne prin intermediul sobelor de

teracotă și în zilele cu temperaturi extreme, caldura asigurată cu combustibil solid este suplimentată cu sistemul electric din rețeaua 380V.

Activitatea didactică se desfășoară în două scimburi între 08:00-11:45 și 12:00-17:50

după programul: schimbul I - grădința cu programul normal și clasele primare, schimbul II – clasele gimnaziale.


168

În această unitate educațională funcționează două clase de gimnaziu, deoarece la Școala Gimnazială Sîrca nu este spațiu.

Încadrarea cu personal este următoarea: șase cadre didactice și un îngrijitor.

6.9.2 Cultură 6.9.2.1 Căminul Cultural

În comuna Bălțați există un singur Cămin Cultural localizat în vecinătatea drumului european E583, chiar în centrul localității – reședință de comună.

Clădirea în care funcționează Căminul Cultural


169

6.9.2.2 Datini și obiceiuri tradiționale La nivelul comunei Bălțați s-au păstrat cu sfințenie de-a lungul anilor obiceiurile de

iarnă – reprezentate de jocurile cu măști (capra, cerbul, ursul, țapul, căiuții).

Cerbul și capra sunt formații reprezentative ale comunei – cerbul pentru localitatea componentă Valea Oilor, iar capra pentru localitatea reședință de comună Bălțați.


170


171

De asemenea, la nivel local, în ultimii ani s-a încetățenit obiceiul ca de Sfintele Paști locuitorii să meargă la morminte cu pască, cozonac, ouă roșii și vin pentru pomenirea celor care au plecat în veșnicie.


172

6.9.2.3 Biblioteca comunală Biblioteca Comunală din comuna Bălțația fost înfiinţată la în anul 1925 de către

învățătorul Gheorghe Chirițescu – fost fiu al satului care a profesat la nivel local ca învățător, dar este în același timp și cel care a înființat prima școală primară de pe raza comunei – la aceea vreme cea mai apropiată școală fiind la Gugea (sat care nu mai există în prezent).

Clădirea Căminului Cultural în care funcționeză Biblioteca Comunală Bălțați

În aceeași perioadă, învățătorul Gheoghe Chirițescu era foarte cunoscut în cercurile

culturale din Iași, astfel că a beneficat de suport în vederea înființării bibliotecii primind


173

donații foarte valoroase la acea vremă. Astfel, în cadrul Căminului Cultural a luat ființă unitatea ce avea să contribuie la dezvoltarea cultură a comunității Bălțați.

Învățătorul Gheorghe Chirițescu este cel care a pus și bazele Ateneului Tătărași din

Iași. După anul 1989, Biblioteca Comunală Bălțați funcționează cu normă întreagă. În prezent, Biblioteca funcționează în Clădirea Căminului Cultural și este

compartimentată astfel: sală de lectură - sală de documentare (dotată cu 4 calculatoare conectate la

internet) sală de literatură romană, universală și domenii sală / secția pentru pentru copii și biroul bibliotecarului unde este amplasată

imprimanta

Imagini din cadrul Bibliotecii Comunale Bălțați

Biblioteca este dotată cu centrală pe gaz, astfel că spațiile sunt încălzite cu ușurință în

sezonul rece.


174

În cadrul Bibliotecii Comunale funcționează și Centrul de Documentare-Informare. Spațiul este utilizat inclusiv pentru expoziții tematice cu ocazia diferitelor evenimente / aniversări culturale.

Imagini cu Centrul de Documentare și Informare din cadrul Bibliotecii Comunale Bălțați

La finalul anului 2014, Biblioteca Comunală Bălțați dispunea de un fond total de carte

de 13508 volume, dintre care 13358 volume în limba română și 150 volume în alte limbi, inclusive bilingve sau multilingve.

Numărul documentelor audiovizuale de care dispune comunitatea Bălțați prin

intermediul Bibliotecii Comunale este de 21 documente, din care 15 sunt documente audio și 6 sunt documente audiovizuale combinate.

Pe parcursului anului 2014, fondul de carte a fost îmbogățit cu 260 volume ce au fost

achiziționate din finanțare publică, dar în același timp au fost eliminate un număr de 966 de cărți și periodice

Utilizarea și utilizatorii Bibliotecii Comunale Bălțați9 9sursa informațiilor: Raportul Statistic al Bibliotecii Bălțați – Activitatea biliotecii în anul 2014


175

Utilizatori înscriși – total: 716 persoane Utilizatori activi – total (vizați și nou înscriși): 555 persoane, din care 118 nou

înscriși Tranzacții de împrumut individual (documente eliberate): total – 17739, din

care: - cărți – volume: 16948 - periodice – volume: 357

Tranzacții de referințe virtuale: 121 Vizite virtuale la resursele din rețea ale bibliotecii:3328 Participanții la programe și proiecte educative pentru populatie: total – 359

persoane, din care: - participanți cu vârsta 0-6 ani: 30 persoane - participanți cu vârsta 7-14 ani: 140 persoane - participanți cu vârsta 15-24 ani: 120 persoane - participanți cu vârsta 25-64 ani: 6 persoane - participanți cu vârsta de 65 ani și peste: 9 persoane

Activitatea Bibliotecii Comunale Bălțați este susținută de către o singură persoană de

specialitate.

Proiecte socio-culturale organizate de către Biblioteca Comunală Gheorghe Chirițescu Bălțați

Proiectul educațional „Fascinația lecturii” Parteneri: Biblioteca Județeană Ghe. Asachi Iași, Școala Bălțați, Școala Ion Ghica Iași, Școala Chicerea, Școala Ion Neculce Iași. Tema proiectului: Atitudinea elevilor față de lectură Scpul proiectului: Stimularea interesului pentru lectură al elevilor Grup țintă: elevii

Proiectul educațional “Punți între sat și oraș” Parteneri: Școala Bălțați, Școala Ion Ghica Iași


176

Tema proiectului: Egalitatea de șanse ale tuturor, indiferent de statutul social sau de mediul de existență Scopul proiectului: desfășurarea de parteneriate a unor activități educative cu efective de elevi de la școlile implicate în proiect Grup țintă: elevii școlilor implicate în proiect

Stop traficului de persoane! (propunere de proiect) Parteneri: Consiliul Local Bălțați, Școala Bălțați, Poliția, Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena,Dispensarul comunal Tema proiectului: Traficul de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă Scopul proiectului: prevenirea traficului de persoane aflate în căutarea locului de muncă Grup țintă: elevii claselor a VII-a și a VIII-a, tinerii până la 25 ani

Manifestări culturale organizate de către Biblioteca Comunală Gheorghe Chirițescu

Bălțați Manifestarea „Porni Luceafărul...”

Parteneri: Școala Bălțați Tipul activității culturale: expoziție de carte, consurs de recitale Participanți: elevi și cadre didactice

Manifestarea „Creangă al veșniciei noastre” Parteneri: Școala Bălțați Tipul activității culturale: expoziție și prezentare de carte, concurs “cel mai bun povestitor” Participanți: elevi și cadre didactice

Manifestarea „Zilele deschise ale bibliotecii” Parteneri: școlile și grădinițele din comună Tipul activității culturale: expoziție de carte, vizionare de filme Participanți: elevi și cadre didactice


177

Expoziție de carte – manifestarea „Zilele deschise ale bibliotecii”

Manifestarea „Flori pentru mama”

Parteneri: clasa I – Școala Bălțați Tipul activității: serbare Participanți: elevi, cadre didactice, membri ai Consiliului Local Bălțați, localnici

Manifestarea „Călătorie în lumea basmelor”

Parteneri: clasa I, învățător Vasile Rusu Tipul activității: lecție deschisă în cadrul cercului pedagogic Participanți: elevi, cadre didactice de la școlile din comuna Bălțați și din comunele învecinate, Primarului Comune Bălțați


178

Fotografii cu principalele momentele din cadrul manifestării ”Călătorie în lumea basmelor”


179

Manifestarea „Omagiu Domnului Trandafir” Parteneri: Consiliul Local Bălțați, școlile din comună Tipul activității culturale: activitate de omagiere a dascălilor pensionari din comună Participanți: foști dascăli și actualii profesori de la școlile din comună, reprezentanți ai autorităților locale, elevi, localnici

Manifestarea „O bibliotecă, un nume: Gheorghe Chirițescu”

Parteneri: Consiliul Local Bălțați Tipul activității culturale: activitate omagială cu prilejul căreia Bilioteca Comunală Bălțați primește numele fondatorului ei, avocat Gheorghe Chirițescu Participanți: reprezentanți ai autorităților locale, oameni de seamă ai comunei, cadre didactice, elevi, localnici

Manifestarea „Am pornit cu Moș Ajunul”

Parteneri: școlile și bisericile din comună Tipul activității culturale: serbare, carnaval, expoziție de măști Participanți: elevi, cadre didactice de la școlile din comună, reprezentanți ai autorităților locale, localnici

Mediatizarea activităților culturale inițiate și organizate de Biblioteca Comunală

Gheorghe Chirițescu împreună cu partenerii săi a fost realizată prin folografii, filme din timpul desfășurii activității și afișe.

Parneriatul educațional “Biblioteca – prietena copiilor” – Școala Gimnazială Bălțați

Coordonatorii proiectului educațional: prof. înv. preșcolar Roman Angelica și Simion Lenuța, biliotecar Rusu Rodica

Scop: cunoașterea biliotecii și a importanței acesteia în procesul educațional;

cultivarea gustului pentru lectură, pentru frumosexersarea limbajulu și posibilităților de


180

comunicare prin activități în parteneriat cu biblioteca și cu școala; stimularea interesului pentru lectura în perioada preșcolarității

Obiective: cunoașterea de către copii a rolului bibliotecii; stimularea gustului pentru

lectură, a comunicării orale și a creativității; satisfacerea curiozității preșcolarilor pentru o carte frumos ilustrată; familiarizarea cu instituțiile care fac posibilp procurarea de carte; formarea unei atitudini de responsabilitate și respect față de carte.

Metode și tehnici de lucru: întâlniri, vizite, dezbateri, expoziție de carte, vizionare de

film, albume, ore de lectură, program de desene animate, programe artistice. Grup țintă: preșcolari, cadre didactice, părinți și bunici Resursele proiectului: umane: preșcolari, părinți, cadre didactice, funcționari ai bibliotecii comunale materiale: albume, cărți, reviste, imagini, portofolii, costume, aparate audio-

vizuale temporale: anul școlar 2013-2014 spațiale: biblioteca comunală Gheorghe Chirițescu Bălțați, Grădinița cu

Program Normal Bălțați Calendarul activităților:

Nr. Crt. Conținuturi Temă / modalități de

realizare Perioada și locaul de

desfășurare

1 Familiarizarea cu biblioteca Popsa la bibliotecă – vizită - octombrie 2013 - bibliotecă

2 Demonstrarea înțelegerii conținutului poveștilor

Ursul păcălit de vulpe – desen liber cu scene din

poveste

- noiembrie 2013 - sala de grupă

3 Păstrarea și respectarea tradițiilor naționale

Am plecat să colindăm – program artistic

- decembrie 2013 - bibliotecă


181

4 Semnificația și importanța zilei de 24 ianuarie

Moș Ion Roată și Unirea – lectura educatoarei

- ianuarie 2014 - sala de grupă

5 Recunoașterea unor locații din localitate

Daia Roman de altădată – vizionare fotografii, filme

- februarie 2014 - bibliotecă

6 Semnificația și importanța zilei de 8 martie

Sărbătorim Ziua Femeii – program artistic

- martie 2014 - sala de grupă

7 Recunoașterea unor momente din diverse

povestiri

Recunoaștere povestea – joc didactic

- aprilie 2014 - bibliotecă

8 Evaluarea corectă și obiectivă a lucrărilor

Personaje din povești – expoziție de desen și pictură

- mai 2014 - sală de grupă

9 Identificarea unor drepturi ale copilului

Chiar dacă sunt mic, am drepturi! – discuții pe tema

dată

- iunie 2014 - bibliotecă

Parneriatul educațional “O altă lume a mea…lumea cărților” Scopul proiectului: familiarizarea cu instituția locală, conștientizarea importanței

utilizării unei biblioteci, trezirea interesului pentru alcăirea unei biblioteci personale cu sprijinul părinților, dezvoltarea exprimării orale, a creativității și expresivității limbajului oral, dezvoltarea capacității de înțelegere și tranmisterea de intenții, gândurile, semnificații mijlocite de limbajul oral și scris.

Obiective: exersarea unor tehnici de interpretare independență și creatoare a textelor

audiate înțelegerea și transmiterea unor mesaje pe baza temelor propuse dezvoltarea capacității de a utiliza desene, simboluri pentru a transmite imagini

plastice din poveste cultivarea sensibilității artistice, dezvoltarea imaginației și a disponibilităților

creatoare ale copiilor prin intermediul limbajului pooetic dezvoltarea capacității de a crea (cu ajutorul) structurilor verbale, rime,

ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elemente expresive


182

dezvoltarea capacității copilului de a descoperi semnificația contiținutului și a formelor artistice specifice textului literar.

Părți implicate: Biblioteca Gheorghe Chirițescu reprezentată de dna bibliotecar Rusu

Rodica și Grădinița Bălțați reprezentatp de educatoare Roman Angelica și Martinică Claudia. Grupul țintă: Direcți - grupa mare, grupa pregătitoare, părinți; Indirecți – comunitarea

educațională și locală. Resursele proiectului: umane: copii din grupa mare și grupa pregătitoare, coordonatori: Rusu Rodica

– bibliotecar, Roman Angelica – educatoare, Martinică Claudia – educatoare materiale: cărtți, reviste, pliante, păpuși marionată; CD-uri audio, cameră

video; foi de hârtie, creioane colorate, carioci, acuarele și pensule financiare: bugetul minim alocat derulării proiectului care provine din

sponsorizările realizate de părinții copiilor Locul de desfășurare: Biblioteca Comunală Gheorghe Chirițescu

Parneriatul educațional “De la istoria scrisului la cărțile mele dragi” Tema proiectului: Cartea Locul de desfășurare: Bibilioteca comunală Bălțați Scopul: dezvoltarea interesului și al gustului pentru lectură a elevilor Parteneri: Școala cu clasele I-VIII Sîrca-Mădîrjești și Biblioteca Comunală Bălțați Obiective: prin această activitate se dorește ca elevii să înțeleagă importanța pe care o

are carea și lectura în viața omului aprofundarea cunoștințelor elevilor asupra evoluției scrisului


183

elevii sp cunoască importanța limbajului scris sensibilizarea față de valoarea cărții edcucarea elevilor în spiritul dragostei pentru carte și cunoaștere dezvoltarea pasiunii pentru citit să cunoască alcătuirea unei cărți să cunoască mari scriitori ai literaturii române

Resursele parteneriatului: umane: elevi, învătățori, bibliotecar materiale: bibliotecă, videoproiector, prezentare power point, documente vechi,

planșe, cărți, materiale realizate de către elevi-semne de carte, coperți de carte procedurale:

1. Realizarea unei dezbateri privind istoria și evoluția scrisului: prezentarea unor informații care se referă la evoluția scrisului din cele mai vechi timpuri până astăzi, prezentarea unor documente vechi și a unor cărți vechi cu referire la modalitatea de realizare a scrisului, la aspectul foii pe care sunt scrise literele, prezentarea unro imagini cu cele mai frumoase biblioteci din lume 2. Realizarea unor dezbateri privind importanța lecturii în formarea și educarea aptitudinilor și componentelor lingvistice și creative: se vor adresa elevilor întrebăricu privire la cărțile citite, se vor dezbate anumite preferințe ale elevilor (basme, poezii, creații științifice), se va arăta influența noilor mijloace pentru lectură (televizorul, calculatorul, internetul) 3. Prezentareasub formă de expozițiea unor semne de carte și a unor coperți realizate de către elevii clasei a IV-a Mădîrjești 4. La capitolul “Ai carte, ai parte!” vor fi invitată o personalitate a comunei.


184

Imagini suprinse la evenimentele la care Bilioteca Comunală a fost Partener și/sau inițiator


185

Imagini suprinse la evenimentele la care Bilioteca Comunală a fost Partener și/sau inițiator


186

Actorii publici locali din comuna Bălțați sunt în procent de 63,2% mulțumiți și foarte mulțumiți de activitata culturală întreprinsă la nivel local în prezent. Procentul actorilor locali nemulțumiți de activitatea culturală desfășurată este de 15,8%, iar procentul celor care se declară nici mulțumiți-nici nemulțumiți înregistrează valoarea de 21,1%.

foarte mulțumit

15.8%

mulțumit47.4%

așa și așa21.1%

nemulțumit10.5%

foarte nemulțumit

5.3%

Gradul de mulțumire al actorilor locali față de activitatea culturală din comuna Bălțați


187

6.9.2.4 Organizații non-guvernamentale La nivelul comunei Bălțați există 2 entități juridice cu statutul de organizații non-

guvernamentale. Cele 2 organizații sunt formate din tineri cu inițiativă ce se implică în proiecte cu impact social la nivel local și nu numai:

Asociaţia Tinerilor Comunei Bălţaţi Asociația Sfântul Vincețiu de Paul (Parohia Romano-Catolică Bălțați)

Asociația Tinerilor Comunei Bălțați (A.T.C.B) Informaţii Generale cu privire la : Nume: „Asociaţia Tinerilor Comunei Bălţaţi" (A.T.C.B.) Adresă: Localitea Bălţaţi, Judeţul Iaşi, cod 707025 Telefon: 0753666607 E-mail: [email protected] Site: www.asociatiatinerilorcomuneibaltati.ro Data fondării: 15 iulie, 2012 Data înregistrării oficiale 28 noiembrie 2012 (Hotărârea Judecătorească Nr.

21/05.12.2012 ) Consiliu director

- președinte: Vlad Michere - vicepreședinte: Aştefanei Marius – Andrei - secretarAştefanei Vasile - cenzor: Iosif Valentin

Activităţi întreprinse de Asociația Tinerilor Comunei Bălțați (A.T.C.B) Iulie 2012

- Un grup alcătuit din 15 tineri, se întălnesc, pentru a se constitui într-un grup de initiativă, în vederea întocmirii actelor necesare înfiinţării unui ONG.

- În aceeaşi lună are loc prima excursie de grup, la Topliţa în judeţul Covasna.

Iulie - Septembrie 2012


188

- După câteva întâlniri, membrii grupului s-au hotărât să participe cu un spectacol la “Ziua Comunei Bălţaţi” din 2 septembrie, organizat de către Primăria Comunei Bălţaţi, în calitate de colaborator neoficial.

Octombrie 2012 - Sunt inițiate lucrările de reamenajare la Biserica de lemn monument

istoric ”Sf. Grigore Teologul” din satul Mădîrjeşti – vopsire gard. - În colaborare cu Primăria Comunei Bălţaţi, iniţiază întocmirea

documentaţiei pentru Amenajarea unor spaţii verzi în satul Mădîrjeşti.

Decembrie 2012 - 15/16 decembrie – A.T.C.B. organizează spectacolul “Datini şi

Obiceiuri din comuna Bălţaţi judeţul Iaşi – Ediţia I”, prezentat la Ateneul Tătăraşi din municipiul Iaşi şi la Căminul cultural Bălţaţi.

- Campanie de colectare de jucării şi haine pentru copii şi bătrâni, pentru a fi oferite cadou la Crăciun.

- 29 decembrie – A.T.C.B. organizează evenimentul “Să mergem cu colinda”, care se desfăşoară în satele Madîrjeşti, Sîrca şi Bălţaţi.

- 31 decembrie partener neoficial al Comunei Bălţaţi în vederea organizării activităţilor din seara de Revelion 2013.

Ianuarie – Februarie 2013 - Întâlniri (şedinţe şi repetiţii pentru spectacol)

Martie 2013 - 10 martie – A.T.C.B. organizează un spectacol pentru 8 martie “Ziua

Femeii” la Căminul cultural Bălţaţi. - Excursie de grup restrâns la mănăstirile din judeţul Neamţ.

Aprilie 2013 - A.T.C.B. participă la împădurirea a două hectare de teren

neproductiv, din satul Podişu, comuna Bălţaţi. Iunie - Iulie 2013

- A.T.C.B. încheie un acord de colaborare cu Asociaţia Ruşilor –


189

Lipoveni - A.T.C.B. încheie un acord de colaborare cu Asociaţia Economia

Cunoaşterii Iulie - August 2013

- Excursie de grup restrâns la ştrandul din Piatra Neamţ. - Întâlniri (şedinţe şi repetiţii pentru spectacol)

Septembrie 2013 - Colaborator al Primăriei Comunei Bălţaţi pentru organizarea “Zilei

Comunei Bălţaţi”. - 1 septembrie - A.T.C.B. organizează un spectacol prezentat la “Ziua

Comunei Bălţaţi” Decembrie 2013

- 22 decembrie – A.T.C.B. organizează spectacolul “Datini şi Obiceiuri din comuna Bălţaţi judeţul Iaşi – Ediţia II”, prezentat la Căminul cultural Bălţaţi.


Ianuarie 2014 - 21.01.2014 - ATCB dăruieşte cadouri la Grădiniţa Mădîrjeşti. - Întâlniri (şedinţe ) în vederea pregatirii pentru implementarea unor

proiecte. Iulie - August 2014

- Excursie de grup, la Topliţa în judeţul Covasna. - Întâlniri (şedinţe şi repetiţii pentru spectacol)

Septembrie 2014 - Colaborator al Primăriei Comunei Bălţaţi pentru organizarea “Zilei

Comunei Bălţaţi”. - 7 septembrie - A.T.C.B. organizează un spectacol prezentat la “Ziua

Comunei Bălţaţi” Decembrie 2014

- 22 decembrie – A.T.C.B. organizează spectacolul “Datini şi


190

Obiceiuri din comuna Bălţaţi judeţul Iaşi – Ediţia III”, la Căminul cultural Bălţaţi.


Proiecte ale Asociației Tinerilor Comunei Bălțați (A.T.C.B)

Proiecte cu finanțare proprie

Nume proiect Sursa de finanţare

Faza proiectului

Scopul proiectului

Sumă necesară proiect

Sumă consumată

proiect

Sumă necesară finalizare

proiect

”Amenajarea de spaţii verzi

în satul Mădîrjeşti, Comuna Bălţaţi”

Sponsorizare Implementare

Amenajarea unor spaţii

verzi în satul Mădîrjeşti, Comuna Bălţaţi

3000 euro

1000 euro

2000 euro

Valoare totală proiecte 2000 euro

Proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă

Nume proiect

Sursa de finanţare

Faza proiectului Scopul proiectului

Valoare eligibilă proiect

Valoare

cofinanţare proiect

Valoare totală

proiect

Achiziţie de costume

populare şi instalaţie de sonorizare în vederea

desfăşurării de

spectacole

A.P.D.R.P. Măsura 41.322

Depus prin GAL Microregiunea

Belceşti - Focuri

Finalizat

- Promovarea valorilor tradiţionale - Înfiinţare ansamblu de dansuri populare

11879 Euro (fără

TVA)

-

14730 Euro

(cu TVA)


191

”Şi eu pot să fiu

antreprenor”

Agenţia Naţională pentru

Programe Comunitare în

Domeniul Educaţiei şi

Formării Profesionale

prin programul Tineret în Acţiune

Finalizat

Cursuri /Discuţii libere/Informare privind modul de întocmire al unui plan de afaceri şi implementarea lui

4470 euro

1600 euro

6070 euro

Valoare totală proiecte 20800 euro

Asociația Sfântul Vincețiu de Paul (Parohia Romano-Catolică Bălțați) În cadrul Parohiei Romano-Catolice „Coborârea Duhului Sfânt”– Bălțați își desfășoară

activitatea Asociația Sf. Vincețiu de Paul formată dintr-un număr de credincioși ce și-au propus ca printr-o formare spirituală proprie să devină mai sensibili față de nevoie semenilor lor. Astfel, din ofertele lor ajută familiile mai sărace cu diferite bunuri sau alimente sau se mobilizează pentru a susține initțiativele parohiei ce au în vedere bolnavii aducându-i la biserică ori oferindu-le o masă caldă.


192

Ziua Bolnavului - Asociația Sfântul Vincețiu de Paul


193

6.9.2.5 Viața spirituală În comuna Bălțați, există 5 biserici creștin-ortodoxe și una romano-catolică, după cum

urmează: Biserica de lemn „Sfântul Grigore Teologul” din satul Mădîjești (Pr. Paroh

Marin Roșca) Biserica Sfântul Dumitru – localitatea Podișu (Pr. Paroh Petrovici Mihai) Biserica Nașterea Maicii Domnului – localitatea Valea Oilor (Pr. Paroh Cătălin

Bortă) Biserica Romano-Catolică Coborârea Duhului Sfânt – localitatea Bălțați (Pr.

Paroh Sebastian Bilboc) Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena – localitatea Bălțați (Pr. Paroh

Cătălin Burlacu) Biserica Adormirea Maicii Domnului – localitatea Sîrca (Pr. Paroh Costel

Faraon) Biserica de lemn „Sfântul Grigore Teologul” din satul Mădîrjești, construcție ce

datează din secolul al XIX-lea – monument istoric și monument de arhitectură. Biserica de lemn din Mădîrjești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din

județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-B-04198.


194

Cadru din interiorul Bisericii de lemn Grigore Teologul, Mădîrjești


195

Detaliu pictură - Biserica de lemn Grigore Teologul, Mădîrjești

Istoric. Conform documentării și a actelor oficiale găsite de către Preotul Paroh Marin

RoșcaBiserica de lemn din Mădârjești a fost construită în secolul al XIX-lea în perioada 1816-1818, iar ctitor este Atanasie Gosan – așa este menționat în arhiva Bisericii Lungani de care a aparținut în trecut mica bisericuța de lemn. Preotul Marin Roșca în cadrul unui interviu acordat Ziarului Lumina a declarat: „Legenda pe care am auzit-o de la bătrânii satului spune că ar fi fost construită între anii 1816 şi 1818. Nişte călugări ar fi stat aici, unde pe vremuri era o mică pădurice, şi aşa s-ar fi înfiripat bisericuţa. A fost, deci, iniţial un mic schit. La început


196

satul n-avea decât 10-20 de case, era un cătun. Abia după colectivizare s-a mai mărit. Treptat, crescând numărul sătenilor, s-a lărgit şi biserica, în mai multe rânduri“10.

Metoc al Bisericii „Talpalari“ din Iaşi. Bisericuţa a fost, imediat după ctitorire, metoc

al Bisericii „Talpalari“ din Iaşi, satul aparţinând şi el, pentru o perioadă, aceluiaşi lăcaş. Potrivit documentelor istorice, la sfârşitul secolului al XIX-lea, satul a trecut în proprietatea Epitropiei Spitalului „Sfântul Spiridon“ din Iaşi. Aşa cum se arată într-o monografie a Mădârjeştilor, la 1841, biserica avea „acoperământul învechit şi ţintirimul fără portiţă“.

Biserica de lemn „Sfântul Grigore Teologul”, satul Mădîjești

10 http://www.ziarullumina.ro/bisericile-de-lemn-ale-moldovei/bisericuta-boierului-drama-de-la-madarjesti


197

În decursul timpului, lăcaşul a suferit intervenţii în mai multe rânduri, fiind lărgit şi reparat. Cele mai ample reparaţii au fost făcute în 1894 şi în 2002, când s-a adăugat şi pridvorul.

Stilul arhitectural. Bisericuţa „Sfântul Grigore Teologul“ de la Mădârjeşti este

construită din bârne groase de stejar, îmbinate la colţuri „în cheotori“ şi aşezate pe o temelie de piatră de râu. Iniţial, acoperişul era de şindrilă, aceasta fiind mai apoi înlocuită cu tablă zincată.

Astăzi, la exterior, lăcaşul este tăbănuit cu scândură de brad, iar interiorul este placat

cu şipci şi cimentuit. Tehnica foarte veche folosită la prelucrarea materialului de construcţie, cioplirea brută şi îmbinarea direct prin cioplire, a determinat autorităţile să înregistreze lăcaşul pe lista monumentelor istorice de categoria B din judeţul Iaşi, ca fiind un monument de arhitectură în lemn.

De formă dreptunghiulară, cu zona de naos supralărgită şi clopotniţa aşezată peste

pronaos, lăcaşului i-a fost adăugat, mai târziu, şi un pridvor de acces pe latura de vest. Interiorul şi zestrea sa. La interior, bisericuţa este văruită în alb, inspirând o atmosferă

de caldă şi netulburată intimitate. Ca elemente arhitecturale distincte, se remarcă bolta din naos, de formă octogonală, cu nervuri frumos finisate. O boltă mai mică, de aceeaşi formă, se află şi deasupra altarului.

Inventarul iconografic este destul de sărac, prezentând doar două icoane de secol XIX,

valoroase din punct de vedere pictural. Catapeteasma datează, de asemenea, din secolul al XIX-lea, însă peste pictura iniţială, extrem de valoroasă, s-a intervenit grosolan în secolul trecut.


198

Cadru din interiorul Bisericii de lemn Grigore Teologul, Mădîrjești


199

Biserica de lemn „Sfântul Grigore Teologul”, satul Mădîjești

Monumentul eroilor din curtea Bisericii de lemn „Sfântul Grigore Teologul”, satul Mădîjești


200

Din patrimoniul bisericuţei de la Mădârjeşti face parte şi un Sfânt Potir, donaţie a unuia dintre ctitorii şi binefăcătorii bisericii, Atanasie Gosan. De asemenea, de-a dreapta şi de-a stânga bisericuţei, în curte, străjuiesc două pietre de mormânt, inscripţionate în slava veche, aparţinând ctitorilor din familiile Dramă şi Gosan.

Piatră de mormânt veche lângă zidul altarului

(1822)

Piatră de mormânt veche lângă zidul altarului -

inscripţie


201

Biserica Sfântul Dumitru – localitatea Podișu (Pr. Paroh Petrovici Mihai)

Biserica Sfântu Dumitru – Podișu

Praznicar - Biserica Sfântu Dumitru, Podișu


202

Monumentul Eroilor – Biserica Sfântu Dumitru -Podișu


203

Biserica Nașterea Maicii Domnului – localitatea Valea Oilor (Pr. Paroh Cătălin Bortă)

Biserica Nașterea Maicii Domnului, Valea Oilor


204

Biserica Nașterea Maicii Domnului Valea Oilor

Monumentul eroilor – Biserica Nașterea Maicii Domnului, Valea Oilor


205

Praznicar - Biserica Nașterea Maicii Domnului, Valea Oilor


206

Biserica Coborârea Sfântului Duh – satul Bălțați (Pr. Paroh Sebastian Bilboc)

Parohia romano-catolică Bălţaţi, judeţul Iaşi, face parte din Decanatul de Iaşi şi a fost înfiinţată la 1 ianuarie 1969, având în componenţă satul Bălţaţi, precum şi următoarele filiale: Podul Iloaiei, Sprânceana şi Târgu Frumos. Până la data înfiinţării acestei parohii, comunităţile catolice din localităţile menţionate mai sus au aparţinut de Parohia Cotnari.

Biserica Romano-Catolică Coborârea Sfântului Duh, satul Bălțați


207

Cadre din interiorul Bisericii Romano-Catolice Coborârea Sfântului Duh, satul Bălțați


208

Parohia este formată dintr-un număr de 125 de familii și 50 de văduvi/e cu un total de 538 de credincioși.

Pe lângă programul strict liturgic, în cadrul comunității se desfășoară mai multe

activități pastorale pe segmente de vârstă sau în funcție de necesitățile credincioșilor. Cu copiii și tinerii au loc mai întâi întâlniri catehetice săptămânale în cadrul cărora li se prezintă și explică, în funcție de vârstă și capacitatea de a înțelege, credința și morala creștină catolică. Pentru aceste activități, este destinată o sală, dar care este lipsită de orice dotare necesară (tablă, ecran, proiector), nu are sistem de încălzire ceea ce face dificilă orice întâlnire pe timp de iarnă iar acoperișul este compromis în proporție de 50-60 la sută ceea ce a dus la infiltrații de apă în tavan.

O parte dintre copii și tineri sunt înscriși în grupul SCOUT, o organizație afiliată la „Cercetașii României”. Formarea pe care o primesc în cadrul acestei organizații are în vedere respectul față de natură, formarea umană și implicarea în activitățile parohiale (ajutorarea persoanelor nevoiașe, vizitarea bolnavilor, spectacole cu ocazia Crăciunului sau a zilei de 8 martie, etc).

Promisiune Scout - Parohia Romano-Catolică Coborârea Sfântului Duh


209

Activități de Crăciun cu copii din cadrul Parohiei Romano-Catolice Bălţaţi


210

Activități de Crăciun cu copii din cadrul Parohiei Romano-Catolice Bălţaţi


211

Cu colinda la bolnavi – Parohia Romano-Catolică Bălţaţi


212

În fiecare vară, se fac tabere de formare pentru ei în mijlocul naturii pentru a se dezvolta armonios în relație cu ceilalți, cu Dumnezeu și cu mediul înconjurător.

Campus estival 2014 - Parohia Romano-Catolică Bălţaţi


213

Campus Ghiorghitoaia - Parohia Romano-Catolică Bălţaţi


214

Campus Ghiorghitoaia - Parohia Romano-Catolică Bălţaţi


215

Concomitent cu această activitatea pastorală, la nivelul Parohiei sunt avute în vedere și aspectele administrative necesare unei bune desfășurări a cultului sau a activităților parohial-sociale. La nivelul Parohiei Coborârea Duhului Sfânt s-a reușit refacerea unei părți a gardului ce împrejmuiește biserica deoarece cel vechi începuse să se dărâme și reprezenta un risc de accidente.

Biserica prezintă de asemenea uzură fizică începând de la acoperiș care trebuie

înlocuit.

Acoperișul Bisericii Romano-Catolice Coborârea Duhului Sfânt, Bălțați


216

Turnul prezintă fisuri care, în eventualitatea unui cutremur pun în pericol integritatea

sa.

Turnul Bisericii Romano-Catolice Coborârea Duhului Sfânt, Bălțați


217

Biserica nu este încălzită. Desfășurarea cultului pe timp de iarnă este foarte dificilă întrucât temperatura în interior poate ajunge și la -10 grade, deoarece biserica nu este izolată termic, iar geamurile nu pot opri nici măcar vântul. Condiții improprii limitează mult participarea batrânilor și a copiilor pe timp de iarnă la activitățile liturgice.

Fisuri pe pereții Bisericii Romano-Catolice Coborârea Duhului Sfânt, Bălțați


218

Biserica Adormirea Maicii Domnului – localitatea Sîrca (Pr. Paroh Costel Faraon)

Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost ridicată în aproximativ 2-2 ani și jumătate (1978-1980), iar sfințirea lăcașului a fost realizată în anul 1980.

Interiorul bisericii este încălzit cu ajutorul unei centrale proprii, iar geamurile sunt

termopane. Biserica deține carte mortuală.


219

Pe lângă Biserica Adormirea Maicii Domnului funcționează și o Casă Socială ce a fost înființată în anul 2005 și funcționează în Prăznicar, iar în prezent oferă o masă caldă oamenilor săraci în fiecare Duminică după slujbă.

Periodic, o dată la două săptămâni în cadrul Bisericii Adormirea Maicii Domnului se organizează cateheze la care participă copii și tineri, iar din două în două luni catehezele sunt adresate bătrânilor. În cadrul catehezelor sunt abordate teme precum rugăciunea, postul, bunăvoința și fapta bună etc., dar din perspectivă practică și a trăirii interioare.

Detaliu pictură – Biserica Adormirea Maicii Domnului, Sîrca


220

Detaliu pictură – Biserica Adormirea Maicii Domnului, Sîrca

Casa Socială și Prăznicar – Biserica Adormirea Maicii Domnului, Sîrca


221

6.9.2.6 Evenimente locale “Ziua Comunei Bălţaţi” – spectacol organizat în fiecare an, în prima duminică a lunii

septembrie. Programul aceastei zile include: Slujbele de dimineaţă la cele două biserici, la amiază, primirea oficialităţilor cu pâine şi sare, expoziţii de covoare vechi şi tablouri pictură naivă, acordarea de diplome şi premii, spectacol folcloric cu interpreţi de muzică populară, spectacol pentru tineret susţinut de tinerii şi copii din comună, discotecă în aer liber.

Afiș program Ziua Comunei Bălțați, ediția a VII-a (septembrie 2014)


222

În viziunea Domnului Primar Vasile Aştefanei,“Ziua Comunei Bălţaţi este o recunoştinţă pentru înaintaşii nostri, perpetuarea unui respect deosebit şi o ocazie de cinstire a acestora. În acelaşi timp, Ziua Comunei Bălţaţi înseamnă recunoaşterea şi premierea unor copii, unor personalităţi, oameni care s-au remarcat în decursul timpului şi în prezent şi în mod deosebit, reprezintă un motiv de valorificare şi păstrare a tradiţiilor şi datinilor locale”.

“Datini şi Obiceiuri din comuna Bălţaţi judeţul Iaşi” – spectacol organizat prin voluntariat de către membrii Asociației Tinerilor Comunei Bălțați cu donaţii, obţinute de la primarul comunei şi consilieri locali. În decembrie 2014 s-a desfăşurat ediţia a III-a unde, ca în fiecare an, s-au prezentat datini şi obiceiuri locale ale sărbătorilor de iarnă, dar şi dansuri, cântece, scenete, cu specific.

Afiș Spectacolul Datini și Obiceiuri Tradiționale de Crăciun și Anul Nou în Comuna Bălțați,

Ed. a III-a (decembrie 2014)


223

Expoziţii cu prezentare și vânzare de pictură şi sculptură - artă naivă la Casa Pictor Gheorghe Ciobanu Bălţaţi

Gheorghe Ciobanu s-a născut în Bălțați11, în anii războiului, în aprilie 1944. Tot aici a făcut școala primară, așa încât firele rădăcinilor sale l-au ancorat puternic pe aceste meleaguri. Pentru artistul Gheorghe Ciobanu creația este natura sa firească. Talentul de a picta nu l-a deprins în școli, a venit pe lume odată cu el și l-a alimentat cu frumusețea acestor spații, în care timpul are cu totul alte dimensiuni. Tot ceea ce a învățat Gheorghe Ciobanu despre artele vizuale a făcut-o ca autodidact, citind despre viețile și creațiile altora, despre cum trebuie să te pui de acord cu tine însuți și cu lumea pe care încerci s-o oglindești și despre care vrei să vorbești.

Gheorghe Ciobanu este pictor naiv, adică fără studii de specialitate, dar în cazul lui,

trecerea printr-o academie ar fi însemnat, probabil, pierderea ingenuității care-i individualizează creațiile. Gheorghe Ciobanu face parte din acea categorie a aleșilor, care și-au descoperit vocația. Pentru d-nul Ciobanu ,,picture este o șansa de a-l arată pe Dumnezeu ”.

Gheorghe Ciobanu este adesea prezent la târgurile populare organizate de Muzeul

Țăranului Român și de Muzeul Satului din București. Este un om cu un limbaj pitoresc, plin de viață, pe care o regăsești și în picturile sale, în imaginile satului natal ori în scenele de viață trăite timp de șase decenii.

Este tatăl a doi copii pe care îi vede ,,cu talent” și îi vine greu să accepte că nu și-l

exprimă. Parcă într-un fel de răzbunare s-a dedicat, predând pictură în tabere de creație, altor copii pe care îi învață să se exprime cu libertate și bucurie. Zice că ,,pictează înainte de a ști să picteze”. Început să deseneze în creion și cărbune, iar mai târziu a aflat că vopselurile stau pe pânză mai mult și mai frumos.

Prima lui ieșire în comunitatea plastică autohtonă s-a produs în 1979 când, la Casa

Armatei din Ploiești, și-a prezentat primele lucrări. Ochii experimentați ai criticilor au văzut

11http://www.ciobanu-art.com/ro/index.php?id=biography


224

în el un creator cu o expresivitate deosebită, așa încât l-au cultivat, i-au analizat lucrările și l-au invitat la diverse saloane de gen. În străinătate s-a lansat în 1996, cu o prima expoziție la Limoges, Franța. Au urmat Elveția, Germania, Austria. Peste tot pe unde a ajuns Gheorghe Ciobanu sau lucrările lui, sufletele privitorilor s-au umplut de admirație. Colecționarii n-au mai stat pe gânduri și și-au îmbogățit colecțiile cu ,,naivele ” ieșeanului, care pot fi acum văzute în SUA, Canada, Austria, Franța, Italia, Germania.

,,Sunt țăran ca și părinții mei, deși am vrut să fiu și

altceva, și o bună bucată de vreme am rătăcit prin lume de colo-colo, dar m-am trezit la vreme și mi-am dat seamă că nu-i de mine altă viață. Și m-am întors acasă, în Moldova, în Baltatii mei de obârșie, un sat cu oameni cinstiți și vrednici, unde îmi e sălașul pentru vecie și trăiesc cu mult drag. Am crescut într-un univers plin de candoare, împărțit, deopotrivă, între drag de viață și drag de muncă, între trudă și sărbătoare, într-o viețuire sănătoasă și după regulile date de Dumnezeu. Acum, satul a mai pierdut din pitorescul de altădată, din spiritul lui colectiv, oamenii și-au mai pierdut modestia și simplitatea, în încercarea de a se "moderniza". Dar, în mare, lucrurile au rămas în rostul lor, și legătură cu pământul e încă puternică. Cât privește pasiunea pictatului, eu de mic copil am avut talent la mâzgălit, cu creionul ori cărbunele pe foi de hârtie, ori la cioplit diverse lucrușoare din lemn. Am făcut multe, multe schițe, dar pentru culori n-aveam bani, iar când găseam la vreo bibliotecă școlară un album de pictură, îmi lăsa gură apa, vorba aceea, după frumoasele flori ale lui Luchian, sau după floarea-soarelui cea fără de seamăn a lui Van Gogh, ori după carele cu boi ale lui Grigorescu... Doar că tata nici că voia să audă de un liceu de artă - cum să fie zugrav un copil de țărani? - așa că m-a dat la o școală militară și am plecat departe de satul meu.

Pe urmă, om cu scaun la cap, însurat și la casă lui, ani de zile am stat printre străini, ba

pentru copchii, că trebuiau să facă școală bună, ba pentru nevastă, că voia să trăiască la oraș,


225

dar abia răbdam de dorul nemângâiat al satului meu, să-mi scot din ascunzătoare penelul și să zugrăvesc tot ce-mi place, așa cum știam: lumea închipuită în culori. Și când am luat pensula în mână, apăi m-am ținut de coadă ei! N-am făcut studii de artă, am zugrăvit așa cum o făceam în copilărie, fără să-mi însușesc vreo tehnică anume ori să urmez vreunui alt deschizător de drumuri în pictură naivă, măcar că știu că au fost nume mari și la noi, ca Niță Nicodim, Ion Maric și Aurora Năforniță. Dar atunci, pentru mine, amintirile din sat erau așa de vii, în culori atât de puternice, încât simțeam că mă doare carnea de pe mine dacă nu le revedeam măcar pe pânză, dacă nu puteam merge prea des acasă la părinți. Și așa mi-am împânzit casa cu imagini cu satul meu, și-apoi lumea care le-a văzut a zis că-s de expoziție, iar prima a fost când trecusem cu puțin de treizeci de ani, la Casa Armatei din Ploiești, în 1979. Imediat după 1989, mi-am dat demisia din armată, am părăsit fără nici un regret universul cazon și, cu toate protestele soției, m-am întors în sat, mi-am făcut o căsuță de lemn, mi-am întins pânzele și borcanele cu vopseluri pe iarbă, în mijlocul ogrăzii, și am pornit să pictez. Din când în când, fac expoziții și aici, și în străinătate, deși eu nu pentru asta pictez. Tablourile mele sunt în colecții particulare din țară și multe dincolo de hotare. Am poate sute de tablouri, nu le-am numărat, sunt fericit când pictez și când picturile mele plac oamenilor, când îi fac să se entuziasmeze că regăsesc în ele mici bucurii pierdute. Cum ar fi, de exemplu, să cosești iarbă vara, ori să culegi via, toamna. Să îngrijești animalele din șură, găinile din poiată, straturile de flori din grădină, să mergi la prăsit cu săpa în mână și să fluieri, în liniștea amiezii, un cântec de dorul mândruței tale. Lucruri simple, normale, care fac așa de bine la suflet și care se pierd.

Pictez de mai bine de treizeci de ani, și din aceștia, primii cincisprezece, am pictat fără

să vând un tablou. Familia și prietenii mă lăsau să-mi urmez chemarea artistică, tratând-o mai mult ca pe o scrânteală, ca pe un moft.


226

Dar când, printr-o împrejurare norocoasă, am ieșit în expoziții republicane și internaționale, la Saloanele și Bienalele de artă naivă, de pictură, dar și de sculptură (icoane), mi-am dat seama că pictura mea face ceva parale, după cum scriau criticii. Și, puțin câte puțin, s-a aflat de mine și în țară, și în străinătate, mai ales după un moment foarte special, când un ambasador mi-a vizitat expoziția, mi-a cumpărat două tablouri (la un preț care m-a lăsat mut, că n-avusesem până atunci niciodată atâția bani în buzunar) și m-a invitat să lucrez trei luni de zile, sponsorizat de Banca Austriei. Am mai fost apoi chemat la expoziții în Elveția, Franța, Spania, Germania, și am vândut tablouri chiar și în Statele Unite și Australia. După fiecare succes m-am întors înapoi la mine în sat, am dat jumătate din bani săracilor, așa cum fac de fiecare dată când câștig ceva din artă mea. De restul, am cumpărat vopseluri, apoi am intrat în "pătrățica mea" și am reînceput să lucrez, negândindu-mă la câștig, ci doar la bucuria trudei mele. Dacă n-am alte invitații, mă duc cu tablourile mele și pe la târgurile de prin sate, și mai vând și pe acolo. La 63 de ani, cu mică mea pensie de fost maistru militar și cu ce câștig pe tablouri, mă descurc, mulțumesc lui Dumnezeu.

Nici nu pun mare preț pe un "standard" de viață ridicat, pe protocol, ci îmi place să

trăiesc simplu și sunt împăcat cu mine și cu Dumnezeu. Iar când oamenii-mi spun, cei apropiați mai ales: "Băi, Ciobane, tabloul tău mă hodinește când mă uit la el!". Sau: "E miraculos cât de bine mă simt în fața picturii tale!", îmi dau seama că plata mea cea mai mare e că fac bucurie oamenilor. Și că, mai mult, sunt copii în sat care sunt interesați de ceea ce fac, vin și mă urmăresc la lucru și îi învăț și pe ei să picteze.

Viziunea asupra satului și naturii văzute ca un cosmos rotund, asta mă deosebește, se

pare, de ceilalți pictori naivi, câți mai sunt ei. Aceste universuri ale satului le închid în modele rotunde, sferice, anume pentru a se vedea, progresiv, detaliile, de la cocoșul care cântă dimineață, până la zorile trandafirii care se ridică deasupra vâlcelelor din marginea satului și dezgolesc turla ascuțită a bisericii. Toate se văd, toate sunt înlănțuite, toate compun imagini complete. Prin concentrarea mea asupra detaliului vreau să arăt perfecțiunea lucrului lui Dumnezeu, frumusețea și poezia Creației Sale. Lumea este frumoasă așa cum a făcut-o El, iar nu cu pete, hașuri, simboluri, cum e figurată de unele viziuni moderne, cu interpretări care mie îmi sunt străine, căci nu le înțeleg și mi se pare că nici n-a trecut Dumnezeu pe acolo.


227

Poate carele mele cu fân, pline de îndrăgostiți, ori caii înaripați care zboară cu oameni despuiați, așa cum i-a făcut Dumnezeu, au o oarecare nuanță de fantastic, dar și de erotism năstrușnic, pentru că ritualul iubirii, magia, fac și ele parte din viața satului. Dar mai presus de toate, pentru mine, "vioara întâi" a picturii mele o reprezintă armonia culorilor. Ele fac să vibreze personajele mele, să freamăte de viață.

Atâta frumusețe a pus Dumnezeu în lumea această, anume pentru bucuria oamenilor,

încât n-ar trebui să existe pe lume oameni triști, îngrijorați și răi. Sigur, viața are barierele și încercările ei, dar trebuie să ne facem timp și să deschidem ochii larg, ca să conștientizam frumusețea lumii, perfecțiunea creației Divine. "Bucurați-va! Iubiți-vă!" - ne-a învățat Iisus Hristos, dar mulți dintre noi trăim plini de furie și de ură. Ne trebuie atât de puțin că să fim fericiți! Eu, când stau în genunchi și pictez, mă rog la Dumnezeu să-mi dea și mie puțină frumusețe să pun în tablourile mele, din cea multă pe care el a pus-o în creația Sa. Iar când începe să se lege tabloul, să apară de sub pensulă, atunci simt o bucurie și o plinătate care mă vindecă de toate relele și mă face fericit. Și știu că toate acestea sunt de la Dumnezeu!"

Activități ocazionale ale Asociației Tinerilor Comunei Bălțați De-a lungul timpul, de la înființarea și până în prezent, Asociația Tinerilor Comunei

Bălțați s-a implicat activ în activități cu impact la nivel local precum: Ziua Comunei Bălțați, Campanie de colectare de jucării şi haine pentru copii şi bătrâni, pentru a fi oferite cadou la Crăciun, organizarea activităţilor din seara de Revelion, “Ziua Femeii”, spectacolul “Datini şi Obiceiuri din comuna Bălţaţi”, cadouri pentru Grădiniţa Mădîrjeşti.

Manifestări specifice hramurilor bisericeşti Pe raza comunei Bălțați există 5 lăcașuri de cult creștin ortodoxe și un lăcaș de cult

romano-catolic. Biserica de lemn Sfântul Grigore Teologul – localitatea Mădîjești Biserica Sfântul Dumitru – localitatea Podișu Biserica Nașterea Maicii Domnului – localitatea Valea Oilor Biserica Romano-Catolică Coborârea Duhului Sfânt – localitatea Bălțați Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena – localitatea Bălțați


228

Biserica Adormirea Maicii Domnului – localitatea Sîrca Fiecare dintre cele 5 unități organizează manifestări specifice cu ocazia hramurilor

bisericești.

6.10 Economie 6.10.1 Agricultură 6.10.1.1 Cultivarea cerealelor

Principalele cereale cultivate pe raza comunei Bălțați sunt: porumbul, grâul, orzul și orzoaica. În perioada 2010-2012, suprafața medie cultivată cu cerealele menționate anterior este de 1843 ha.

0

350

700

1050

1400

Porumb Grâu OrzOrzoaică

Porumb Grâu Orz OrzoaicăSuprafață cultivată - ha 2010 1206 507 50 80Suprafață cultivată - ha 2011 1206 507 50 80Suprafață cultivată - ha 2012 1206 507 50 80

Suprafața cultivată cu cereale - comuna Bălțați


229

Suprafață cultivată - ha 2010



Porumb 1206 1206 1206 Grâu 507 507 507 Orz 50 50 50

Orzoaică 80 80 80 TOTAL 1843 1843 1843

6.10.1.2 Cultivarea plantelor uleioase

În comuna Bălțați, plantele uleioase cultivate sunt floarea soarelui și rapița. Suprafața cultivată cu plante uleioase este de 490 ha. În perioada 2010-2012 suprafața cultivate cu plante uleioase a rămas constantă.

050

100150200250300350

RapiţăFloarea soarelui

Rapiţă Floarea soareluiAnul 2010 (ha) 148 342Anul 2011 (ha) 148 342Anul 2012 (ha) 148 342

Suprafața cultivată cu plante uleioase - comuna Bălțați


230

Lan rapiță și lan floarea soarelui12

12sursă fotografii: internet


231

6.10.1.3 Cultivarea legumelor Principalele legume cultivate pe raza comunei Bălțați sunt: tomatele, varza, cartofii,

ardei, castraveți, fasole, vinete, conopidă și ceapă.În perioada 2010-2012, suprafața cultivată cu acestea a fost de 290 ha.În perioada 2010-2012, suprafața cultivată cu legume a fost constantă.

Legume cultivate Suprafaţa cultivată - ha Legume cultivate Suprafaţa cultivată - ha 2010 2011 2012 2010 2011 2012

Tomate 160 160 160 Castraveţi 15 15 15 Varză 10 10 10 Fasole 25 25 25 Cartofi 40 40 40 Vinete 5 5 5 Ardei 20 20 20 Conopidă 5 5 5

Castraveţi 15 15 15 Total suprafață 290 290 290

0102030405060

TomateVarză

Cartofi

Tomate Varză CartofiAnul 2010 (ha) 160 10 40Anul 2011 (ha) 160 10 40Anul 2012 (ha) 160 10 40

Suprafața cultivată cu legume - comuna Bălțați(tomate, varză, cartofi)


232

0

10

20

CeapăArdei

castraveți

Ceapă Ardei castravețiAnul 2010 (ha) 10 20 15Anul 2011 (ha) 10 20 15Anul 2012 (ha) 10 20 15

Suprafața cultivată cu legume - comuna Bălțați(ceapă, ardei, castraveți)

0

10

20

30

FasoleVinete

Conopidă

Fasole Vinete ConopidăAnul 2010 (ha) 25 5 5Anul 2011 (ha) 25 5 5Anul 2012 (ha) 25 5 5

Suprafața cultivată cu legume - comuna Bălțați(fasole, vinete, conopidă)


233

6.10.1.4 Cultivarea viței de vie Suprafața cultivată cu viță de vie în comuna Bălțați este de 25 ha. La nivel local,

suprafață de teren agricol cultivată cu viță de vie nobilă este 6 ha (24% din suprafața totală cultivată cu viță de vie).

0

5

10

15

20

Anul 2010 (ha)Anul 2011 (ha)

Anul 2012 (ha)Anul 2010 (ha) Anul 2011 (ha) Anul 2012 (ha)

Viţă de vie nobilă 6 6 6Viţă de vie hibridă 19 19 19

Suprafața cultivată cu viță de vie - comuna Bălțați


234

6.10.1.5 Pomicultură Pomicultura și livezile sunt o tradiție la nivel local, zona Bălțați fiind recunoscută

pentru roadele pomilor fructiferi. Pe teritoriul comunei Bălțați, pomicultura și suprafața de teren aferentă, este reprezentată de următoarele culturi:

Pom fructifer Suprafața (ha) Suprafața (ha) Suprafața (ha) Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

Măr 272 272 272 Păr 134 134 134

Prun 2 2 2 Cais 20 20 20

Vişin 41 41 41 Total suprafață 469 469 469

050

100150200250300

Măr Păr Prun Cais Vişin

Măr Păr Prun Cais VişinAnul 2010 (ha) 272 134 2 20 41Anul 2011 (ha) 272 134 2 20 41Anul 2012 (ha) 272 134 2 20 41

Suprafața cultivată cu pomi fructiferi - comuna Bălțați


235

6.10.1.6 Creşterea animalelor Efectivul de bovine, ovine și caprine înregistrat în registrul agricol al comunei Bălțați:

Categorie / Denumire

Număr capete animale – 2010



Bovine 940 940 940 Ovine 5500 5500 5500 Caprine 850 850 850

În comuna Bălțați, în perioada 2010-2012 efectivul de animale din categoria bovine,

ovine și caprine a rămas constant. Astfel, în anul 2012, la nivel local, existau 940 bovine,5500 ovine și 850 caprine.

0100020003000400050006000

BovineOvine

Caprine

Bovine Ovine CaprineAnul 2010 940 5500 850Anul 2011 940 5500 850Anul 2012 940 5500 850

Efectivul de animale (număr capete)- comuna Bălțați(bovine, ovine, caprine)


236

Efectivul de porcine și cabaline înregistrat în registrul agricol al comunei Bălțați:





Porcine 1150 1150 1150 Cabaline 320 320 320

În comuna Bălțați, în anul 2012, la nivel local, existau 1150 porcine și 320 cabaline. Numărul de capete de porcine și cabaline a rămas constant în perioada 2010-2012.

0102030405060

PocineCabaline

Pocine CabalineAnul 2010 1150 320Anul 2011 1150 320Anul 2012 1150 320

Efectivul de animale (număr capete)- comuna Bălțați(porcine, cabaline)


237

Efectivele de păsări, familii de albine și iepuri de casă înregistrat în registrul agricol al comunei Bălțați:





Păsări 19070 19070 19070 Familii de albine 650 650 650 Iepuri de casă 420 420 420

În comuna Bălțați, în anul 2012, la nivel local, existau peste 19 mii de păsări, 620 familii de albine și 420 capete de iepuri de casă.

0

5000

10000

15000

20000

PăsăriFamilii de

albine Iepuri de casă

Păsări Familii de albine Iepuri de casăAnul 2010 19070 650 420Anul 2011 19070 650 420Anul 2012 19070 650 420

Efectivul de animale (număr capete)- comuna Bălțați(păsări, familii de albine, iepuri de casă)


238

6.10.1.7 Piscicultură Conform evidenței cadastrale – pe teritoriul comunei Bălțați se întâlnesc următoarele

întinderi de apă: Sârca – râul Oii – cu o suprafață de 104 ha Dobre, Sârca – râul Oii – cu o suprafață de 31,75 ha Iaz piscicol Filiași, râul Oii – cu o suprafață de 19 ha Iazul Filiași Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 14 ha Iazul Bejeneasa Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 32 ha Iazul Boureni Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 11 ha Iazu Facuri Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 27 ha Iazul Podișu (Ichim), râul Oii – cu o suprafață de 26 ha Iazul Mădîrjești Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 41 ha.

Pe raza comunei Bălțați există: 2 heleștee ce au fost concesionate până în anul 2013 și care în prezent sunt în

proprietatea Primăriei teren mlăștinos – 41,817 ha.

Iazul de la Podișu are o suprafață de 53 ha și este în administrația societății pe acțiuni

Pescaris. În acest iaz se găsesc următoarele specii: carac, crap, chinezesc (asiatic).


239

Iazul Podișu – Pescaris SA (50 ha)

Iazul Sîrca este în administrația companiei SC MIHPES SRL și se întinde pe o

suprafață de 104 ha până la barajul Mădârjești la care se adaugă și cele 37 ha pentru heleșteele din aval.

În acest iaz: 59% este pește chinezesc, 30% caras, 8% crap, 1% șalău, 1% somon și

1% raci.


240

Iazul Sîrca – Mihpes SRL (104 ha + heleșteele din aval 37 ha)

6.10.1.8 Silvicultură Conform înregistrărilor cadastrale locale, la nivelul comune Bălțați o suprafață de 98 ha este acoperită cu păduri. Această suprafață este în administrația Ocolului Silvic Podu Iloaiei.

Pădurile de pe teritoriul comunei Bălțați administrate de Romsilva, prin Ocolul Silvic Podu Iloaiei sunt organizate pe 3 tronsoane și sunt cunoscute sub următoarele denumiri:

Pădurea Chicerea (Sîrca) Pădurea La Popescu (Bălțați) Pădurea Cotîrgaci (Cotîrgaci).

La nivelul comunei Bălțați, Comunitatea Românilor din Emirate în colaborare cu

asociația EcoAssist, au demarat o acțiune de protecție a mediului înconjurator și proiectul a


241

constat în plantarea unei păduri. Proiectul a inceput în anul 2013 când s-au plantat 2 ha de pădure, respectiv 10.000 de puieți și a continuat în anul 2014 cu o extindere pentru 5 ha.

Proiectul prevedere plantarea de păduri pe o suprafață totală de 15 ha în decurs de 5

ani. Proiectul este unul național și se numește “Plantăm fapte bune în România”. Partenerii

locali la nivelul comunei comunei Bălțați în acest proiect sunt: Direcția Silvică Iași SalubrIS Penitenciarul Iași Primăria Comunei Bălțați Agenția de Protecția Mediului Iași

Pe raza comunei Bălțați nu există arii protejate.


242

6.10.2 Mediul de afaceri Specificul comunei Bălțați este preponderent agro-zootehnic. Lista cu agenţii economici ce își desfășoară activitatea economică pe raza comunei

Bălțați este: Nr. crt. Denumire Domeniu de activitate

1 S.C. ART-EXP SRL Organizare expoziții 2 S.C. OVY PREST SERV SRL Întreținere și reparații auto 3 IOSUB BOGDAN I.I. Comerț 4 S.C. DAMO WOOD S.R.L. Tăierea și rindeluirea lemnului 5 DONISA SILVIU PETRICA I.I. Coafură 6 S.C. GAMI 200 SRL Comerț 7 POPA IONUT I.I. Agricultură 8 S.C. OLMA SRL Agricultură 9 S.C. DISCOROV SRL Comerț 10 S.C. COMAGRITEX SRL Depozit cereale 11 S.C. VICOD SRL Comerț 12 S.C. ANGELOS SRL Comerț 13 S.C. SPINOLA S.R.L Comerț 14 S.C. SELENA STAR S.R.L. Comerț 15 S.C. EVOLUZIONE S.R.L. Servicii 17 S.C. MONDO LUX S.R.L. Comerț 18 S.C. MIHPES S.R.L. Acvacultură 19 S.C. PRUTUL S.R.L. Bază depozitare 20 S.C. NICHIFOR COMPANY S.R.L. Agricultură 21 S.C. EUROITE S.R.L. Tăierea și rindeluirea lemnului 22 S.C. IMEDIAT S.R.L. Comerț 23 S.C. MAGNOLIA S.R.L. Comerț 24 S.C. CARMEN CIPRIAN S.R.L. Comerț 25 S.C. DIA PROD S.R.L. Comerț 26 S.C. TOP COM IMPEX S.R.L. Comert 27 S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L. Piscicultură


243

Nr. crt. Denumire Domeniu de activitate 28 S.C. TEGOLINO S.R.L. - 29 S.C. TBERG S.R.L. Comerț 30 S.C. FORATO COMPANY S.R.L. Lucrări construcții 31 S.C. PINUS-AIBIES S.R.L Agricultură 32 S.C. ANDRY DANY S.R.L. Comerț 33 MARES CATALIN I.I. Comerț 34 CIOBANU ANDREI VLADUT P.F.A Agricultură 35 AFLOAREI MIHAI P.F.A Agricultură 36 S.C. EL DORATO CAFEE S.R.L. Comerț 37 CIOBAU VASILE-IONUT I.I. Agricultură 38 VIRGA IOSIF P.F.A. Agricultură 39 HERGHELEGIU LENUTA-ANGELICA I.I. Comerț 40 ASAVOAIE IONELA-ANCUTA I.I. Creșterea albinelor 41 RUGINA CONSTANTIN P.F.A. Creșterea albinelor 42 TUDOSA VASILE P.F.A Comerț 43 S.C. ALCOMI AGROM S.R.L. Agricultură 44 ONOFREI COSTICA I.F. Comerț 45 AFLOAREI I. CONSTANTIN P.F.A. Comerț 46 MICU MIHAI P.F.A. Agricultură 47 S.C. EURO STAR S.R.L. Comerț 48 ROSI MARINA-*CRISTINA I.I. Comerț 49 ERHAN PETRU P.F.A. Agricultură 50 LUCACI IONEL I.I. - 51 RADU ELIZA CRISTINA P.F.A Comerț 52 HLIHOR MIHAI-OVIDIU I.I. Agricultură 53 ENACHE DUMITRU P.F.A Agricultură 54 SIDOR IOAN P.F.A Zootehnie 55 GIMBUTA MARIANA I.F. Comerț 56 MUNTEANU ANA P.F.A. Ferme mixte 57 GRADINARTU ADRIAN DANIEL I.F. Comerț 58 TUDOSA GHEORGHE I.F. Comerț 59 VOIN DUMITRU I.F. Comerț


244

Nr. crt. Denumire Domeniu de activitate 60 ILUTOAEI NECULAI I.F. Comerț 61 BLAJUTA FLORIN VASILICA P.F.A. Comerț 62 PADURARU COSTEL P.F.A Acvacultură 63 HOARTA EMIL I.F. Transport mărfuri 64 S.C. ALEXTERMOPLAST S.R.L. Fabricarea art.material plastic 65 S.C. ALSIM INVEST S.R.L. - 66 S.C. LYON CLUB S.R.L. Comerț 67 S.C. SOLAR ENERFGY S.R.L. Producție energie 68 COCOLOS MARIAN P.F.A Ferme mixte 69 S.C. ANAMIN STYLE S.R.L. Coafură 70 S.C. LAMAR IMPEX S.R.L. Comerț 71 S.C. VIROMA S.R.L. Comerț 72 S.C. NEW MADY S.R.L. Comerț 73 CHELCU I. IOAN I.I. Comerț 74 MICU MIHAELA I.I. Agricultură 75 DAMIAN GHEORGHE P.F.A Agricultură 76 LITEANU LAURENTIU P.F.A Ferme mixte 77 LUCA MARIA P.F.A. Agricultură 78 MUNTEANU ANA P.F.A Ferme nixte 79 TIMOFTE MARIA P.F.A. Agricultură 80 ASTEFANEI ADALCIZA-CRISTINA P.F.A Ferme mixte 81 ASTEFANEI OANA P.F.A Apicultură 82 OLARIU DUMITRU-FLORIN I.I. Comerț 83 BONT MARIA I.F. Comerț 84 MUNTEANU CONSTANTIN P.F.A Zootehnie 85 S.C. SERAMI S.R.L. Comerț 86 DAMIAN FLORIN P.F.A Ferme mixte 87 S.C. TEOMALIS S.R.L. Farmacie 88 S.C. FARABOL S.R.L. Construcție 89 MARTINAS PETRU I.I. Comerț 90 NICHIFOR ELENA-ANDREEA P.F.A. Agricultură 91 NICHIFOR MIRCEA ADRIAN P.F.A Agricultură


245

Nr. crt. Denumire Domeniu de activitate 92 S.C. MARYCOM SUINPROD S.R.L. Zootehnie 93 S.C. TOPMAR AGRO SERV S.R.L. Agricultură 94 PAULET FLORIN IOAN I.I. Comerț 95 TABACARU GABRIEL I.F. Comerț 96 HLIHOR IOAN-LUCIAN I.I. Agricultură 97 HLIHOR MARIUS-DANIEL I.I. Agricultură 98 S.C. VDN – SECURITY S.R.L. Pază 99 S.C. MARIO RAL-NICOLAS S.R.L. Comerț

100 PIRVAN GIANINA MIHAELA I.I. Agricultură 101 CAZACU BOGDAN FLORIN I.I. Apicultură 102 S.C. PLANTAGRO-COM S.R.L. Agricultură 103 GIOSANU MARIA P.F.A Agricultură 104 ABC ORTOPEDIC S.R.L. Fabricare dispozitive medicale 105 PADURARU IONUT I.I. Comerț 106 S.C. STOMAFLEX S.R.L. - 107 S.C. NICO-FLORO YNA S.R.L. Comerț

Sursa informațiilor: Primăria Bălțați


246

Salariați. Conform datelor disponibile la Institutul Național de Statistică, numărul mediu13 al salariaților înregistrați pe teritoriul comunei Bălțați, era de 368 persoane în anul 2007 și de 274 în anul 2013.

13Numărul mediu al salariaților reprezintă numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru, pe perioada de referință. Se determină ca medie aritmetică simplă calculată prin împărțirea sumei efectivelor zilnice de salariați din perioada de referință [....]

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013Numărul mediu al salariaților 368 363 403 403 405 206 274

Numărul mediu al salariaților - comuna Bălțați


247

“Lipsa locurilor de muncă / șomajul de lungă durată” este principala problemă cu care se confruntă locuitorii comunei Bălțați. Acest aspect a fost menționat ca fiind problematic de 22,8% dintre actorii locali.

0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0%










5.3%

5.3%

7.0%

8.8%

8.8%

12.3%

14.0%

15.8%

22.8%



248

6.10.2.1 Principalii agenți economici SC Evoluzione SRL. Înfiinţată în anul 1999, S.C. Evoluzione S.R.L. a devenit în scurt

timp un lider pe piaţa internă în domeniul prelucrării primare a lemnului. Pe lângă comercializarea de scule şi utilaje se oferă şi “know-how-ul” necesar folosirii şi întreţinerii acestora. Politica companiei, de a fi “aproape de clienţi şi de a creşte odată cu ei”, s-a materializat prin deschiderea a 4 puncte de lucru şi încheierea de parteneriate cu mai mulţi distribuitori din ţară, stabilindu-se şi parteneriate cu importante societăţi de profil din Grecia, Polonia, Ucraina şi Republica Moldova.

Categorii produse:

- burgie

- burgiu

- freza Evoluzione

- freze


249

- pânză panglică

- lama circulară

SC Evoluzione SRL este atât producător, cât și importator pentru scule pentru prelucrarea lemnului. 75% din activitatea companiei este concentrate în zona de producție.

În prezent, compania are aproximativ 60 angajați, din care 85% sunt implicate direct

în activitățile de producție și 15% din personal face parte din departamentul TESA. Din punct de vedere al distribuției geografice clienții companiei sunt atât din România,

cât și din afara granițelor din țări precum Polonia și Bulgaria. Compania se mândrește cu o fluctuație foarte mică a personalului, iar specializarea

angajaților este asigurată la locul de muncă. Vârsta medie a angajaților este de 30 ani.


250

SC Saral Prod SRL SRL. Compania este prezentă în România din 1998, fiind deținută și administrată de companii italiene active în industria mobilei. Societatea produce semifabricate, panouri de striptease din lemn, elemente de mobilier, piese transformat, tulpini de mese, elemente pentru uși de interior, podele și mai mult. Aici veți găsi cea mai mare parte din speciile europene de lemn: stejar, tei, fag, frasin, plop, arțar și alte specii. Saral Prod pornește de la portbagaj pentru a ajunge la un produs semi-finite din lemn masiv.

Produsele companiei sunt complet realizate din lemn masiv. Începând cu anul 2014,

compania Saral Prod produce parchet de stejar laminat (2 și 3 straturi). Trei straturi 4mm lamele de stejar, molid interior 7 mm și sprijin în stejar sau tei de 4 mm. Parchetul de stejar laminat este disponibil în diverse dimensiuni și nivele de calitate -hand geluit, finisaj ceară, periat, murate și alte variante în funcție de solicitarea clienților.

Parcul fotovoltaic - SC Solar Energy Bălțați SRL. Parcul fotovoltaic de pe raza comunei Bălțați a fost înființat în anul 2013 și este amenajat pe o suprafță de 62.100 mp (în prezent nu există planuri de extindere). Energia generată cu cele cca 11.000 panouri cu o capacitate de 2,95 MW va fi transfererată prin rețeaua E-ON în sistemul energetic national.

Investiția nu a fost realizată cu fonduri europene, ci cu fondurile privatele ale societății care administrează parcul.

SC Mihpes SRL. Societatea a fost înfiinţată în anul 2002 și are ca domeniu principal

de activitate acvacultura în ape dulci. Amplasamentul apelor admnistate de companie: pe pârâul Valea Oii – afluent al

Bahluiețului SC Mihpes SRL exploatează piscicol: - iazul Dobre 30 ha - acumularea Sîrca – 104 ha - pepiniera Sîrca – 11 heleșteie (0,4 – 10 ha) - 27 ha


251

SC Mihpes SRL crește: - în policultură – vara a II-a și pește de consum - monocultura – crap de o vară - policultura – fitofag de o vară cu crap (sanger, novac)

Acumulare de apă administrată de SC Mihpes SRL

Ciclul de producție – pe 2 și 3 ani. Desfacerea peștelui în chioşc propriu: - crap: 2-3 veri cu o greutate de 0,5 – 1,2 kg/bucată - sanger, novac: 4-5 veri cu o greutate de 1,1 – 3 kg/bucată - somn: 3 veri cu o greutate de pește 2 kg/bucată - șalău cu o greutate de 0,6 – 1,5 kg/bucată - raci


252

- caras mic, mijlociu și mare Furnizor de puiet: - crap de o vară - cteno o vara - crap de 2 veri - fitofag de 2 veri În cadrul companiei există 12 angajați. În prezent, compania se confuntă cu o reală

problemă în ceea ce privește răufăcătorii – care trec abuziv limitele proprietății private și fur din producția de pește necontrolat.

SC Piscicola Podișu SRL companie ce activează în domneiul acvaculuturii în ape

dulci a fost înființată în anul 2002. Localnicii și iubitorii de pește cunosc compania sub denumirea de Pescaris Podișu.

Tip fermă: fermă piscicolă semisistematică Specii comercializate: ciprinide asiatice, crap și caras Producție: 40-50 tone/an. SC Piscicola Podișu SRL exploatează piscicol iazul Podișu cu o suprafață totală de 53

ha. Pe raza apelor administrate de companie sunt organizate sesiuni de pescuit sportiv.


253

Acumulare de apă administrată de SC Piscicola Podișu SRL

6.10.2.2 Structuri de sprijin pentru mediul de afaceri local

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iași Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi este noua denumire,

începând cu 1 ianuarie 2003. Stațiunea de Cercetare şi Producție Pomicolă Iaşi fiind înfiinţată în anul 1977 în urma desprinderii laboratorului de pomicultură care a funcţionat în perioada 1957-1977 în cadrul Staţiunii de Cercetări Hortiviticole Iaşi.

Prin Legea 45/2009, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Iași, este

unitate de cercetare-dezvoltare cu personalitate juridică, subordonată ierarhic Academiei de Știinte Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişesti". Activitatea se desfăşoară în cadrul sectorului de cercetare - dezvoltare şi a unor compartimente specializate: contabilitate, mecanizare, aprovizionare şi administraţie.


254

Activitatea de cercetare se desfaşoară în cadrul a şase laboratoare, cu următoarele obiective:

1. Genetică şi ameliorare. Colectarea şi conservarea fondului de germoplasma la speciile cireş, vişin şi nuc. Crearea de soiuri de cireş, vişin, piersic şi nuc cu rezistenţă genetică la patogeni şi dăunători, productivitate mare, vigoare redusă şi fructe de calitate superioară, cu epoci diferite de maturare. Stabilirea sortimentelor pomicole pe zonele de maximă favorabilitate la speciile: măr, păr, cais, prun, cireş, vişin şi nuc.

2. Tehnologii pomicole. Studiul fundamentării proceselor de creştere şi fructificare în vederea aplicării diferenţiate a tăierilor la pomi şi optimizarea încărcăturii de rod prin tratamente cu substanţe bioactive. Elaborarea unor sisteme de cultură la speciile pomicole în vederea sporirii producţiei de fructe.

3. Protecţia plantelor. Elaborarea tehnologiilor de protecţie fitosanitară pentru principalele specii pomicole prin utilizarea celor mai noi şi eficace pesticide, inclusiv a celor biologice. Obţinerea materialului săditor pomicol liber de boli virotice şi de înaltă valoare biologică.

4. Dendrologie.Îmbunătăţirea sortimentului de plante ornamentale, dendrologice

pentru spaţii verzi prin aclimatizarea şi perfecţionarea tehnologiilor de înmulţire a acestora. Introducerea în cultură şi în proiecte de amenajamente dendrologice a speciilor aclimatizate şi naturalizate, în vederea realizării programului de reconstrucţie a ţării.

5. Producerea materialului săditor pomicol.Îmbunătaţirea tehnologiei de obţinere a

pomilor altoiţi. Selecția unor biotipuri din flora spontană în vederea utilizării lor ca portaltoi. 6. Mecanizare.Îmbunătăţirea sistemului de maşini utilizate pentru lucrarea solului în

plantaţiile pomicole intensive.


255

Pepiniera Pomicolă Sîrca


256

Pepiniera Pomicolă Sîrca – Loturi experimentale

Produsele comercializate de Pepiniera Pomicolă Sîrca sunt: Material săditor pomicol Material săditor dendrologic Fructe Suc natural din mere


257

Premii şi diplome14

Salonul International „Inventica 2014” Republica Moldova

- Premiul „DIPLOMA DE EXCELENTA CU CUPA”, Dr. ing. Petre Ludovic, Dr. ing. Gelu Corneanu, SCDP Iasi, pentru crearea soiului de Cires RADU.

Salonul Internaţional Al Cercetării, Inovării Şi Transferului Tehnologic „Inventica”, Ediţia a XVI-a, Iaşi, 2014

- Medalie de Aur autorilor dr. ing. Petre Ludovic şi dr. ing. Gelu Corneanu, pentru crearea soiului de cireş Ștefan - Premiul „Gânditorul din Hamangia” INVENTICA IASI 2014, autorului dr. ing. Gelu Corneanu, SCDP Iași

Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Transferului Tehnologic „INVENTICA”, Ediţia a XV-a, Iaşi, 2013:

- Premiul „GÂNDITORUL DIN HAMANGIA”, autorilor dr. ing. Corneanu Margareta, dr. ing. Petre Ludovic şi dr. ing. Corneanu Gelu pentru crearea soiului de cireş Andrei - Premiul de Excelenţă pentru Grup de Invenţii prezentate, acordat de Universitatea Tehnică Cluj Napoca; - Cupa Centrului Naţional de Sănătate Publică a Republicii Moldova pentru rezultate ştiinţifice cu valorificare în practică - Medalie de Argint autorilor dr. ing. Petre Ludovic şi dr. ing. Elena Iurea, pentru crearea soiului de cireş Ludovic - Medalie de Aur autorilor dr. ing. Petre Ludovic, dr. ing. Corneanu Gelu şi dr. ing. Corneanu Margareta, pentru crearea soiului de cireş Cociu

Salonului Internaţional al Cercetării, Inovării şi Transferului Tehnologic „NEW TIME”, Ediţia a IX-a, Sevastopol, Ucraina, 2013

- Medalie de Aur autorilor dr. ing. Corneanu Margareta, dr. ing. Petre Ludovic şi dr. ing. Corneanu Gelu, pentru crearea soiului de cireş Andrei

14 sursa informațiilor: http://www.pomicolaiasi.ro/Realizari-5c.html


258

- Medalie de Aur autorilor dr. ing. Corneanu Margareta, dr. ing. Petre Ludovic şi dr. ing. Corneanu Gelu, pentru crearea soiului de cireş Cociu - Medalie de Argint autorilor dr. ing. Petre Ludovic şi dr. ing. Iurea Elena, pentru crearea soiului de cireş Ludovic - Diploma de Merit autorilor dr. ing. Corneanu Margareta, dr. ing. Petre Ludovic, dr. ing. Corneanu Gelu şi dr. ing. Iurea Elena, pentru crearea soiurilor de cireş Ludovic, Cociu şi Andrei, acordată din partea Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova

Concurs Naţional de caise şi piersici, Ediţia a IV-a, Constanţa, 2013

- Premiul Aur, pentru specia cais, soiul Tudor - Premiul Bronz, pentru specia cais, soiul Goldrich

Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Transferului Tehnologic „INVENTICA”, Ediţia XIV-a, Iaşi, 2012

- Medalie de aur autorilor: dr. ing. Petre Ludovic şi dr. ing. Corneanu Gelu, pentru crearea soiului de cireş George - Premiul „Excelenţă în Inventică” pentru activitatea de cercetare ştiinţifică din cadrul SCDP Iaşi.

Salonul Internaţional de Invenţii şi Tehnologii noi „NEW TIME” de la Sevastopol, Ucraina, 2012

- Medalia de Argint autorilor dr. ing. Petre Ludovic şi dr. ing. Corneanu Gelu, pentru crearea soiului de cireş George - Medalia de Aur autorilor dr. ing. Corneanu Margareta, dr. ing. Petre Ludovic, dr. ing. Corneanu Gelu şi dr. ing. Sîrbu Sorina, pentru crearea soiului de cireş Mihai - Medalia de Aur autorilor dr. ing. Petre Ludovic, dr. ing. Corneanu Margareta, dr. ing. Corneanu Gelu şi dr. ing. Iurea Elena, pentru crearea soiului de cireş Paul


259

-Diplomă şi o medalie pentru merite deosebite în activitatea de inventică din partea USMF „N. Testemitanu” din Chişinău, Republica Moldova

Salonul Naţional de Inventică Iaşi, 2011

- Diplomă medalie de aur pentru autorii Petre L., Corneanu G. pentru obţinerea soiul Bucium - Diplomă medalia aur "Henri Coanda" pentru obţinerea soiul Romaria - Diplome de onoare pentru Petre L., Rominger E., pentru obţinerea soiul Romaria şi Cătălina - Cupa Primariei Iaşi pentru activitatea de cercetare din cadrul SCDP Iaşi;

Alte premii și diplome

- Diplomă medalia aur pentru activitatea de cercetare a d-lui Petre L., autor al soiului Galata - Diplomă de excelenţă la Salonul Regional al Cercetării, Băcau, 2011 - Diplome de excelenţă MAPDR, Oficiul de Consultanţă Iasi, 2005 - Diplomă MARCA DE AUR la Expozitia "Fabricat în Iaşi pentru România" - 2003 - Diplomă de excelenţă MAPDR, 2002, pentru soiul Golia - Diplomă de excelenţă la Expozitia "Conceput în România" CONRO 2002 pentru soiul de cireş Golia - Diplomă de excelenţă la Expoziţia "Conceput în Romănia CONRO 2002 - Premiul publicului la CONRO 2002


260

Stâna Ecologică de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iași, localitatea Sîrca

Oaia şi nucul fac casă bună la Staţiunea Pomicolă Iaşi: Un proiect cu finanţare de la buget prin care se aplică o tehnologie ecologică simplă de exploatare a unei plantaţii de nuci15

După modelul tradiţional al stânelor româneşti, dar şi pe ideea de a valorifica la

maximum o suprafaţă de păşune de cinci hectare, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Iaşi amenajează, în ferma sa din localitatea Sârca, o fermă în care va creşte 50 de oi de carne şi îngrijeşte o plantaţie de nuci. Investiţia este făcută în baza unui proiect în valoare de 600.000 de lei, aplicat prin Planul sectorial al MADR - Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020.

Aplicarea proiectului a început în anul 2012 şi are termen de finalizare anul 2016.

Ferma va constitui o sursă de venituri pentru staţiune, dar şi un model pentru oricine doreşte să investească în acest sens.

Coordonatorul proiectului „Tehnologii ecologice de exploatare a parterului înierbat

din plantaţiile de nuc, pentru creşterea în stabulaţie liberă a ovinelor pentru carne“, dr. Gelu Corneanu, directorul staţiunii din Iaşi, susţine că investiţia în acest gen de fermă poate fi la îndemâna oricui poate achiziţiona, închiria sau aduna, din familie, o suprafaţă de teren de cinci hectare.

Pe această suprafaţă, la Sîrca au fost deja plantaţi nucii şi, alături, se află în stadiu de

finisare saivanul oilor. „Nucii – spune Gelu Corneanu – sunt, acum, în al doilea an de viaţă. Distanţa de plantare este de zece pe zece metri. Am început anul trecut destul de târziu, în luna mai, dar nucii, la minus 35°C, au rezistat, doar cu mici afecţiuni la vârfuri. Se poate vedea, de altfel, că nu au fost completate eventualele goluri dintre pomi. Şi în condiţii de afecţiuni nucul are puterea de a lăstări din nou.“

15sursa informațiilor: http://www.lumeasatului.ro, articol scris de Petru DONE, Revista Lumea Satului, nr. 14

http://www.lumeasatului.ro/


261

Cele cinci hectare de teren vor fi deci populate cu 50 de oi de carne (zece oi pe hectar), în stabulaţie liberă. Oile se plimbă printre pomi şi mănâncă iarba, dar ele vor aduce solului îngrăşământ natural, direct administrat, fără alte intervenţii costisitoare. În plus, oile fac şi „cositul“ ierbii. Plantaţia nu are nevoie de alte lucrări, cum ar fi prăşitul, iar nucii se tratează doar prin două intervenţii. Astfel, plantaţia intră în categoria „ecologic“.

Însă peste 40-50 de ani pomii vor ajunge atât de mari încât vor acoperi suprafaţa şi sub

ei nu va mai creşte iarba. Dar e vorba de 50 de ani, timp în care se scot bani din investiţie. Nucii se răresc, totuşi, pe cale naturală şi iarba are şansa să crească. Denumirea ştiinţifică a nucului este chiar Juglans Regia, pentru că frunzele de nuc dezvoltă juglona, un compus biologic activ care posedă o pronunţată acţiune bactericidă şi antimicotică, nocivă pentru unele plante. Astfel, nucul este considerat „regele pomilor“.

Saivan ca în stânele tradiţionale. Saivanul oilor a fost construit din lemn. Pentru a-l

acoperi, s-au adus din Deltă 3.000 de snopi de stuf, dar şi meşteri pricepuţi. „Stuful – mai spune directorul staţiunii – a fost adus cu mare greutate, pentru că toată cantitatea recoltată acolo este exportată în Olanda.“

Vara, oile stau în padoc, pe suprafaţa acoperită, ferite doar de ploaie, iar iarna vor intra

în saivan. Podul padocului de iarnă poate găzdui rezervele de furaje, care stau la loc uscat şi sunt lesne de adus la animale. Astfel, nu ai nevoie de personal ajutător, poţi lucra singur. Fânul din pod ţine şi de cald, deşi numai stuful de pe acoperiş, în strat de 50 de centimetri, ar fi suficient. Padocul are un ţarc separat pentru berbeci, pentru a feri de ei oile gestante. Ieslele au pereţi mobili, astfel încât în perioada de fătare a oilor să se poată împărţi spaţiul şi să se creeze uşor maternitatea. Saivanul nu are curent electric, nici instalaţie de apă curentă.

„Este simplu, aşa cum este o stână tradiţională, de la munte - a explicat coordonatorul

proiectului. Dar, vom încerca, în următorii doi ani, să aducem curent electric ciobanilor, produs din energia eoliană. Evident că în stână va fi şi apă, dar nu din reţeaua din fermă, ci dintr-o fântână (şi ea tradiţională) cu ciutură, pe care să o vadă şi vizitatorii stânii. Pentru cinci


262

hectare de teren, în acest sistem, o fântână cu ciutură este de ajuns, iar toată munca pe această suprafaţă o poate face bărbatul din familie.“

Oi hrănite ecologic. Pentru furajele necesare iarna, fermierul cultivă două-trei hectare

de fâneaţă ori cumpără fân ecologic de la munte, care nu este atât de scump. „Nu dăm oilor hrană pe bază de concentrate sau altceva, a precizat Corneanu. După finalizarea proiectului, vom da oilor şi un supliment de hrană pe bază de mere care nu are căutare pe piaţă.“

Iar pentru lucrările curente, la peste cinci hectare de teren, dacă ai bani, cumperi un

tractor de 50 CP, cu o remorcă, plug sau cositoare. Fermierul îl poate manevra singur. La o suprafaţă mai mică se poate achiziţiona un motocultor, care poate duce o cositoare, dar şi o freză de zăpadă, pentru că în zonele colinare sau la munte viscoleşte iarna, iar troienele trebuie îndepărtate, să se ajungă la animale.

Carnea, miezul de nucă şi turismul fac bani buni. Gelu Corneanu spune că în primul

an, prin vânzarea cărnii de oaie, se pot obţine 500 milioane de lei. Începând din anul şapte, nucii vor da 3,5-4 tone de miez, în funcţie de soiuri. „Mai ştiu ceva: că arabii, pentru a avea carne de oaie de calitate, o tratează cu iod alimentar, dar este un proces tehnologic destul de costisitor.

Iodul frăgezeşte carnea. La noi, oile vor îngurgita iodul din frunzele de nuc pe care le

mănâncă, stând la umbră. Nucul atrage şi cea mai mare cantitate de radiaţii, dar oaia de carne este foarte rezistentă. Lâna oilor este şi ea un avantaj pentru fermier. Acum lâna are mai puţină căutare la noi, dar în străinătate se găsesc cumpărători, cum ar fi în Turcia. Oricum, ea este o sursă de venit. Astfel, fermierul nu mai aşteaptă opt ani pentru producţia maximă de la oile lui, ci valorifică tot ce se poate între timp“, a conchis directorul staţiunii.

Stâna poate fi şi ea un obiectiv turistic foarte căutat de amatori. Astfel, la Sârca,

padocul are, la un capăt, camera ciobanului, pe care Gelu Corneanu o vrea dotată tot în stil tradiţional. Însă alături de camera acestuia se poate amenaja un soi de „sufragerie“ tradiţională


263

pentru turiştii care vor să stea o noapte în stână. Iar ei pot dormi, peste noapte, chiar în fânul din podul padocului. 6.11 Turism 6.11.1 Obiective și evenimente turistice

Pe raza comuneiBălțați, există următoarele obiective și resurse turistice: Biserica din lmen – monument istoric cu hramul Sfântul Gheorghe Teologul –

Mădîrjești (la DJ202E) Casa și atelierul pictorului naiv Gheorghe Ciobanu Pescuitul sportiv Fermele pomicole SCDP Sîrca Stâna Ecologică de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură

Iași, localitatea Sîrca Evenimente cu pontențial turistic: Spectacolul de Datini și Obiceiuri Ziua comunei Bălțați


264

6.12 Administraţie publică

Sediul Primǎriei Bălțați


265

Organigrama Primăriei Comunei Bălțați


266

Primar Ing. Vasile AŞTEFANEI Viceprimar Fabian CIOBANU Secretar Jr. Mirela SILION Contabil Insp. Mariana VORNICU

Consilieri

Gheorghiţă BACIU Fabian CIOBANU Liliana CHIRILĂ Anton DÎSCĂ Dumitru FRUMOASA Mitruţă FILIPCIUC Petru GÎMBUŢĂ Viorel ILAŞ Constantin MOLDOVANU Mihai MICU Traian MOVILĂ Ovidiu Petru PRICOPE Vasile RUSU Ioan TÎRZIU Vasile ZANOGEA


267

Structura primăriei pe departamente: Administraţie publică Primar, ing. Vasile AŞTEFANEI Achiziţii publice, Informatică

Referent achiziţii publice, Vlad Constantin MICHERE

Contabilitate şi finanţe Insp. Mariana VORNICU

Urbanism Referent urbanism-construcţii, Cristina-Adalciza Aştefanei

Protecţia mediului Mediu Viceprimar, Fabian CIOBANU

Starea civilă Registrul populaţiei Insp. Adriana VOIUN

Biblioteca comunală Rodica RUSU

Compartimentul taxe şi impozite Operator rol,Elena CIOBANU Casier, Agachi DOINA Casier, Elena TIMOFTI

Audit financiar Serviciu externalizat - ACOR Secretariat arrhivare şi relaţii cu publicul Daniela Valentina MOSCALU Personal administrativ şi servicii Petrică FEOPENTA Protecţia civilă, situaţii de urgenţă şi pompieri Gheorghiţă FOTACHE

Registru agricol Ionela PEIU Camelia CIOBANU

Consilierul personal al primarului Mihai FRUMOASA

Asistenţă socială Insp. Simona NECHIFOR Insp. Emilia BACIU

Posturi vacante Consilier juridic, ing. Cadastru, Guard, Auditor

Servicii subordonate Gospodărie comunală, Salubrizare, Iluminat public, SVSU


268

mii lei Venituri 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Venituri proprii 312,65 288,04 565,27 518,01 485,94 540,94 551,87 551,00 Venituri fiscale 4260,24 4159,80 4002,95 3551,19 3550,42 3191,73 4959,57 4205,62 V.guvernamentale - 531,00 138,00 47,00 - - - - Alte categorii 89,04 - - 4693,66 5536,42 - 728,35 390,86

mii lei

2016 2017 2018 2019 2020 Buget preconizat 4402,38 4488,59 4549,79 4600,00 4800,00

4200.00 4300.00 4400.00 4500.00 4600.00 4700.00 4800.00

2016

2017

2018

2019

2020

2016 2017 2018 2019 2020Buget preconizat - mii lei 4402.38 4488.59 4549.79 4600.00 4800.00

Buget preconizat pentru perioada 2016-2020: comuna Bălțați


269

VII. ANALIZA SWOT

Comuna Bălțați trebuie să dezvolte și șă promoveze o viziune strategică de dezvoltare viitoare, care să ducă la o activitate administrativă organizată, care să fructifice oportunități, prin consum rațional al resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare. În acest sens, este necesar un cadru coerent în care să existe o coordonare la nivel strategic.

Planificarea strategică este dedicată formulării viziunii, spre deosebire de eforturile și acțiunile

dedicate rezolvării imediate a problemelor care definesc planificarea de acțiune. Principiile care stau la baza procesului de planificare strategică sunt: diversitatea, echitatea, deschiderea, răspunderea și transparența, toate acestea, componente ale încrederii civice.

Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a

unei comunităţii pe o perioadă de 7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare; stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii; analiza sectorială a domeniilor strategice principale; articularea documentului strategic.

Dezvoltarea analizei SWOT este unul din pașii esențiali parcurși în elaborarea strategiei de

dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2014-2020. Creată inițial ca instrument de planificare a strategiilor întreprinderilor, acest instrument

facilitează analizarea rapidă a punctelor strategice cheie și identificarea de alternative strategice. Aplicată în cadrul analizei teritoriului, analiza SWOT este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării participative în cadrul administrațiilor publice.

Evaluarea situației curente a comunei Bălțați din punctul de vedere al domeniilor cheie, a

permis analiza detaliată a aspectelor, atât pozitive, cât și negative, ale evoluției comunei. Analiza SWOT va constitui un suport pentru persoanele implicate în procesul de planificare,

din punctul de vedere al parcurgerii unor etape precise, de la analiză până la strategii, trecând printr-o evaluare completă a implicațiilor alegerilor făcute.


270

Analiza SWOT s-a realizat în cadrul grupurilor de lucru organizate la sediul Primăriei comunei Bălțați, care au adunat persoane ce activează în domeniile: demografie, sănătate, asistenţă socială, educaţie, cultură, economie, agricultură, turism, infrastructură, mediu. Informațiile culese la fața locului au facilitat identificarea unor concluzii foarte importante cu privire la direcțiile strategice de urmat pentru exploatarea optimă a potențialului atât economic, cât și social și de mediu al comunei Bălțați.

Scopul acestei evaluări este reprezentat de formularea obiectivelor strategice ale comunei

Bălțați pe termen lung şi stabilirea direcţiilor de dezvoltare pentru a atinge obiectivele stabilite. Analiza SWOT a comunei Bălțați, metodologie de analiză a teritoriului, evaluează factorii ce

țin atât de mediul intern, cât și de cel extern, numele acestei evaluări fiind unul descriptiv: Strengths (puncte tari) Weaknesses (puncte slabe) Opportunities (oportunități) Threats (riscuri)

Mesajul transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acțiunile stabilite, procesul

decizional trebuie să se bazeze pe următoarele premise: construiește pe Punctele Tari, elimină Punctele Slabe, exploatează Oportunitățile, îndepărtează Amenințările.

Punctele tari și punctele slabe se referă la mediul intern, iar oportunitățile și amenințările se

referă la mediul extern. Punctele tari reprezintă resursele și capacitățile de care comunitatea dispune și care sunt

superioare celor deținute de alte comunități similare. Punctele slabe reprezintă resursele și capacitățile insuficiente sau de o calitate inferioară celor

deținute de alte comunități similare.

Oportunitățile reprezintă suma evoluțiilor favorabile ale mediului de ansamblu al țării, care poate îmbrăca forme extrem de diferite plecând de la schimbările legislative, integrarea europeană și posibilitatea oferită comunității de a se dezvolta într-o formă superioară pe ansamblu sau pe domenii de interes.


271

Amenințările reprezintă evoluțiile defavorabile ale acestuia privite în ansamblu, care pot îmbrăca forme extrem de diferite, plecând de la schimbările de mentalitate, lacunele legislative și evoluțiile economice negative sau instabile care afectează capacitatea comunității de a atinge obiectivele strategice pe care și le-a propus.

Întocmirea analizei SWOT pentru comuna Bălțați a dus la identificarea factorilor relevanți ce caracterizează situația economico-socială curentă, potențialul localității și identificarea celor mai importante priorități și direcții strategice care să genereze dezvoltarea economică și coeziune socială a comunei Bălțați în perioada 2014-2020.

În urma analizei SWOT a comunei Bălțați, s-au identificat patru principii prioritare care ar trebui să stea la baza elaborării strategiei în vederea dezvoltării durabile, respectiv:

COMUNA BĂLȚAȚI

1. Dezvoltarea infrastructurii

Competivitate

Atractivitate investițională

Confort social

2. Dezvoltareeconomică

Agricultură modernă

Locuri de muncă

Economie diversificată

3. Creșterea atractivității

Educație și cultură

Sănătate

Turism și agrement

4. Dezvoltarea serviciilor

publice

Mediul de trai mai bun

Cetățeni informați

Infrastructură publică


272

Dezvoltarea infrastructurii este o condiție esențială de asigurare a progresului, aducând beneficii precum: creșterea competitivității comunei la nivel regional, un cadru investițional mai atractiv și un confort social mai ridicat pentru cetățeni. Dezvoltarea economică a comunei Bălțați este esențială și poate fi realizată prin modernizarea agriculturii (sector important în Bălțați), diversificarea economică, generând crearea de noi locuri de muncă, contribuind astfel la reducerea fenomenului de șomaj. Creșterea atractivității poate fi asigurată prin investiții în sectorul educației și culturii, prin investiții în sectorul sanitar și prin îmbunătățirea facilităților de agrement pe care le-ar putea oferi comuna Bălțați. Dezvoltarea serviciilor publice prin investiții în infrastructura publică va conduce la un nivel de satisfacție ridicat al cetățenilor și la un mediu de trai mai bun pentru aceștia.


273

7.1 Agricultură şi dezvoltare rurală AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Condițiile climatice locale sunt favorabile

agriculturii; Existența solurilor fertile și a suprafețelor de

teren propice dezvoltării activităților agricole; Solurile din comună sunt favorabile unei game

largi de culturi agricole, cum ar fi cele cerealiere, tehnice, vii și livezi;

Pomicultura și livezile sunt o tradiție la nivel local, zona Bălțați fiind recunoscută pentru roadele pomilor fructiferi;

Existența Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, Depozitul de Fructe Sîrca;

69,1% din suprafaţa de teren agricol este reprezentată de teren arabil (2.544 ha dintr-un total de 3.684 ha);

Existența a 98 ha de pădure; Existenţa la nivel local a infrastructurii

sanitare veterinare: există dispensar veterinar și personal specializat (medic veterniar, tehnician);

Efectivul de animale bogat și diversificat cuprinzând bovine, ovine, caprine, cabaline, porcine, iepuri, păsări și familii de albine, în ultima perioadă, cea mai bună evoluție înregistrând-o efectivele de ovine, care în anul 2012 au ajuns la valoarea de 5500 de capete și păsările, la 19070;

Forţă de muncă are experiență în agricultură

Seceta și grinda sunt fenomenele negative ce afectează teritoriul comunei;

Existența la nivel local a suprafețelor de teren agricol degradate și neproductive (2,87%, respectiv 73 ha de teren neproductiv dintr-un total de 2.544 ha teren arabil);

Accelerarea eroziunii solurilor ca urmare a defrișării vegetației lemnoase, desțelenirii pajiștilor de pe versanți, precum și nerespectarea măsurilor agrotehnice antierozionale;

Investiţii insuficiente în agricultură; Practicarea agriculturii de subzistență de către

locuitorii comunei, obținerea de produse pentru consumul familial, de aici reieșind venituri reduse din agricultură;

Sistemul de colectare, prelucrare şi valorificare superioară a produselor agricole locale se face în cantităţi mici (individual);

Lipsa unor asociații de crescători de animale; Îmbătrânirea forţei de muncă în agricultură; Număr insuficient de utilaje agricole moderne; Promovarea insuficientă a zonei rurale și a

produselor specifice; Insuficiența serviciilor specifice zonei rurale,

care să genereze profit; Servicii de consultanţă slab reprezentate la

nivel local; Lipsa din cadrul Compartimentului Agricol, a


274

(cunoștințele în domeniu fiind transmise din generație în generație);

La nivel local, în prezent, există o bună colaborare între Autoritatea Publică Locală și Apa Vital - această colaborare trebuie să continue;

Apartenența comunei la Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bălțați-Lungani.

unor stații și ustensile specifice pentru măsurători cadastrale;

La nivel local, există un ghișeu poștal, dar care este depășit din punct de vedere al dotărilor și serviciilor pe care ar trebui să le ofere.

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Dezvoltarea agriculturii locale pe baze noi

(tehnologie, inovație) întrucât la nivel local există potențial;

Valorificarea potențialului tradițional și a produselor tradiționale specifice zonei;

Politica de promovare, la nivel național a produselor naturale și creșterea gradului de interes al populației cu privire la alimentația sănătoasă și un stil de viață sănătos;

Existența cadrul legislativ privind înființarea și dezvoltarea exploatațiilor agricole și a fermelor de familie;

Facilităţi legislative privind arendarea suprafeţelor agricole;

Fondurile europene destinate dezvoltării rurale, agriculturii și activităților conexe acesteia;

Posibilitatea de a include teritoriul comunei într-un grup de acțiune locală, pentru obținerea de finanțări destinate mediului rural;

Cadrul legislativ instabil și în continuă schimbare, ce descurajează activitatea producătorilor;

Concurența reprezentată de produsele agroalimentare de import de pe piața Uniunii Europene;

Un nivel redus de informare a agricultorilor cu privire la normele europene;

Cadrul legal cu deficiențe în protejarea producției agricole interne;

Lipsa de experiență în elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare europeană;

Resurse financiare insuficiente pentru cofinanțarea proiectelor din domeniul agricol, condiție esențială pentru derularea în bune condiții a proiectelor;

O preocupare majoră constantă a autorităților locale este reprezentată de râul Moldova, care în perioada viiturilor de primăvară-toamnă,


275

Sprijinul Oficiului Județean pentru Consultanță Agricolă din Iași, cu privire la accesarea de fonduri europene;

Existenţa unor asociaţii profesionale şi a unor organisme de sprijin a producătorilor.

inundă o parte din terenul arabil din zonă; Riscul de inundații conduce la scăderea

randamentului din agricultură; În perioadele de vârf de producție, capacitățile

de prelucrare a producției vegetale sunt reduse.


276

7.2 Infrastructură și mediu INFRASTRUCTURĂ ȘI MEDIU

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Comuna Bălțați se află în centrul județului

Iași, aproximativ la jumătatea distanței dintre Municipiul Iași și Municipiul Pașcani: la 9,5 km distanță de orașul Târgu Frumos, la 12,5 km față de Podu Iloaiei și 35 km de municipiul Pașcani;

Față de municipiul Iași, comuna Bălțați este situată la o distanță de 39 km pe DN28 (DE583);

Distanțe din centrul comunei până la: aeroportul Iași - 43 km, E583 - 0,4 km, Gara Sârca - 5 km, benzinărie din Războieni - 5,5 km și benzinărie din satul Budăi, orașul Podu Iloaiei - 8,5 km;

Comuna este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașul de Roman și este încadrată între Câmpia Moldovei, șesul Bahluiului și a afluenților lui;

În cadrul rețelei de drumuri existente pe teritoriul comunei Bălțați, ce însumează 50 km, 39% sunt drumuri asfaltate;

Primăria comunei Bălțați prin Serviciul Public de Gospodărire Comunală asigură întreținerea drumurilor publice;

Existența rețelei de alimentare cu apă potabilă, cu lungimea de 15 km;

Existența rețelei de canalizare și stației de epurare;

Pe raza comunei Bălțați există stație de

Existența zonelor în care locuințele nu sunt racordate la energie electrică, acestea fiind însă, cazuri izolate, întâlnite în special în punctele terminale ale satelor componente;

Întrucât la nivel local există o tendință de extindere a zonei locuibile în fiecare din cele șapte sate componente, este necesară o investiție care să vizeze extinderea cu minimum 5 km a rețelei electrice;

Rețeaua de alimentare cu gaz metan este prezentă doar pe raza localității Bălțați - reședința de comună;

Existența drumurilor pietruite și a drumurilor de pământ pe o distanță de aproximativ 15 km, respectiv 16 km, în timp ce drumurile asfaltate au lungimea de doar 19,5 km;

Drumurile de exploatație agricolă necesită modernizări;

În prezent, pe raza comunei Bălțați nu există puncte de colectare a deșeurilor menajere, dotate cu eurocontainere care permit colectarea selectivă a deșeurilor de la populație;

Stațiile de călători se află într-o stare de degradare medie spre avansată;

La nivel local, nu există arii protejate; Lipsa parcurilor pentru copii; Poluarea apelor de suprafață – pânza freatică

este infestată;


277

pompare a apelor uzate ce a fost realizată prin implementarea proiectului “Sistem centralizat de canalizare a localității Bălțați, comuna Bălțați, județul Iași”;

Alimentarea cu energie electrică a comunei Bălțați este realizată într-un procent de aproximativ 95-97%;

Existența rețelei de distribuție gaze naturale; Instituțiile publice și aproximativ 100

gospodării de pe raza comunei beneficiază de încălzirea spațiilor în sezonul rece cu ajutorul centralelor pe gaz;

Existența reţelei de comunicare (telefonie fixă şi mobilă, internet);

Așezarea la depărtare de surse industriale poluante, existența zonelor împădurite pe versanții dealurilor asigură o calitate foarte bună a aerului;

Implicarea comunității locale în evenimente precum Let's do it, Romania!;

Desfășurarea la nivel local a unor campanii de educare a populației cu privire la protecția mediului;

Gestionarea deșeurilor la nivelul comunei Bălțați este asigurat pe de o parte de Serviciul de Gospodărire Comunală responsabil cu colectarea săptămânală a deșeurilor de la populație, respectiv selecția primară a acestuia, și pe de altă de o societate de profil din Târgu Neamț care colectează lunar gunoiul menajer;

Comuna Bălțați prin satul reședință de comună este parte integrantă din Proiectul „Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul

Educaţia ecologică superficială în rândul populației;

Colectarea neselectivă a deşeurilor în rândul populației și agenților economici în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor;

Insuficienta preocupare a agenţilor economici în recuperarea şi refolosirea ambalajelor.


278

Iaşi” co-finanţat de Uniunea Europeană prin POS Mediu – Axa Prioritară 2, Domeniul Major de Intervenţie 1;

Comuna Bălțați a primit containere pentru colectarea deșeurilor - acestea nu au fost distribuite populației, dar în viitorul apropiat se va realiza acest aspect;

Transportul în comun este realizat pe rutele: Iași – Pașcani, Iași – Târgu Frumos, Iași – Bacău, Iași – Târgu Neamț: pe raza comunei există 3 stații amenajate;

Existența rețelei de iluminat public, care acoperă principalele puncte din comună: în prezent, în rețeaua de iluminat public există 1100 stâlpi de iluminat;

La nivelul comunei Bălțați s-a derulat o acțiune de protecție a mediului înconjurator: proiectul a constat în plantarea unei păduri. Proiectul a inceput în anul 2013 când s-au plantat 2 ha de pădure și a continuat în anul 2014 cu o extindere pentru 5 ha. Proiectul prevedere plantarea de păduri pe o suprafață totală de 15 h în decurs de 5 ani.


279

INFRASTRUCTURĂ ȘI MEDIU

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Existența fondurilor externe destinate pentru

modernizarea drumurilor comunale și sătești; Existența fondurilor externe rambursabile și

nerambursabile ce vizează sprijinirea dezvoltării infrastructurii locale;

Existența organizațiilor și asociațiilor non-profit care militează pentru agricultura ecologică, protecția mediului și dezvoltare durabilă;

Derularea de campanii de informare organizate de APDPR, APIA ,etc. ce au ca obiectiv creşterea ratei de absorbție a fondurilor europene nerambursabile;

Creșterea preocupării populației pentru un mediu mai curat și mai puțin poluat;

Apartenența comunei la Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bălțați-Lungani – oportunitate pentru dezvoltarea unor viitoare proiecte.

Resurse financiare insuficiente pentru cofinanțarea proiectelor din domeniul agricol, condiție esențială pentru derularea în bune condiții a proiectelor;

Cunoașterea insuficientă a normelor europene de mediu în rândul micilor întreprinzători;

Indiferența populației față de protecția mediului;

Insuficiente cunoștințe privind întocmirea documentației de finanțare și implementarea proiectelor de infrastructură și mediu finanțate din fonduri structurale.


280

7.3 Economie și turism ECONOMIE ȘI TURISM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE La nivel local, există o colaborare bună între

agenții economici și mediul de afaceri; Existența potențialului pentru obţinerea de

produse ecologice (legume, fructe, etc.); Existența resurselor piscicole, pe raza comunei

existând: 2 heleștee și iazuri – iazul de la Podișu, Iazul Sîrca;

Existența resurselor silvice; Administrația locală sprijină întreprinzătorii și

potențialii investitori în comuna Bălțați; Existența agenților economici locali care

asigură locuri de muncă localnicilor (peste 100 de agenți economici);

Diversitatea domeniilor de activitate ale agenților economici;

Existență parcuri fotovoltaice pe teritoriul comunei;

Existența unor structuri de sprijin pentru mediul de afaceri local, precum Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iași;

La nivel local există spații special create pentru depozitarea siloz de cerealelor și oleaginoaselor deținut de compania Prutul SA (capacitate totală autorizată – 25800 tone, din care: siloz 16800 tone și magazie 9000 tone);

Păstrarea obiceiurilor și tradițiilor locale; Existența Bisericii de lemn – monument istoric

Grigore Teologul, Mădârjești – punct de atracție pentru turismul ecumenic;

Resurse financiare reduse, investiții autohtone insuficiente;

Infrastructura de susținere a mediului de afaceri local slab dezvoltată;

La nivel local nu existǎ centre de colectare și prelucrare a produselor agricole – legume și fructe;

La nivel local nu există asociații ale crescătorilor de animale;

Existența unei baze sportive în comună, care este în prezent, nefinalizată;

Lipsa iniţiativelor în domeniul agro-turistic; Lipsa structurilor de primire turistică cu

funcțiuni de cazare și alimentație publică; Resurse financiare insuficiente pentru

susținerea și promovarea de investiții care să contribuie la dezvoltarea economică și la revigorarea turistică a comunei.


281

Cadrul natural cu potențial turistic (pentru agro-turism și turismul de agrement);

Existența unor obiective turistice diverse: Biserica din lmen – monument istoric cu hramul Sfântul Gheorghe Teologul – Mădîrjești (la DJ202E), Casa și atelierul pictorului naiv Gheorghe Ciobanu, Fermele pomicole SCDP Sîrca, Stâna Ecologică de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iași, localitatea Sîrca

Favorabilitatea practicării pescuitului sportiv; Organizarea de evenimente tradiționale:

“Datini şi Obiceiuri din comuna Bălţaţi judeţul Iaşi” – spectacol organizat prin voluntariat de către membrii Asociației Tinerilor Comunei Bălțați cu donaţii, obţinute de la primarul comunei şi consilieri locali. În decembrie 2014 s-a desfăşurat ediţia a III-a;

Apartenența comunei la Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bălțați-Lungani.


282

ECONOMIE ȘI TURISM

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Existența unei arii întinse de păduri (98 ha); Existența resurselor locale, necorespunzător

valorificate în prezent; Exploatarea potențialului piscicol al comunei; Așezarea geografică permite dezvoltarea turistică; Diversificarea activităților economice prin

valorificarea corespunzătoare a resurselor locale; Existența fondurilor europene nerambursabile de

dezvoltare a infrastructurii turistice în mediul rural și a fondurilor și programelor guvernamentale, de suținere a sectorului IMM-urilor;

Facilități pentru start-upuri pentru încurajarea acestora: credite cu dobândă subvenționată;

Preocuparea pentru introducerea noilor tehnologii și pentru activitatea de cercetare-dezvoltare;

Disponibilitatea privind încheierea de relații de parteneriat cu alte autorități locale, investitori;

Existența programelor ce susțin încurajarea și creșterea capacității antreprenoriale în rândul tinerilor, adulților și a persoanelor de sex feminin

Încurajarea la nivel județean și regional a unor noi forme de turism (religios, rural, ecologic);

Îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurii fizice şi de utilităţi la nivel local, județean și regional va conduce la creșterea economică și la dezvoltarea turismului;

Cadrul legislativ instabil și în continuă schimbare;

Birocrația excesivă; Resurse financiare insuficiente pentru

cofinanțarea proiectelor din domeniul turismului, asigurarea cofinanțării fiind o condiție esențială pentru derularea proiectelor;

Procedura complexă și birocratică de certificare pentru produsele ecologice și bio;

Oferte de creditare cu condiții greu accesibile și o rată ridicată a dobânzii;

Creșterea ratei șomajului; Îmbătrânirea populației și reducerea

ponderii populației active; Creșterea ponderii muncii la negru, cu

efecte negatice asupra economiei locale și a pieței muncii;

Creșterea ratei inflației și a ratei de schimb valutar;

Noi crize economice la nivel global; Estomparea tradițiilor și obiceiurilor locale

odată cu trecerea timpului.


283

7.4 Educație și cultură

EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Existența infrastructurii educaționale (unități

educaționale din categoria: grădinițe, școli, biblioteci școlare);

Existența și implementarea unui management şcolar adecvat și aliniat cu standardele europene în unităţile de învăţământ public local;

Elevii sunt susținuți de cadrele didactice în procesul de dezvoltare-formare general, nu doar cel formal-didactic;

Cadrele didactice din instituțiile de învățământ din comuna Bălțați sunt implicate în proiecte locale și contribuie la dezvoltarea unui spirit civic în rândul elevilor / tinerilor;

La nivel local, în ultimii anii, rezultatele la examenul de capacitate/testele naționale au depășit media județeană;

La nivel local, există o colaborare foarte bună între familiile copiilor înscriși în sistemul educațional local și cadrele didactice;

Existența la nivel local a instituțiilor ce susțin și promovează cultura;

În localitatea Băltați există tradiție în cultură și educație;

Comuna este reprezentată de oameni de seamă din breasla cultură-educație-arte (ex. Gheorghe Chirițescu, Gheorghe Ciobanu);

Existența în comună a unei biblioteci

Populaţia şcolarizată în învăţământul primar şi învăţământul gimnazial în continuă scădere;

Derularea cursurilor atât în regim dimineață, cât și după-amiaza;

La Școala din Valea Oilor, cursurile de la clasele a II-a și a IV-a se desfășoară cu un singur învățător (simultan);

Lipsa conectării la internet; Baza tehnico-materială a unităților

educaționale este slab dezvoltată și uzată din punct de vedere fizic și moral;

Laboratoarele școlare necesită dotări multiple; Dezvoltarea medie a bazei materiale pentru

desfășurarea activităților pentru discipline pentru chimie, biologie, fizică;

Unitățile de învățământ sunt insuficient echipate cu mobilier și materiale didactice;

Grupurile sanitare pentru elevi, în cadrul unităților educaționale, sunt grupuri sanitare exterioare;

La nivel local nu există parcuri de joacă pentru copii;

La nivel local nu există cluburi pentru activități formale și non-formale pentru copii și tineri;

Lipsa sistemului de pază în unitățile locale educaționale;

Lipsa supravegherii video în unitățile


284

comunale ce oferă servicii informaţionale utilizatorilor săi: la nivel local, Biblioteca funcționează din anul 1925 și de-a lungul timpului, nu au existat întreruperi ale activității;

Biblioteca Comunală are stabilite parteneriate cu Primăria, Școala, Poliția, Dispensarul uman;

În cadrul Bibliotecii Comunale funcționează și Centrul de Documentare-Informare;

O parte dintre copii și tineri sunt înscriși în grupul SCOUT, o organizație afiliată la „Cercetașii României”;

Existența Bisericii de lemn – monument istoric „Sfântul Grigore Teologul” din satul Mădîrjești - inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-B-04198;

La nivelul comunei Bălțați s-au păstrat cu sfințenie de-a lungul anilor obiceiurile de iarnă – reprezentate de jocurile cu măști (capra, cerbul, ursul, țapul, căiuții);

Organizarea la nivelul teritoriului comunei Bălțați a unor evenimente ce au ca scop promovarea culturii și tradițiilor locale.

educaționale locale; La nivel local, se impune dezvoltarea

sectorului cultural local; În comuna Bălțați există un singur Cămin

Cultural; Existența, la nivel local, a unui „conflict”

manifestat tacit între ortodocși și catolici (la nivel loca, se remarcă 2 tabere împărțite în mentalitatea ortodocșilor și mentalitatea catolicilor);


285

EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Dezvoltarea la nivel local de noi secții

educaționale - piscicultură, legumicultură, mecanizare agricolă;

Formarea elevilor prin însuflarea dragostei pentru locurile natale;

Înființarea unui liceu tehnologic sau a unei școli de arte și meserii-oportunitatea ca tinerii să cunoască o meserie după finalizarea studiilor;

Existența programelor naționale prin care sunt acordate resurse financiare pentru construcția, reabilitarea, modernizarea și dotarea căminelor culturale;

Existența fondurilor externe destinate infrastructurii de susținerea a activităților sportive;

Posibilitatea valorificării monumentului istoric Biserica de Lemn - „Sfântul Grigore Teologul” din satul Mădîrjești

Posibilitatea de a coopera cu alte școli din regiune, dar și din afara țării, prin programe de schimb de experiență.

Posibilitatea reînființării Cinematografului din Bălțați.

Fonduri insuficiente alocate pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților școlare;

Reducerea numărului de elevi, din cauza declinului natalității și a sporului natural negativ;

Buget insuficient necesităților unităților de învățământ, recurgându-se la finanțarea paralelă prin aportul familiilor, practici adesea contestate;

Migrarea cadrelor didactice bine pregătite, din sistemul educațional deoarece acestea nu sunt motivate și nu le sunt asigurate condițiile propice desfășurării activității;

Sistemul educațional românesc nu are finalitate concretă în ceea ce privește încadrarea pe piața muncii.


286

7.5 Resurse umane și piața muncii RESURSE UMANE ȘI PIAȚA MUNCII

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Comuna Bălțați dispune de resursă umană “de

calitate” și pentru autoritățile publice locale resursa umană este foarte importantă;

La nivel local, autoritatea publică locală pune foarte mult accent pentru resursa umană, considerând-o cea mai importantă resursă pe care se poate dezvolta comuna;

Pentru Autoritățile Publice Locale este foarte importantă latura socială, nu doar infrastructura locală;

Existența resurselor umane într-un volum și o calificare ce pot asigura dezvoltarea activității economico-sociale;

Existența la nivel local, a unei colaborări între unitățile educaționale și mediul de afaceri care să aibă rezultat calificarea forței de muncă conform cerințelor de pe piață;

Informarea continuă la nivel local cu privire la programele de calificare și reconversie existente în județ;

Existența unui număr mediu de 274 angajați, la nivelul anului 2013;

Ponderea populației apte de muncă este semnificativă la nivel local.

Capacitatea financiară relativ scăzută a locuitorilor zonei;

Accentuarea procesului de îmbătrânire a populației;

La nivel local, resursa umană tânără nu este suficient de animată și implicată în vederea dezvoltării spiritului civic;

Grad redus de adaptare a populației rurale mature la schimbările pieței actuale a muncii și la fenomene precum reconversia profesională și mobilitatea muncii;

Fenomenul de migrare a tinerilor spre mediul urban sau străinătate, fenomen care se manifestă și în cazul celor cu o pregătire profesională înaltă, în special;

Creșterea numărului de șomeri; Pe parcursul anului 2014, șomajul a înregistrat

un trend ascendent; Existența șomajului de lungă durată, care

conduce la descalificarea și descurajarea foștilor angajați;

Numărul mediu al angajaților în scădere (368 în 2007, 274 în 2013).


287

RESURSE UMANE ȘI PIAȚA MUNCII

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Existența unor programe finanţate din fonduri

guvernamentale pentru reconversie profesională şi crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri;

Desfășurarea prin programe POS DRU, de cursuri de calificare, recalificare, specializare dedicate șomerilor și persoanelor din categorii defavorizate;

Organizarea, prin programe POS DRU, de sesiuni de consiliere și formare profesională, traininguri, workshopuri, care să faciliteze integrarea profesională a șomerilor;

Adaptarea programelor de învățământ la cerințele de resurse umane ale pieței muncii;

Monitorizarea la nivel național a stării ocupaționale a populației;

Existența a diverse facilități acordate angajatorilor ce creează locuri de muncă pentru șomeri, tineri absolvenți și categorii defavorizate;

Gradul ridicat de implicare a autorităților locale în problemele comunității.

Îmbătrânirea populației și fenomenul de migrare a acesteia spre mediul urban sau străinătate;

Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă

Creșterea numărului șomerilor din rândul tinerilor absolvenți, atât de liceu, cât și de studii universitare;

Depopularea satelor și scăderea nivelului de trai.


288

7.6 Sănătate și asistență socială SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Existența la nivelul comunei Bălțați a

infrastructurii sanitare reprezentată de: 1 dispensar uman, 1 farmacie umană, 2 cabinete individuale medicină de familie, 1 cabinet stomatologic cu radiologie dentară;

Existența personalului specializat pentru prestarea de servicii medicale, respectiv: 2 medici de familie, 2 asistenți medicali, 1 stomatolog, 1 farmacist;

Dispensarul uman de pe raza comunei Bălțați are încheiat un protocol de colaborare cu Asociația Alternative Sociale (protocolul de colaborare vizează asistenții sociali și medicii de familie);

Implicarea activă a autorităţilor locale în problemele comunităţii;

La nivel local, Compartimentul de asistență socială din cadrul Primăriei Bălțați acordă atenție serviciilor sociale în vederea rezolvării situațiilor specifice din comunitate, respectiv, identifică nevoile sociale, oferă consiliere și sprijin pentru persoanele, familiile și grupurile în dificultate de pe raza comunei, în scopul incluziunii sociale a acestora;

La nivel local, există Grup Comunitar de Sprijin;

Grupul Comunitar de Sprijin existent la nivelul comunei Bălțați își pune amprenta în cazul famiilor cu mulți copii și fără venituri,

Lacunele din sistemul sanitar românesc afectează domeniul sănătății și asistenței sociale din comuna Bălțați;

Serviciile medicale acordate sunt afectate de fondurile insuficiente destinate asistenței medicale;

Persoanele de sex feminin de pe raza comunei Bălțați nu au fost receptive la testul Babeș-Papanicolau ce a fost oferit gratuit femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 ani prin Programul Național de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin;

Migrarea populației către zonele urbane în vederea investigațiilor medicale;

Sistemul de ajutor social nu încurajează reintegrarea activă;

Informare insuficientă cu privire la alte fonduri sociale;

Lipsa solidarității în rândul localnicilor; La nivel local, se înregistrează în perioada

anotimpului de toamnă, un abuz în ceea ce privește consumul de alcool și o creștere a numărului de infracțiuni;

Implicarea activă a Grupului Comunitar de Sprijin de la nivelul comunei Bălțați este destul de redusă;

Existența la nivelul comunei Bălțați a unui număr relativ ridicat al persoanelor fără


289

respectiv în cazul bătrânilor singuri; Existența la nivel local, a unui Centru de zi

pentru Bătrâni; Existența la nivel local, a 2 ONG-uri formate

din tineri cu inițiativă ce se implică în proiecte cu impact social: Asociaţia Tinerilor Comunei Bălţaţi și Asociația Sfântul Vincețiu de Paul (Parohia Romano-Catolică Bălțați)

ocupație și a șomerilor (atât indemnizați, cât și neindemnizați);

Lipsa aparaturii medicale moderne la nivel local, lucru care determină migrarea cetățenilor comunei către unități medicale din orașele învecinate.


290

SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Proximitatea față de orașul Târgu Frumos și

posibilitatea ca urgențele să fie rezolvate în timp real;

Creșterea interesului populației pentru un stil de viață sănătos;

Promovarea la nivel național a principiilor naturiste și adoptării standardelor alimentare sănătoase

Existența a numeroase linii de finanțare în domeniul sănătății și asistenței sociale, precum fondurile destinate dezvoltării de centre de zi pentru copii, adulți și vârstnici și cele destinate reabilitării și dotării corespunzătoare a unităților medicale;

Politicile Uniunii Europene în domeniul protecției sociale;

Existența programelor complexe de urmărire a stării de sănătate a populaţiei;

Reforma legii sănătății; Dezvoltarea și punerea în aplicare a

conceptului economiei sociale; Legea economiei sociale; Dezvoltarea economică a comunei poate

conduce la suplimentarea veniturilor destinate asistenţei sociale;

Întărirea legăturilor interinstituționale și cele cu societatea civiă, ONG-uri și semnarea de parteneriate publice-private.

Sursele de finanțare pentru medicina primară foarte reduse;

Implicarea redusă a societății civile în domeniul protecției sociale;

Reacţie nefavorabilă la sistemul de norme sanitare impuse;

Politici de specializare zonală a centrelor de asistenţă sanitară;

Creșterea gradului de sărăcie prin înăsprirea condițiilor de acordare a ajutoarelor sociale și scăderea numărului de beneficiari;

Costurile tot mai mare ale serviciilor medicale; Lista medicamentelor gratuite și compensate

nu acoperă necesitățile populației, și acestea, la rândul lor, în creștere;

Costurile ridicate ale medicamentelor raportate la veniturile reduse ale populației, îngrădesc tratarea diferitelor afecțiuni, a căror netratare poate duce la afecțiuni și mai grave, sau în unele cazuri, chiar la deces;

Condiții aspre de funcționare a centrelor multifuncționale;

Inexistența unei necorelări între legislația în vigoare ce reglementează centrele multifuncționale și politica de angajare /crearea de noi locuri de muncă în sistemul public;

Bugete reduse pentru medicina primară (medicamente și consumabile)


291

VIII. PARTENERIATE OPORTUNE

Obiectivele de dezvoltare a comunei Bălțați pot fi atinse prin crearea și promovarea de

parteneriate atât între toți actorii implicați de la nivelul comunei, cât și cu mediul extern. Autoritatea Publică Locală Bălțați poate încheie parteneriate cu agenți economici, instituții de învățământ și cultură, organizații nonguvernamentale, alte administrații publice.

Comuna Bălțați face parte din:

Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bălțați-Lungani

Asociația Grupul de Acțiune Locală

Microregiunea Belcești-Focuri este înfiinţată la baza OUG 26/200 şi a luat fiinţă în anul 2012.16

Membrii fondatori, în număr de 42, sunt

reprezentanţi ai Autorităţilor Publice Locale, parteneri din mediul privat şi societatea civilă. Teritoriul Grupului de Acţiune Locală - Microregiunea Belceşti-Focuri se întinde pe raza judeţelor Iaşi şi Suceava, cuprinzând comunele din partea central nordică a judeţului Iaşi şi orașul Dolhasca din partea sud estică a judeţului Suceava.

Din punct de vedere administrativ, Grupul de

Acţiune Locală - Microregiunea Belceşti-Focuri cuprinde 9 unități administrativ – teritoriale, 8 comune și 1 oraș, având în componenţă un număr de 41 localităţi. Componența GAL se prezintă astfel: Comuna Bălțați, Comuna Belcești, Comuna Coarnele Caprei, Comuna Erbiceni, Comuna Fântânele, Comuna Focuri, Comuna Scobinți, Comuna Sirețel, Orașul Dolhasca.

16sursa informațiilor și a hărții: http://www.galbelcestifocuri.ro/

Teritoriul Grupului de Acţiune Locală - Microregiunea Belceşti-Focuri


292

Scopul Asociației îl constituie dezvoltarea economică și socială la nivel regional și subregional, în baza unor acțiuni durabile, de calitate, sustenabile financiar, uman și instituțional, cooperarea cu alte microregiuni, reprezentarea unitară a intereselor legitime ale Asociației în raport cu administrațiile de la diferite niveluri, cu organismele guvernamentale centrale sau decentralizate, cu organele de justiție, cu organismele naționale sau europene cu oricare alte instituții, entități asociative, persoane fizice sau juridice, care activează în domeniul dezvoltării rurale și urbane, în vederea creării și/sau îmbunătățirii cadrului necesar pentru implementarea strategiei de dezvoltare locală a GAL-ului.

Consiliu director: Aștefanei Vasile – Președinte Ciobănița Constantin – Vicepreședinte Secretar - Vlad-Constantin Michere Grigoraș Constantin – Membru Macovei Vasile – Membru

În data de 04 februarie 2013 s-a semnat Contractul de Finanțare cu nr. C4312011212444107

pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile Programului Național pentru Dezvoltare Rurală România, între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Asociația Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri. Valoarea totală maximă a contractului este de 299.750,00 Euro, din care fonduri nerambursabile 293.250 Euro și finanțare proprie 6.500 Euro. Durata de implementare a Contractului de Finanțare este de 30 de luni.

În data de 12.08.2013 s-a aprobat modificarea Planului de Dezvoltare Locala prin adresa

nr.65101 din data de 12.08.2013. În data de 12.12.2013 s-a aprobat modificarea Planului de Dezvoltare Locala prin adresa nr.67375 din data de 12.12.2013.

GAL-ul reprezintă un parteneriat public-privat format din câțiva membri, comune apropiate

sau chiar orașe. Asociația Grupul de Acțiune Locală “Codrii Pașcaniului” are ca scop principal sprijinirea dezvoltării comunităților prin identificarea nevoilor locale și promovarea cooperării în vederea soluționării acestora într-un mod cât mai eficient, prin aprobarea și implementarea unor proiecte în aceste zone.


293

IX. POLITICI PUBLICE ÎNTREPRINSE ÎN TERITORIU

Lista proiectelor realizate în perioada 2007 – 2013 în comuna Bălțați:

NR. CRT. DENUMIRE PROIECT VALOARE SURSA DE

FINANȚARE STADIUL

PROIECTULUI

1. Amenajare drumuri de acces la

exploataţiile agricole în comuna Băţaţi, jud. Iaşi

5.120 mii Ron Fonduri europene 0%

2. Dezvoltare agricola şi culturală transfrontalieră 1700 mii Ron Fonduri europene 0%

3.

Sistem centralizat de canalizare a localităţii Bălţaţi alimentare

cu apă a localităţii Bălţaţi, modernizare drumuri în

localitatea Bălţaţi desfiinţare construcţie existentă şi

înfiinţare centru de zi pentru bătrâni în satul Bălţaţi

asigurarea dotărilor necesare evenimentului de promovare a tradiţiilor locale ziua comunei

Bălţaţi prima dotare a serviciului de gospodărire comunală cu utilaje pentru întreţinerea drumurilor din comuna Bălţaţi, jud. Iaşi

2.419 mii Euro Fonduri europene 100%

4. Centru de zi pentru copii aflaţi în situaţii de risc 114 mii Euro

Fonduri guvernamentale și Banca Mondială

100%


294


295

X. PORTOFOLIU DE PROIECTE DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2014 – 2020

Proiectele care trebuie demarate și implementate la nivelul comunei Bălțați, în perioada 2014-

2020, în vederea dezvoltării echilibrate a comunității sunt:

Domeniul agricol Centru de valorificare a producției vegetale (legume și fructe) la nivelul comunei Bălțați Centru de valorificare a producției animaliere la nivelul comunei Bălțați Înființarea de asociații pentru crescătorii de animale Identificarea și atragerea de investiții în vederea valorificării corespunzătoare a terenurilor agricole și pășunilor de pe raza comunei Bălțați Înființarea unui compartiment local în vederea oferirii de consultanță și susținere localnicilor și agenților economici care doresc să acceseze fonduri nerambursabile Achiziționare program informatic specializat în vederea ținerii Registrului Agricol în format electronic / Alinierea Registrului Agricol de la nivelul Primăriei Bălțați la standardele europene Achiziționarea unui program informatizat în vederea ținerii evidenției electronice a procedurilor de arendare a terenurilor de pe raza comunei Bălțați Organizarea de sesiuni de informare pentru micii producători autorizați în ceea ce privește legislația în legătură certificatele / atestatele și respectarea celor menționate pe aceste acte oficiale Dotarea Compartimentului Agricol cu stații și ustensile specifice pentru măsurători cadastrale Intabularea a minimum a 4000 ha teren public Realizarea unei colaborări cu alte UAT-uri în vederea atragerii de noi investitori la nivel local

Infrastructură tehnico-edilitară

Finalizarea aducțiunii de apă - canal în toate satele componente ale comunei Bălțați Racordarea la rețeaua de gaz metan a tuturor satelor componente ale comunei Bălțați Modernizarea căilor de acces principale și secundare de pe raza comunei Bălțați Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă de pe raza comunei Bălțați Extinderea și modernizarea iluminatului public în comuna Bălțați


296

Amenajarea de noi stații de călători și modernizarea celor existente Extindere rețelei electrice în comuna Bălțați Alei și trotuare pentru pieteni și bicicliști la nivelul comunei Bălțați Amenajarea de puncte de colectare selectivă a deșeurilor menajere la nivelul comunei Bălțați

Domeniu social, medical și civic

Darea în folosință a Centrului de Zi pentru Bătrâni din comuna Bălțați Înființarea a 2 puncte de lucru pentru medicii de familie în satele componente ale comunei Bălțați Reluarea activității la Punctul Sanitar Valea Oilor ce aparține de Dispensarul Bălțați Înființarea unui Centru de Permanență cu medic de gardă în comuna Bălțați Înființarea unui comitet de monitorizare a persoanelor de vârsta a treia cu venituri reduse și acces limitat la serviciile medicale Sănătatea – Trusa mea de cunoștințe Campanii de informare și educare a cetățenilor în vederea renunțării la consumul de apei din fântâni și utilizarea surselor de apă avizate și în conformitate cu standardele europene Campanii de informare-educare sanitară și campanii de prevenire a bolilor, respectiv sesiuni de training familial la nivel comunei Bălțați Organizarea de campanii de igienă și educație sanitară în cadrul unităților educaționale de pe raza comunei Bălțați Organizarea de vizite la domiciliu în vederea identificării problemelor socio-medicale și prevenirea Dezvoltarea de parteneriate cu instituții de profil în vederea direcționării persoanelor dizabilități către centrele de specialitate Minimalizarea numărului de beneficiari de servicii sociale la nivelul comunei Bălțați Desfășurarea de campanii de informare și consiliere a persoanelor aflate în situații de risc Formarea unei rețele de sprijin comunitar în vederea depășirii situațiilor de risc ce intervin la nivelul comunei Bălțați Implicarea Bisericilor în activitățile sociale prin intermediul partneriatelor Identificarea unor practici de lucru ale Grupului Comunitar de Spijin în domeniul asistenței sociale și desfășurarea de sesiuni de instruire continuă în vederea formării unui scop comun Dezvoltarea de locuințe sociale pentru prevenirea izolării / marginalizării sociale la nivelul


297

comunei Bălțați Ansamblu de locuințe sociale pentru tineri la novelul comunei Bălțați Dezvoltarea de locuințe de serviciu pentru specialiștii pe raza comunei Bălțați Dezvoltarea unui centru de zi / centru maternal pentru copii aflați în situații de risc Activități de lobby pentru încurajarea creșterii natalității la nivel local Organizarea de simpozioane, comunicări, cursuri și informări cu specialiști în vederea combaterii riscurilor sociale Organizarea de campanii de informare în ceea ce privește beneficiile voluntariatului și implicarea activă în programe de voluntariat Implicarea tinerilor în activități de voluntariat prin intermediului unei organizații non-guvernamentale Organizarea de sezători și întâlniri între localnicii comunei Bălțați care să contribuie la unificarea locală Realizarea de parteneriate între Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică de pe raza comunei Bălțați și organizarea de campusuri educative și pelerinaje comune în vederea eliminării barierelor în comunicare Consolidarea și dotarea corespunzătoare a lăcașurilor de cult de pe raza comunei Bălțați Reabilitatea și punerea în valoare a Bisericii de lemn – monument istoric „Sfântul Grigore Teologul” din satul Mădîrjești

Domeniul cultural-educațional

Dotarea Căminului Cultural cu sisteme audio-video în vederea organizării și diversificării activităților, respectiv a serviciilor puse la dispoziția tinerilor Modernizarea Bibliotecii Comunale și informatizarea acesteia în vederea diversificării serviciilor Reînființarea cinematrografului la nivelul comunei Bălțați Finalizarea bazei sportive de la nivelul comunei Bălțați Organizarea de campionate sportive la nivelul comunei Bălțați “Școala de inițiere” parteneriat între mediul de afaceri local și Autoritatea Publică Locală Bălțați Modernizarea și dotarea corespunzătoare a unităților educaționale de pe raza comunei Bălțați Desfășurarea de campanii de informare și consiliere în vederea prevenirii abandonului școlar (la nivel gimnazial și liceal)


298

Înființarea unei formații de dansuri populare și dans modern la nivelul comunei Băltați Deschiderea unor cluburi cu activități educative și culturale pentru copii și tinerii din comuna Bălțați

Domeniu servicii locale

Informatizarea Ghișeului Poștal de pe raza comunei Bălțați și extinderea serviciilor prestate Organizarea de traininguri pentru salariații din cadrul Primăriei Bălțați în vederea calificării continue și alinierea la standardele de calitate în serviciile publice solicitate de către Uniunea Europeană Achiziția unui serviciu specializat pentru arhivarea documentelor Achiziționare program / sistem informatic în vedere oferirii cetățenilor posibilitatea de a efectua plăți on-line Înființarea la nivel local a unor comisii pe sate și organizarea de sesiuni de consultare a populației pe sate Organizarea de sesiuni de informare și conștientizare în rândul cetățenilor în vederea transmiterii tuturor informațiilor legate de taxe și impozite Modificarea organigramei aparatului de specialitate al primarului comunei Bălțați în vederea angajării de persoane noi în Compartimentul Contabilitate, Buget-Finanțe, Taxe și Impozite care să ofere informații și clarificări contribuabililor

Alte proiecte – comunicări și solicitări către Autoritățile Centrale

În perioada 2014-2020 Autoritățile Publice Locale de pe raza comunei Bălțați își propun să inițieze comunicări și solicitări către Autoritățile Centrale. In acest sens enumerăm următoarel proiecte și inițiative avute în vedere la nivelul loccal:

Program informatizat comun la nivel național pentru Departamentele/ Compartimentele de Taxe și Impozite din cadrul Primăriilor Inițierea unui program și a unei grile de remunerare a angajaților publici în vederea stimulării de a presta servicii de calitate cetățenilor Utilizarea de către APIA a documentele tipizate din cadrul Autorităților Publice Locale Simplificarea procedurilor și ecivenței în ceea ce privește Registrului Agricol Alinierea meseriilor la cerințele de pe piața forței de muncă Acordarea de credite cu condiții speciale pentru tinerii care vor să își înceapă o afacere / o


299

activitate profesională autorizată


300


301

XI. MONITORIZARE ŞI IMPLEMENTARE

Etapa de implementare, monitorizare şi control reprezintă sistemul de realizare a proiectelor, programelor şi politicilor prevăzute în strategie şi de colectare şi raportare a informaţiilor asupra desfăşurării proiectelor şi asupra succesului şi impactului acestora în dezvoltarea comunităţii.

Pentru a evalua rezultatele și efectele, se utilizează o serie de criterii și de indicatori care

cuantifică impactul strategiei; aceştia vor fi stabiliţi în funcţie de particularităţile zonei. Criteriile de măsurare a impactului sunt adecvarea, eficiența și consecințele planului strategic. Scopul monitorizării și evaluării implementării strategiei de dezvoltare locală este de a evalua dacă obiectivele au fost atinse în timp util și au respectat bugetul alocat și de a constata dacă proiectele implementate sunt durabile.

Pentru a asigura o dezvoltare corespunzătoare a strategiei de dezvoltare locală, următorii actori

locali trebuie să asigure suportul necesar: Administrația locală – prin Consiliul Local și Instituția Primăriei – care trebuie să

asigure suportul logistic complex necesar planului de acțiune al strategiei; Comunitatea locală – cetățenii – prin participarea activă, aceștia fiind actorii

dezvoltării locale Mediul de afaceri – agenții economici Societatea civilă Entitățile externe (instituții județene, regionale)

Aceștia vor avea responsabilități bine determinate, îndeplinind fie rolul de implementator sau

de control al proiectelor planificate. Un rol aparte este deținut de administrația locală, care participă atât în faza de elaborare, cât și în cea de implementare a inițiativelor de dezvoltare locală.

Cele cinci etape ale implementării și monitorizării strategiei sunt: Adoptarea Implementarea Monitorizarea Evaluarea implementării Analiza impactului.


302

Adoptarea– în această etapă, strategia de dezvoltare va fi supusă dezbaterilor publice, în urma cărora se vor analiza și opera recomandările primite, iar strategia va fi înaintată Consiliului Local spre aprobare.

Implementarea– în această etapă, vor fi realizate activitățile, acțiunile, măsurile și proiectele

concrete de implementare a strategiei. Proiectele propuse vor viza obiective stricte, un plan al activităților necesare a fi întreprinse, perioada de desfășurare, responsabilii de proiect, partenerii implicați în derularea proiectului, sursele de finanțare.

Monitorizare– în această etapă, echipa de implementare va evalua următoarele aspecte:

activităţi, rezultate, buget, patrimoniu, performanţele personalului angajat şi implicit ale autorităţii locale (organizaţia în sine), ipotezele formulate iniţial, dacă au fost atinse obiectivele propuse. Monitorizarea implementării proiectelor se va efectua prin intermediul indicatorilor de proiect. În cazul înregistrării unor abateri în implementare, vor fi întreprinse măsuri corective. Monitorizarea implementării va fi asigurată de către o structură de evaluare ce va avea în componența sa, reprezentanți ai tuturor factorilor implicați în dezvoltarea strategiei.

Structura de evaluare va fi alcătuit din: Secretariat; Comitet de coordonare pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiei; Comisii organizate pe direcții de dezvoltare.

Responsabilităţile principale ale structurii de evaluare sunt: planificarea implementării acţiunilor; elaborarea şi promovarea deciziilor privind acţiunile de implementare; coordonarea activităţilor de implementare a acţiunilor şi proiectelor; coordonarea activităţilor de atragere a surselor financiare în scopul realizării

problemelor identificate; monitorizarea implementării; elaborarea rapoartelor şi prezentarea lor către Consiliul Local; acordarea consultanţei tehnice şi consultative în toate domeniile; elaborarea şi dezbaterea proiectelor prioritare; analiza deciziilor privind problemele comunităţii locale; elaborarea şi iniţierea modificărilor în strategie;


303

elaborarea studiilor şi proiectelor de dezvoltare. Evaluarea implementării strategiei – în această etapă, vor fi analizați indicatorii de

implementare. Fiecare proiect stabilit va avea stabiliți indicatori de implementare şi, în funcţie de complexitatea proiectului, vor fi realizate evaluări intermediare, pe faze de implementare.

Analiza impactului – în această etapă se va aprecia dacă și în ce măsură proiectul răspunde

politicilor formulate, modul în care exercită o influență asupra criteriilor de performanță cu privire la dezvoltarea eficientă a localității. Vor fi întocmite studii de impact de specialitate înaintea demarării unui proiect, sau după o anumită perioadă de timp de la finalizarea proiectului.

Implementarea, monitorizarea şi evaluarea oferă atât permanent, cât şi periodic un raport asupra stadiului de implementare a proiectelor aferente strategiei de dezvoltare locală a comunei.


304


305

XII. CONCLUZII Dezvoltarea comunei Bălțați nu reprezintă doar o problemă a autorităţii publice locale, ci ţine

şi de voinţa şi capacitatea comunităţii locale de a se implica activ şi constant în realizarea proiectelor strategice.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2014 - 2020 va folosi drept

suport în dezvoltarea durabilă a comunei prin realizarea priorităţilor stabilite vizând creşterea calităţii vieţii în comunitatea locală, un element indispensabil pentru existenţa viitoare a comunei.

Comuna Bălțați se confruntă cu problemele specifice unei comunităţi medii, iar autorităţile

locale trebuie să îşi asume cu adevărat rolul de coordonator al procesului de transformare, fructificând oportunităţile de care beneficiază comuna.

Realizarea proiectelor strategice propuse este în strânsă dependenţă de sursele nerambursabile

de finanţare ce pot fi atrase deoarece bugetul local nu are capacitatea de a susţine realizarea acestora. Obiectivul principal este atragerea investitorilor şi crearea locurilor de muncă, fapt prevăzut de

administraţia locală şi susţinut cu fermitate de comunitatea locală. Un alt obiectiv important este finalizarea tuturor utilităţilor, aducând comuna la un standard ridicat, cât şi dezvoltarea potențialul agricol, a potențialul eolian în vederea reducerii cheltuielilor cu asigurarea iluminatului public și pentru protejarea mediului, dezvoltarea infrastructurii de utilități și modernizarea infrastructurii rutiere.

Ca o concluzie, se poate menţiona că strategia elaborată este realizabilă în condiţiile precizate

şi se va adapta cerinţelor şi necesităţilor ori de câte ori va fi nevoie, astfel încât aceasta să fie realistă şi aplicabilă.


306

În concluzie, strategia de dezvoltare este o radiografie a prezentului și

viitorului, care stabilește direcțiile de dezvoltare și care stă la baza deciziilor

viitoare, ale celor ce vor hotărî măsurile necesare atingerii țintelor propuse.

Documents

COMUNA BĂLȚAȚI JUDEȚUL IAȘI - Primaria Baltatipentru perioada 2014-2020 9 I. INTRODUCERE Strategia de dezvoltare locală este rezultatului unui proces amplu de analize, dezbateri,