Conspect Drept Procesual Civil - Patea Generală

8/15/2019 Conspect Drept Procesual Civil - Patea Generală

1/107

1Tema: VIZIUNI GENERALE PRIVIND DREPTUL PROCESUAL CIVILDrepturile subiective libert! ile i"#ivi#uale i i"teresele le$itime % &biecte ale ap!r!rii 'u#iciareț șN& iu"ea #e #rept subiectiv civil( Eleme"tele #reptului subiectiv civilțPotrivit prevederilor art.9 CC RM, persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să-şi exercite drepturile şi să-ş

obliga iile cu bună-credin ă, n acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică şi cu bunele !oravuri.ț ț E)ercitarea #repturil&r civile " realizarea de cătreitularul dreptului subiectiv civil a conduitei ce for!ează con inutul acestui drept.țP&trivit C&"stitu iei R* #repturile +i libert! ile ,u"#ame"tale s-"tț ț # dreptul la viată $art.%&', dreptul la apărare $art.%(', dreptul la libera circț

$art.%)', dreptul la infor!a ie $art.*&', dreptul la nvă ătură $art.*+', dreptul la !uncă $art.&*'.ț ț C&" i"utul libert! il&r ,u"#ame"taleț ț # libertatea individualăşi siguran a persoanei $art.%+', libertatea con tiin ei $art.* ', libertatea opiniei şi expri!ării $art.*%', libertatea crea iei $art.**', libertatea ntrunirilț ș ț țetc.

C&"ceptului #e #rept i se c&",er! trei se"suri:

drept subiectiv " prindrept se n elege o prerogativă acordată unei persoane de a avea o anu!ită conduitățdrept obiectiv "dreptul este o totalitate de nor!e juridice cuprinse de legisla ie categoriile de ra!ură de drept, institu ie de drept " la fel reprezinț țotalitate de nor!e juridice, dar cu o sferă de aplicare !ai ngustătiin a dreptului ț " dreptul este o tiin ă care are ca obiect cercetarea nor!elor şi raporturilor juridice, cercetarea izvoarelor dreptului, elaborarea, aplicș ț

realizarea dreptului etc.222 Rela iile sociale, care cad sub inciden a regle!entărilor legale for!eazăț ț raporturile juridice, iar persoanele cărora le este prescrisă o anu!ită conduit

prin nor!a legală, constituie subiec i ai raporturilor civileț .Orice rap&rt 'uri#ic are cel pu i" #&i subiec i:ț ț

subiectul activ " persoana care are facultatea de a pretinde cevasubiectul pasiv " persoana care poartă obliga ia corespunzătoare preten iei celui activ.ț ț

Cel !ai des, n cadrul raporturilor juridice, fiecare din subiec i este n acela i ti!p şi activ şi pasiv, deoarece !ajoritatea raporturilor civileț șsinalag!atice şi presupun existenta drepturilor şi obliga iilor reciproce $de ex.# contractul de v nzare-cu!părare, contractul de loca iune, contrț țprestări servicii etc.'.

Dreptul subiectiv " aptitudinea subiectului activ $titularul dreptului' de a avea o anu!ită conduită şi de a cere subiectului pasiv $titularul obliț

respectarea conduitei date, iar n caz de nerespectare " de a apela la for a coercitivă a statului.ț/rice drept subiectiv poartă acelea i ele!ente funda!entale care s nt adaptate, ntr-un fel sau altul, la tipul raportului civil.șSe #e&sebesc urm!t&arele eleme"te #isti"cte ale &ric!rui #rept subiectiv civil:

aptitudinea subiectului activ de a avea o anu!ită conduităcapacitatea subiectului activ de a cere subiectului pasiv respectarea conduiteiposibilitatea de a apela la for a coercitivă a statului n caz de ncălcare a conduitei.ț

0reptul la apărare este un drept subiectiv distinct, deoarece acesta prezintă un concept independent, co!plex n sine. Reie ind din con inutul aș țdreptul la apărare continuă să existe şi n condi iile n care dreptul subiectiv se stinge. 0e ex., dreptul la proprietate. 0acă n ur!a anu!itor atentări ațunui bun, acesta a fost distrus, dreptul de proprietate, ca drept subiectiv civil, ncetează, nsă aceasta nu aduce nici o atingere posibilită ii de țdreptului de proprietate ncălcat, deoarece persoana va putea n continuare solicita apărarea acestuia. 1n condi iile n care dreptul la apărare ar țele!ent al dreptului subiectiv civil, acesta s-ar fi stins odată cu stingerea dreptului subiectiv.

3"c!lcarea #repturil&r subiective civile0eseori, realizarea oricărui drept subiectiv civil este !piedicată de conduita necorespunzătoare a subiectului pasiv, ceea ce generează ncălcarea d

şi necesitatea apărării dreptului subiectiv civil.

1n definirea conduitei necorespunzătoare a subiectului pasiv, cel !ai des este utilizată sintag!a de 2c&mp&rtame"t ilicit3 " conduita persoanei care estecontrară dispozi iei nor!ei juridice.ț Se recu"&sc #&u! malit! i #e c&mp&rtare ilicite +i a"ume:ț ac iuneaț " săv rşirea de către subiectul pasiv a anu!itor ac iuni contrare prevederilor legale, care prescriu ab inereț țnac iuneaț " neexecutarea de către subiectul pasiv a anu!itor ac iuni prescrise de nor!ele legale.ț0e ex., ncălcarea dreptului de proprietate. 0in prescrierile legale, subiectul pasiv n cadrul raportului de proprietate este obligat să se ab ină de ț

atingere posesiei, folosin ei sau dispozi iei dreptului de proprietate, adică, n calitate de conduită legală este prezu!ată inac iunea. Contrar acesteia, ț ț ț țpersoanei de distrugere, sustragere, trecere sau ocupare abuzivă se vor considera ncălcări, adică fapte ilicite sub for!a de ac iuni.ț

I"ac iu"eaț , n raport cu pri!a !odalitate a faptului ilicit, presupune neexecutarea de către persoana obligată a ac iunilor prescrise de nor!a legală. 0ețorice drept de crean ă $neplata la scaden ă a su!ei !pru!utului, neplata pre ului contractului de v nzare-cu!părare, neac4itarea c4iriei n baza contraț ț țde loca iune, etc.', neexecutarea obliga iilor corelative reprezintă inac iunea, ca fapt ilicit.ț ț ț

Prin -"c!lcarea #reptului subiectiv civil se n elege acel fapt ilicit care constă n nerespectarea de către subiectul pasiv a conduitei sale, !anifestatățac iuni sau inac iuni contrare nor!elor juridice.ț ț

3" ,u"c ie #e c&" i"utul +i -"ti"#erea ,aptel&r #e -"c!lcare a #reptului subiectiv civil pri" -"c!lcarea #reptului subiectiv civil se -" ele$eț ț țc&"testarea e)iste" ei #reptuluiț c-t +i -"c!lcarea &bli$a iil&r c&relative acestuiaț #up! cum urmea4!:Contestarea existen ei dreptului sau raportului juridicț " situa ia n care subiectul pasiv, neexecut nd obliga ia care-i este prescrisă, neagă existen a proț ț țzisă a dreptului. 5itua ia respectivă apare dacă, de ex., ntr-un contract de !pru!ut, debitorul nu ntoarce su!a la scaden ă, !otiv nd cu faptul că nț țnc4eiat un contract de !pru!ut, prin ur!are, neg nd nsu i apari ia raportului obliga ional.ș ț ț6eexecutarea obliga iilor corelative dreptuluiț " situa ia n care subiectul pasiv nu se confor!ează obliga iei corelative dreptului subiectului activ. 5ț țdeosebire de pri!ul tip de ncălcare, subiectul pasiv nu pune la ndoială existen a dreptului subiectiv, nsă, prin co!porta!entul său, nu se confor!țconduitei legale prescrise. 1n cazul aceluia i contract de !pru!ut, situa ia dată apare la !o!entul nerestituirii su!ei !pru!utate la scaden ă, fără a puneș ț țndoială crean a, doar din si!plul !otiv al i!posibilită ii de plată.ț ț7!portan a practică a n elegerii tipului ncălcărilor este una !ajoră, or, apreciind corect tipul şi gravitatea ncălcării, titularul va ntreprinde n dț ț

ăsură toate ac iunile necesare apărării sale. 8iind n prezen a contestării dreptului, acesta va avea un volu! de lucru !ult !ai !are n probarea propriț țpreten ii, n raport cu cazul neexecutării obliga iilor, atunci c nd subiectul pasiv, n !are parte, recunoa te existen a raportului şi obliga ia sa.ț ț ș ț ț

C&"ceptul #e libertate i"#ivi#ual!( C&rap&rtul #i"tre libert! i +i #repturi subiectivețLibertatea " posibilitatea $condi ia' unei persoane libere de a se bucura de plenitudinea drepturilor politice şi civile n stat, ad!isibilitatea acesteț

ac iona după propria sa voin ă sau dorin ă, fără a ncălca legea şi fără a st ngeni pe cineva. ibertatea persoanei garantează dreptul de a avea opinie pț ț țorice do!eniu de activitate şi de a o expri!a, de a ac iona confor! liberei con tiin e şi dorin e.ț ș ț ț

Se recu"&sc 5 accep iu"i a "& iu"ii #e libertate #up! cum urmea4!:ț țibertatea, ca posibilitatea de a ac iona după propria voin ă sau dorin ă.ț ț țibertatea, ca stare unei persoane libere, care se bucură de deplinătatea drepturilor politice şi civile n stat.ibertatea, ca independen ă.țibertă ile, ca drepturi cetă ene ti.ț ț ș5ensul juridic al no iunii de libertate nu este departe de explica ia lingvistică a acestuia. Confor! Constitu iei, acestea s nt ndreptate spre conturaț ț ț

conduite a persoanei $de a crea, de a se ntruni, de a se asocia politic etc.' care este condi ionată de voin a persoanei şi garantată de stat prin regleț țacestei conduite la nivel de lege.Libertatea " este aptitudinea persoanei de a avea o anu!ită conduită şi n acest sens este o categorie juridică si!ilară cde drept subiectiv.


2/107

2 6o iunea de libertate nu trebuie confundată cu no iunea de drept subiectiv, deoarece libertatea, constituind n sine o conduită a persoanei, este nț ț și!p şi o pre!isă a exercitării dreptului subiectiv propriu-zis. 0e ex., persoana fiind liberă n a crea, ac:ion nd liber confor! voin ei sale şi cre nd cț

opere de artă generează apari ia drepturilor subiective legate de posesia şi dispozi ia asupra operei create. ;xercitarea drepturilor de autor se fundaț țşi depind de existenta şi exercitarea libertă ii de a crea.ț

0e i, n anu!ite cazuri, libertatea precede apari ia dreptului subiectiv civil, ea constituie o conduită independentă de dreptul subiectiv propriu-zis ș țfi ncălcată. 0e ex., n cazul n care persoana, n pofida dreptului de autor, utilizează o operă n nu!e şi interes propriu, aceasta ncalcă dreptul de aunu şi libertatea de crea ie. 1n situa ia n care cineva ne interzice să creă! sau să pro!ovă! anu!ite opere de artă, acesta ne ncalcă, n pri!ul r nd, libertț țde crea ie, drepturile de autor n acest caz fiind intacte.ț

N& iu"ea #e i"teres le$itimțI"teresul este o categorie a psi4ologiei sociale, dese!n nd trebuin ele !ateriale şi nevoile spirituale deter!inate istoric ale unor indivizi sau gruț

sociale, con tientizate sub for!a aspira iilor, a teptărilor, scopurilor, idealurilor etc., fiind un sti!ul, o !otiva ie şi deter!ină finalitatea activităș ț ș ț ț

co!porta!entului acestor indivizi sau grupuri. 7nteresul este preocupa ia de a ob ine un succes, un avantaj, un folos, ceea ce nc ntă, treze te atrac ie.ț ț ș țI"teres, n drept procesual civil, treze te aten ie pentru cineva de a confir!a pe calea judiciară anu!ite fapte $stări' petrecute n realitate, !prejurărș țnt !plări reale, circu!stan e concrete care s nt protejate de lege şi ob in n procedura civilă titlul de 2interese legiti!e3. 0in aceste considerente, art.&ț țca obiect de apărare judiciară, conco!itent cu drepturile şi libertă ile ncălcate sau contestate, re!arcă şi interesele legiti!e care s nt protejate de nor!ețdrept civil, fa!ilial, al !uncii etc.

Accep iu"ile privi"# #e,i"irea i"teresului le$itim s-"t:țnteresul legiti!, ca atitudine a titularului dreptului fa ă de ncălcarea sau contestarea dreptuluiț $se aplică n doctrina juridică din Ro!


3/107

3$,&rm! #e ap!rare', n cadrul desfă urării căreia se va alege o !etodă concretă de apărare, şi anu!e " recunoa terea nulită ii actului juridic $ș ș ț met! #eap!rare '.

8or!ele şi !etodele de apărare s nt ntr-o legătură str nsă, deoarece nu este posibil de a aplica o !etodă de apărare fără a activa ntr-un cadru coper!is, n acela i sens " nu este posibil să alegi o for!ă de apărare fără o finalitate concretă, adică de aplicarea unei !etode de apărare corespunzătoarș

Ocr&tirea #reptului subiectiv are un caracter preponderent preventiv, deoarece presupune desfă urarea anu!itor ac iuni n vederea evitării unei viiș țncălcări. /crotirea nu poate i!pune obliga ii, restric ii sau alte ac iuni specifice apărării, deoarece subiectul pasiv respectă conduita i!pusă de nț ț țuridică. ;xisten a ocrotirii este garan ia respectării dreptului, ceea ce accentuează rolul preventiv al acesteia.ț ț*etele #e ap!rare a #repturil&r subiective civileMetoda de apărare a dreptului subiectiv civil, privită drept o categorie de drept !aterial, ntruc4ipează instru!entele sau !ijloacele concrete, aplic

vederea apărării dreptului subiectiv civil $art. CC'.Lu-"# -" c&"si#era ie subiec ii ce p&t aplica & met! sau alta metele se clasi,ic! -":ț ț

Metode ce pot fi aplicate nu!ai de organe jurisdic ionale care s nt ter e litigiului#ț țrecunoa terea dreptuluișrestabilirea situa iei anterioare ncălcării dreptului şi supri!area ac iunilor prin care se ncalcă dreptul sau creează pericolul ncălcării luiț țrecunoa terea nulită ii actului juridicș țdeclararea nulită ii actului e!is de o autoritate publică.țMetode ce pot fi aplicate, at t de organele jurisdic ionale, c t şi de titularii raportului !aterial litigios#țrepararea prejudiciilor !aterialerepararea prejudiciului !oralncasarea clauzei penale!punerea la executarea obliga iei n natură.ț

Metode ce s nt aplicate doar de titularii raportului juridic !aterial propriu-zis#autoapărarea.

0e i, actul nor!ativ de bază care regle!entează !etodele de apărare este CC, reie ind din prevederile art. al acestuia, s nt recunoscute şi alte !etodeș ș

apărare. ;xistă i alte acte nor!ative privind regle!entarea !etodelor de apărare a drepturilor subiective civile, şi anu!e# CPC, egea cu privire la libertșde expri!are, egea contenciosului ad!inistrativ etc.Cu toate că n !ajoritatea actelor nor!ative, altele dec t CC, se regăsesc acelea i !etode, totu i s nt şi anu!ite !etode specifice, care pot fi aplicate dș ș

a solu ionarea anu!itor categorii de litigii $de ex., confor! art.( CPC, instan a de judecată poate aplica constatarea unui fapt care are valoare juridicăț țTipurile +i clasi,icarea ,&rmel&r #e ap!rare a #repturil&r libert! il&r +i i"teresel&r le$itimeț6&rma #e ap!rare este !odul de ac ionare at t a titularului dreptului subiectiv ncălcat c t şi a unui organ jurisdic ional.ț ț3" calitate #e ,&rme #e ap!rare a #repturil&r subiective se #isti"$:

orma judiciară " activitatea instan elor de judecată desfăşurată n vederea apărării drepturilor ncălcate sau contestate, a libertă ilor şi a intereselor lț ț8or!a judiciară presupune i!plicarea obligatorie a unui ter n solu ionarea litigiului civil. 0efinitoriu pentru for!a judiciară este faptul că la solu ioț ț țitigiului se i!plică instan ele de judecată care exa!inează şi solu ionează litigiile confor! co!peten ei expres prevăzute de lege şi potrivit nor!ț ț ț

obligatorii de procedură. 7!portan a for!ei judiciare rezidă şi n faptul că pentru anu!ite categorii de cauze civile doar instan elor de judecată lț țrecunoscută co!peten a de a le exa!ina şi solu iona. 5pre ex., solu ionarea litigiilor individuale de !uncă, declararea nulită ii căsătoriei, adop ia, consț ț ț ț țfaptului ntre inerii persoanei etc. ?er!enul jurisdic ional este folosit n sensul eviden ierii aptitudini de solu ionare unui litigiu de către un subiect ț ț ț ț0e i, ter!enul dat, se folose te !ai !ult n privin a eviden ierii co!peten ei instan elor de judecată, prinș ș ț ț ț ț organ jurisdic ionalț se n elege orice entitate, deț

drept public sau privat, judecătorească, ad!inistrativă sau ob tească, care are n atribu iile sale co!peten a de a solu iona litigii civileș ț ț ț

orma administrativ-judiciară " activitatea cu!ulativă şi consecutivă a organelor ad!inistrative şi a instan elor de judecată desfăşurată n vederea apățdrepturilor ncălcate sau contestate şi a intereselor legiti!e. 5pecific este participarea unui ter n vederea solu:ionării litigiului. 8or!a ad!inistțudiciară presupune participarea ini ială a unui organ ad!inistrativ ce nu face parte din puterea judecătorească, dar este exponent al puterii executiveț

solu ionarea contesta iilor n do!eniul electoral. Confor! alin.$ ' art.(+ al Codului electoralț ț 222 alegătorii şi concuren ii electorali pot contestațac iunile@inac iunile şi 4otăr rile consiliilor şi birourilor electorale şi ac iunile@inac iunile concuren ilor electorali. Confor! aceluia i articolț ț ț ț ț ș 222 depunereaunei ase!enea cereri n instan a de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă n organul electoral ierar4ic superior organului al căruțcontestă. egea i!pune justi iabililor, care doresc a se apăra n instan a de judecată, contra ac iunilor sau inac iunilor ce in de do!eniul electoral, obț ț ț ț ț țparcurgerii unei proceduri prealabile de solu ionare a litigiului. 1n cazul n care persoana contestă ac iunile@inac iunile unui biroul electoral teritoț ț țur!ează să se adreseze n prealabil organului ierar4ic superior al acestuia, adică consiliului electoral n circu!scrip ia căreia activează şi doar ulterioțadresa o cerere n instan a de judecatățorma arbitrală " activitatea unui organ jurisdic ional neguverna!ental, nu!it arbitraj, desfăşurată n vederea apărării dreptului subiectiv civil ncălcț

contestat. 8or!a arbitrală este distinctă, at t din punct de vedere al statutului organului jurisdic ional i!plicat c t şi sub aspectul puterii juridice a țurisdic ional adoptat. ;xisten a arbitrajului, ca for!ă de apărare, este generată de tendin a pro!ovării căilor alternative de solu ionare a litigiilor ț ț ț ț

0atorită procedurii judiciare, adesea anevoioase, regle!entarea şi recunoa terea unor căi alternative de apărare este o solu ie eficientă n apărarea dreș țsubiective civile. >rbitrajul reprezintă activitatea desfăşurată de persoane de drept privat " arbitri, care datorită voin ei subiec ilor n litigiu, s nt !puț ț țcu exa!inarea şi solu ionarea litigiului. An aspect definitoriu " statutul persoanei !puternicite n vederea solu:ionării litigiului, aceasta din ur!ă fțpersoană de drept privat, care nu este exponent al puterii judecătore ti sau executive. >rbitrajul are trăsăturile unei for!e de apărare neguverna!enșcadrul căreia apărarea dreptului nu este o expresie a nfăptuirii justi:iei sau a exercitării func iilor jurisdic ionale de către organele ad!inistrativț ț 222 /răsătură specifică doar arbitrajului, ca o cale alternativă apărării judiciare, este puterea actului jurisdic ional prin care se solu ionează litigiul, nu!itț ț 4otăr re

arbitrală care reprezintă punctul final n solu ionarea litigiului de drept. 0e i instan a de judecată are anu!ite interferen e cu activitatea arbitrajuluț ș ț ț șaceasta nu poate rejudeca din nou litigiul şi nu poate !odifica solu ia arbitrajului n acest sens. 0in punct de vedere al puterii lucrului judecat, pețob ine 4otăr rea arbitrală, for!a arbitrală de apărare a drepturilor civile ob ine un statut independent n coraport cu instan a de judecată, constț ț țactivitate co!pletă sub aspectul solu:ionării litigiuluiorma neguvernamental-judiciară " activitatea consecutivă a unui organ neguverna!ental şi a instan ei de judecată, desfăşurată n vederea apăț

dreptului subiectiv civil ncălcat sau contestat presupune participarea unui organ jurisdic ional care este ter litigiului. /rganul jurisdic ional ț ț țexponent al puterii judecătore ti sau al celei executive, iar activitatea sa nu poartă a!prenta specifică organelor de drept public. Co!peten a orgș țurisdic ional neguverna!ental apare doar n cazurile expres prevăzute de lege şi se realizează n for!a prescrisă de aceasta. /rganul jurisdic ional terț ț țn cazul arbitrajului, este un subiect neguverna!ental, nsă, spre deosebire de arbitraj, activitatea acestuia se deosebe te at t prin for a actului jurisdicș ț țcare l adoptă, c t şi prin coraportul acestora cu instan ele de judecată. An ex. de activitate a organelor neguverna!entale jurisdic ionale este acț țCo!isiei de Conciliere, desfăşurată n vederea solu:ionării litigiilor colective de !uncă. Potrivit alin.$*' art.*+) Codul !uncii, solu ionarea litițcolective de !uncă are loc n cadrul procedurii de conciliere, ce constă n exa!inarea conflictului colectiv de !uncă n cadrul unei co!isii de concilReie ind din prevederile art.*+9 Codul !uncii, Co!isia de Conciliere reprezintă o entitate, for!atăș ad-4oc pentru solu ionarea unui litigiu colectiv dețuncă, for!ată prin decizia co!ună a angajatorului şi salaria ilor dintr-un nu!ăr egal de reprezentan i ai păr ilor conflictului. ;ste evidentă forț ț ț

neguverna!entală a constituirii şi func ionării Co!isiei de Conciliere, ca organ jurisdic ional creat pentru solu ionarea litigiilor colective.ț ț țConfor! art.*( Codul !uncii, n cazul n care păr:ile conflictului nu au ajuns la o n elegere sau nu s nt de acord cu decizia co!isiei, acestea seț

adresa cu aceea i cerere de solu ionare a conflictului colectiv n instan a de judecată. 0acă, după natura juridică şi !odul de func ionare a orgș ț ț ț


4/107

4urisdic ional, for!a neguverna!ental-judiciară are trăsături si!ilare cu for!a arbitrală, aceasta diferă esen ial de ulti!a, reie ind din puterea actuț ț șurisdic ional al Co!isiei de Conciliere şi posibilitatea adresării cu aceea i preten ie n instan a de judecată.ț ș ț ț>ctivitatea organului neguverna!ental nu este una independentă, si!ilar arbitrajului, dar una derivată, rezultată din necesitatea accederii părț

nstan a de judecată, iar puterea juridică a deciziei Co!isiei de Conciliere depinde de voin a păr ilor, care, n pofida existen ei acesteia, au dreptț ț ț țadreseze n vederea solu:ionării aceluia i litigiu n instan a de judecatăș țcalea amiabilă (autoapărarea) " activitatea de sine stătătoare a titularului dreptului ncălcat de a-şi apăra dreptul este nu!ită autoapărare. >utoapărareaprivită ca for!ă de apărare distinctă, ca !etodă de apărare şi ca !odalitate legală de săv r ire a unor fapte considerate ilicite n anu!ite circu!stan e.ș ț

Aut&ap!rarea s&cial! presupune activitatea de sine stătătoare a titularului de drept ndreptată spre apărare, nsă este distinctă din punct de vedegiti!ării ac iunilor acestuia.ț Se #isti"$ urm!t&arele tr!s!turi ese" iale ale aut&ap!r!rii s&ciale:ț

autoapărarea este ndreptată at t spre apărarea contra altor persoane cat şi contra for elor naturiițautoapărarea se bazează pe activitatea con tientă, ra ională a persoaneiș țautoapărarea este o cale alternativă, persoana av nd posibilitatea de a alege şi alte !odalită i de apărarețautoapărarea socială presupune existen a unui interval de ti!p dintre ncălcare şi apărare, ceea ce o deosebe te de autoapărarea instinctivă, care se !ț ș!ediat.;volu ia conceptului de autoapărare socială a dus la apari ia şi dezvoltarea unor păr i constitutive ale acesteia " n concepte juridice independenteț ț ț

autoapărarea drepturilor civile, extre!a necesitate, legiti!a apărare.Potrivit lit.f' alin.$ ' art. CC, autoapărarea este recunoscută ca una din !etodele de apărare. 1n cazul realizării unei for!e de apărare se poate de a

autoapărarea, ca !etodă de apărare. Confor! art. * CC, nu s nt ilicite ac iunile persoanei care ia, sustrage, distruge sau deteriorează un bun sauț țpersoana obligată dacă nu se poate ob ine asisten a organelor co!petente şi dacă, fără o interven ie i!ediată există pericolul ca realizarea dreptului săț ț ț!posibilă sau substan ial ngreuiată. 1n sensul art. * CC, autoapărarea apare ntr-un aspect !ai ngust, fiind restr nsă la legiti!area unor ac iuni recunoț țn general ca ilicite, dar per!ise n vederea apărării dreptului.1n anu!ite cazuri, activitatea de autoapărare ur!ează a fi privită ca o for!ă de exercitare a conduitei prestabilite de con inutul dreptul subiectiv cț

0e ex., n cazul n care, confor! art.*== CC, proprietarul terenului taie rădăcinile de arbori şi arbu ti care au pătruns de pe terenul vecin, acesta, deșsolu ionează a!iabil un conflict, dar ntreprinde de sine stătător anu!ite ac iuni ad!isibile, licite, prevăzute de legisla ie, care reies din con inutul dreț ț ț țsubiectiv civil, cu scopul de a nlătura ingerin ele aduse dreptului de proprietate.ț

>utoapărarea ur!ează a fi privită ca o for!ă de apărare n sens larg $calea amiabil!', n !ăsura n care ac iunile licite ale titularului s nt ndreptate sprețrestabilirea dreptului ncălcat şi solu ionarea unui litigiu concret.ț

C&"ceptul #e pr&ce#ur! civil! +i pr&ces civil6&rma pr&cesual! civil!8or!a de apărare judiciară a drepturilor civile este considerată funda!entală n apărarea drepturilor persoanelor şi !en inerea ordinii de drept. 8ț

udiciară presupune o activitate desfăşurată de instan ele de judecată, adesea identificată cu nfăptuirea justi:iei, detaliat regle!entată de nor!e procțasigur nd garan ii n aplicarea corectă a legii, n deter!inarea drepturilor şi obliga iilor.ț ț

222 8inalitatea şi centrul activită ii instan elor de judecată este 4otăr rea judecătorească, ca act ce asigură, de r nd cu legea, garan ii n vederea eț ț țdrepturilor civile. 5ubstan a activită ii judiciare şi c4iar finalitatea acesteia se !aterializează cu eviden ă n 4otăr rea pronun ată de instan ă.ț ț ț ț ț

>ctivitatea instan ei de judecată nu se ter!ină odată cu pronun area 4otăr rii judecătore ti, relevant fiind solu ionarea c4estiunilor ce in de coț ț ș ț țudiciar asupra actelor de dispozi ie a instan elor de judecată $ț ț căile de atac', executarea silită a actelor judecătore ti etc. Botăr rea judecătoreascășntotdeauna solu ionează litigii de drept, aceasta fiind adoptată, de ex., n vederea constatării unui fapt cu valoare juridică sau n vederea detețcapacită ii juridice a persoanei, cazuri n care nu se solu ionează litigii, dar se asigură apărarea intereselor legiti!e ale justi iabililor.ț ț ț

1n legătură cu activitatea instan elor de judecată şi realizarea for!ei de apărare judiciară ur!ează se distinge o serie de concepte distincte, carțcentrul aten iei instan ele de judecată, precu!ț ț nfăptuirea justi:iei, proces civil, procedură civilă, for!ă procesuală civilă.3",!ptuirea 'usti7ieiConceptul de nfăptuire a justi:iei ntruc4ipează activitatea instan elor de judecată n sensul cel !ai larg al acesteia. Confor! art. & al Constitu iei, jț ț ț

se nfăptuie te n nu!ele legii nu!ai de instan ele judecătore ti. 1nfăptuirea justi:iei, n sens civil, nu trebuie interpretată n sens ngust, ca fiinș ț șsolu ionarea litigiilor de drept.ț 3",!ptuirea 'usti7iei este realizarea prerogativelor puterii judecătore ti n stat, care, n do!eniul drepturilor civile, includ#șexa!inarea şi solu ionarea litigiilor de dreptțapărarea drepturilor şi intereselor legiti!e, protejarea cărora nu ine de solu ionarea unui litigiu de drept $ n cadrul procedurilor necontencioase'ț țcontrolul judecătoresc asupra actelor jurisdic ionale ale altor organe jurisdic ionale dec t cele judiciareț țcontrolul judecătoresc asupra procedurilor de executare silită.

usti ia se!nifică nu nu!ai sarcina de a judeca pricinile civile, dar for!ează şi un ansa!blu de instan e judecătore ti n ntregul său, prin !ijlocirea cărț ț șse exercită func ia judiciară n ansa!blu şi se realizează un senti!ent de ec4itate. 8unc ia $sarcina' judecătorului " de a pronun a dreptatea $ț ț ț jurisdic ioț ' ncondi iile de independen ă i i!par ialitate. a exa!inarea pricinilor judecătorul trebuie să c ntărească drepturile şi interesele fiecărei păr i, fără sț ț ș ț ț țsea!a de considera iuni străine procesului. Botăr rea judecătorească fără executare silită ar ră! ne o opinie a judecătorului, deci ideea de justi:ie țrealiza pe deplin.

Pr&cesul civil +i pr&ce#ura civil!>ceste două no iuni s nt distincte una de alta şi aplicabile exclusiv pentru a descrie o activitate a instan elor de judecată, fără a include şi altț ț

urisdic ionale.țPrinpr&ces civil se n elege un cu!ul de ac iuni procesuale, desfă urate de către participan ii la proces şi instan ele de judecată n legătură cu exa!iț ț ș ț ț

şi solu ionarea litigiilor civile.țPr&ce#ura civil! reprezintă o !odalitate de organizare şi ordonare a activită:i instan elor de judecată n cadrul nfăptuirii justi:iei civile prin interț

nor!elor procesuale.6&rma pr&cesual civil! 8,&rma 'u#iciar!/6&rma pr&cesual civil! 8,&rma 'u#iciar!/ define te !odul specific de ac ionare a instan ei de judecată şi a altor subiec i procesuali, regle!entat printrș ț ț ț

siste! unic de nor!e procesuale, realizat n cadrul desfă urării unui proces civil, n vederea apărării drepturilor, libertă ilor şi intereselor legiti!e.ș ț8or!a judiciară are un rol i!inent n apărarea drepturilor, libertă ilor şi intereselor legiti!e ale persoanelor fizice, organiza iilor şi asocia iiloț ț ț

autorită ilor publice, a intereselor statului şi societă ii. 8or!a procesual civilă dezvăluie valoarea şi i!portan a dreptului procesual civil, particulariț ț ț țcalită ile obiective ale acestuia, principiile dreptului procesual civil şi func ionarea lor etc. 8or!a procesual civilă trebuie privită ca !odalitate de reaț ț

drepturilor cu caracter !aterial şi procesual, ca !od de apărare a drepturilor, libertă ilor şi intereselor legiti!e care constituie obiecte de apărare judiciaț222 Particularită ile distincte ale for!ei procesual civile for!ează un siste! de exigen e $reguli' care s nt prescrise de nor!ele dreptului procesual civț țprivire la for!a judiciară de apărare. Raporturile procesual civile care apar la nfăptuirea justi:iei n cauzele civile concrete pot fi realizate nu!ai n oşi li!itele prescrise de dispozi iile nor!elor de drept procesual civil. Pentru a-şi realiza drepturile şi obliga iunile procedurale, fiecare subiect al rapț țprocesual civil trebuie să exercite " ntr-o anu!ită ordine, n anu!ite li!ite şi ntr-o anu!e consecutivitate " un ir de ac iuni şi acte prescrise de leș țprocesual civilă.

3" #&ctri"a #reptului pr&cesual civil se evi#e" ia4! urm!t&arele tr!s!turi ese" iale ale ,&rmei pr&cesual civile:ț ț


5/107

5procedura de exa!inare şi solu ionare a pricinilor civile n judecată este regle!entată de ra!ura autono!ă de drept, nu!ităț drept procesual civil, prinnter!ediul nor!elor juridice speciale, nu!ite nor!e procesuale $caracterul procesual al nor!elor juridice şi pozi ia autono!ă a acestora n raport ț

nor!ele !ateriale'ntreaga procedură de exa!inare şi solu ionare a pricinilor civile se realizează de organe specializate, nu!iteț instan e de judecatăț $exclusivitatea nfăptuiriiusti:iei civile'

pentru toate litigiile civile se aplică aceea i for!ă procesual civilă, n cadrul aceluia i siste! de instan e de judecată $ș ș ț universalitatea for!ei procesuale'ntreaga procedură este realizată ntr-o ordine strict prestabilită $i!perativitatea procedurii'.

Tr!s!turile suplime"tare ale ,&rmei pr&cesual civile s-"t:realizarea for!ei procesuale presupune garantarea dreptului persoanelor interesate n solu ionarea pricinii de a participa la dezbaterea pricinii şi dețdrepturile şi interesele lor n baza principiului egalită ii n fa a legii şi a justi:iei, n te!eiul principiului contradictorialită ii şi egalită ii păr ilor n drț ț ț ț țprocedurale4otăr rea judecătorească trebuie să fie bazată pe fapte stabilite şi dovedite n edin a de judecată, prin probe pertinente şi ad!isibile.ș ț

6elurile pr&ce#urii civileN& iu"ea +i clasi,icarea ,eluril&r #e pr&ce#ur! civil!ț 6atura !aterial-juridică diferită a !ultitudinii de cauze civile pe care le exa!inează instan ele judecătore ti n procedura civilă influen ează aplicț ș ț

adesea specifică, a unor nor!e şi institu ii ale dreptului procesual civil, fapt care reiese din existen a unorț ț particularit! iț ce in de#țobiectul apărării judiciareco!ponen a participan ilor la procesț țijloacele şi !odalită ile de apărare ale drepturilor, libertă ilor şi intereselor legiti!eț ț

obiectul şi sarcina proba iunii etc.ț 6o iuneaț ,el #e pr&ce#ur! civil! presupune aplicarea criteriului !aterial-juridic ce reiese din obiectul procesului, adică ase!ănarea după nat

raporturilor !aterial juridice, care condi ionează exa!inarea şi solu ionarea cauzelor civile.ț ț0in punct de vedere istoric, pri!a " şi universală după natura sa juridică " a apărut procedura n ac iuni civileț , ca for!ă de realizare a procesului civil n

dreptul ro!an, care este considerat şi izvorul procedurii speciale. Cel !ai nou fel de procedură este considerată procedura ce rezultă din pricinile jpublice, care a fost preluată n for!a curentă din siste!ul de drept anglo-saxon, dreptului continental clasic fiindu-i specific siste!ul francez de contad!inistrativ, n care nu participă instan ele de judecată.ț

0in concep ia !aterial-juridică, prinț ,el #e pr&ce#ur! civil! se n elege !odul de intentare, exa!inare şi solu ionare a cauzelor civile, deter!inat deț țcategoria şi specificul dreptului sau interesului legiti! ce ur!ează a fi protejat.

Le$iuit&rul R* a stabilit -" "&ul CPC urm!t&arele ,eluri #e pr&ce#uri civile:Procedura contencioasă, nu!ită şi procedură n ac iune civilățProcedura contenciosului ad!inistrativProcedura specialăProcedura n ordonan ă $procedura si!plificată'țProcedura de declarare a insolvabilită iițProcedura de recunoa tere a 4otăr rilor judecătore ti şi arbitrate străineș șProcedura n pricinile de contestare a 4otăr rilor arbitrateProcedura n pricinile de eliberare a titlului de executare silită a 4otăr rilor arbitrate.

1n doctrina juridică felurile de procedură se clasifică npr&ce#uri c&"te"ci&ase $litigioase' şi"ec&"te"ci&ase $nelitigioase'. Procedurile contencioase$procedura n ac iuni civile şi procedura contenciosului ad!inistrativ' şi cele necontencioase $procedura specială şi procedura n ordonan ă' foț țpr&ce#urile civile clasice, iar procedurile ce in de recunoa terea 4otăr rilor judecătore ti şi arbitrate străine, contestarea 4otăr rilor arbitrale, elibț ș șitlurilor de executare silită pentru 4otăr rile arbitrale for!ează categoriapr&ce#uril&r civile #e c&"tr&l.Tr!s!turile #e,i"it&rii ale pr&ce#uril&r c&"te"ci&ase reies din calitatea subiec ilor şi existen a obiectului dat spre solu ionare instan ei de judecată ț ț ț ț ș

ur!ătoarele#procedurile contencioase presupun existen a obligatorie a două păr i, subiec i ai unui raport !aterial litigios, ce ur!ăresc interese contrareț ț țexisten a litigiului de drept " i!posibilitatea exercitări fire ti a unui drept deter!ină necesitatea aplicării !ijloacelor de apărare a drepturilor şi interț șpersoanelor.

Tr!s!turile #e,i"it&rii ale pr&ce#uril&r "ec&"te"ci&ase s-"t:ipsesc păr:ile cu interese contrare şi litigiul de drept, procedurile fiind ndreptate spre confir!area pe cale judiciară a existen ei unui fapt juridic, a pț ț

unui interes legiti! sau spre apărarea drepturilor şi intereselor creditorului n cazul existen ei unor probe scrise incontestabile n ce prive te preten iilț ș țPr&ce#ura -" ac iu"ea civil!țProcedura n ac iunea civilă are caț &biect al activită ii judiciare litigii de drept care rezultă din raporturi juridice civile, fa!iliale, de !uncă, locatț

funciare, ecologice şi din alte raporturi juridice, n care păr:ile n litigiu s nt pe pozi ie de egalitate, iar ca !odalitate de apărare a drepturilor ncălțcontestate este ac iunea civilă. 7!portan a procedurii n ac iunea civilă constă nu nu!ai n indici cantitativi ai pricinilor pe care le exa!inează instț ț ț țudecătore ti, dar şi n faptul că regle!entările ce privesc ac iunea civilă con in nor!e generale pentru exa!inarea pricinilor n celelalte feluri de proș ț ț

civile. Procedura n ac iunea civilă este procedură contencioasă.ț Pri" c&" i"utul l&r liti$iile e)ami"ate -" ca#rul pr&ce#urii #ate p&t ,i variate mai ațcele ce i" #e:țrealizarea drepturilor şi exercitarea obliga iilorțprezen a sau lipsa raportului !aterial-juridic ntre păr:ile n litigiuțodificarea sau ncetarea raportului !aterial-juridic ntre păr i etc.ț1n toate cazurile&biectul liti$iului l constituie dreptul subiectiv al unei persoane şi obliga ia corelativă a alteia, care decurg dintr-un raport !atț

itigios. itigiul cu privire la un drept subiectiv ine de ncălcarea sau contestarea unui drept. C4iar dacă ncălcarea nu a avut loc, iar persoana doar țdreptul i-D fost ncălcat, litigiul de ase!enea se produce.

egea procesual civilă $art.+ CPC', declar nd accesul liber la justi:ie pentru a apăra drepturile ncălcate sau contestate are n vedere situa ia n cțpăr i există dezacorduri n privin a drepturilor şi obliga iilor care rezultă din raportul !aterial litigios, c t şi situa ia n care partea obligată n raportul ț ț ț țuridic nu contestă vădit preten iile naintate către ea, dar se esc4ivează de la exercitarea obliga iilor sale legale, precu! şi starea c nd, pentru realizaț ț

drept, este neclară e!iterea 4otăr rii judecătore ti.șPr&ce#ura c&"te"ci&sului a#mi"istrativ1n ordinea procedurii civile se exa!inează ac iunile n pricinile contenciosului ad!inistrativ care rezultă din raporturile juridico-publice. Prin noț ț

c&"te"ci&s a#mi"istrativ se n elege un siste! de nor!e juridice confor! cărora se exa!inează şi solu ionează litigiile de drept ntre persoană şi stț ț$autorită ile publice şi subdiviziunile autorită ilor publice, func ionarii acestora' cu privire la legalitatea unui act ad!inistrativ $nor!ativ sau individuț ț țezează un drept recunoscut de lege al unei persoane $organiza ii' sau nesolu ionarea n ter!en legal al unei cereri referitor la un drept recunoscut de ț ț


6/107

6Caracterul autoritar al raporturilor juridico-publice condi ionează uneleț particularit! i pr&cesualeț n exa!inarea şi solu ionarea pricinilor ce decurg dinț

aceste raporturi, n care păr:ile aflate n litigiu nu s nt n pozi ii de egalitate. ;xa!inarea pricinilor ce relevă din raporturi juridico-publice se redțcontrolul judecătoresc al ac iunilor şi actelor subiec ilor autoritari n persoana autorită ii publice a puterii sau func ionarului public. 1n cadrul cț ț ț țegalită ii ac iunilor şi actelor autorită ilor publice şi ale persoanelor oficiale ale acestora, instan a de judecată aplică nor!ele de drept constitț ț ț ț ț

electoral, ad!inistrativ, financiar şi ale altor ra!uri de drept.Pricinile n contenciosul ad!inistrativ con in litigii de drept, ca şi pricinile n ac iunea civilă, nsă natura juridică ale acestor litigii se deosebe te dț ț ș

ac iunea civilă. itigiile n contenciosul ad!inistrativ apar n sferaț rela iilor publiceț $ad!inistrative', cărora le este caracteristică pozi ia de subordonare țcaracterul autoritar, ceea ce condi ionează separarea acestor litigii ntr-o procedură judiciară aparte.ț

1n confor!itate cu art.%)) CPC, orice persoană, care se consideră vătă!ată ntr-un drept recunoscut de lege de către o autoritate publică printrad!inistrativ sau prin nesolu ionarea n ter!en legal a unei cereri, se poate adresa instan ei judecătore ti co!petente pentru anularea actului, repuneț ț șdrepturi şi repararea prejudiciului. 0e aceea, procedura contenciosului ad!inistrativ se atribuie la categoria procedurilor civile contencioase.

Pr&ce#ura special!>părarea drepturilor, libertă ilor şi intereselor legiti!e ale cetă enilor şi organiza iilor, c nd acestea s nt ncălcate sau contestate, se exercită pț ț ț

udiciară, prin intentarea ac iunii civile şi a contenciosului ad!inistrativ. Pentru solu ionarea litigiilor de drept civil şi litigiilor de contencios ad!inisț țaplică procedura n ac iunea civilăț şi procedura n ac iunea contenciosului ad!inistrativț .

>deseori apare necesitatea de a confir!a pe cale judiciară prezen a sau absen a anu!itor fapte juridice $stări, circu!stan e, situa ii etc.' de care deț ț ț țapari ia, !odificarea ori stingerea drepturilor personale sau patri!oniale ale persoanelor, c nd de la instan a de judecată nu se cere solu ionarea litigț ț țdrept. Pentru aceste situa ii n legisla ia procesuală civilă a RM este legiferatăț ț procedura specială.

3" c&",&rmitate cu art(09 CPC i"sta" ele 'u#ec!t&re ti e)ami"ea4! -" pr&ce#ura special! prici"ile cu privire la:ț șconstatarea faptelor care au valoare juridicăncuviin area adop ieiț țdeclararea capacită ii depline de exerci iu a !inorului $ț ț e!anciparea'declararea persoanei dispărute fără ur!ă sau decedatăi!itarea n capacitatea de exerci iu sau declararea incapacită iiț țncuviin area spitalizării for ate şi trata!entului for atț ț țncuviin area exa!enului psi4iatric sau spitalizării n sta ionarul de psi4iatrieț țaplicarea !ăsurilor de protec ie n cazurile de violen ă n fa!ilieț țrestabilirea n drepturile ce izvorăsc din titlurile de valoare la purtător şi din titlurile de valoare la ordin pierdute $procedura de c4e!are'declararea fără stăp n a unui bun !obil şi declararea dreptului de proprietate !unicipală asupra unui bun i!obil fără stăp nconstatarea inexactită ii nscrisurilor n registrele de stare civilățrecunoa terea procedurii judiciare pierdute $ș procedura de reconstituire'.

7nstan elor judecătore ti le pot fi atribuite prin lege spre exa!inare n procedura specială şi alte categorii de pricini.ț șCu toate că pricinile care se exa!inează n ordinea procedurii speciale se deosebesc una de alta după natura lor juridică şi după procedura de exa

ele s nt incluse n procedura specială confor!criteriului lipsei liti$iului #e #rept +i a cel&r #&u! p!r i -" pr&cesț . 1n confor!itate cu alin.$*' art.%= CPC,dacă la depunerea cererii sau la exa!inarea pricinii n procedură specială se constată un litigiu de drept ce ine de co!peten a instan elor judecăț ț ț șnstan a scoate cererea de pe rol printr-o nc4eiere şi explică peti ionarului şi persoanelor interesate dreptul lor de a solu iona litigiul n ordinea proț ț ț

ac iunea civilă la instan a de judecată co!petentă.ț ț 222 Procedura specială este procedura inco!patibilă cu solu ionarea litigiului de dreptț . 5ubiectul care

ntentează procedura specială se nu!e teș peti i&"arț . >cesta nu are un oponent procesual, nsă n procedura specială pot participa persoane interesate decare nu se afir!ă că s nt pe pozi ii de contradictorialitate cu peti ionarul.ț ț0eoarece n procedura specială instan a de judecată nu solu ionează litigii de drept, principiul contradictorialită ii se !anifestă ntr-o !ăsură redusăț ț ț

aplică nor!ele cu privire la tranzac ia judiciară, recunoa terea ac iunii, asigurarea ac iunii, etc. 0ar la judecarea pricinilor de procedură specială nu seț ș ț țcazuri de apari ie a opiniilor controversate ntre persoanele interesate i peti ionar cu privire la faptul juridic $stare, circu!stan e', care se cer a fi coț ș ț țde instan a de judecată, deoarece nu ntotdeauna la constatarea faptului $stării, circu!stan ei' acestea s nt vădite. Pozi ia controversată a persț ț țnteresate n procedură specială se nu!e teș c&",lict #e ,apt, care nu trebuie să se transfor!e n litigiu de drept.Botăr rile judecătore ti e!ise n pricinile de procedură specială s nt te!ei pentru ob inerea de la organele statale co!petente a anu!itor acte care confș ț

fapte sau stări juridice concrete fixate n 4otăr rea judecătorească. 0oar actul eliberat de organul statal co!petent n baza 4otăr rii judecătore ti coșoficial drepturile şi interesele legale ale persoanei $organiza iei' respective. /ficializarea faptelor şi stărilor judiciare stabilite n baza 4otăr rii județ șnu trebuie identificată cu procedura de executare a 4otăr rilor judecătore ti care se naintează organelor de executare silită.ș

Pr&ce#ura -" &r#&"a" ! 8pr&ce#ura simpli,icat!/țPricinile civile care se exa!inează confor! procedurii civile se caracterizează prin varietatea lor, circu!stan:ele pricinii, co!plexitatea proba iț

co!ponen a participan ilor la proces, contestabilitatea sau incontestabilitatea preten iilor naintate n judecată, procedura de exa!inare a pricinii etc.ț ț ț

1n RM una din for!ele si!plificate de exa!inare a pricinilor civile este procedura n ordonan ă $procedură si!plificată'. Confor! alin.$ ' art.*&& Cț&r#&"a" a 'u#ec!t&reasc!ț este o dispozi ie dată unipersonal de judecător, n baza !aterialelor prezentate de creditor, privind ncasarea de su!e băne tț șrevendicarea de bunuri de la debitor n preten iile specificate n art.*&+ CPC.ț Pr&ce#ura -" &r#&"a" !ț prezintă o varietate a procedurii civile, n careudecătorul, fără desfă urarea edin ei de judecată, e!ite ordonan ă n baza cererii creditorului, de ncasare a unei su!e băne ti sau revendicare de buș ș ț ț șa debitor.P&trivit art(15; CPC &r#&"a" a 'u#ec!t&reasc! se emite -" ca4ul -" care prete" ia:ț ț

derivă dintr-un act juridic autentificat notarialrezultă dintr-un act juridic nc4eiat printr-un nscris si!plu, iar legea nu dispune astfeleste nte!eiat pe protestul ca!biei n neac4itarea, neacceptarea sau nedatarea acceptului, autentificat notarialine de ncasarea pensiei de ntre inere a copilului !inor care nu necesită stabilirea paternită ii, constatarea paternită ii $!aternită ii' sau atragerea n p ț ț ț țunor alte persoane interesateur!ăre te perceperea salariului sau unor altor drepturi calculate, dar neplătite salariatuluișeste naintată de organul de poli ie, de organul fiscal sau de executorul judecătoresc privind ncasarea c4eltuielilor aferente căutării p r tului sau dețori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor n te!eiul unei 4otăr ri judecătore ti, precu! şi a c4eltuielilor de păstrare a bunurilor sec4estrate de la șşi a bunurilor debitorului evacuat din locuin ăț

rezultă din procurarea n credit sau acordarea n leasing a unor bunurirezultă din nerestituirea căr ilor !pru!utate de la bibliotecățdecurge din neonorarea de către agentul econo!ic a datoriei fa ă de 8ondul 5ocialțrezultă din restan ele de i!pozit sau din asigurarea socială de statțur!ăre te exercitarea dreptului de gajșrezultă din neac4itarea de către persoanele fizice şi juridice a pri!ilor de asigurare obligatorie de asisten ă !edicalățrezultă din prevederile alin.$&' art.99 din Codul de executarerezultă din facturi care au scaden a la data depunerii lor.ț


7/107

7222 Procedura n ordonan ă nu poate fi nu!ită procedură judiciară, deoarece se realizează n afara for!ei procesuale civile cu respectarea anu!itei oț

stabilite de lege $proceduri'.222 /rdonan a judecătorească poate fi eliberatăț "umai n cazul n care creditorul s-a adresat n judecată cu o cerere de eliberareordonan ei, fără a depune cererea de c4e!are n judecată. >ctul final prin care instan a de judecată solu ionează cererea de eliberare a ordonanț ț ț țordonan a judecătoreascăț . >t t 4otăr rea judecătorească c t şi ordonan a judecătorească sting litigiul dintre păr i şi at t una c t şi alta pot fi supuse exeț ț222 /rdonan a se deosebe te de 4otăr re prin con inut şi putere legală $nu are putere de lucru judecat'ț ș ț . 0acă 4otăr rea se e!ite după dezbaterea pricinii nfond n edin a de judecată, n ur!a constatării circu!stan elor reale ale pricinii, n ur!a cercetării probelor după ce participan ii la proces şi-au eș ț ț țopiniile asupra pricinii etc., atunci ordonan a judecătorească se eliberează de judecător unipersonal, după ce acesta a luat cuno tin ă de nscrisurile pț ș țde creditor.

Pr&ce#ura #e #eclarare a i"s&lvabilit! iițPr&ce#ura #e #eclarare a i"s&lvabilit! iiț reprezintă o procedură aparte, necontencioasă, desfăşurată confor! nor!elor CPC, cu co!pletările şi excep iț

actelor nor!ative din do!eniul regle!entării insolvabilită ii n vederea satisfacerii colective a crean elor creditorilor din contul patri!oniului debitoț ț

prin aplicarea fa ă de acesta a procedurii planului sau prin lic4idarea patri!oniului lui şi distribuirea produsului ob inut.ț ț1n cadrul procedurii de declarare a insolvabilită ii nu există litigiu de drept, astfel lipse te faptul naintării unei preten ii de către o parte şi cț ș țacesteia de către cealaltă.222 0eclan area procedurii de declarare a insolvabilită ii presupune existen a unui te!ei general sau special, adică incapacitatș ț țplată sau supra ndatorarea debitorului, iar scopul declan ării este protec ia creditorului care are crean e fa ă de debitor ș ț ț ț . Pornirea procedurii poate fi realizatăat t de debitor c t şi de creditor şi nu se!nifică exa!inarea existen ei sau inexisten ei crean elor sau cuantu!ului acestora, ci satisfacerea ec4itabț ț țcrean elor incontestabile validate n cadrul desfă urării procesului.ț ș

Condi ia existen ei obligatorii a unei 4otăr ri irevocabile n privin a crean ei naintate la !o!entul depunerii cererii introductive dovede te ncă ț ț ț ț șcaracterul necontencios al procedurii date. Procedura de insolvabilitate este o procedură specifică, preponderent necontencioasă, lipsa litigiului de do trăsătură definitorie pentru aceasta. Confor! alin.$%' art.+ al egii insolvabilită ii, dacă partea invocă existen a unui litigiu de drept referitor ț țdebitoare, instan a va judeca această cauză ntr-un proces separat n procedură contencioasă. egiuitorul a creat prezu! ia confor! căreia nsu i desfăț ț ș șprocedurii de insolvabilitate are loc ntr-o procedură necontencioasă.

Calificarea unei proceduri civile drept procedură de control rezultă din sarcinile acesteia. 5e consideră dreptpr&ce#ur! #e c&"tr&l orice procedură care nuare ca sarcină ini ială solu ionarea unui litigiu de drept sau de fapt. Procedurile de control ndeplinesc anu!ite sarcini supli!entare ce apar dț țsolu ionare propriu-zisă a litigiilor n instan a de judecată sau cea arbitrală, de ex. c4estiuni ce in de executarea silită sau recunoa terea 4ț ț ț ș

udecătore ti străine, cazuri n care instan a nu exa!inează un litigiu n fond.ș ț6a4ele pr&cesului civiludecarea pricinilor civile de către instan a de judecată se nfăptuie te prin divizarea ntregii activită:i procesuale a instan ei de judecată şi a particț ș ț ț

a proces n anu!ite faze $stadii', iar fiecare fază, la r ndul ei, se !parte n etape. Ra iunea divizării procesului civil n păr i co!ponente rezultă din fapț țdesfă urarea procesului civil, n pricina concretă, are loc prin exercitarea unor acte procesuale ntr-o succesiune şi ordine expres stabilită de ș țprocesuală civilă.

6a4a pr&cesului civil se deter!ină drept o etapă strictă n desfă urarea procesului n pricina concretă, prezent nd un ansa!blu de acte procesșndeplinite succesiv, ndreptate pentru solu ionarea unei sarcini procesuale de sine stătătoare şi speciale.ț Tr!s!turile #isti"cte ale ,a4ei pr&cesului civil:reprezintă o totalitate de acte şi ac iuni procesuale ce for!ează un subsiste! distinct şi o!ogen n sinețs nt ndreptate spre un scop separat, de realizarea căruia depinde ndeplinirea sarcinilor ntregului proces civiln !ajoritatea cazurilor, nceputul şi finalul fazei este !arcat printr-un docu!ent procedural distinct, specific n raport cu alte faze.3" ,u"c ie #e sc&purile care s-"t puse -" ,a a e)ami"!rii prici"ii civile +i #e &biectivele -"ai"tate se #isti"$ 9 ,a4e ale pr&ce#urii civile:ț ț

pornirea procesului

pregătirea pricinii pentru dezbaterile judiciaredezbaterea pricinii n fond n pri!a instan ățprocedura n apelprocedura n instan a de recursțrevizuirea 4otăr rilor, nc4eierilor şi deciziilor irevocabileprocedura de executare.

5 nt autori care divizează procedura civilă nu n faze, dar n cicluri de aplicabilitate a nor!elor de drept procesual civil, care se finisează cu pronțunui act de aplicare a nor!elor de drept procesual civil, fără a avea o succedare strictă. a categoria ciclurilor nor!elor de drept procesual civil se raprocedura n pri!a instan ă, procedura n instan a a doua, reexa!inarea pricinii n recurs, revizuirea 4otăr rilor, procedura de executare. 8iecare din ț țcuprinde, la r ndul său, trei faze " intentarea procesului, pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare, exa!inarea pricinii n fond.

C&",&rm CPC R* se #isti"$ urm!t&arele ,a4e ale pr&ce#urii civile:ntentarea pricinii n instan a de fondț

pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciaredezbaterile judiciareexa!inarea cauzelor n instan a de apel $judecarea n apel'țexa!inarea recursului !potriva deciziilor instan elor de apel $judecarea n recurs'țexa!inarea revizuirii 4otăr rilor, nc4eierilor şi deciziilor irevocabile $judecarea n revizuire'executarea 4otăr rilor judecătore ti.ș

;xecutarea, inclusiv silită, a 4otăr rilor judecătore ti este recunoscută n calitate de fază distinctă a procedurii civile reie ind din practica C;ș șconfor!itate cu care, fără asigurarea unei executări a 4otăr rii judecătore ti, desfă urarea unui proces civil n vederea solu:ionării litigiului este inefiș șncalcă dreptul la un proces ec4itabil.Parcurgerea tuturor fazelor şi etapelor nu este necesară pentru exa!inarea unei pricini civile.Pr&cesul civil c&"st! #i": faze obligatorii şi faze facultative.6a4! &bli$at&rie a pr&cesului civil este faza pe care inevitabil o parcurge orice pricină civilă n cadrul desfă urării procesului, indiferent de solicș

participan ilor la proces.ț 6a4e &bli$at&rii ale pr&cesului civil s-"t:ntentarea procesului civil $art. ((- )* CPC'pregătirea pricinii pentru dezbaterile judiciare $art. =*- 9 CPC'dezbaterile judiciare $art. 9%-%*) CPC'executarea benevolă a 4otăr rii judecătore ti $alin.$*' art.( Cod de executare'.ș

6a4! ,acultativ! a pr&cesului civil este faza pe care o poate parcurge exa!inarea unei pricini, exclusiv n func ie de voin a participan ilor la proces.ț ț ț3" calitate #e ,a4e ,acultative ale pr&cesului civil s-"t recu"&scute:

udecarea n apel $art.*+)-*9( CPC'udecarea n recurs $art.&%9-&&+ CPC'udecarea n revizuire $art.&&(-&+* CPC'

executarea silită a 4otăr rilor judecătore ti $art. - (& Codul de executare'.ș


8/107

8Pentru declan area oricăreia dintre fazele facultative ale procesului civil este necesară solicitarea $cererea' n ordinea prevăzută de lege a pș

nteresate, aceasta fiind o veritabilă !anifestare practică a principiului disponibilită ii. 1n lipsa cererii exprese, faza facultativă nu se declan eazăț șdesfă oară.ș

N& iu"ea #reptului pr&cesual civil( Obiectul meta i sistemul #reptului pr&cesual civilț șN& iu"ea #reptului pr&cesual civilțConfor! art. CPC, #reptul pr&cesual civil este acea ra!ură de drept distinctă, autono!ă, ce cuprinde totalitatea nor!elor procesuale care regle!enteaz

rela iile sociale ce apar ntre instan a de judecată şi al i subiec i procesuali n legătură cu exa!inarea şi solu ionarea cauzelor civile date n co!pț ț ț ț ț țnstan elor de judecată, c t şi n legătură cu executarea 4otăr rilor judecătore ti.ț șObiectul #reptului pr&cesual civilPrin&biect al pr&cesului civil se n elege raportul !aterial-litigios supus judecării sau raportul !aterial-litigios n legătură cu care a fost intentată o cț

civilă.Confor! art. CPC, legisla ia procedurală civilă regle!entează raporturile procesuale civile ce apar la nfăptuirea justi:iei de către instan ele judecăț ț șn cadrul exa!inării şi solu:ionării pricinilor n ac iunea civilă, precu! şi altor pricini date n co!peten a lor de CPC şi alte legi.ț ț Obiect al #reptuluipr&cesual civileste totalitatea rela iilor sociale ce apar ntre instan ele de judecată şi al i subiec i de drept n legătură cu exa!inarea şi solu ionarea caț ț ț ț țcivile concrete. Raporturile procesual civile nu se li!itează doar la raporturile care apar ntre instan a de judecată şi păr:ile raportului juridic !aterțntră n conflict, dar ele includ şi raporturile ce pot apărea ntre instan a de judecată şi persoanele ter e raportului !aterial-litigios care pot fi afectț ț

4otăr rea judecătorească sau s nt interesa i ntr-o anu!ită solu ie a instan ei de judecată $intervenien ii, procurorul, autorită ile publice etc.', c t şi rapț ț ț ț țcare apar n legătură cu participarea la proces a persoanelor ter e, care contribuie la nfăptuirea justi:iei $!artori, exper i, interpre i etc.'.ț ț ț

*eta #reptului pr&cesual civilMetoda dreptului procesual civil stabile te n ce !od instan a de judecată, participan ii la proces şi al i subiec i procesuali realizează dreptș ț ț ț ț

ndeplinesc obliga iunile procesuale. Prinț meta #reptului pr&cesual civil se n eleg acele procedee, !odalită i şi !ijloace procedurale care au inciden ăț ț țasupra apari iei, desfă urării şi stingerii raporturilor procesuale care se exercită n cadrul exa!inării şi solu:ionării cauzelor civile de către inț ș țudecătore ti, reflect nd particularită ile procedurii civile ca ra!ură autono!ă de drept. 7!portan a !etodei dreptului procesual civil constă n aceea căș ț ț

regle!entările juridice se asigură o anu!ită conduită a subiec ilor raporturilor regle!entate.ț

Metoda dreptului procedural civil ntrune te n sine ele!ente i!perativ-dispozitive, deoarece une te co!ponenteș ș i!perative $cu caracter autoritar,!perios, poruncitor', precu! şi ele!ente cu caracter dispozitiv $de dispozi ie a drepturilor !ateriale şi procedurale', iarț meta #reptului pr&cesual civilse percepe ca un ansa!blu de procedee, !odalită i şi !ijloace juridice prin care nor!ele de drept procesual civil influen ează asupra raporturilor proceț țcivile n cadrul exa!inării şi solu:ionării pricinilor civile şi altor pricini date n co!peten a instan elor judecătore ti.ț ț ș

Confor! art.& CPC,sarci"ile pr&ce#urii civile constau n judecarea justă, n ter!en rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor ncălcate sau contesta libertă ilor şi a intereselor legiti!e ale persoanelor fizice şi juridice şi ale asocia iilor lor, ale autorită ilor publice şi ale altor persoane care s nt subț ț țraporturilor juridice civile, fa!iliale, de !uncă, ale altor raporturi juridice, precu! şi n apărarea intereselor statului şi ale societă ii, n consolțegalită ii şi ordinii de drept n prevenirea cazurilor de ncălcare a legii.ț*eta #reptului pr&cesual civil este u"a #isp&4itivcest fapt se !anifestă ncep nd cu realizarea dreptului justi iabililor ț ț țalege să se adreseze sau nu n instan a de judecată pentru pornirea unui proces civil, c t şi pe parcurs. 1n legătură cu realizarea drepturilor prțalegerea !ijloacelor de apărare, exercitarea căilor de atac etc. Realizarea propriu-zisă a drepturilor procesuale poartă un caracter i!perativ, deconduita at t a instan ei de judecată c t şi a participan ilor este expres regle!entată de lege.ț ț

Sistemul #reptului pr&cesual civilPrinsistemul #reptului pr&cesual civil se n eleg nor!ele şi institu iile juridice care regle!entează actele procesuale şi rela iile juridice realizateț ț ț

participarea instan elor de judecată şi a altor subiec i de drept, n legătură cu exa!inarea şi solu ionarea cauzelor civile.ț ț țSistemul #reptului pr&cesual civil este #ivi4at -" #&u! c&mpartime"te #isti"cte# partea generală şi partea specială.Partea $e"eral! reprezintă nor!ele şi institu iile de drept aplicabile tuturor tipurilor de cauze civile şi categoriilor de proceduri civile. >ceasta inț

sarcinile şi principiile procedurii civile, izvoarele dreptului procesual civil, for!area co!pletelor de judecată, co!peten a instan elor de judț țparticipan ii la proces, reprezentarea judiciară, proba iunea, c4eltuielile de judecată, sanc iunile procesuale, ter!enele de procedură, co!unicarea acț ț țprocedură.

Partea special! cu!ulează totalitatea nor!elor şi institu iilor juridice ce regle!entează fie anu!ite faze ale procesului civil $pregătirea pricinii pețudecată, dezbaterile judiciare, exa!inarea n apel, recurs etc.', fie !odalitatea de solu ionare a anu!itor feluri de proceduri civile $procedura speț

procedura contenciosului ad!inistrativ, procedura n ordonan ă etc.', c t şi !odul de desfă urare a anu!itor proceduri civile de control, precu! proceț șrecunoa terii 4otăr rilor judecătore ti străine, procedură contestării 4otăr rilor arbitrale etc.ș ș

1n afară de siste!ul dreptului procesual civil se distinge şisistemul pr&cesual civil ca o categorie juridică distinctă, i anu!e, ca o totalitate de faze şșetape ce le parcurge procesul civil, n spe ă făc ndu-se referire la faza judecă ii $care cuprinde exa!inarea n fa a pri!ei instan e, exa!inare n apel, ț ț ț țetc.' şi faza executării silite $care cuprinde efectuarea for!alită ilor prealabile, indisponibilizarea bunurilor debitorului, valorificarea bunurilor etc.'.ț

Obiectul sarci"ile tii" ei +i #iscipli"ei #e stu#iu =Drept pr&cesual civil>ș țtiin a dreptul procesual civil are caȘ ț &biect studierea nor!elor procesual civile ce regle!entează rela iile sociale apărute ntre instan a de judecată şi ț ț țsubiec i de drept n legătură cu exa!inarea cauzelor civile.ț Sc&pul funda!ental al tiin ei dreptului procesual civil este aplicarea corectă a nor!eloș ț

procesual civile.*isiu"ea tiin ei dreptului procesual civil este de a identifica eventualele lacune n regle!entarea rela iilor procesuale şi aplicarea noș ț țde procedură, după caz " n for!ularea de!ersurilor necesare n corelarea nor!elor juridice cu realită ile şi necesită ile sociale.ț ț

I"ter,ere" a #reptului pr&cesual civil cu alte ramuri #e #reptțLe$!tura #reptului pr&cesual civil cu alte ramuri #e #rept public0in specificul !etodei de regle!entare a dreptului procesual civil şi pozi ia de subordonare a subiec ilor de drept fa ă de instan a de judecată, dț ț ț ț

procesual civil, ca ra!ură de drept public, are legături str nse cu dreptul constitu ional, dreptul ad!inistrativ, dreptul financiar etc.țDreptul c&"stitu i&"alț are legătură cu toate celelalte ra!uri de drept, deoarece nor!ele constitu ionale funda!entează existen a altor categorii de noț ț

prin regle!entarea principiilor funda!entare privind organizarea statului de drept $inclusiv organele de stat' şi garantarea drepturilor funda!entapersoanelor.Le$!tura #reptului pr&cesual civil cu #reptul c&"stitu i&"al p&ate ,i a"ali4at! sub #&u! aspecte #isti"cte:țzvoarele dreptului constitu ional constituie izvoare şi pentru dreptul procesual civilț

autorită ile statale $legislativă, executivă şi judecătorească' cooperează n baza principiului separării puterilor n stat.ț

6or!ele de drept constitu ional stabilesc li!itele legale de ac ionare a instan elor de judecată, principiile necesare a fi respectate de judecăț ț țnfăptuirea justi:iei $legalitatea, contradictorialitatea, publicitatea etc.', interdic ia i!ixtiunii n activitatea judecătorilor şi colaborarea dintre țudecătorească şi celelalte puteri n stat.

egătura dintre#reptul pr&cesual civil şi #reptul a#mi"istrativ. 1n !ăsura n care puterea executivă reprezintă un pilon independent n cadrul unui sde drept, realizarea efectivă a activită ii organelor ad!inistrative presupune inclusiv controlul asupra activită ii acestora şi verificarea respectării ț țautorită ile publice a drepturilor şi intereselor legiti!e ale cetă enilor. >se!enea ec4ilibru se realizează n cadrul procedurii contenciosului ad!inisț țdesfă urarea căreia i!plică n !are parte necesitatea cunoa terii statutului şi atribu iilor subiec ilor de drept ad!inistrativ.ș ș ț ț

Le$!tura #i"tre #reptul pr&cesual civil +i ramurile #e #rept privat


9/107

9Cele !ai str nse legături pot fi deter!inate ntre#reptul pr&cesual civil şi ramurile #e #rept privat, obiectul de regle!entare al cărora, adică drepturile

ateriale, constituie obiectul apărării judiciare. 1n cadrul ra!urilor de drept privat " dreptul civil, dreptul fa!iliei, dreptul funciar, dreptul !uncii, etc. regle!entate nu doar drepturile subiective !ateriale, care pot fi protejate, dar pot fi prevăzute şi anu!ite nor!e juridice ce influen ează desfă urț șprocesului civil propriu-zis, care, după caz, deter!ină obiectul proba iunii, co!peten a instan elor de judecată, capacitatea persoanelor de a fi paț ț țparticipant la proces etc. 1ncălcarea de către instan a de judecată a nor!elor !ateriale la adoptarea 4otăr rii judecătore ti duce la sanc ionarea instț ș ț țudecată prin casarea actului judecătoresc viciat.Le$!tura #i"tre #reptul pr&cesual civil i #reptul pr&cesual pe"alș1ntre#reptul pr&cesual civilşi #reptul pr&cesual pe"al există una dintre cele !ai specifice legături. 8iind două ra!uri de drept public ce con in nor!ț

uridice procesuale, a!bele au un caracter func ional, ndreptat spre nfăptuirea justi:iei n stat.ț Ambele ramuri au & serie #e similitu#i"i ce i" #e:țsubiec ii care realizează activitatea judiciarățcaracterul for!al al procedurilor regle!entatepozi ia de subordonare dintre instan ele de judecată şi al i subiec i i!plica iț ț ț ț țprincipiile ce regle!entează organizarea şi func ionarea instan elor de judecatăț țexisten a unui siste! de probare bazat pe principii co!une şi realizat cu acela i scopț șexisten a unui siste! de control intern inter-judiciar prin inter!ediul exercitării căilor de atac.ț

De&sebiri. 0reptul procesual civil şi dreptul procesual penal reprezintă două ra!uri de drept independente, av nd sarcini distincte. 0e i, n a!bele cașeste relevantă nfăptuirea justi:iei, n cazul dreptului procesual penal n pri! plan este justi ia penală, rezultată din aplicarea răspunderii penale. 0eoțin şi de realizarea unor principii funda!entale ce reies din natura raporturilor juridice i!plicate. 0acă pentru dreptul procesual civil este specific pridisponibilită ii, ceea ce presupune că ni!ănui nu-i poate fi i!pusă apărarea dreptului subiectiv, n !ăsura n care acesta nu dore te, pentru dreptul proț șpenal este specific principiul oficialită ii, care presupune declan area procedurilor judiciare din oficiu, n virtutea apărării intereselor generale ale soț ș ț

Tema: IZVOARELE DREPTULUI PROCESUAL CIVILN& iu"ea i particularit! ile i4v&arel&r #reptului pr&cesual civilț ș țDreptul pr&cesual civil -" calitate #e ramur! #e #rept, constituie totalitatea de nor!e ce regle!entează anu!ite rela ii sociale. Pentru a deter!inaț

con inutul concret al nor!elor juridice este necesar de a cunoa te prevederile acestora, prevederi care i ob in expresia !aterială n a a nu!itele izvoț ș ș ț șdrept.N&7iu"ea +i cate$&riile $e"erale ale i4v&arel&r #e #rept

Prini4v&r #e #rept se n:elege sursa din care poate fi cunoscută sau percepută nor!a juridică concretă. Majoritatea autorilor sus:in concep:ia 2izvordrept for!al3, adică for!a n care se !aterializează nor!ele juridice " acele acte nor!ative n care expresia legiuitorului poate fi percepută de destinatregulilor i!puse de stat. Confor! unor autori, n bază concep:iei respective, sintag!a 2izvor de drept3 ur!ează a fi nlocuită cu sintag!a 2for!a dreptusau 2for!a de expri!are a nor!elor juridice3.

I4v&arele #e #rept p&t ,i clasi,icate -" mai multe cate$&rii:3" ,u"c7ie #e c&"7i"utul i4v&rului #e #rept se #e&sebesc:7zvoare !ateriale de drept s nt acei factori cu caracter social, econo!ic, politic etc. existen:a cărora au dus la apari:ia regle!entărilor concrete. 0creşterea econo!ică pentru anul % %, ca factor socio-econo!ic, a dus la adoptarea BE nr.9+ @% % privind aprobarea cuantu!ului salariului !ediu luecono!ie, prognozat pentru anul % *, nor!ele juridice din cadrul căreia stabilesc cuantu!ul salariului !ediu lunar pe econo!ie, n !ări!e de *=+ lei,pentru utilizare n !odul stabilit de legisla ie.ț 222 Pentru cunoaşterea şi aplicarea regle!entărilor unei anu!ite ra!uri de drept, o i!portan:ă deosebită l auzvoarele de drept for!ale, datorită cărora destinatarii regle!entărilor i!puse de puterea statală au posibilitate de a cunoaşte conduita prescrisă şi d

realiza sau apăra drepturile proprii.

7zvoare for!ale de drept s nt for!a pe care o !bracă nor!a juridică, adică actele care con:in nor!e juridice. 0e ex., Constitu:ia RM, CPC, egea privorganizarea judecătorească nr.+ &@ 99+ etc.3" ,u"c7ie #e s,era #e aplicare a i4v&rului #e #rept se #isti"$:7zvoare interna:ionale de drept " izvoarele care cuprind regle!entări co!une, aplicabile la nivel interna:ional, adoptate de state n calitatea lor de subdrept public interna:ional. 1n categoria izvoarelor interna:ionale se includ actele interna:ionale !ultilaterale şi bilaterale adoptate la nivel in$conven:iile, tratatele, acordurile, pactele, declara:iile etc.'. >plicabilitatea izvoarelor de drept interna:ional este una !ajoră, n special n ceea ce capacitatea acestora de a substitui regle!entările na:ionale n !ăsura n care ulti!ele contravin prevederilor interna:ionale, general acceptate. 0eConven:ia pentru protec:ia drepturilor o!ului şi a libertă:ilor funda!entale din 9+ .

/ categorie specială a izvoarelor de drept interna:ional o constituie practica sau precedentul instan:elor de judecată interna:ionale. Relevante pentrMoldova s nt 4otăr rile Cur:ii ;uropene pentru 0repturile /!ului $Ct;0/'. 0e ex., Botăr rea Ct;0/ >ireF contra 7rlandei din 9. . 9)9, Botăr reaCt;0/ Roşea contra RM din %%. *.% + etc.7zvoare na:ionale de drept " izvoarele care cuprind regle!entări sau reguli aplicabile la nivel na:ional. 5 nt recunoscute izvoare de drept intern at t ifor!ale ce constituie crea:ia propriu-zisă a puterii statale, expri!ate prin exponen:ii săi " Parla!ent, Preşedin:ie, Euvern, ad!inistra:ia publică centad!inistra:ia publică locală " c t şi actele interne specifice. 0e ex., CPC al RM, Botăr rea Cur:ii Constitu:ionale nr. (@ 99= cu privire la interpretaredin Constitu:ia RM, egea taxei de stat nr. % (@ 99% etc.3" ,u"c7ie #e ,&r7a 'uri#ic! a actului "&rmativ i4v&arele #e #rept ,&rmal p&t ,i clasi,icate -":7zvoare de drept ce se regăsesc n legi " acestea cuprind totalitatea legilor constitu:ionale, organice şi ordinare.7zvoare de drept ce se regăsesc n actele nor!ative subordonate legii " acestea cuprind totalitatea actelor adoptate n legătură cu executarea legilor4otăr rile, ordonan:ele Euvernului, decretele Preşedintelui, 4otăr rile Parla!entului, actele ad!inistra:iei publice centrale, actele ad!inistra iei publice țetc.

Cate$&riile +i particularit!7ile i4v&arel&r #reptului pr&cesual civil222 0reptul procesual civil este un siste! de nor!e juridice care regle!entează activitatea şi raporturile procesuale civile ce apar ntre instan:a de jud

şi al:i subiec:i procesuali n cadrul nfăptuirii justi:iei n pricinile civile.Confor! alin.$&' art. + al Constitu:iei, organizarea instan:elor judecătoreşti, co!peten:a acestora şi procedura de judecată s nt stabilite prin lege org

3" R* -" calitate #e i4v&are ,&rmale #e #rept ale #reptului pr&cesual civil s-"t recu"&scute DOAR le$ile c&"stitu7i&"ale +i le$ile .222 Raporturile de procedură civilă s nt situate pe o pozi ie specială n raport cu alte raporturi juridice. 7!portan:a !ajoră a acestora a cauzat restric:țcategoriilor de izvoare de drept for!al ce pot regle!enta conduita subiec:ilor n cadrul categoriei date de raporturi.

1n confor!itate cu alin.$ ' art.% CPC, procedura de judecare a cauzelor civile n instan:ele judecătoreşti de drept co!un şi n cele specializate este de Constitu:ia RM, de CPC şi de alte legi organice. 6or!a juridică consacrată de legiuitor n art.% CPC, deşi foloseşte sintag!a 2procedura de judcare pare a fi un do!eniu !ai ngust n coraport cu spectrul rela:iilor specificat de nor!a constitu:ională de !ai sus, reconfir!ă spectrul restr nszvoarelor de drept for!al ce pot regle!enta raporturile juridice procesuale.222 1n acest caz, legiuitorul enu!eră expres drepti4v&are #e #rept Constitu:ia,

CPC şi alte legi organice.Concluzia n confor!itate cu care izvoarele dreptului procesual civil s nt li!itate doar la categoria de acte nor!ative, fiind aplicabile doar două tip

acte nor!ative, şi anu!e " legile constitu:ionale şi legile organice, este inco!pletă i eronată, deoarece, reieşind din prevederile alin.$*' art.% CPC,ș 222 dacăprin tratatul interna:ional la care RM este parte s nt stabilite alte nor!e dec t cele prevăzute de legisla ia procedurală civilă a RM, se aplică nor!ele trțnterna:ional, dacă din acesta nu rezultă că pentru aplicarea lor este necesară adoptarea unei legi na:ionale.Le$ea pr&ce#ural! "a7i&"al! -" spe7! CPC

recu"&a+te +i tratatele i"ter"a7i&"ale -" calitate #e i4v&r #e #rept ce re$leme"tea4! pr&ce#ura civil!( egiuitorul nu doar deter!ină prioritatea


10/107

10nor!elor interna:ionale, dar şi per!ite aplicarea directă a acestora n cazul n care nu este necesar aplicarea unei legi na:ionale pentru aplicarea traPrevederile alin.$*' art.% CPC s nt n deplină confor!itate cu nor!a constitu:ională prevăzută la art.= al Constitu:iei şi !preună cu acestea aaplicabilitatea actelor nor!ative interna ionale.ț

0eşi regle!entările art.% CPC s nt destul de restrictive n privin:a categoriilor de izvoare aplicabile procedurii civile, reieşind din prevederile art.nstan:a judecătorească solu:ionează pricinile civile n te!eiulC&"stitu7iei R*, al tratatel&r i"ter"a7i&"ale la care RM este parte, alle$il&r

c&"stitu7i&"ale, &r$a"ice +i &r#i"are, al @&t!r-ril&r Parlame"tului, al actel&r "&rmative ale Pre+e#i"telui R*, a &r#&"a"7el&r +i @&t!r-ril&Guver"ului, al actel&r "&rmative ale mi"isterel&r ale alt&r aut&rit!7i a#mi"istrative ce"trale +i ale aut&rit!7il&r a#mi"istra7iei publice l&. 1ncazurile prevăzute de lege, instan:a aplică uzan:ele dacă nu contravin ordinii publice şi bunelor !oravuri. 7ni:ial, se pare că prevederile !en:ionate coregulilor instituite de art.% CPC şi, pe l ngă tratatele interna:ionale, legile constitu:ionale şi organice, recunoaşte n calitate de izvoare a dreptuluicivil toate celelalte categorii de acte nor!ative, ncep nd cu legile ordinare şi ter!in nd cu actele ad!inistra:iei publice locale, co!plet nd lista izvoanclusiv cu uzan:ele.

0ar, pentru interpretarea corectă a art. % CPC ur!ează să deter!ină! sensul acestuia prin pris!a titulaturii articolului. >t t n denu!irea art. % CPC cn con:inutul acestuia legiuitorul utilizează sintag!a 2solu ionarea pricinilor civile3, prin aceasta deter!in nd scopul regle!entării respective. 0acă nțCPC legiuitorul stabileşte izvoarele de drept n care este prevăzută procedura de judecare $le$isla7ia pr&ce#ural!' a cauzelor civile, scopul art. % CPC esteregle!entarea categoriilor de izvoare de drept care pot fi utilizate de instan:ele de judecată n vederea solu:ionării litigiului $le$isla7ia material!'. 0acăzvoarele indicate n art.% CPC con:in nor!e procedurale, care deter!ină cine şi cu! judecă, atunci izvoarele indicate n art. % CPC con:in nor!e deaterial, care pot fi aplicate de instan:ele de judecată n vederea adoptării solu:iilor concrete cu scopul apărării drepturilor şi intereselor legitusti:iabililor.222 An aspect i!portant n deter!inarea categoriilor şi particularită:ilor izvoarelor dreptului procesual civil l reprezintă deter!inarea statutului de iz

dreptului procesual civil pentru alte categorii de izvoare, care, fiind aparent excluse de prevederile art.% CPC, totuşi vor constitui izvor de drept regle!entării procedurii civile. 1n acest sens s nt relevante@&t!r-rile CtEDO, for:a juridică obligatorie a cărora este instituită prin art.&( al C;0/, dar ş@&t!r-rile Cur7ii C&"stitu7i&"ale adoptate n vederea interpretării legii.

I4v&arele #reptului pr&cesual civil reprezintă o categorie distinctă n raportul cu izvoarele altor ra!uri de drept, iar datorită i!portan:ei raporturregle!entate, se recunosc n calitate de izvoare ale dreptului procesual civil, care regle!entează procedura civilă, doar#Conven:iile, tratatele şi alte acorduri interna:ionale la care Moldova este parte.

Botăr rile Ct;0/.egile constitu:ionale.Botăr rile Cur:ii Constitu:ionale.egile organice.Aplicarea le$isla7iei alt&r state7zvoare ale dreptului procesual civil s nt at t actele interna:ionale c t şi actele na:ionale. 1n aceste circu!stan:e, apare ntrebarea# n ce !ăsură

na:ionale ale altor state pot fi izvor al dreptului procesual civilG 1ntrebarea respectivă este una i!portantă, n !ăsură n care222 nor!ele CC recunosc că actuluridic este guvernat de legea locului ntoc!irii acestuia $art. ( 9 CC' sau păr:ile unei conven:ii pot alege legea aplicabilă acesteia $art. ( CC', saăsura n care la deter!inarea capacită:ii juridice a păr:ii n proces ur!ează să aplică! legea na:ională a acestuia $art.&++ CPC'.222 Procedura civilă

propriu-zisă poate fi regle!entată#&ar #e "&rmele "a i&"ale ale i"sta"7ei #e 'u#ecat!ț , adică nu se ad!ite aplicarea legilor constitu ionale sau organice alțaltor state n vederea regle!entării procedurii de judecată.Re$ula respectivă este confir!ată inclusiv de prevederile alin.$ ' art.&+= CPC, n confor!itate ccare222 n procesele civile cu ele!ent de extraneitate, instan:ele judecătoreşti ale RM aplică legisla:ia procedurală a :ării, dacă nu s-a dispus altfel expres.

Reieşind din prevederile art. * CPC, la solu:ionarea cauzelor civile, instan:ele judecătoreşti pot aplica legisla:ia unui alt stat $legisla:ia !ater

confor!itate cu tratatele interna:ionale la care RM este parte. 1n acelaşi ti!p, pentru clarificarea existen:ei şi con:inutului legii sau a unui alt act le$nor!ativ' străin, instan:a solicită, n !odul stabilit, asisten:a organelor co!petente ale RM.222 1n cazul i!posibilită ii de a ob:ine infor!a:ia necesarățdespre o lege sau un alt act juridic străin, de i s-au ntreprins !ăsuri de rigoare, instan:a aplică legea na:ională.ș

Aplicarea le$isla7iei pr&ce#urale -" ca4 #e c&li4iu"e a "&rmel&r le$alea aplicarea actelor nor!ative ce fac parte din legisla:ia procesual civilă nu s nt excluse situa:ii de coliziune dintre nor!ele juridice ce se regăs

diferite acte nor!ative şi care pot avea acelaşi obiect de regle!entare. 1n ase!enea cazuri este necesar de a stabili !odalitatea de solu:ionacontradic iilor ce pot apărarea ntre diferite nor!e juridice.ț

Pe"tru s&lu7i&"area c&"tra#ic7iil&r #i"tre "&rmele le$ale le$iuit&rul a prev!4ut e)pres & serie #e re$uli care "e permit s! #etermi"!m"&rm! 'uri#ic! aplicabil! pe"tru & situa7ie c&"cret! cum ar ,i:E)iste"7a u"ei c&li4iu"i #i"tre "&rmele pr&ce#urale i"ter"e +i cele i"ter"a7i&"ale(1n cazul coliziunii dintre nor!ele procedurale prevăzute n actnor!ative interne $legi constitu:ionale sau organice' şi nor!ele procedurale prevăzute n tratatele interna:ionale la care RM este parte se vor prevederile tratatului interna:ional.Re$ula respectivă rezultă din prevederile alin.$*' art.% CPC. 0ar, regula dată se va aplica doar n cazul n care trnterna:ional este de aplicare directă. 1n cazul n care tratatul interna:ional presupune adoptarea unei legi interne, instan:a de judecată nu va put

regula respectivă.E)iste"7a u"ei c&li4iu"i #i"tre "&rmele c&"stitu7i&"ale +i "&rmele prev!4ute -" le$ile &r$a"ice(1n cazul depistării unei coliziuni dintre Constitu:ie şCPC sau alte legi organice, prioritate vor avea nor!ele constitu:ionale.Re$ula respectivă rezultă din prevederile alin.$%' art.% CPC, n confor!itate cu cn caz de coliziune dintre nor!ele CPC şi prevederile Constitu iei, se aplică prevederile Constitu:iei.țE)iste"7a u"ei c&li4iu"i #i"tre "&rmele 'uri#ice prev!4ute -" #&u! le$i &r$a"ice(1n caz de coliziune dintre nor!ele CPC şi nor!ele prevăzute n alte legiorganice sau ntre nor!ele prevăzute n oricare alte legi organice se vor aplica prevederile legii !ai noi.Re$ula dată rezultă din prevederile alin.$%' art.%CPC, n confor!itate cu care, n caz de coliziune dintre nor!ele CPC şi cele ale unei alte legi organice, se vor aplica regle!entările legii adoptate ulter

1n caz de coliziune dintreo lege organică generală şi o lege organică specială, ur!ează a fi aplicate prevederile legii speciale.Re$ula respectivă estenstituită de alin.$*' art.( al egii privind actele legislative nr.)= @% , n confor!itate cu care n caz de divergen:ă ntre o nor!ă a actului legislativ gen

şi o nor!ă a actului legislativ special cu aceeaşi for:ă juridică, se aplică nor!a actului legislativ special.A"al&$ia le$ii +i #reptului -" #reptul pr&cesual civil1n cadrul exa!inării şi solu:ionării cauzelor civile, instan:ele de judecată adesea se pot nt lni cu situa:ii n care din cauza lipsei unor regle!entări

privind realizarea unor sau altor ac:iuni, unor drepturi sau obliga:ii, să fie n i!posibilitatea de a exa!ina sau finaliza o cauză civilă. ipsa nor!ei juridar regle!enta anu!ite rela ii sociale este calificată ca o lacună de drept, care nsă nu trebuie să afecteze dreptul persoanei la apărare judiciară.ț

1n vederea eradicării lacunelor de drept, legiuitorul recunoaşte instan:ei de judecată#reptul #e a aplica a"al&$ia le$ii $ceea ce presupune aplicarea uneinor!e juridice ase!ănătoare' sau a"al&$ia #reptului $ceea ce presupune aplicarea principiilor dreptului'. Confor! alin.$*' art. % CPC,222 n cazulnexisten:ei nor!ei de drept care să regle!enteze raportul litigios, instan:a judecătorească aplică nor!a de drept care regle!entează raporturi si!il

$analogia legii', iar n lipsa unei astfel de nor!e, se conduce de principiile de drept i de sensul legisla:iei n vigoare $ș analogia dreptului'. 222 Nu se a#miteaplicarea prin analogie a nor!ei de drept care derogă de la dispozi:iile generale, restr nge drepturi sau stabileşte sanc:iuni supli!entare.222 CPC recunoaştea"al&$ia le$ii +i #reptului material n cadrul solu ionării cauzelor civile.ț

0ar, av nd n vedere că art. % CPC se referă la nor!ele de drept !ateriale, apare ntrebarea, dacă se ad!ite analogia legii sau dreptului n ceea ce prinor!ele de drept procedurale. 0atorită caracterului for!alist al procesului civil, ceea ce presupune i!posibilitatea săv rşirii unei ac iuni procesuale nțunei regle!entări exprese n acest sens,222 "u se a#mite aplicarea analogiei legii şi analogiei dreptului n ceea ce priveşte regle!entarea raporturilorprocedură civilă.


11/107


12/107

12222 Botăr rile Ct;0/ ur!ează a fi aplicate de către instan:ele de judecată şi sub un alt aspect, cel care :ine dea#&ptarea @&t!r-ril&r


13/107

131n doctrina dreptului procesual civil, natura juridică a 4otăr rilor Cur:ii Constitu ionale este discutată. 5e afir!ă căț 222 legile şi alte acte nor!ative

$legislative' recunoscute neconstitu ionaleț devin nule şi nu se aplică, nu s nt izvoare de drept, iar 4otăr rile judecătoreşti nu se execută. 1n caz dacăegislativ $nor!ativ' este recunoscut neconstitu:ional, fiindcă nu corespunde Constitu:iei RM, subiectul care a adoptat acest act exa!inează probl

adoptare a unei noi legi sau a unui alt act nor!ativ, care trebuie să con:ină dispozi:ie despre abrogarea actului care nu corespunde Constitu:iei RM sanor!e constitu:ionale. 222 Prescrierea nor!ativă a neconstitu ionalită ii actului $nor!ei' produce ac:iunea saț ț din !o!entul adoptării 4otăr rii Cur:iiConstitu:ionale a RM, ci nu de la data anulării actului de către organul statal sau persoana oficială care a e!is actul.

Este imp&sibil #e a e)clu#e cate$&ric t&ate @&t!r-rile Cur7ii C&"stitu7i&"ale #i" cate$&ria i4v&arel&r #e #rept. An aspect distinct al activită:ii Cur:iiConstitu:ionale l reprezintă interpretarea Constitu:iei, func:ie care rezultă din prevederile lit.b' alin.$ ' art. *+ al Constitu:iei, lit.b' art.& alin.$ ' al urisdic:iei constitu:ionale nr.+ %@ 99+ şi alin.$ ' art.& al egii cu privire la Curtea Constitu:ională nr.* )@ 99&. 7nterpretarea nor!elor constitu:ionn explicarea !odului de aplicare corectă a prevederilor constitu:ionale, sarcină realizată pentru excluderea coliziunilor dintre nor!ele constitu:norrnele constitu:ionale şi legile speciale, sarcină care garantează realizarea drepturilor funda!entale şi intereselor legiti!e ale persoanelor.222 1n !ăsura n

care Curtea Constitu:ională statuează ntr-o 4otăr re de interpretarea unui anu!it !od de aplicare a nor!elor legale, con:inutul 4otăr rii respective conun izvor de drept pentru instan:ele de judecată care vor trebui să-l aplice la solu:ionarea litigiilor civile.1n !ăsura n care Curtea Constitu:ională va interpreta nor!ele constitu:ionale ce au inciden:ă asupra procesului civil, aceste 4otăr ri vor constituii4v&r #e

#rept al #reptului pr&cesual civil.Le$ile &r$a"ice0eopotrivă cu Constitu:ia, izvoare ale dreptului procesual civil s nt şi o serie de legi organice. Prevederile art.)% al Constitu:iei de!onstrează nc

!portan:a !ajoră a legilor organice, reieşind din do!eniile pe care le pot regle!enta. Printre acestea se regăseşte şi lit.H' 2organizarea şi func ionarea țConstitu:ionale, a Consiliului 5uperior al Magistraturii, a instan:elor judecătoreşti, a contenciosului ad!inistrativ3.

Pri"tre cele mai imp&rta"te le$i &r$a"ice care ,&rmea4! sistemul le$isla iei pr&ce#ural civile se #isti"$:țCPC nr.%%+@% *Codul de executare nr.&&*@% &egea contenciosului ad!inistrativ nr.)9*@%egea insolvabilită:ii nr. &9@% %egea cu privire la organizarea judecătorească nr.+ &@ 99+

egea cu privire la C5 nr.)=9@ 99(egea cu privire la statutul judecătorului nr.+&&@ 99+egea cu privire la Consiliul 5uperior al Mag

Documents

Conspect Drept Procesual Civil - Patea Generală