contabilitate publica. capitaluri

Lecţia 5Contabilitatea capitalurilor instituţiilor publice

Capitalurile unei instituţii publice reprezintă resursele stabile aflate la dispoziţia sa. Capitalurile cuprind pe de o parte sursele proprii numite capitaluri proprii, iar pe de altă parte sursele împrumutate pe termen mediu şi lung numite capitaluri împrumutate.

Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice după deducerea datoriilor1.

În structura capitalurilor proprii se cuprind: fondurile instituţiei publice; rezultatul patrimonial; rezultatul reportat; rezervele din reevaluare; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.

Capitalurile proprii sunt cunoscute şi sub titulatura de active nete sau patrimoniu net, şi se determină ca diferenţă între active şi datorii.

Fondurile instituţiei publice reprezintă acele elemente de capital propriu ce indică dreptul de posesie, folosinţă şi dispoziţie a statului, respectiv al unităţilor administrativ - teritoriale în limitele şi condiţiile legii, asupra bunurilor ce alcătuiesc domeniul public sau privat al acestora.

Fondurile se utilizează pentru reflectarea surselor proprii de formare a bunurilor de natura activelor fixe corporale şi necorporale neamortizabile (intrarea în patrimoniul instituţiei a acestor active fixe corporale şi necorporale neamortizabile). Reflectarea în contabilitate a surselor proprii de formare a acestor active pe seama fondurilor, se realizează astfel:

Reevaluarea activelor fixe trebuie realizată cu regularitate pentru ca valoarea contabilă să fie permanent apropiată de valoarea justă. Odată cu inventarierea anuală a patrimoniului, activele fixe sunt aduse la valoarea actuală pe baza valorii juste. Se procedează la compararea celor două valori, valoarea justă şi valoarea contabilă, iar pentru diferenţa constată, se vor face în contabilitate următoarele înregistrări:

a. dacă valoarea actuală (valoarea justă) este mai mare decât valoarea contabilă, diferenţa din reevaluare majorează rezerva din reevaluare, concomitent cu o creştere a valorii activului fix, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca şi cheltuială a activului sau ca un venit recunoscut ca o compensare a unei cheltuieli cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.

b. dacă valoarea actuală (valoarea justă) este mai mică decât valoarea contabilă, se înregistrează o scădere a rezervei din reevaluare, cu minusul dintre valoarea rezervei şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se va înregistra ca o cheltuială, sau va fi înregistrată ca o cheltuială

1 O.M.F.P. nr.1917/2005 – „Contabilitatea instituţiilor publice”, Editura Best Publishing, Bucureşti, 2006, pag.23

1

întreaga valoare a deprecierii, dacă în rezerva de reevaluare nu a fost înregistrat un surplus anterior din reevaluare.

În raport de locul unde se determină, rezultatul patrimonial poate fi:1. Rezultatul instituţiilor publice – se determină la nivelul instituţiei

publice. Rezultatul curent al exerciţiului, determinat la finele exerciţiului curent, prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli. Îmbracă forma excedentului patrimonial dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, respectiv deficit patrimonial în caz contrar. Rezultatul curent va fi transferat în exerciţiul ulterior sub forma rezultatului reportat.

2. Rezultatul bugetului local – al unităţilor administrativ-teritoriale se determină la finele anului prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale bugetului local, indiferent de momentul încasărilor sau efectuării plăţilor. Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt evidenţiate în conturi în afara bilanţului „Venituri bugetare încasate”, respectiv „Cheltuieli bugetare achitate”, rezultatul bugetului local fiind evidenţiat printr-un cont distinct. Excedentul se va regulariza la finele exerciţiului cu bugetul de stat în limita transferurilor de la buget. Excedentul rămas după transferurile la buget este în scopul rambursării împrumuturilor restante, inclusiv plata dobânzilor şi comisioanelor aferente, respectiv pentru constituirea fondului de rulment.

Rezultatul reportat al unităţilor administrativ-teritoriale provine din rezultatul curent al neexecuţiei bugetare (diferenţa dintre rezultatul patrimonial şi rezultatul bugetar) din exerciţiul anterior. Dacă anul se încheie cu deficit bugetar acesta se va acoperi din excedentul execuţiei nebugetare realizat în exerciţiile următoare.

3. Rezultatul bugetului asigurărilor sociale – se determină la finele anului prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli, indiferent dacă au fost încasate sau plătite, rezultat ce îmbracă forma de excedent sau deficit patrimonial. Veniturile şi cheltuielile sunt evidenţiate de asemenea cu ajutorul conturilor în afara bilanţului „Venituri bugetare încasate”, respectiv „Cheltuieli bugetare achitate”, rezultatul fiind evidenţiat printr-un cont distinct. Conform prevederilor legale în vigoare există obligativitatea prelevării anuale a unei cote din veniturile încasate pentru constituirea fondului de rezervă destinat acoperirii prestaţiilor de asigurări sociale şi a altor cheltuieli din sistemul public de pensii. Excedentul bugetar se va utiliza potrivit destinaţiilor legale în exerciţiul următor, după restituirea prealabilă a transferurilor către bugetul de stat, iar deficitul se va acoperi din excedentul exerciţiilor ulterioare sau pe seama fondului de rezervă. De asemenea se va determina rezultatul curent al neexecuţiei bugetare ce va fi transferat în exerciţiul ulterior ca rezultat reportat, iar dacă acesta este sub formă de deficit va fi acoperit din excedentele execuţiilor nebugetare realizate în exerciţiile ulterioare.

Fondurile cu destinaţie specială sunt fonduri ce se constituie la nivelul instituţiilor publice în scopul asigurării de surse de finanţare pentru situaţii speciale. În categoria fondurilor cu destinaţie specială se cuprind2: fondul de rulment; fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat; fondul de rezervă pentru sănătate; sume

2 O.M.F.P. nr.1917/2005 – „Contabilitatea instituţiilor publice”, Editura Best Publishing, Bucureşti, 2006, pag. 72

2

reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local; fondul de risc; sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe; taxele speciale; fondul de dezvoltare a spitalului.

Împrumuturile pe termen mediu şi lung sunt asimilate elementelor de capital deoarece se află la dispoziţia instituţiei pe o perioadă mai mare de timp, capitaluri împrumutate ce generează datorii ce rezultă din necesitatea asigurării cu bunuri permanente în vederea dezvoltării instituţiei publice.

Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni; împrumuturi interne şi externe contractate / garantate de autorităţile

administraţiei publice locale; împrumuturi interne şi externe contractate / garantate de stat; alte împrumuturi şi datorii asimilate; prime privind rambursarea obligaţiunilor; dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate.Conform Legii nr.313 / 2004, legea datoriei publice, datoria publică reprezintă

„datoria publică guvernamentală la care se adaugă datoria publică locală”.Prin datorie publică guvernamentală se înţelege totalitatea obligaţiilor

financiare ale statului (interne sau externe) la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern în numele României de pe pieţele financiare, prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice. În raport de modul de finanţare, datoria publică guvernamentală poate fi:

1. datorie publică guvernamentală internă – se înţelege totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de stat, de pe piaţa financiară din România, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare.

2. datorie publică guvernamentală externă - se înţelege totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de stat, de pe pieţe financiare externe.

În categoria instrumentelor datoriei publice guvernamentale se cuprind: titlurile de stat emise pe piaţa internă sau externă; împrumuturi de stat de la bănci din ţară sau străinătate; împrumuturi de stat la alte instituţii de credit interne sau externe; împrumuturi de stat la persoane juridice române sau străine; împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine; împrumuturi de stat de la instituţii financiare internaţionale sau de la alte

organizaţii internaţionale; împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al

Trezoreriei Statului; garanţiile de stat.Prin datorie publică locală se înţelege totalitatea obligaţiilor financiare

(interne şi externe) ale autorităţilor administraţiei publice locale la un moment dat, obligaţii financiare ce provin din împrumuturile contractate direct sau garantate de

3

autorităţile publice locale de pe pieţele financiare. În raport de modul de finanţare, datoria publică locală, poate fi:

1. datorie publică locală internă – se înţelege totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de acestea, de pe piaţa financiară din România;

2. datorie publică locală externă – se înţelege totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de acestea, de pe pieţe financiare externe;

În categoria instrumentelor datoriei publice locale se cuprind: titlurile de valoare; împrumuturi de la societăţi bancare; împrumuturi de la alte instituţii de credit.Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta

împrumuturi interne sau externe pentru: realizarea de investiţii publice de interes local; refinanţarea datoriei publice locale; acoperirea golurilor de casă pe parcursul execuţiei bugetare, dacă au fost

epuizate sursele fondului de rulment, din împrumuturi obţinute fără dobândă de la Ministerul Finanţelor Publice din disponibilităţile existente în contul curent General al Trezoreriei Statului.

Obligaţiunile sunt instrumente financiare utilizate de stat în vederea acoperirii temporare a datoriei publice, având următoarele caracteristici:

se emit pe termen lung; sunt purtătoare de dobândă.Instituţiile publice, spre deosebire de agenţii economici, pot emite doar

obligaţiuni fără opţiune. Obligaţiunile fără opţiune sunt emise de către instituţiile publice pentru o perioadă mare de timp, în scopul atragerii de pe piaţa financiară a activelor monetare necesare completării fondurilor proprii.

Valoarea înscrisului se numeşte valoare nominală, dar de cele mai multe ori emisiunea obligaţiunilor se face la o valoare mai mică sau egală cu valoarea nominală, valoare ce poartă numele de valoare de emisiune. La scadenţă obligaţiunile sunt răscumpărate la o valoare mai mare sau egală cu valoarea nominală, valoare ce se numeşte valoare de rambursare. Diferenţa dintre valoarea de rambursare mai mare şi valoarea de emisiune mai mică constituie primă de rambursare a obligaţiunilor, primă ce se va repartiza asupra cheltuielilor financiare curente ale instituţiei dealungul duratei împrumutului.

Statul poate contacta sau garanta împrumuturi atât de pe piaţa financiară internă, cât şi externă.

Autorităţile publice locale pot contracta sau garanta credite pentru investiţiile proprii sau pentru instituţiile din subordine.

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli în conformitate cu prevederile IPSAS 19 “Provizioane, datorii contingente şi alte active contingente” sunt elemente de surse permanente ale instituţiei ce au exigibilitate sau valoare incertă şi

4

care apar ca urmare a aplicării principiului prudenţei. Ele sunt destinate finanţării riscurilor şi cheltuielilor pe care evenimentele trecute sau actuale le fac probabile:

litigii, amenzi, penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte; provizioane pentru garanţii acordate clienţilor, inclusiv activitatea de service; provizioane pentru dezafectarea unor active fixe corporale; provizioane pentru restructurare; alte provizioane.

Lecţia 6Contabilitatea activelor fixe la nivelul instituţiilor publice

În conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), activele reprezintă ”resurse controlate de o entitate ca rezultat al evenimentelor anterioare şi din care entitatea va avea viitoare beneficii economice sau potenţial de servicii”3.

În conformitate cu normele româneşti, activele reprezintă ”resurse controlate de către instituţia publică ca rezultat a unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil”.

Activele fixe pe care o instituţie publică le poate deţine se grupează în: active fixe necorporale; active fixe corporale; active fixe financiare.

I. Active fixe necorporale - este un bun fără substanţă fizică, deţinut pentru o perioadă mai mare de un an în scop productiv sau pentru furnizare de bunuri şi de servicii, pentru a fi închiriat altora sau pentru deţinute din motive administrative. În categoria activelor fixe necorporale deţinute instituţia publică se cuprind:

1. Active fixe necorporale amortizabile – durata de viaţă pentru activele fixe necorporale amortizabile este de 5 ani, cu excepţia brevetelor, certificatelor de înregistrare, mărcilor, alte titluri de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală, licenţelor şi altor valori asimilate pentru care durata de viaţă este reprezentată de durata de utilizare sau concesionare a lor în instituţia publică . În această structură se cuprind: cheltuielile de dezvoltare; concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi alte valori asimilate; alte active fixe necorporale; active fixe necorporale în curs.

2. Active fixe necorporale neamortizabile: sunt active deţinute de instituţia publică şi care nu sunt supuse amortizării. În această categorie se cuprind următoarele: reprezentaţiile teatrale, programele radio şi de televiziune, lucrările muzicale, evenimentele sportive, lucrările literare şi artistice, benzile magnetice şi altele asemenea, regăsite sub titulatura de înregistrări ale evenimentelor cultural sportive.

I. Modalităţi de intrare în patrimoniu a activelor fixe necorporale: achiziţie, realizare în regie proprie, realizare în antrepriză, plus la inventar, donaţii, transfer de la alte instituţii publice.

II. Modalităţi de ieşire din patrimoniu a activelor fixe necorporale: scoatere din funcţiune, vânzare, lipsuri la inventar, transfer către alte instituţii publice.

3 Federaţia Internaţională a Contabililor – „Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public”, Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2005, pag.24

5

II. Active fixe corporale - reprezintă bunuri deţinute pe o perioadă mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale în vigoare, de o persoană juridică pentru a fi utilizate în producţia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, respectiv pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi utilizate în scopuri administrative. Conform O.M.F.P. nr.1917 / 2005 activele fixe corporale reprezintă ”obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au o valoare mai mare decât limita stabilită prin Hotărâre a Guvernului şi o durată de utilizare mai mare de un an”.

În categoria activelor fixe corporale se cuprind: terenurile – sub această titulatură se cuprind terenurile agricole şi

silvice, terenurile cu şi fără construcţii, terenurile cu zăcăminte etc. care alcătuiesc domeniul public sau privat al statului sau unităţilor teritorial-administrative aflate în administrarea instituţiei sau date în concesiune, închiriere sau folosinţă gratuită, lacurile, izurile şi bălţile dacă nu reprezintă rezultatul unei investiţii;

amenajările de terenuri – împrejmuirile, lucrările de acces, racordarea la sistemul de alimentare cu energie, lucrările de irigaţii, desecări, îndiguiri etc.;

construcţiile; instalaţiile tehnice; mijloacele de transport; animalele şi plantaţiile; mobilierul şi aparatura de birotică, sisteme de protecţie a valorilor

umane şi materiale şi alte active fixe corporale; active fixe corporale în curs.Sunt asimilate activelor fixe şi înregistrate ca atare, următoarele: valorile de muzeu, obiectele de artă şi de expoziţii; investiţiile efectuate în scopul amenajării de lacuri, bălţi, iazuri şi

terenuri dacă acestea nu sunt concretizate în active fixe corporale; investiţii realizate la activele fixe corporale luate cu chirie.Nu reprezintă active fixe corporale următoarele: pădurile; construcţiile şi

instalaţiile provizorii; prototipurile de active fixe.I. Modalităţi de intrare în patrimoniu a activelor fixe corporale : achiziţie

(active fixe corporale neamortizabile sau amortizabile ce necesită sau nu montaj) de la intern sau extern, realizare în regie proprie, realizare în antrepriză, plus la inventar, donaţii, transfer de la alte instituţii publice, concesionare, leasing.

II. Modalităţi de ieşire din patrimoniu a activelor fixe corporale : scoatere din funcţiune (casare cu şi fără dezmembrare), vânzare, lipsuri la inventar, transfer către alte instituţii publice.

III. Active fixe financiare - reprezintă valori pe cate instituţia publică le–a investit în patrimoniul altor societăţi comerciale sau organizaţii, respectiv valori preluate de stat în contul unor creanţe bugetare pentru o perioadă mai mare de un an şi creanţele generate de aceste investiţii.

Activele fixe financiare pe care instituţia publică le poate deţine sunt reprezentate de: titluri de participare; alte titluri imobilizate; creanţe imobilizate.

6

Aplicaţii rezolvate lecţia 5:Aplicaţia 1: Pentru realizarea în regie proprie a unui activ fix necorporal

neamortizabil în cursul exerciţiului curent s-au consumat materiale în valoare de 8.000 lei şi salarii în valoare de 2.000 lei. Se recepţionează şi se dă în folosinţă activul fix necorporal neamortizabil realizat cu forţe proprii.

a. se înregistrează consumurile ocazionate de realizarea activului fix:- consumul de materiale:

602”Cheltuieli cu materialele consumabile”

= 302”Materiale consumabile”

8.000

- consumul de manoperă:641

”Cheltuieli cu salariile personalului”= 421

”Personal - salarii datorate”2.000

b. se recepţionează lucrarea realizată:233

”Active fixe necorporale în curs”

= 721”Venituri din producţia de active fixe

necorporale”

10.000

c. cum activul fix necorporal realizat nu este amortizabil, pentru a nu afecta contul de rezultat, cheltuielile de capital angajate la realizarea activului fix se vor recunoaşte ca şi cheltuieli curente ale instituţiei publice, astfel:

682”Cheltuieli cu activele fixe

neamortizabile”

= 233”Active fixe necorporale în

curs”

10.000

d. se dă în folosinţă activul fix necorporal neamortizabil realizat:206

”Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive”

= 100”Fondul activelor fixe

necorporale”

10.000

Aplicaţia 2 : Se cumpără un activ fix necorporal neamortizabil în valoare de 12.000 de lei.

a. se înregistrează achiziţia activului fix necorporal neamortizabil:206



necorporale”

12.000

b. se reflectă datoria faţă de furnizorul de active fixe682

”Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile”

= 404”Furnizori de active fixe”

12.000

Aplicaţia 3: Se constată la inventariere un plus de active fixe necorporale neamortizabile în valoare de 2.000 lei. Plusul constatat se reflectă astfel:

206 = 100 2.000

7

Aplicaţii rezolvate


”Fondul activelor fixe necorporale”

Aplicaţia 4: Se scoate din evidenţă un activ necorporal neamortizabil în valoare de 8.000 lei. În contabilitate se va înregistra:

100”Fondul activelor fixe

necorporale”

= 206”Înregistrări ale evenimentelor cultural-

sportive”

8.000

Aplicaţia 5: În urma inventarierii anuale a patrimoniului se constată o lipsă neimputabilă la active fixe necorporale neamortizabile în valoare de 800 lei. Lipsul neimputabil constatat se va reflecta în contabilitate astfel:

100”Fondul activelor fixe

necorporale”

= 206”Înregistrări ale evenimentelor cultural-

sportive”

800

Aplicaţia 6: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea, a confiscat în urma unui control efectuat la un agent economic din judeţ bunuri pentru care nu a găsit acte de provenienţă în valoare de 14.000 lei. Aceste bunuri vor fi valorificate în regim de consignaţie.

a. se înregistrează bunurile confiscate conform legilor în vigoare:347

”Bunuri legal confiscate sau intrate, potrivit legii în proprietatea privată a

statului”

= 102”Fondul bunurilor ce

alcătuiesc domeniul privat al statului”

14.000

b. predarea în regim de consignaţie spre valorificare a acestor bunuri:359

”Bunuri în custodie sau consignaţie la terţi”

= 347”Bunuri legal confiscate potrivit legii în

proprietatea privată a statului”

14.000

c. încasarea contravalorii bunurilor valorificate în regim de consignaţie:

560”Disponibil din venituri proprii”

= 708”Venituri din activităţi diverse”

14.000

Concomitent:102

”Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul privat al statului”

= 359”Bunuri în custodie sau

consignaţie la terţi”

14.000

Aplicaţia 7: La o instituţie publică la finele exerciţiului N s-a constatat că valoarea justă a activelor corporale (construcţii) este mai mare cu 10.000 lei faţă de valoarea contabilă de înregistrare de 40.000 lei.

valoare contabilă: 40.000 lei

valoare justă: 50.000 lei

diferenţe de reevaluare actuale: + 10.000 lei

212„Construcţii”

= 1052 „Rezerve din reevaluarea construcţiilor”

10.000

Aplicaţia 8: Ministerul Finanţelor Publice emite în cursul exerciţiului N 10.000 obligaţiuni cu o valoare nominală de 10 lei / obligaţiune, valoare de emisiune 9

8

lei / obligaţiune, valoarea de rambursare 11 lei / obligaţiune. Dobânda anuală a împrumutului este de 10%, durata împrumutului 5 ani, rambursabil în tranşe egale.

a. se înregistrează emisiunea obligaţiunilor:Valoare emisiune: 10.000 x 9 = 90.000 leiValoare rambursare: 10.000 x 11 = 110.000 leiPrimă rambursare împrumut: 20.000 lei

% = 161„Împrumuturi din emisiunea de

obligaţiuni”

110.000

461„Debitori”

90.000

169„Prime privind rambursarea

împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni”

20.000

b. se încasează contravaloarea obligaţiunilor emise:521

”Disponibil al bugetului local”= 461

„Debitori”90.000

c. se înregistrează dobânda aferentă exerciţiului N:valoare împrumut: 10.000 obligaţiuni x 10 lei / obligaţiune = 100.000 leidobândă datorată (N) = val. împrumut x rata anuală a dobânzii =

100.000 x 10% = 10.000 lei666

”Cheltuieli cu dobânzile”

= 1681 “Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de

obligaţiuni”

10.000

d. repartizarea pe cheltuielile financiare curente ale instituţiei a primei privind rambursarea obligaţiunilor. Şi la instituţiile publice, prima privind rambursarea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni se amortizează, şi se va include în tranşe egale pe cheltuielile financiare curente ale instituţiei ( 20.000 lei / 5 ani):

6868„Cheltuieli financiare privind

amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor”

= 169„Prime privind rambursarea

împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni”

4.000

e. achitarea dobânzii şi rambursarea primei tranşe (împrumut obligatar total 110.000 lei / 5 ani) aferente creditului obligatar aferent exerciţiului N:

% = 521”Disponibil al bugetului

local”

32.000

1681 “Dobânzi aferente împrumuturilor din

emisiuni de obligaţiuni”

10.000

161„Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”

22.000

Notă: înregistrări similare (c, d, e) se realizează şi în exerciţiile următoare

9

Aplicaţia 9: În cursul exerciţiului N se contractează un împrumut intern în valoare de 50.000 lei, dobândă anuală 10% pentru achitarea contravalorii utilajelor achiziţionate de o instituţie publică de la un furnizor intern. Împrumutul se restituie în doi ani în tranşe egale, astfel: în primul an din veniturile proprii ale instituţiei publice, iar în al doilea an jumătate din veniturile proprii ale instituţiei şi jumătate din finanţări de la buget.

a. achiziţia utilajelor de la furnizorul intern:2131

„Instalaţii tehnice”= 404

„Furnizori de active fixe”

50.000

b. contractarea împrumutului intern în exerciţiul N pentru achiziţia utilajelor:

404„Furnizori de active fixe”

= 164 „Împrumuturi interne şi externe

contractate stat”

50.000

c. înregistrarea dobânzii aferente primului an:Dobândă anuală datorată: 50.000 x 10% = 5.000 lei

666„Cheltuieli cu dobânzile”

= 1684 „Dobânzi aferente împrumuturilor interne

şi externe contractate de stat”

5.000

d. plata dobânzii şi a primei tranşe din veniturile proprii ale instituţiei:

% = 560„Disponibil al instituţiilor

publice din venituri proprii”

30.000

164 „Împrumuturi interne şi externe

contractate stat”

25.000

1684 „Dobânzi aferente împr.interne şi

externe contractate de stat”

5.000

e. se înregistrează dobânda aferentă celui de al doilea an:Dobândă anuală datorată: 25.000 x 10% = 2.500 lei

666„Cheltuieli cu dobânzile”

= 1684 „Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi


2.500

f. plata dobânzii şi a ultimei tranşe din împrumutul intern contactat :- din venituri proprii ale instituţiei:

% = 560„Disponibil al instituţiilor

publice din venituri proprii”

13.750

164 „Împrumuturi interne şi externe

contractate stat”

1.250

1684 „Dobânzi aferente împr. interne şi


12.500

10

- din finanţare de la bugetul de stat:% = 770

„Finanţare de la buget”13.750

164 „Împrumuturi interne şi externe contractate

stat”

1.250

1684 „Dobânzi aferente împrumuturilor interne

şi externe contractate de stat”

12.500

Aplicaţia 10: O instituţie publică este implicată într-un proces cu un client care îi cere daune interese în sumă de 10.000 lei în cursul exerciţiului N. Procesul va continua şi în exerciţiul N+1, la finele căruia se va pronunţa de altfel şi sentinţa definitivă. În baza sentinţei definitive instituţia publică este obligată la plata de daune interese în valoare de 12.000 lei.a. în exerciţiul N instituţia publică constituie provizionul pentru daune interese:

681“Chelt.operaţionale privind amortizările şi provizioanele”

= 1511“Provizioane pentru litigii”

10.000

b. în exerciţiul N+1 are loc majorarea provizionului constituit:provizion constituit: 10.000 leiprovizion necesar: 12.000 leimajorare provizion: 2.000 lei

681“Chelt. operaţionale privind amortizările şi provizioanele”


2.000

c. în baza sentinţei definitive de plată a daunelor-interese se anulează provizionul : 1511

“Provizioane pentru litigii”= 781

„Ven.din provizioane şi ajustări privind activitatea operaţională”

12.000

Aplicaţii rezolvate lecţia 6:Aplicaţia 1: Pentru realizarea în regie proprie a unui activ fix necorporal

neamortizabil în cursul exerciţiului curent s-au consumat materiale în valoare de 5.000 lei şi salarii în valoare de 5.000 lei. Se recepţionează şi se dă în folosinţă activul fix necorporal neamortizabil realizat cu forţe proprii.a. se înregistrează consumurile ocazionate de realizarea activului fix:consumul de materiale:



5.000

consumul de manoperă:641



b. se recepţionează lucrarea realizată:233

”Active fixe necorporale în curs de execuţie”

= 721”Venituri din producţia de active fixe

necorporale”

10.000

c. cum activul fix necorporal realizat nu este amortizabil, pentru a nu afecta contul de rezultat, cheltuielile de capital angajate în realizarea activului fix se vor recunoaşte ca şi cheltuieli curente ale instituţiei publice, astfel:

11

6822”Cheltuieli cu activele fixe

necorporale neamortizabile”

= 233”Active fixe necorporale în

curs de execuţie”

10.000

d. se dă în folosinţă activul fix necorporal neamortizabil realizat:206



necorporale”

10.000

Aplicaţia 2: Se cumpără un activ fix necorporal neamortizabil în valoare de 2.000 de lei.a. se înregistrează achiziţia activului fix necorporal neamortizabil:

206”Înregistrări ale evenimentelor cultural-

sportive”


necorporale”

2.000

b. se reflectă datoria faţă de furnizorul de active fixe6822

”Chelt. cu active fixe nec. neamortizabile”= 404

”Furnizori de active fixe”2.000

Aplicaţia 3: O instituţie publică realizează pe parcursul a două exerciţii, un program informatic. Consumurile ocazionate sunt: în cursul exerciţiului N: materiale consumabile în valoare de 1.000 lei, manoperă 2.000 lei; în cursul exerciţiului N+1: materiale consumabile în valoare de 500 lei, manoperă 1.500 lei. La finele exerciţiului N+1 este dat în folosinţă programul informatic realizat.

a.se înregistrează consumurile ocazionate de realizarea activului fix în exerciţiul N:consumul de materiale:



1.000




b. se recepţionează lucrarea în curs de execuţie realizată la finele exerciţiului N:

233”Active fixe necorp.în curs de

execuţie”

= 721”Ven. din producţia de active fixe

necorporale”

3.000

c. se înregistrează consumurile exerciţiului N+1:consumul de materiale:



500




d. se recepţionează şi se dă în folosinţă programul informatic:2081

”Programe informatice”= % 5.000

233”Active fixe nec. în curs de execuţie”

3.000

12

721”Ven. din producţia de active fixe necorp.”

2.000

Aplicaţia 4: Se cumpără un activ fix necorporal amortizabil în valoare de 2.000 de lei, reprezentat de un proiect de dezvoltare. În contabilitate achiziţia activului fix necorporal amortizabil se va înregistra:

203”Cheltuieli de dezvoltare”


2.000

Aplicaţia 5: Se primeşte ca donaţie un activ fix necorporale amortizabil (aplicaţie informatică) în valoare de 1.000 lei. Donaţia primită se reflectă astfel:

2081”Programe informatice”

= 779”Ven. din bunuri primite cu titlu gratuit”

1.000

Aplicaţia 6: Se vinde către un terţ un proiect de dezvoltare după un an de la data achiziţiei, la un preţ de vânzare de 6.000 lei, valoare de înregistrare în contabilitate de 11.000 lei, amortizare calculată şi înregistrată 5.500 lei.

a. se înregistrează vânzarea activului fix amortizabil:

4611”Debitori sub 1 an”

= 791”Venituri extraordinare din valorificarea unor

bunuri aparţinând statului”

6.000

b. scoaterea din evidenţă a activului fix amortizabil vândut terţului:% = 203

”Cheltuieli de dezvoltare”11.000

2803”Amortizarea chelt.de dezvoltare”

5.500

691”Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe”

5.500

Aplicaţia 7: Se înregistrează un minus constat în urma inventarierii anuale la alte active fixe necorporale în valoare de 1.000 lei (amortizat în proporţie de 80%), vinovat fiind salariatul instituţiei publice. Valoarea de înlocuire a activului fix necorporal constat lipsă este de 1.500 lei şi este imputată salariatului vinovat.a. scoaterea din evidenţă a activului fix necorporal amortizabil constat lipsă:

% = 2082”Alte active fixe necorp.”

1.000

2808”Amortizări altor activele fixe necorp.”

800

691”Chelt. extraordinare din op.active fixe”

200

b. imputarea pagubei salariatului vinovat:4282

”Alte creanţe în legătură cu pers.”= % 1.500

791”Venituri din valorificarea unor

1.000

13

bunuri aparţinând statului”4481

”Alte datorii faţă de bug.de stat”500

Aplicaţia 8: Se achiziţionează un teren în valoare de 10.000 lei, teren ce intră în proprietatea publică a statului.

a. se înregistrează achiziţia activului fix corporal neamortizabil:2111

„Terenuri”= 101

„Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului”

10.000

b. se reflectă datoria faţă de furnizor:6821

„Cheltuieli privind activele fixe corporale neamortizabile”

= 404„Furnizori de active fixe”

10.000

Aplicaţia 9: Se constată la inventariere un plus de active fixe corporale neamortizabile în valoare de 1.000 lei, bunuri de fac parte din domeniul public al statului. Plusul constatat se reflectă în contabilitate astfel:

214„Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie

a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe”

= 101„Fondul bunurilor ce alcătuiesc

domeniul public al statului”

1.000

Aplicaţia 10: Se scoate din evidenţă un activ corporal neamortizabil în valoare de 3.000 lei, bun ce aparţine domeniului public al statului.

101„Fondul bunurilor ce alcătuiesc


= 214„Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie

a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe”

3.000

Aplicaţia 11: În urma inventarierii anuale a patrimoniului se constată o lipsă neimputabilă la active fixe corporale neamortizabile în valoare de 500 lei, active ce fac parte din domeniul public al statului.

101„Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului”

= 214„Mobilier, aparatură birotică, echipamente

de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe”

500

Aplicaţia 12: În urma inventarierii anuale a patrimoniului se constată o lipsă neimputabilă la active fixe corporale neamortizabile în valoare de 1.000 lei, active ce fac parte din domeniul public al statului. Lipsul constat se va imputa gestionarului paguba produsă la valoarea de înlocuire de 1.500 lei.a. se scoate din evidenţă activul fix corporal neamortizabil constat lipsă:

101„Fondul bunurilor ce

alcătuiesc domeniul public al statului”

= 214„Mobilier, aparatură birotică,

echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale”

1.000

b. trecerea pagubei în sarcina persoanei vinovate:4282

„Alte creanţe în legătură cu personalul”

= % 1.500

791 1.000

14

„Venituri din valorificarea unor bunuri aparţinând statului”

4481„Alte datorii faţă de bugetul de stat”

500

Aplicaţia 13: Se casează un activ fix corporal neamortizabil (instalaţie tehnică) în valoare de 12.000 lei. Pentru dezmembrare se apelează la o firmă specializată, care a facturat serviciul realizat pentru suma de 1.000 lei, TVA 24%. În urma dezmembrării se recuperează piese de schimb în valoare de 800 lei.a. se scoate din evidenţă activul fix corporal neamortizabil casat:

101„Fondul bunurilor ce alcătuiesc


= 213„Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”

12.000

b. se înregistrează serviciul de dezmembrare realizat de firma specializată:% = 401

„Furnizori”1.240

628„Cheltuieli cu alte servicii realizate

de terţi”

1.000

4426„TVA deductibil”

240

c. se înregistrează piesele de schimb recuperate în urma dezmembrării instalaţiei:

3024„Piese de schimb”

= 791„Venituri din valorificarea unor bunuri

aparţinând satului”

800

Aplicaţia 14: Se cumpără un autoturism în valoare de 20.000 lei, TVA 24%.% = 404

„Furnizori de active fixe”24.800

213„Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”

20.000


4.800

Aplicaţia 15: Se cumpără o instalaţie în valoare de 20.000 lei, TVA 24%. Montajul instalaţiei la fi realizat cu ajutorul unei firme specializate, care ne facturează serviciul prestat pentru suma de 2.000 lei, TVA 24%. Se recepţionează şi se pune în funcţiune instalaţia.

a. achiziţia activului fix corporal amortizabil ce necesită montaj:% = 404

„Furnizori de active fixe”24.800

231”Active fixe corporale în curs de execuţie”

20.000


4.800

b. se înregistrează serviciul de montaj realizat de firma specializată:% = 401

„Furnizori”2.480

15

231”Active fixe corporale în curs de execuţie”

2.000


480

c. se recepţionează şi se pune în funcţiune instalaţia:213

„Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”

= 231”Active fixe corporale în curs

de execuţie”

22.000

Aplicaţia 16 : Se primeşte ca donaţie mobilier evaluat la 15.000 lei. 214

„Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor”

= 779„Venituri din bunuri primite

cu titlu gratuit”

15.000

Aplicaţia 17: Se înregistrează un plus la inventar de 5.000lei. 214

„Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor”

= 779„Venituri din bunuri primite

cu titlu gratuit”

5.000

Aplicaţia 18: Se vinde un autoturism la un preţ de vânzare de 20.000 lei, TVA 24%. Valoarea de înregistrare în contabilitate a activului fix corporal ce se vinde este de 30.000 lei, amortizare calculată şi înregistrată 22.000 lei.a. se înregistrează vânzarea autoturismului:

4611„Debitori sun 1 an”

= % 24.800

791„Venituri din valorificarea unor bunuri

aparţinând satului”

20.000

4427„TVA colectată”

4.800

b. se scoate din evidenţă autoturismul vândut, amortizat parţial:% = 2134

„Mijloace de transport”

30.000

2813”Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloace de

transport, animale şi plantaţii”

22.000

691„Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu

active fixe”

8.000

Notă: dacă activul fix corporal amortizabil ar fi fost complet amortizat, înregistrarea ar fi fost:

2813”Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloace

de transport, animale şi plantaţii”

= 2134„Mijloace de transport”

30.000

Aplicaţia 19: O instituţie publică primeşte în contul unor creanţe bugetare 1.000 acţiuni la o societate „X” cotate la bursă, valoare nominală 200 lei / acţiune. La sfârşitul anului se primesc dividende în valoare de 20.000 lei.

16

a. conversia creanţelor bugetare în acţiuni pe care instituţia publică le va deţine în patrimoniul societăţii „X”

2601„Titluri de participare cotate”

= 463„Creanţe ale bugetului de stat”

200.000

b. dividendele primite la sfârşitul anului pentru acţiunile deţinute la S.C. „X”

520„Disponibil al bug. de stat”

= 761„Venituri din active financiare”

20.000

Aplicaţia 20: O instituţie publică acordă unui terţ pe o perioadă de 2 ani un împrumut în valoare de 100.000 lei cu o dobândă de 6% pe an. Dobânda se va încasa odată cu rata scadentă (împrumutul se rambursează în 2 tranşe anuale egale).a. acordarea împrumutului:

2673„Împrumuturi acordate pe termen lung”

= 5121„Conturi la bănci în lei”

100.000

b. dobânda aferentă primului an: D – dobândă anuală datorată;V- valoare împrumut; r – rata anuală a

dobânzii;2674

„Dobânzi aferente împrumuturilor cordate pe termen lung”

= 766„Venituri din dobânzi”

6.000

c. încasare rată scadentă şi dobândă aferentă primului an:5121

„Conturi la bănci în lei”= % 56.000

2673„Împrumuturi acordate pe termen

lung”

50.000

2674„Dobânzi aferente împrumuturilor

cordate pe termen lung”

6.000

d. dobânda aferentă celui de al doilea an:

2674„Dobânzi aferente împrumuturilor cordate pe

termen lung”

= 766„Venituri din dobânzi”

3.000

e. încasarea ultimei rate şi a dobânzii aferente:5121

„Conturi la bănci în lei”= % 53.000

2673„Împrumuturi acordate pe termen

lung”

50.000

2674„Dobânzi aferente împrumuturilor

cordate pe termen lung”

3.000

17

1. În structura capitalurilor proprii la nivelul instituţiilor publice se cuprind:a.fondurile instituţiei publice, rezultatul patrimonial curent şi reportat,

rezervele din reevaluare şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli;b.capitalul social, rezultatul patrimonial curent şi reportat, rezervele din

reevaluare şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli;c. fondurile instituţiei publice, rezultatul patrimonial curent şi reportat, rezervele

legale şi statutare, rezervele din reevaluare şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.2. În categoria fondurilor cu destinaţie specială nu se cuprind:

a. fondul de rulment; b. taxele speciale; c. fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.

3. Fondul de rulment – se constituie la nivelul unităţilor administrativ teritoriale pe seama excedentului anual al bugetului local, având următoarele destinaţii:

a.acoperirea golurilor de casă provenite din decalajele dintre veniturile şi cheltuielile exerciţiului curent şi acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat la sfârşitul exerciţiului bugetar, respectiv pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale;

b.acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale temeinic motivate;c. acoperirea altor cheltuieli ale sistemului public, dacă sunt aprobate prin

legea bugetului asigurărilor sociale de stat. 4. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt destinate finanţării riscurilor

şi cheltuielilor pe care evenimentele trecute sau actuale le fac probabile. Pentru care dintre evenimentele de mai jos nu se constituie astfel de provizioane:

a.litigii, amenzi, penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;b.provizioane pentru garanţii acordate clienţilor, inclusiv activitatea de service;c. deprecierea creanţelor clienţi.5. Un provizion va fi recunoscut numai dacă sunt îndeplinite cumulativ

anumite condiţii. Care din condiţiile de mai jos nu este corectă:a.o entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment curent;b.este probabil ca o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice

sau potenţial de servicii să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă;c. poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.6. În categoria activelor fixe necorporale neamortizabile deţinute de instituţia

publică se cuprind:a.cheltuielile de dezvoltare;b.programele informatice;c. înregistrările evenimentelor cultural sportive.7. În categoria activelor fixe necorporale amortizabile deţinute de instituţia

publică se cuprind:

18

Teste de autoevaluare

a.cheltuielile de constituire, cheltuielile de dezvoltare, brevete, licenţe şi valorile asimilate, programele informatice;

b.cheltuielile de dezvoltare, brevete, licenţe şi valorile asimilate, programele informatice;c. înregistrările evenimentelor cultural sportive.8. Conform normelor contabile româneşti, instituţiile publice care

procedează la calculul şi înregistrarea în contabilitate a amortizării, pot utiliza ca metode de calcul şi înregistrare:a. metoda liniară; b. metoda accelerată; c. metoda degresivă.

9. La intrarea în patrimoniul instituţiei publice, evaluarea activelor fixe necorporale se realizează la valoarea de intrare, care este reprezentată de:

a.cost de achiziţie, cost de producţie sau valoarea justă;b.cost de achiziţie, cost de producţie sau valoarea reevaluată;c. cost de achiziţie, cost de producţie sau valoarea de inventar.10. La nivelul instituţiilor publice nu sunt asimilate activelor fixe şi

înregistrate ca atare în contabilitate, următoarele: a.valorile de muzeu, obiectele de artă şi de expoziţii;b.investiţiile efectuate în scopul amenajării de lacuri, bălţi, iazuri şi terenuri

dacă acestea nu sunt concretizate în active fixe corporale;c. prototipurile de active fixe.11. Nu reprezintă active, următoarele: a.valorile de muzeu, obiectele de artă şi de expoziţii;b.investiţiile efectuate în scopul amenajării de lacuri, bălţi, iazuri şi terenuri

dacă acestea nu sunt concretizate în active fixe corporale;c. pădurile, construcţiile şi instalaţiile provizorii, prototipurile de active fixe.12. Sunt asimilate activelor fixe şi înregistrate ca atare, următoarele: a.valorile de muzeu, obiectele de artă şi de expoziţii;b.construcţiile şi instalaţiile provizorii;c. prototipurile de active fixe.13. La intrarea în patrimoniul instituţiei publice, evaluarea activelor fixe

necorporale se realizează la valoarea de intrare, care este reprezentată de:a.cost de achiziţie, cost de producţie, valoarea justă, respectiv valoarea estimată;b.cost de achiziţie, cost de producţie sau valoarea reevaluată;c. cost de achiziţie, cost de producţie sau valoarea de inventar.14. Activele fixe financiare pe care instituţia publică le poate deţine sunt

reprezentate de:a.titluri de participare, creanţe imobilizate şi alte titluri imobilizate;b.titluri de plasament, creanţe imobilizate şi alte titluri imobilizate;c. titluri de participare, creanţe curente şi alte titluri imobilizate.15. La intrare activele fixe financiare sunt evaluate la costul de achiziţie,

reprezentat de:a.preţul de cumpărare sau valoarea determinată prin contractul de achiziţie

mai puţin cheltuielile accesorii legate de achiziţia acestor valori;b.preţul de cumpărare, inclusiv cheltuielile accesorii legate de achiziţia

acestor valori;

19

c. pentru activele fixe financiare cotate se va folosi cursul mediu al ultimei luni de tranzacţionare, iar pentru cele necotate o valoare probabilă de negociere.

Aplicaţia 1: Cum se reflectă plusul la inventariere de active fixe necorporale neamortizabile?

a 206”Înregistrări ale evenimentelor

cultural-sportive”

= 100”Fondul activelor fixe necorporale”

b 100”Fondul activelor fixe necorporale”

= 206”Înregistrări ale evenimentelor

cultural-sportive”c 206



domeniul public al statului”Aplicaţia 2: Cum se înregistrează scoaterea din evidenţă a unui activ

necorporal neamortizabil?a 206



b 100”Fondul activelor fixe necorporale”


cultural-sportive”c 206



domeniul public al statului”Aplicaţia 3: La o instituţie publică s-a constatat că valoarea justă a

unui teren este mai mare cu 20.000 lei faţă de valoarea contabilă de înregistrare de 50.000 lei. Cum se vor contabiliza diferenţele de reevaluare?

a 2111„Teren”

= 1052 „Rezerve din reevaluarea

terenurilor”

50.000

b 2111„Teren”

= 1052 „Rezerve din reevaluarea

terenurilor”

20.000

c 1052 „Rezerve din reevaluarea

terenurilor”

= 2111„Teren”

20.000

Aplicaţia 4: Cum se înregistrează în contabilitate, constituirea unui provizion pentru litigii:

a 681“Cheltuieli operaţionale privind amortizările şi provizioanele”


b 681 = 1512

20

Aplicaţii de rezolvat

“Cheltuieli operaţionale privind amortizările şi provizioanele”

“Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor”

c 1511“Provizioane pentru litigii”

= 781„Venituri din provizioane şi ajustări

privind activitatea operaţională”Aplicaţia 5: Cum se înregistrează în contabilitate, anularea unui provizion

pentru garanţii acordate clienţilor?a 681

“Cheltuieli operaţionale privind amortizările şi provizioanele”


b 1512“Provizioane pentru garanţii

acordate clienţilor”

= 781„Venituri din provizioane şi ajustări

privind activitatea operaţională”c 781

„Venituri din provizioane şi ajustări privind activitatea

operaţională”

= 1512“Provizioane pentru garanţii acordate

clienţilor”

Aplicaţia 6: Care este formula contabilă de achiziţie a unui activ fix necorporal neamortizabil?

a 100”Fondul activelor fixe necorporale”


cultural-sportive”b 100

”Fondul activelor fixe necorporale”= 404

”Furnizori de active fixe”c 206

”Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive”= 100

”Fondul activelor fixe necorporale”

Aplicaţia 7: Cum se înregistrează în contabilitate achiziţia un proiect de dezvoltare?

a 203”Cheltuieli de dezvoltare”


b 203”Cheltuieli de dezvoltare”


c 206”Înregistrări ale evenimentelor

cultural-sportive”


Aplicaţia 8: Cum se înregistrează în contabilitate un program informatic primit prin donaţie?

a 2081”Programe informatice”


b 779”Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit”

= 2081”Programe informatice”

c 2081”Programe informatice”

= 779”Venituri din bunuri primite cu titlu

gratuit”Aplicaţia 9: Cum se reflectă în contabilitate amortizarea lunară a

activelor fixe necorporale?

21

a 280”Amortizări privind activele fixe

necorporale”

= 6811”Cheltuieli operaţionale privind

amortizarea activelor fixe”b 6811

”Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor fixe”

= 280”Amortizări privind activele fixe

necorporale”c 280

”Amortizări privind activele fixe necorporale”

= Grupa 20” Activele fixe necorporale”

Aplicaţia 10: Cum se înregistrează achiziţia unei clădiri, ce intră în proprietatea publică a statului?

a 212„Construcţii”

= 101 „Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului”

b 212„Construcţii”

100”Fondul activelor fixe necorporale”

c 212„Construcţii”


Aplicaţia 11: O instituţie neplătitoare de TVA, achiziţionează o instalaţie tehnică ce nu necesită montaj, în valoare de 20.000 lei, TVA 24 %. Cum se reflectă în contabilitate?

a 213„Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”


20.000

b 213„Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”


24.800

c 213„Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”

= 101 „Fondul bunurilor ce

alcătuiesc domeniul public al statului”

24.800

Aplicaţia 12: O instituţie neplătitoare de TVA, achiziţionează o instalaţie tehnică ce necesită montaj, în valoare de 20.000 lei, TVA 24 %. Cum se reflectă în contabilitate?

a 213„Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”


20.000

b 213„Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”


24.800

c 231”Active fixe corporale în curs de execuţie”


24.800

22

Documents

contabilitate publica. capitaluri