Corelație între consumul de alcool și accidentele rutiere produse pe raza

județului Mureș în anul 2012. Necropsii

Autor: Pascariu Silvia Mariana

Coordonator: Şef lucrări Dr. Hădăreanu Viorel

Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş

Facultatea de Medicină

2015

Introducere

Click to add Title

Click to add Title

Click to add Title

Alcoolul

Farmacologie

Cadru

legislativ

Expertiză medico-legală

Obiective

Demonstrarea unei corelații între consumul de alcool și accidentele rutiere cu deznodământ fatal produse pe raza județului Mureș în anul 2012

1

Realizarea profilului victimei accidentului rutier2

Analiza rapoartelor de necropsie cu stabilirea cauzalității dintre deces și leziunile traumatice și cele morfopatologice

3

Material și metodă

Studiu retrospectiv pe date secundare

Bază de date: arhiva IML Tîrgu Mureș

Perioada analizată: ianuarie – decembrie 2012

Eșantion: 78 de rapoarte de necropsie ale victimelor accidentelor rutiere

Programe utilizate: Microsoft Word, Microsoft Excel, Graph Pad InStat 3

Variabile analizate vârsta și sexul victimei mediul de proveninență tipul de participant la traficul rutier locul producerii accidentului

(urban/rural) locul decesului (pe loc/spital) data producerii accidentului timp de supraviețuire (zile de

spitalizare) valoarea alcoolemiei leziuni traumatice suferite diagnosticul anatomo-patologic și

histo-patologic felul și natura morții legatura de cauzalitate între accident

și decesul persoanei

Rezultate (1)Din totalul național de 2163 de decese în urma accidentelor rutiere, județul Mureș a înregistrat doar 4% în 2012.

Rezultate (2)

Cele mai multe morți s-au înregistrat în rândul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 26 și 45 de ani, iar în rândul victimelor de sex feminin cele mai multe decese s-au înregistrat la grupa de vârstă de peste 60 de ani.

Consumul de alcool în rândul victimelor apare, cu predilecție, la bărbații din intervalul 20-40 de ani, alcoolemia maximă înregistrată fiind de 3,2 g‰, iar din rândul femeilora fost înregistrată o singură valoare pozitivă a alcoolemiei, de 1,6 g‰.

Rezultate (3) Observăm că 92% dintre victimele cu alcoolemia în intervalul 0,8-2 g‰, și 100%

dintre victimele cu alcoolemia >2g‰ au fost de sex masculin.

Alcoolemie gr‰ Total

<0,8 >2 0,8-2 neefectuat

S

e

x

F

Număr 19 0 1 5 25

% din Sex 76,0% 0,0% 4,0% 20,0% 100,0%

% din Alcoolemie

gr‰

48,7% 0,0% 7,7% 20,8% 32,1%

M

Număr 20 2 12 19 53

% din Sex 37,7% 3,8% 22,6% 35,8% 100,0%

% din Alcoolemie

gr‰

51,3% 100,0% 92,3% 79,2% 67,9%

Total

Număr 39 2 13 24 78

% din Sex 50,0% 2,6% 16,7% 30,8% 100,0%

% din Alcoolemie

gr‰

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

testul Chi-pătrat pentru aceste două seturi de variabile,valoarea lui

p=0,009 o puternică corelație între sexul masculin și consumul de alcool.

Analiza corelațională privind mediul de proveniență și consumul de alcool nu evidențiază nicio diferență semnificativă din punct de vedere statistic între indivizii din mediul rural și cei din mediul urban cu o valoare calculată a lui p=0,453.

Rezultate (4)

Rezultate (5)Studiul analitic al relației dintre tipul de participant la trafic și valoarea alcoolemiei

Total

Alcoolemie gr‰ <0,8 >2 0,8-2 neefectuat Total

biciclist

Număr 0 0 0 3 3

% din participant 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%

% din Alcoolemie

gr‰

0,0% 0,0% 0,0% 12,5% 3,8%

conducator

auto

Număr 12 0 1 7 20

% din participant 60,0% 0,0% 5,0% 35,0% 100,0%

% din Alcoolemie

gr‰

30,8% 0,0% 7,7% 29,2% 25,6%

motociclist

Număr 3 0 1 2 6

% din participant 50,0% 0,0% 16,7% 33,3% 100,0%

% din Alcoolemie

gr‰

7,7% 0,0% 7,7% 8,3% 7,7%

pasager

Număr 17 0 3 5 25

% din participant 68,0% 0,0% 12,0% 20,0% 100,0%

% din Alcoolemie

gr‰

43,6% 0,0% 23,1% 20,8% 32,1%

pieton

Număr 7 2 8 7 24

% din participant 29,2% 8,3% 33,3% 29,2% 100,0%

% din Alcoolemie

gr‰

17,9% 100,0% 61,5% 29,2% 30,8%

Total

Număr 39 2 13 24 78

% din participant 50,0% 2,6% 16,7% 30,8% 100,0%

% din Alcoolemie

gr‰

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Testul Chi-pătrat aplicat acestor coordonate arată existența unei corelații semnificative din punct de vedere statistic între calitatea de pieton și consumul de alcool, p=0,046

Value df Asymp.

Sig. (2-

sided)

Monte Carlo Sig. (2-sided)

Sig. 95% Confidence Interval

Lower Bound Upper Bound

Pearson Chi-Square 22,328a 12 ,034 ,046b ,042 ,051

Likelihood Ratio 22,849 12 ,029 ,026b ,023 ,029

Fisher's Exact Test 19,448 ,032b ,028 ,035

N of Valid Cases 78

Rezultate (6)

testul Chi-pătrat pentru consumul de alcool și anumite zile ale săptamânii a returnat o valoare a lui p=0,448

Frecvența accidentelor în funcție de lunile anului și anotimpuri

Rezultate (7)

54 primele

24h• 7 la spital

24Spitalizare

• Min: 1 zi• Max: 47 zile

Analiza timpului de supraviețuire al victimelor și zilele de spitalizare anterioare decesului.

Rezultate (8)

În toate cazurile înregistrate în acest studiu moartea victimelor a fost de natură violentă,

în 96% dintre cazuri cauzalitate directă între leziunile traumatice și deces.

În 88,5% din cazuri leziunile traumatice au fost cauza directă, necondiționată, a decesului

în 11.5% din cazuri decesul a fost condiționat de afecțiuni preexistente (decompensarea unei cardiomiopatii, instalarea insuficienței renale), dezvoltarea unei patologii intraspitalicești (bronhopneumonie, plamâni de stază) sau paralizia SNC.

ConcluziiIpoteza de lucru a acestui studiu, pe datele înregistrate în anul 2012, pe raza județului Mureș, nu poate fi confirmată statistic corelațional pentru populația

generală a eșantionului studiat, însă pe anumite categorii de victime (pietoni) este indiscutabil că valorile ridicate ale alcoolemiei au putut fi factorul decisiv

în producerea accidentului rutier și, prin extensie, a decesului victimei.

Profilul general al victimei accidentelor rutiere: bărbat, în vârstă de ≈40 ani, indiferent de calitatea de participant la traficul rutier.

Natura morții a fost, invariabil, violentă, cu o cauzalitate directă a leziunilor traumatice în 96% din cazuri, și necondiționată de alte afecțiuni pentru 88,5%

dintre victime

Cu privire la raportul dintre leziunile traumatice și leziunile morfopatologice pre-existente constatate la necropsie remarcăm că în foarte puține cazuri aceste două variabile nu s-au suprapus (la victimele foarte tinere/copii)

Discuții

Conform OMS, aproximativ 1.240.000 de

oameni mor în fiecare an ca

urmare a accidentelor

rutiere, făcându-le astfel, a 9-a

cea mai frecventă cauză de deces în lume, precum și prima cauză a morților violente (23% din total)

În toate statele membre ale UE,

ratele mortalității în accidente rutiere

sunt mult mai mari pentru barbați decat

pentru femei. În majoritatea țărilor,

în accidente de transport, mor de trei-patru ori mai

mulți bărbați decât femei

Probabilitatea unui accident mortal crește

semnificativ după o alcoolemie de 0,5 g‰, și cu atât mai mult în cazul unei alcoolemii cu valoarea mai mare

de 0,8 g‰. De asemenea, la aceleași valori ale alcoolemiei, conducătorii auto cu vârsta sub 21 de ani

sunt mult mai predispuși la accidente cu sau fără consecințe fatale decât șoferii mai

în vârstă.

Pentru a îmbunătăți acest studiu și a elimina din

posibilele surse de erori ar trebui mărit eșantionul

studiat și perioada de timp, măsurarea

alcoolemiei victimelor accidentelor și în cazul spitalizării, nu doar în serviciul de medicină legală, și înregistrarea

alcoolemiei conducătorului auto

implicat în accidentele soldate cu decesul pasagerilor sau al

pietonilor.

Bibliografie Phillips R, Alcohol: A History. University of North Carolina Press, Chapel Hill, NC.,2014;

32. GheorghiuV., Medicină Legală - note de curs, Ed. Tehnoplast, 2005. Dermengiu D., Medicină legală - note de curs, Editura Universitară, București, 2011, 21-

30, 70-110. Beliș V. – Aspecte toxicologice clinice și medico-legale în etilism – Editura Medicală

București, 1988. Hasin, Deborah (December 2003). "Classification of Alcohol Use Disorders". 

http://pubs.niaaa.nih.gov/ Codul Penal Român, Codul de Procedură penală, Art. 185. Global status report on road safety : supporting a decade of action. Geneva, World Health

Organization, 2013, (http://www.who.int/violence_injury_prevention/road_safety_status/2013/en/)

OECD/European Union (2014), “Mortality from transport accidents” in Health at a Glance: Europe, 2014, OECD Publishing.

Voas, R.B.; Torres, P.; Romano, E. et al. Alcohol-related risk of driver fatalities: an update using 2007 data. 2012. Journal of Studies on Alcohol and Drugs 73(3):341-350.

Zador, P.L.; Krawchuck, S.; and Voas, R.B.. Alcohol-related relative risk of driver fatalities and driver involvement in fatal crashes in relation to driver age and gender: an update using 1996 data. 2000. Journal of Studies on Alcohol 61:387-95.

Sutlovic D., Scepanovic A., Bosnjak M., et al . The Role of Alcohol in Road Traffic Accidents With Fatal Outcome: 10-Year Period in Croatia Split–Dalmatia County, 2014, 15:3, 222-227, DOI: 10.1080/15389588.2013.804915

www.designfreebies.org

www.designfreebies.org