Cresterea Si Selectia Matcilor o Abordare Realista Si Bazata Pe Intelegerea Albinei

7/24/2019 Cresterea Si Selectia Matcilor o Abordare Realista Si Bazata Pe Intelegerea Albinei

1/8

Cresterea si Selectia Matcilor: o abordare realista si bazata pe intelegerea

albinei

Scris de Radu Guescu | postat in Apicultura de la Pasiune la Profesie | 0

Astazi incepem seria de prezentari din campania Apicultura de la Pasiune la

Profesie si voi incerca o abordare diferita a unui subiect esential in apicultura:

cresterea si selectia matcilor

!e ce am ales sa incep cu acest subiect" Pentru ca nu degeaba se spune ca o

familie este pe atat de performanta pe cat este regina sa Cuvantul c#eie

care ar trebui sa g#ideze orice activitate este potential Practic$ succesul uneiactivitati este mai mic sau egal cu potentialul ei Cu cat potentialul este mai

mare$ cu atat succesul poate % mai mare Revenind la apicultura$ trebuie spus

ca nimic din activitatea apicultorului nu poate compensa lipsa unei matci cu

un potential ridicat &ortand putin comparatia$ e ca si cum am conduce o

masina care este proiectata sa atinga viteza ma'ima de (0 )m pe ora si am

incerca sa depasim acea viteza *ndiferent de abilitatile soferului$ nu va putea

% depasit pragul ma'im pentru care este dotata A nu se intelege ca o matca

de calitate reprezinta singura conditie pentru a obtine succesul !ar cu

siguranta este prima conditie

Avand acest lucru in minte$ sa vedem cum putem proceda in mod concret

pentru a avea familii cu matci de calitate si deci un potential mare

*n primul rand cred ca ar trebui retinute cateva notiuni importante fara de

care intelegerea reproducerii albinei ar % imposibila Mai ales ca avem de+a

face cu un caz aparte in lumea vietuitoarelor ,ocmai di%cultatea intelegerii

acestor aspecte a facut ca albina sa nu %e reprodusa pe baze stiinti%ce si

selectata decat foarte tarziu in comparatie cu celelalte specii C#iar daca prinnatura meseriei noastre suntem preponderent practicieni$ fara efortul de a

intelege e'act modul de viata si implicit de reproducere al albinei nu numai

ca este imposibil sa progresam$ dar nici macar nu ne vom e'plica ce anume a

generat rezultatele muncii noastre$ %e ele bune sau rele$ astfel incat sa

putem repeta ce a fost bine si elimina ce nu a functionat Asadar$ iata ce cred

ca ar trebui sa %e cunoscut


2/8

Relatiile din interiorul unei colonii sunt diferite fata de alte specii datorita a

trei factori Primul este modul de imperec#ere al albinei *mperec#erea este

multipla$ adica matca se imperec#eaza cu mai multi trantori Apoi$

imperec#erea se poate petrece la distante mari de stupina$ ceea ce o facefoarte greu de controlat -u in ultimul rand trebuie tinut cont de

partenogeneza Aceasta se refera la capacitatea unui organism de a se

dezvolta dintr+un ou nefecundat Concret$ trantorii se dezvolta din oua

nefecundate si deci mostenesc in proportie de .00/ caracterele ereditare ale

mamei

Astfel ca relatiile dintre indivizii unei familii de albine se prezinta in felul

urmator clic) pe imagine pentru a o vizualiza in intregime1:

sc#ema+familie

Sa e'plicam ce inseamana reprezentarea gra%ca de mai sus ,inand cont de

imperec#erea multipla prin care am stabilit ca o matca se imperec#eaza cu

mai multi trantori$ rezulta ca vor e'ista mai multe subfamilii in interiorul

coloniei &iecare lucratoare a subfamiliei provine din parinti comuni$ deci in

interiorul acestor subfamilii e'ista o asa+numita relatie de super+surori *ntre

subfamilii se creeaza o legatura denumita semi+surori pentru ca e'ista doarun ascendent comun: mama !e asemena$ putem observa reprezentat faptul

ca trantorii coloniei provin din ou nefecundat$ si deci mostenesc intreg

baga2ul genetic de la mama 3n amanunt intereseant este faptul ca dupa

fecundare$ materialul seminal este dispus in spermateca matcii pe principiul

stivei$ adica nu se amesteca Astfel$ in momentul epuizarii materialului

seminal provenit de la un trantor care a fecundat matca$ se trece la utilizarea

materialului provenit de la un alt trantor$ incepand astfel formarea unei noi

subfamilii *ntelegem deci de ce este gresit sa consideram ca in cazul cresterii

matcilor %icele rezultate sunt identice !oar o parte dintre ele au o legatura

de super+surori mama si tata comun1 4'ista e'emplare care nu numai ca nu

sunt identice$ dar nu sunt nici macar surori$ %ind semi+surori

*n ciuda acestei structuri complicate a familiei$ principiile de baza ale

geneticii se aplica si in cazul albinei


3/8

Pana sa %e cunoscute aceste principii se credea ca in momentul in care un ou

fecundat se va diviza in doua celule$ ca prima parte din procesul formarii unui

nou individ$ #azardul era cel ce determina care componenta a perec#ii de

cromozomi a celulei ou va a2unge la o anumita celula %ica si care la cealalta

Astfel$ conform acestei teorii$ %ecare din cele doua celule %ice urma sa

primeasca un pac#et de .( cromozomi$ care puteau proveni %e in totalitatede la mama$ %e in totalitate de la tata$ %e o combinatie a acestora

!escoperirile lui Mendel au dovedit insa in mod clar ca modul de transmitere

a genelor$ de care depinde ereditatea$ este unul constant si nu intamplator

,ermenul de 5sange amestecat5 folosit pana la Mendel $ ba c#iar si in zilele

noastre in mod ocazional$ nu are nici o 2usti%care logica de fapt Cand vorbim

de ereditate vorbim de fapt despre un sc#imb si o in6uenta reciproca ale

genelor care determina astfel dezvoltarea caracteristicilor %ecarei %inte

7egile ereditatii sunt numite asadar legile lui Mendel tocmai pentru ca Mendela fost primul care a aratat ca genele$ de care depinde ereditatea$ raman

nealterate de la o generatie la alta

Sa vedem acum care sunt posibilitatile practice pe care un apicultor le are la

dispozitie pentru a bene%cia de matci de calitate !in punctul meu de vedere$

e'ista doua variante:

Ac#izitia matcilor de la un crescator care are un program de reproductieprofesionist$ transparent si care are posibilitatea unui control asupra

materialului reproducator prin inseminare arti%ciala

Cresterea si selectia matcilor in stupina proprie respectand o strategie de

lucru bazata pe evaluarea permanenta a %icelor rezultate

8oi insista acum asupra celei de+a doua variante !espre cresterea si selectia

matcilor s+a scris probabil cea mai mare parte a literaturii apicole$ incepand

de la metode de transvazare$ formarea starterilor si %nisorilor$ tipuri denuclee etc 3na dintre lucrarile care sintetizeaza foarte bine diferitele metode

de lucru este cartea lui &riedric# Ruttner Cresterea matcilor 9 aze biologice

si indicatii te#nice Puteti vedea si modul nostru de lucru aici *ncepand cu

luna aprilie vom prezenta de asemenea practic si detaliat prin %lmari si

imagini toate aceste activitati


4/8

4'ista insa cateva aspecte pe care le consider esentiale si care cred ca merita

atentia noastra Mai ales tinand cont de cele prezentate mai sus$ care arata

cat de di%cil este pentru un apicultor sa controleze procesul de reproducere al

albinei

Primul dintre acestea si cu o importanta foarte mare este alegerea

materialului reproducator *n mod uzual$ materialul utilizat in reproductie este

obtinut prin ac#izitia matcilor de la un centru apicol specializat$ prin

sc#imburi cu alti colegi apicultori sau prin selectie din stupina proprie *n

cazul in care matcile reproducatoare sunt selectate din stupina proprie$ va

trebui avut in vedere si eliminat riscul cosangvinizarii C#iar daca foarte multi

dintre dumneavoastra cunoasteti acest aspect$ permiteti+mi sa spun pe scurt

ce inseamna acest lucru Cosangvinizarea presupune imperec#erea intre

indivizi cu gene comune *n practica imperec#erii naturale$ cel mai des

intalnite situatii de cosangvinizare sunt imperec#erile frate+sora$ adica %icaunei matci se imperec#eaza cu trantorii aceleiasi matci$ deci fratii ei Acest

proces repetat duce la un procent de cosangvinizare din ce in ce mai mare si

care are ca si consecinta pierderea vitalitatii si rezistentei familiilor de albine$

scaderea viabilitatii puietului si altele Pentru a evita acest fenomen este

recomandat ca matcile de la care se transvazeaza larve sa nu se a6e in

stupina unde se face imperec#erea$ iar intre matcile reproducatoare si

matcile din stupina unde se face imperec#erea sa nu e'iste gene comune

*ndiferent de varianta aleasa$ va propun acum sa incercam sa privim lucruriledincolo de abordarea clasica prin care se recomanda alegerea unei matci cu

rezultate bune si multiplicarea ei Pentru ca$ intelegand acum ce varietate

genetica uriasa e'ista in cazul albinei$ cred eu ca este evidenta nevoia unui

pas inainte

*n cadrul unui program de crestere profesionist$ unde e'ista posibilitatea

inseminarii arti%ciale$ una dintre etape este cosangvinizarea controlata a

materialului reproducator !e ce se intampla asta" Pentru ca fara aceasta

etapa urmasii matcilor ar avea o uniformitate scazuta Ma refer aici in specialla uniformitatea transmiterii caracterelor dorite !eci cosangvinizarea

reproducatorilor asigura in %nal o uniformitate mult mai buna a produsilor

obtinuti

Cum in cazul producerii matcilor in propria stupina acest lucru este foarte


5/8

di%cil de realizat$ se intampla de cele mai multe ori ca in urma cresterii sa se

obtina produsi foarte buni$ dar si produsi medii sau slabi 4ste absolut normal

avand in vedere$ inca o data$ varietatea genetica a albinei cauzata de

imperec#erea multipla Acest lucru duce la e'istenta unor familii cu

randament foarte bun si performante e'celente$ dar si familii cu randament

submediocru 4ste foarte di%cil de manageriat o asemenea situatie Am auzitde foarte multe ori e'presia familii recordiste Se pune urmatoarea problema:

ce este de preferat$ sa avem din .00 de familii sa spunem$ ;0 de familii cu

performante de nota < si restul mai slabe sau =0 de familii e'ceptionale si

restul submediocre" Cred ca suntem cu totii de acord ca prima situatie este

de preferat

,ot timpul cea mai importanta este productia medie si nu e'ceptiile Si atunci

cum poate proceda un apicultor pentru a+si asigura prin productie proprie

matci de calitate buna" Suntem cu totii de acord acum ca regina unei familiide productie cu rezultate e'celente nu trebuie confundata cu o matca de

reproductie Conform celor descrise pana aici$ devine evident ca stabilitatea

genetica primeaza in fata varietatii in cazul alegerii unui individ reproducator

Spre e'emplu$ o regina inseminata arti%cial$ asupra ascendentilor careia

e'ista un control total$ este mult mai indicata pentru reproductie decat o

matca imperec#eata la intamplare natural1$ c#iar daca aceasta are un

randament bun !e obicei$ rezultatele e'celente ale unei familii se

inregistreaza tocmai datorita varietatii genetice a acesteia$ manifestandu+se

asa+numitul caracter #eterozis speci%c #ibridului >ri e clar ca urmasii acestei

matci vor % e'trem de diferiti

Pentru a evita situatia descrisa mai sus$ adica o stupina cu familii complet

neuniforme ca performante$ e'ista o singura solutie reala: implementarea

unui sistem de selectie foarte bun Se foloseste e'trem de frecvent notiunea

de selectie$ insa din pacate este foarte putin descris in mod concret un mod

de lucru ?aideti sa privim urmatoarea situatie: un apicultor decide sa

sc#imbe matcile din familii si creste descendenti dintr+o regina pe care o

considera performanta Pana aici este totul o) !ar de unde poate stii ca

matcile produse sunt superioare celor pe care le sc#imba" >are asta nu

transforma totul intr+o loterie" 8eti spune ca urmeaza sa le selecteze pe cele

mai bune si sa le elimine pe cele cu rezultate slabe !e acord$ numai ca

rezultatele slabe ale unei parti din familii le constata in anul urmator$ ceea ce

va genera o pierdere considerabila Ce se intampla daca peste @0/ din matci

nu performeaza" 3n astfel de e'emplu demonstreaza cat de important este

ca selectia sa se realizeze *-A*-,4 !4 *-,R>!3C4R4A MA,C*7>R *- &AM*7**

Pentru asta este obligatoriu sa se utilizeze nuclee de dimensiuni mai mari


6/8

care sa permita iernarea matcilor pentru a putea selecta indivizii care

corespund criteriilor de selectie alese

-u trebuie sa uitam ca evaluarea matcii in anul in care este produsa nu este

cea mai buna solutie Asa cum se intampla in cazul oricarui organism tanar$

dezvoltarea are loc in mod diferit de la un individ la altul Si atunci o evaluare

corecta nu poate avea loc decat la inceputul sezonului urmator Atunci se

poate forma o opinie mai aproape de adevar si se poate lua decizia

introducerii matcilor tinere in familii 3tilizarea unui asemenea sistem de

lucru va conduce in mod sigur la cresterea semni%cativa a rezultatelor muncii

in apicultura

>data stabilit acest lucru$ putem trece la pasul urmator: metode de selectie si

evaluarea performantelor Ca si in cazul sistemului de selectie$ am vazut

foarte rar stabilite metodele si criteriile de selectie si mai ales un mod de

evaluare a performantelor Asta duce de multe ori la situatia in care

selectarea indivizilor se face subiectiv pe baza unor pareri de moment

Prima provocare pe care un apicultor o are este sa descrie in mod concret ce

caracteristici ar dori sa aiba albina pe care o va utiliza 7ista poate include

dezvoltarea puternica in primavara$ populatia pe care o mentine matca pe

parcursul sezonului in functie de sursele de nectar si polen$ rezistenta la

anumite boli$ capacitatea de a ierna$ instinctul de roire$ simtul de orientare$blandetea si asa mai departe ,oate aceste caracteristici ar trebui sa %e in

concordanta si adaptate nevoilor speci%ce zonei in care apicultorul isi

desfasoara activitatea$ dar mai ales tipului de apicultura practicat stationar

sau pastoral$ pavilion sau pe 2os1$ numarului de familii sau tipului de

productie propuse miere$ polen$ propolis sau material biologic1

!in punctul meu de vedere o asemenea abordare ar % mult mai inteleapta si

mai practica fata de eterna disputa sterila despre care rasa de albine e mai

buna -u se poate cere unui apicultor care ingri2este 00 de familii si carepractica pastoralul sa foloseasca aceeasi rasa de albine ca un apicultor care

are =0 de familii si nu deplaseaza stupii Ganditi+va ce s+ar intampla daca B00

de familii din 00 ar intra in frigurile roitului in primavara inainte de un cules

important din cauza unei perioade cu vreme nefavorabila Pentru un astfel de

apicultor o albina cu instinct de roire mic este esentiala Cine poate suporta

costurile ingri2irii unui numar mare de familii in conditiile unor riscuri crescute


7/8

in ceea ce priveste productia realizata" *ntr+o activitate atat de dependenta

de conditiile meteo$ eliminarea riscurilor care tin e'clusiv de apicultor si de

munca sa devine vitala ,ocmai de aceea in apicultura este necesara

e'istenta mai multor rase de albina$ %ecare dintre ele avand un set de

caracteristici importante din punct de vedere economic pentru diferitele

categorii de apicultori -ici o rasa de albine nu poate avea o utilitateuniversala$ iar incercarea de a crea asa ceva ar % cu siguranta un esec

Ca un e'emplu concret$ nu putem sa ne dorim o familie cu o arie de puiet

foarte mare si o populatie la fel$ dar care sa aiba un consum foarte mic

,ocmai de aceea alegerea acestor caracteristici trebuie facuta in mod realist

si tinand cont de compatibilitatea lor 4'perienta practica a dovedit ca

stabilirea unei liste scurte cu asemenea caracteristici$ cu trei sau ma'im

patru obiective s+a dovedit mult mai e%cienta decat incercarea de a atinge un

numar mare de obiective in cadrul procesului de crestere si selectie

!upa stabilirea obiectivelor$ va trebui stabilita metoda de evaluare !in

punctul meu de vedere cea mai simpla metoda este acordarea unui scor

numeric pentru %ecare caracteristica urmarita

?aideti sa luam un e'emplu concret Consideram ca cele mai importante

obiective sunt rezistenta la boli$ proli%citatea matcii si un instinct de roire cat

mai mic Pe parcursul perioadei de la imperec#erea matcii si mai ales inprimavara urmatoare vom acorda un puncta2 pentru %ecare dintre aceste

caracteristici *n functie de importanta lor$ criteriile pot avea si o pondere

diferita Pentru a simpli%ca si mai mult calculul si a evita astfel o formula de

calcul a mediei ponderate$ putem sa acordam un nivel diferit de puncte

pentru %ecare caracteristica in functie de prioritatea lor *n e'emplul nostru$

putem acorda un puncta2 de la . la =0 pentru rezistenta la boli$ adica

importanta cea mai mare in programul nostru de selectie$ de la . la .0 pentru

instinctul de roire$ deci importanta cea mai mica in acest e'emplu si de la .

la .@$ adica o importanta medie pentru proli%citatea matcii Astfel o matca

poate obtine un scor ma'im de @ de puncte Pe baza clasamentuluiscorurilor obtinute se poate lua decizia transferarii lor in familiile de

productie

*nc#ei repetand ceea ce am spus in introducere si anume ca de calitatea

matcii unei familii depinde potentialul ei Pe langa notiunile teoretice e'trem


8/8

de importante in activitatea de crestere a reginelor$ cred ca respectarea cu

strictete a unor aspecte practice in cadrul procesului de selectie este

decisiva -umai astfel apicultorul poate reduce ponderea #azardului in

activitatea sa si astfel sa se indrepte catre o activitate rentabila si care poate

deveni profesionista

*n episodul urmator vom aborda in amanunt un alt capitol c#eie in activitatea

apicultorului$ si anume nutritia albinei

Documents

Cresterea Si Selectia Matcilor o Abordare Realista Si Bazata Pe Intelegerea Albinei