CRR Nivel 3 avansat-Maistru electrician centrale, statii si retele electrice.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREAÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007

MAISTRU ELECTRICIAN CENTRALE, STAŢII ŞI REŢELE ELECTRICE

CURRICULUM

NIVEL 3 AVANSATŞCOALA DE MAIŞTRI

2006

Nivel: 3 avansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii şi reţele electrice

1

AUTORI:

DRUŢĂ IANADRUŢĂ IANA Profesor inginer, Profesor inginer, grad didactic Igrad didactic I

COLEGIUL TEHNIC COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC BUCUREŞTIENERGETIC BUCUREŞTI

OLARIU LUCREŢIA OLARIU LUCREŢIA SEPTIMIASEPTIMIA

Profesor inginer, Profesor inginer, grad didactic Igrad didactic I

GR. ŞC. ENERGETIC GR. ŞC. ENERGETIC TIMISOARATIMISOARA

CRIŞAN MONICACRIŞAN MONICA Profesor inginer, Profesor inginer, grad didactic Igrad didactic I

COLEGIUL TEHNIC COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC ”D. ENERGETIC ”D. HURMUZESCU” DEVAHURMUZESCU” DEVA

NICA MĂDĂLINANICA MĂDĂLINA Profesor inginer, Profesor inginer, grad didactic Igrad didactic I

GR .ŞC.DE CHIMIE „COSTIN GR .ŞC.DE CHIMIE „COSTIN NENIŢESCU” BUCUREŞTINENIŢESCU” BUCUREŞTI

REVIZUIT 2007

STAN CARMENSTAN CARMEN Profesor inginer,Profesor inginer, grad didactic Igrad didactic I Colegiul Tehnic Energetic BucureştiColegiul Tehnic Energetic Bucureşti

ASISTENŢĂ UIP PHARE TVET RO 2004/016 – 772.04.01 Roşu DORIN – doctor inginer, Inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.Angela POPESCU - Inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.


2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTŞcoală de maiştri

Anul INivel 3 AvansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii şi reţele electrice

Cultură de specialitate 758 ore

Modulul I: Total ore/an 54

Limbă modernă aplicată din care: laborator tehnologic -Modulul II: 54Utilizarea tehnicii de calcul din care: laborator tehnologic 36

Modulul III: Total ore/an 54Legislaţia şi protecţia muncii. Norme de prevenirea şi stingerea incendiilor

din care : laborator tehnologic 18

Modulul IV: Total ore/an 54Centrale electrice din care: laborator tehnologic 18Modulul V: Total ore/an 54Reţele electrice din care: laborator tehnologic 18Modulul VI: Total ore/an 54Măsurări specifice în electroenergetică din care: laborator tehnologic 36Modulul VII: Total ore/an 51Managementul calitatii din care: laborator tehnologic 17Modulul VIII: Total ore/an 51Legislaţia şi protecţia mediului din care: laborator tehnologic 17Modulul IX: Total ore/an 108Staţii şi posturi de transformare din care: laborator tehnologic 18

instruire practică 20Modulul X: Total ore/an 61Utilizari ale maşinilor electrice în centrale şi staţii

din care: laborator tehnologic 17 instruire practică 10

Modulul XI: Total ore/an 51Echipamente electronice utilizate în centrale şi staţii

din care: laborator tehnologic 17

Modulul XII: Total ore/an 112Sisteme de protecţie specifice instalaţiilor electroenergetice

din care: laborator tehnologic 34 instruire practică 10

Total ore/an: 21 ore/săptămână x 18săptămâni/an + 20 ore/săptămână x 17săptămâni/an + 40 ore/săptămână x 1 săptămână/an = 758 ore/an

*NOTĂ: Ultima săptămână a anului şcolar este alocată instruirii practice desfăşurată la agentul economic şi are durata de 40 ore. Practica este alocată modulelor: Staţii şi posturi de transformare, Utilizări ale maşinilor electrice în centrale şi staţii şi Sisteme de protecţie specifice instalaţiilor electroenergetice.

Modulul IX Staţii şi posturi de transformare este parcurs pe intregul an cu 2ore/săpt teorie, în sem I 1oră/săpt. laborator şi în sem II, 20 ore practică

SEMESTRUL I: M I – M VI; SEMESTRUL I: M VII – M XII


3

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTŞcoală de maiştri

Anul II

Nivel 3 AvansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii şi reţele electrice

Cultură de specialitate 368 ore

Modulul I: Total ore/an 48

Managementul relaţiilor profesionale din care: laborator tehnologic 16Modulul II: Total ore/an 48Evidenţa gestiunii din care : laborator tehnologic 16Modulul III: Total ore/an 56Realizarea proiectelor de specialitate din care: instruire practică 40Modulul IV: Total ore/an 110 Exploatarea şi întreţinerea echipamentelor electrice din centrale, staţii şi reţele electrice

din care: instruire practică 30

Modulul V: Total ore/an 58Automatizarea sistemelor electroenergetice din care: laborator tehnologic 16

instruire practică 10Modulul VI Total ore/an 48Organizarea producţiei şi a muncii din care: laborator tehnologic 16

Total ore/an: 18 ore/săptămână x 16săptămâni/an+ 40 ore/săptămână x 2 săptămâni/an = 368 ore/an

*NOTĂ: Ultimele două săptămâni ale semestrului sunt alocate instruirii practice.O săptămână este destinată realizării proiectului de specialitate şi are durata de 40 ore. Practica este alocată modulului: Realizarea proiectelor de specialitate..Cealaltă săptămână este destinată instruirii practice desfăşurată la agentul economic şi are durata de 40 ore. Practica este alocată modulelor: Exploatarea şi întreţinerea echipamentelor electrice din centrale, staţii şi reţele electrice şi Automatizarea sistemelor electroenergetice.


4

MAISTRU ELECTRICIAN CENTRALE, STAŢII ŞI REŢELE ELECTRICEAN I – 36 săptămâni

MODUL / SĂPTĂMÂNĂ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Practica

UTILIZAREA TEHNICII DE CALCUL

teorie 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Labora-tor 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

LEGISLAŢIA ŞI PROTECŢIA MUNCII. NORME DE PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

teorie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Labora-tor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

CENTRALE ELECTRICE

teorie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Labora-tor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

REŢELE ELECTRICE

teorie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Labora-tor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

MĂSURĂRI SPECIFICE ÎN ELECTROENERGETICĂ

teorie 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Labora-tor 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

STATII SI POSTURI DE TRANSFORMARE

teorie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 220

Labora-tor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

teorie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Nivel: 3 AvansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii si reţele electrice

5

MANAGEMENTUL CALITĂŢII

Labora-tor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

LEGISLAŢIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

teorie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Labora-tor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

UTILIZARI ALE MAŞINILOR ELECTRICE ÎN CENTRALE ŞI STAŢII

teorie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 210

Labora-tor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

ECHIPAMENTE ELECTRONICE UTILIZATE ÎN CENTRALE ŞI STAŢII

teorie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Labora-tor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

SISTEME DE PROTECŢIE SPECIFICE INSTALAŢIILOR ELECTROENERGETICE

teorie 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4

10Labora-tor 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2


6

Anul II. 18 SAPTAMANIMODUL / SĂPTĂMÂNĂ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Pract Pr. Pro-iect

MANAGEMENTUL RELAŢIILOR PROFESIONALE

teorie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Laborator 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

EVIDENŢA GESTIUNII teorie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Laborator 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIN CENTRALE, STAŢII ŞI REŢELE ELECTRICE

teorie 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

30Laborator - - - - - - - - - - - - - - - -

AUTOMATIZAREA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE

teorie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

10Laborator 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

ORGANIZAREA PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII

teorie 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Laborator 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

REALIZAREA PROIECTELOR DE SPECIALITATE

teorie 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

40Laborator - - - - - - - - - - - - - - - -


7

NOTĂ DE PREZENTARENOTĂ DE PREZENTARE

Prezentarea calificării

Noul Sistem Naţional al Calificărilor Profesionale (S.N.C.P.) este elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în parteneriat cu angajatorii şi alţi factori interesaţi, pentru a oferi un profil al absolvenţilor cerut de sectoarele economice şi de servicii. Angajatorii se vor implica în acest fel şi mai mult în parteneriatele şcoală - agent economic, ajutând astfel la creşterea calităţii procesului de formare, influenţând ceea ce se învaţă şi creând condiţii pentru ca învăţământul să răspundă schimbărilor tehnologice.

Absolvenţii noului sistem de formare profesională, prin calificările profesionale obţinute, vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului. Calificările sunt menite a dezvolta o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă. Fiecare nivel parcurs, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care vor permite absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior.

Nivelul 3 Avansat, oferă atât formare teoretică, cât şi practică în domeniul producţiei de bunuri materiale, a serviciilor de profil si pentru întreţinerea şi repararea maşinilor şi utilajelor din diferite ramuri ale economiei.

Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul SPP-urilor. Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii. Din acest considerent, programele au fost concepute astfel încât să dezvolte o arie extinsă de abilităţi transferabile: comunicare profesională, comunicare profesională în limba modernă, utilizarea tehnicii de calcul, asigurarea calităţii, managementul relaţiilor profesionale, igiena şi securitatea muncii, evidenţa gestiunii. Acestea sunt abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane.

Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev. Formarea viitorilor absolvenţi trebuie să ţină pasul cu cerinţele actuale, încercând şi o orientare către activitatea informaţională, asigurându-se iniţierea în utilizarea tehnologiilor de cel mai înalt nivel.

Aplicarea didactică şi evaluarea modulelor

Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională, pentru a corela, în permanenţă, criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective.

Profesorii pot folosi informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv, vizual, practic) şi despre tipul de inteligenţă al acestora, în scopul asigurării unei game variate de activităţi la lecţii, care să garanteze asimilarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor, indiferent de stilul de învăţare caracteristic.

Selecţia metodelor didactice adecvate competenţelor care urmează a fi formate oferă o serie de avantaje, cum ar fi: centrarea procesului de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizarea învăţării, lărgirea orizontului şi perspectivelor educaţionale, diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat ş.a. În context, lucrul în grup, simularea, practica în atelier/la locul de muncă, discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, luarea

Nivelul 3 avansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii si reţele electrice

9

deciziilor, asumarea responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi creativităţii elevilor .

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală al oricărui copil, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se impune atât asigurarea coerenţei, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi eficienţei procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate);fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în

ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii);aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele

existente şi la timpul disponibil);credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile, ele trebuie să se

bucure de încredere publică);compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la

învăţarea eficientă);flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea, fără a compromite

standardele naţionale).Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod explicit la

criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde (nimic mai mult, nimic mai puţin).

Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin, nimic mai mult).

O competenţă se evaluează o singură dată, iar elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în tabelele de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. La încheierea cu succes a unei evaluări este suficient un feedback de felicitare. În cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces, identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum şi sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument (fişa de observaţie), chiar dacă locul de desfăşurare a evaluării se poate modifica. Planificarea evaluării competenţelor trebuie să evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module.

În parcurgerea modulului, elevii exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă cheie, din unităţile de competenţă tehnică generale şi din cele de competenţă tehnică specializate, necesare atingerii competenţelor modulului, urmând ca acestea să fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. Demonstrarea altor abilităţi, în afara celor din competenţele specificate, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea, toate metodele de evaluare încadrându-se în una sau mai multe din aceste categorii.


10

Observarea înseamnă urmărirea elevului în timp ce efectuează o activitate reală sau simulată. Evaluarea produsului înseamnă verificarea vizuală a unui lucru realizat sau produs de elev,

după ce activitatea acestuia s-a încheiat. Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care acesta poate răspunde fie verbal, fie în scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise în conţinuturile unităţii (pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Metoda reprezintă şi un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.

Conceperea unui instrument de evaluare impune analiza lucrurilor care vor fi acceptate ca probe şi modul în care vor fi măsurate sau estimate acestea. În mod ideal, schema de evaluare, care include modele de întrebări şi de soluţii la probleme, ar trebui pregătită în acelaşi timp cu instrumentul de evaluare, asigurându-se astfel complementaritatea lor, precum şi certificarea capacităţii elevilor de a completa întrebările/a realiza sarcinile impuse în timpul alocat (de exemplu, pentru o evaluare a abilităţilor practice, ar trebui să elaboreze şi o listă de control cu observaţii, care să definească abilităţile de care elevii trebuie să dea dovadă în timpul evaluării).

Descrierea instrumentelor de evaluare se poate realiza sintetic în manieră tabelară.InstrumentulInstrumentul de evaluarede evaluare DescriereDescriere

Contribuţia la discuţie

Elevii trebuie să ia parte la o discuţie care este observată de către evaluator.

Întrebări afirmativ –

logice

Constau dintr-o afirmaţie şi o explicaţie ajutătoare. Elevii trebuie să decidă dacă afirmaţia şi explicaţia sunt adevărate individual, iar în caz afirmativ, dacă explicaţia reprezintă un motiv valid pentru afirmaţie.

Întrebări adevărat – fals (cu răspunsuri

alternative)

Elevii trebuie să specifice dacă o anumită afirmaţie este adevărată sau falsă. Ele sunt în general folosite pentru a evalua amintirea informaţiei sau capacitatea de a face distincţii.

Întrebări cu răspuns scurt

Elevii trebuie să furnizeze un răspuns prestabilit, constând din câteva cuvinte. Asemenea întrebări ar putea să implice şi folosirea numerelor, a diagramelor şi a graficelor, precum şi a textului. În general sunt utilizate pentru a evalua amintirea informaţiilor legate de fapte, dar pot fi folosite şi pentru a evalua înţelegerea sau aplicarea cunoştinţelor, de exemplu a conceptelor numerice sau matematice.

Întrebări cu răspuns extins

Are puţine restricţii cu privire la conţinutul şi la forma răspunsului. Elevii trebuie să dea un răspuns amplu, cu final deschis. Pot exista limite de lungime şi/sau de timp alocat.

Întrebări de completare

Elevilor li se cere să furnizeze cuvântul/cuvintele lipsă corect/corecte pentru a completa o afirmaţie dată.

Întrebări cu alegere multiplă

Elevilor li se dau întrebări sau afirmaţii incomplete, urmate de patru sau cinci răspunsuri plauzibile, dintre care trebuie să-l aleagă pe cel corect.

Întrebări cu răspunsuri multiple

Reprezintă o variantă a întrebărilor cu alegere multiplă. Elevii trebuie să selecteze toate răspunsurile corecte, în general dintre patru sau cinci opţiuni plauzibile.

Întrebări grilă

Elevilor primesc o serie de întrebări, corelate cu o serie de răspunsuri posibile, prezentate într-o grilă alăturată. Ei trebuie să aleagă răspunsul corect pentru fiecare întrebare. Două întrebări diferite pot avea acelaşi răspuns. Unele răspunsuri pot fi plauzibile, dar incorecte. Întrebările grilă oferă o alternativă la potrivirea întrebare-răspuns.


11

InstrumentulInstrumentul de evaluarede evaluare DescriereDescriere

Întrebări structurate

Constau dintr-un element central (un text, o diagramă, o imagine, o casetă video ş.a.), care descrie o situaţie, urmată de o serie de întrebări pertinente.

Completarea spaţiilor goale

Elevii trebuie să completeze un număr de spaţii goale cu cuvinte lipsă, în general în contextul unui paragraf de text. Se poate folosi la evaluarea înţelegerii şi acurateţei gramaticale.

Interviul oral ( personal )

Reprezintă o conversaţie structurată, în general pe o bază de unu la unu, solicitând informaţia direct de la elevi. Este utilă în special atunci când sunt necesare dovezi ale abilităţilor de procesare sau ale învăţării prin experienţă, iar rezultatele pot fi înregistrate sub formă de chestionar.

ChestionarulReprezintă un interviu structurat în scris, constând dintr-o serie de întrebări legate de o anumită zonă a performanţei, care este administrat şi judecat în condiţii standard, spre deosebire de interviul personal.

Jocul de roluriEste un exerciţiu cu final deschis, de realizat în clasă, care oferă ocaziile de afişare a abilităţilor comportamentale sau interpersonale într-un context simulat.

Studiul de cazElevilor li se dă descrierea unui eveniment într-o natură reală sau simulată, ca bază pentru evaluarea unor abilităţi cum ar fi: luarea deciziilor, planificarea sau estimarea.

Exerciţiul practic

Solicită elevilor să afişeze o serie de abilităţi practice. Evaluarea ar putea fi bazată pe rezultatul final al activităţii (produsul), sau pe efectuarea activităţii (procesul), sau pe o combinaţie a primelor două.

Activitatea de proiectare

Elevii trebuie să lucreze pornind de la o prezentare a obiectivelor care trebuie atinse prin proiectare, să cerceteze şi să ancheteze o problemă de proiectare, să dezvolte şi să evalueze o soluţie finală.

Tema de lucru

Reprezintă o sarcină care implică rezolvarea unei probleme cu îndrumări, structură şi lungime specificate în mod clar. O temă de lucru e mai structurată şi cu un final mai puţin deschis decât un proiect. Elevilor nu le este oferită o largă gamă de selecţie a conţinutului sau a metodologiei.

Proiectul

Reprezintă o creaţie substanţială, în cadrul căruia elevilor li se cere să efectueze cercetarea, planificarea, rezolvarea de probleme şi evaluarea, de-a lungul unei perioade extinse de timp, cu posibilitatea includerii unei componente practice. Este mai cuprinzător şi cu final mai deschis decât tema. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi şi poate implica elevi care muncesc fără o supraveghere atentă, (cu specificarea nivelurilor de supraveghere). Se termină cu un raport,cu un obiect produs sau cu o combinaţie a acestora.


12

MODULUL I: LIMBA MODERNĂ APLICATĂ

I. NOTĂ DE PREZENTARE

1. Notă introductivă

Curriculumul de LIMBA MODERNĂ APLICATĂ a fost elaborat avându-se în vedere următoarele:

reperele specifice pentru elaborarea curriculumului pentru învăţământul profesional şi tehnic, prin organizarea modulară a studiului domeniilor cunoaşterii specifice care intră în componenţa calificării;

documentele reglatoare privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul parcursului şcolar şi în cadrul învăţării pe toată durata vieţii;

necesitatea de a oferi un curriculum adecvat cerinţelor sociale, exprimat în termeni de achiziţii finale, evaluabile la încheierea procesului de învăţare

Prezentul curriculum ţine seama de organizarea şi de structura unităţii de competenţă “Limba modernă aplicată ”. Documentul a fost elaborat urmărindu-se:

A. Practica raţională a limbii: prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.

B. Formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune: elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative.

C. Dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii: elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, inclusiv a disciplinelor tehnice de specialitate, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv internetul.

2. Structura programeiPrograma şcolară pentru modulul „Limba modernă aplicată.” realizează corelarea cu unitatea

de competenţă “ Limba modernă aplicată ”, din componenţa standardului de pregătire profesională pentru calificări de maistru (învăţământ postliceal).

În elaborarea programei au fost avute în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională ale M. Ed. C. şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, competenţele şi nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă.


13

II. Tabel de corelare a competenţelor cu conţinuturile

Competenţe Forme de prezentare a conţinuturilor

1. Receptează mesaje orale

1.1. identifică ideile principale dintr-o expunere pe teme legate de domeniul de activitate

1.2. identifică informaţii factuale din conversaţii / dialoguri / expuneri care au legătură cu domeniul de activitate

1.3. execută operaţii tehnice simple pe baza unor instrucţiuni orale de operare

1.4. stabileşte legături între un mesaj audiat şi experienţa profesională

Vorbire standard: cuvinte, expresii, propoziţii, fraze legate de domeniul de activitate

Mesaje orale / înregistrări audio / video (dialoguri, conversaţii, interviuri, prezentări simple)

Comenzi / rapoarte / texte publicitare;

Instrucţiuni orale de operare

2. Receptează mesaje scrise

2.1. identifică ideile principale din texte de dificultate medie, în limbaj specific, pe teme legate de domeniul de activitate

2.2. identifică informaţiile factuale relevante din texte de dificultate medie în limbaj specific, pe teme legate de domeniul de activitate

2.3. deduce sensul unui cuvânt din context, în texte pe teme legate de meserie

2.4. îndeplineşte instrucţiuni scrise, clare, de folosire a unui echipament / produs

Limbaj uzual / specific: cuvinte, expresii, termeni specifici, adecvare contextuală

Texte autentice, de dificultate medie, din domeniul specialităţii (rapoarte, prezentări, diagrame, grafice, tabele sinoptice, texte publicitare, prospecte, instrucţiuni, broşuri de informare, notiţe)

Corespondenţă standard

Documente oficiale scurte ( fax, ordin de plata, scrisoare de confirmare, formular)

3. Produce mesaje orale

3.1. rezumă o întâmplare, discuţie şi îşi exprimă părerea în legătură cu acestea

3.2. descrie coerent, în linii mari, activităţi, stări şi experienţe personale/legate de domeniul de activitate

3.3. prezintă o activitate legată de profesiune, dând explicaţii simple

3.4. oferă informaţii specifice

3.5. întreabă pentru a-şi clarifica un mesaj

3. 6. promovează produse şi servicii

3. 7. argumentează vânzarea

Descrieri şi explicaţii

Argumente

Prezentare /descriere simplă / dialog situaţional / adecvate profilului / specialităţii

Sugestii / propuneri în scopul rezolvării unor sarcini de lucru

Informaţii privind oferta de mărfuri/servicii


14

Competenţe Forme de prezentare a conţinuturilor

4. Produce mesaje scrise

4.1. relatează, în scris, o întâmplare folosind conectori logici simpli adecvaţi

4.2. redactează texte coerente pe teme de interes personal / profesional

4.3. completează documente de lucru4.4. scrie corespondenţă standard

Descrieri de persoane, obiecte şi activităţi

Corespondenţă de diverse tipuri

Documente profesionale: scrisori de intenţie, facturi, facturi pro-forma, documente de evidenţă primară, inventarieri, CV-ul european

Texte funcţionale (invitaţie, telegramă, cerere, anunţ publicitar, bilet, mesaj, formular)

Informare/ofertă/notă explicativă

5. Participă la conversaţii

5.1. participă la un interviu structurat pentru care s-a putut pregăti înainte, dar este dependent de intervievator.

5.3. iniţiază, menţine şi încheie o conversaţie pe teme de interes personal / profesional

5.4. îşi adaptează modul de comunicare în funcţie de stilul (formal / informal) al conversaţiei

5.5. urmăreşte ceea ce se spune şi poate repeta elemente din conversaţie pentru a confirma înţelegerea reciprocă

Dialoguri situaţionale

Conversaţii cotidiene şi în context profesional

Interviu de angajare, instrucţiuni, soluţionarea unor probleme

Aspecte comune mai multor specializări:

Caracteristici organizaţionale Operaţiuni de lucru Metode de operare Interacţiuni cu alte meserii Relaţii colaborare la locul de muncă

(ex. magazin, restaurant, hotel, birou de informare turistică)

III. CONŢINUTURISe recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL Viaţa personală (ex. alimentaţie, educaţie, hobby-uri) Relaţii interpersonale / interumane Stil de viaţă, comportament social

DOMENIUL PUBLIC Aspecte din viaţa socială şi economică Democraţie, civism şi drepturile omului

DOMENIUL PROFESIONAL Aspecte teoretice ale domeniului profesional / profesiunii Aspecte practice ale domeniului profesional / profesiunii

Terminologie specifică calificării/domeniului Dicţionar de termeni de specialitate Texte de specialitate: articole din reviste de specialitate, documentaţii de specialitate

DOMENIUL EDUCAŢIONAL Elemente de cultură şi civilizaţie din spaţiul anglofon şi european


15

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBIIPe parcursul pregătirii se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative ale limbii:

- a da şi a solicita informaţii generale / specifice legate de domeniul de activitate- a da şi a solicita informaţii legate de completarea unui formular / document oficial- a da şi solicita informaţii despre diverse activităţi / evenimente- a solicita informaţii pentru clarificarea mesajului- a descrie stări/ procese- a exprima politicos acordul / dezacordul- a exprima / a solicita o opinie- a argumenta- a exprima preferinţe, dorinţe, necesităţi, intenţii- a exprima obligaţia / lipsa acesteia- a exprima probabilitatea, posibilitatea, imposibilitatea- a exprima surpriza, bucuria, supărarea, interesul, indiferenţa- a cere / oferi un sfat- a cere scuze- a da şi urma instrucţiuni- a cere şi oferi soluţii pentru diferite probleme- a accepta / respinge politicos o ofertă

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:

Substantivul: pluralul substantivelor(plurale neregulate) – sistematizare

Adjectivul: odinea adjectivelor

Verbul: modalităţi de exprimare a prezentului, trecutului şi viitorului + timpurile verbale aferente –

sistematizare verbe modale (mijloace de exprimare a modalităţii) – sistematizare

Adverbul: comparaţia adverbelor

Fraza: fraza condiţională 2 & 3

Afirmaţia , interogaţia, negaţia – sistematizare

Întrebări disjunctive

Determinanţi, pronume (reluare şi sistematizare).

NOTĂ: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.


16

CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

În activitatea de învăţare-predare se vor folosi metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi centrate pe elev. La alegerea temelor şi textelor pe baza cărora se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul şi domeniul de specializare al fiecărei clase. Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit. Instrumentele de evaluare continuă vor fi elaborate în corelare cu: criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate, prevederile privind probele de evaluare din unitatea de competenţă limba modernă.

SCURT GHID METODOLOGIC 1

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ, ca instrument de interpretare personalizată a programei, asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă ca planificarea calendaristică să fie elaborată pentru întreg anul şcolar, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe tot anul.

Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape:1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat. 2. Corelarea competentelor şi conţinuturilor din programă cu lecţiile din manual în care se regăsesc. 3. Căutarea altor resurse didactice, în cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor

tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă.

5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele vizate.

Structura planificării calendaristice

Nr. U. Î.

Conţinuturi ale U. Î. Competenţe vizate*

Nr. ore alocate

Săptămâna

Observaţii**

(amendamente)

- tematic - funcţii comunicative- elemente de construcţie a

comunicării

… …

- …- …- …

… …

*NOTA: În aceasta rubrica vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenta de unitatea de învăţare respectivă. **NOTA: Se completează pe parcursul anului şcolar, în funcţie de problemele apărute şi de constatările făcute în activitatea la clasă.

1 Pentru alte sugestii şi detalii, a se consulta “Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu”, MEdC, CNC, Bucureşti, 2002.

II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.

Detalieri ale conţinuturilor unităţii de învăţare

Competenţe vizate

Activităţi de învăţare

Resurse Evaluare

Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce măsură?)

- tema (detaliată pe lecţii)- text / tip de text- funcţii comunicative - elemente de construcţie a

comunicării

………

… … …

- …

III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL

DIDACTIC

1. Receptează mesaje orale- exerciţii de identificare- exerciţii de discriminare- exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral- exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un mesaj oral - exerciţii de desprindere / înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie,

descriere, discuţie, prezentare, povestire)

2. Receptează mesaje scrise - exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un text scris- exerciţii de completare de texte lacunare- exerciţii de desprindere / înţelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, grafic, prezentare,

povestire)- exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare (completare de tabele /

diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente, - proiecte individuale

3. Produce mesaje orale - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri- exerciţii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare, monolog- dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere- exerciţii de rezumare orală- discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming

4. Produce mesaje scrise - exerciţii de completare de formulare- exerciţii de construire de paragrafe- exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan- exerciţii de formulare de corespondenţă personală (mesaje, scrisori, felicitare, carte poştală,)- exerciţii de redactare a unor texte / scrisori cu paşi daţi- exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat - exerciţii de redactare de texte funcţionale (curriculum vitae, proces verbal, referat, cerere)- exerciţii de rezumare în scris- exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)- exerciţii de luare de notiţe- exerciţii de traducere şi retroversiune

- proiecte individuale sau de grup

5. Participă la conversaţii - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie, interviu, mesaj, scrisoare de răspuns - joc de rol, discuţie, dezbatere- prezentare- exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri- exerciţii de formulare / construire a unei argumentări / a unui interviu- proiecte de grup

IV. EVALUAREAEvaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea formativă a elevilor – vizând achiziţiile (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), competenţele de comunicare şi de inter-relaţionare, atitudinile dezvoltate de aceştia la orele de limbi moderne – se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

-Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)-Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării-Proiectul-Portofoliul-Autoevaluarea


19

Modulul II: Modulul II: UTILIZAREA TEHNICII DE CALCUL

I.I. Notă introductivă

Conţinuturile incluse în structura modulului UTILIZAREA TEHNICII DE CALCUL oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice privind relaţiile profesionale de colaborare şi soluţionarea conflictelor în cadrul echipelor de lucru.

II.II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

În modulul UTILIZAREA TEHNICII DE CALCUL au fost corelate competenţele din unitatea de competenţă tehnică generală cu conţinuturile.

IV. UTILIZAREA TEHNICII DE CALCUL 1 credit

- II.1. Utilizează aplicaţii software uzuale.- II.2. Gestionează bazele de date cu ajutorul aplicaţiilor specifice.- II.3. Comunică prin Internet

I.I. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi deUnităţi de competenţăcompetenţă

CompetenţeCompetenţe individualeindividuale Conţinuturi tematiceConţinuturi tematice

II.UTILIZAREA TEHNICII DE

CALCUL

II.1.Utilizează aplicaţii software uzuale

1. Operaţii de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere, copiere/lipire, redenumire, grupare linii şi coloane, exploatare foi de calcul, consultarea documentaţiei auxiliare.2. Formatare document şi foi de calcul: setare pagină, stil, font, mărime font, tip caracter, aliniere, chenare, selectare culori, grosimea liniei, antet, subsol.3. Prelucrarea informaţiilor dintr-un tabel: sortare, filtrare, subtotaluri, referinţe absolute şi relative, funcţii simple (adunare, scădere, medie aritmetică).4. Trasare diagrame: tip, sursa datelor, suprafaţă diagramă, formatare, localizare, tipărire.5. Inserare obiecte: imagini, grafice, şabloane prezentări, ecuaţii, fişiere multimedia, documente text.

II.2. Gestionează

bazele de date cu ajutorul aplicaţiilor specifice

6. Tipuri de date: numerice, alfanumerice, logice, date calendaristice, şir de caractere, memo şi funcţii pentru date de tip numeric, şir de caractere, date calendaristice, conversii, de uz general.7. Structura bazei de date: tabele (nume componente, tip, dimensiune).8. Operaţii asupra tabelului dintr-o bază de date: creare, poziţionare pe o înregistrare, actualizare, sortare, indexare.9. Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date.10. Exploatarea unei baze de date: deschidere, închidere bază de date şi tabele.

II.3.

Comunică pe Internet

11. Tehnici de căutare adecvate surselor de informaţii: motoare căutare Internet, cuvinte-cheie, grupuri de cuvinte.12. Operaţii pentru transmitere informatii: crearea unui cont, accesare cont, expediere mesaje.13. Metode de schimb al informaţiilor: e-mail, dialog, dezbatere on-line, forum, liste de discuţie a informaţiilor.


20

II.II. Sugestii metodologice

1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 54 de ore, repartizate după cum urmează: 18 ore de teorie 36 ore de laborator

Conţinuturile modului “Utilizarea tehnicii de calcul” se vor exemplifica în funcţie de domeniul profesional, respectiv utilizarea de aplicaţii software uzuale, gestionarea bazelelor de date şi comunicarea pe internet se vor adapta domeniului de interes.

Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor. Activităţile la lecţii pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt atinse. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor aplica activităţi de învăţare cu caracter interactiv. Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia, exerciţiul, proiectul, metoda practică, observaţia sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluarea.

Alegerea acestor activităţi oferă următoarele avantaje:

I. sunt orientate asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le pună mai bine în valoare;

II. permit individualizarea învăţării;

III. oferă maximul de deschidere;

IV. permit diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competenţelor. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.

Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe.

Competenţa 1.Utilizează aplicaţii software specifice

FIŞA DE LUCRU

Compară reprezentări grafice în aplicaţii Word şi ExcelSarcinile tale sunt:

Operarea asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul Formatare documente şi foi de calcul Prelucrarea informaţiilor dintr-un tabel Trasarea diagramelor Inserarea obiectelor


21

FIŞA DE EVALUARENume candidat:Nume evaluator:

SARCINIREZULTATUL

EVALUĂRII(DA/NU)

DATA

Operarea asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul:o inserare/ştergere, o copiere/lipire, o redenumire, o grupare linii şi coloane,o exploatare foi de calcul, o consultarea documentaţiei auxiliare

Formatare documente şi foi de calcul:o setare paginăo stil,o font,o mărime font, o tip caracter,o aliniere, o chenare, o selectare culori,o grosimea liniei, o antet, o subsol

Prelucrarea informaţiilor dintr-un tabelo sortare, o filtrare, o subtotaluri, o referinţe absolute şi relative, o funcţii simple (adunare, scădere, medie

aritmetică)Trasarea diagramelor:o tip,o sursa datelor,o suprafaţă diagramă,o formatare, o localizare, o tipărire

Inserarea obiectelor:o imagini,o grafice,o şabloane prezentări,o ecuaţii, o fişiere multimedia,o documente text

Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev. Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.


22

Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative. înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor

pe parcursul probei

Sugestii privind dovezile evaluării: Fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă

şi condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării

Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele, portofoliile.

Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.

Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor.

Instruirea se va realiza în laboratorul de informatică cu o bună dotare materială şi cu aplicaţiile corespunzătoare.

Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard.

Metodele de predare vor fi variate, predominând studiul de caz, exerciţiul, demonstraţia, dezbaterea şi discuţii în grup.

Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire profesională.


23

Modulul III: Modulul III: LEGISLAŢIA ŞI PROTECŢIA MUNCII. NORME DE PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR


Conţinuturile incluse în structura modulului LEGISLAŢIA ŞI PROTECŢIA MUNCII. NORME DE PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice privind respectarea normelor de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor în cadrul punctelor de lucru pentru care se pregatesc să îşi desfăşoare activitatea.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

În modulul LEGISLAŢIA ŞI PROTECŢIA MUNCII. NORME DE PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR au fost corelate competenţele din unitatea de competenţă tehnică generală cu conţinuturile.

III. LEGISLAŢIA ŞI PROTECŢIA MUNCII. NORME DE PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

1 credit

III.1. Selectează legi şi norme de muncă III.2. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi

stingerea incendiilor.III.3. Planifică acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor identificate la locul de

muncă.III.4 Coordonează activităţile în caz de accident.

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor



III.LEGISLAŢIA

ŞI PROTECŢIA MUNCII.

NORME DE PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

III.1.Selectează legi şi norme de muncă

Legi şi norme de muncă :- Legea 53/2003 cu modificările ulterioare,- Contractul colectiv de muncă,- Legea 477/2004, - Ordonanţa de urgenţă 93 din 2003, - Ordonanţa de urgenţă 96 din 2003- Alte acte normative în vigoare.

III.2. Aplică legislaţia

privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor..

Norme de prevenirea şi stingerea incendiilor:- Norme legislative în vigoare cu privire la

prevenirea şi stingerea incendiilor Instructaje de protecţia muncii.Mijloace de avertizare Instrucţiuni specifice locului de munca Sisteme şi dispozitive de protecţie.Materiale şi mijloace pentru stingerea incendiilor

III.3. Planifică acţiuni de

evitare şi de reducere a riscurilor identificate

la locul de muncă.

Mijloace de evidenţă a accidentelor de muncăRaportarea şi înregistrarea accidentelor de muncăSituaţii care favorizează accidentele de muncă:- Perturbări funcţionale, defecţiuni ale utilajelor- Nerespectarea principiilor ergonomice- Comportament necorespunzător al lucrătorului la

locul de muncă


24



- Starea fizică şi psihică necorespunzătoare a lucrătorului

Accidente de muncăBoli profesionaleAvariiIncendii şi explozii

III.4.Coordonează

activităţile în caz de accident.

Măsuri de prim ajutor în caz de accidentPlan de acţiune în cazul producerii incendiilor.

IV. Sugestii metodologice


Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de: dificultatea temelor nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului

instruit.Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile

tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea

competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului Legislaţia şi protecţia muncii. Norme de prevenirea şi stingerea incendiilor în ordinea prezentată:1. a. Legi şi norme de muncă :- Legea 53/2003 cu modificările ulterioare,- Contractul colectiv de muncă,- Legea 477/2004, - Ordonanţa de urgenţă 93 din 2003, - Ordonanţa de urgenţă 96 din 2003- Alte acte normative în vigoare.

a. Norme de prevenirea şi stingerea incendiilor 3. Instructaje de protecţia muncii.4. Mijloace de avertizare 5. Instrucţiuni specifice locului de munca 6. Sisteme şi dispozitive de protecţie.7. Materiale şi mijloace pentru stingerea incendiilor8. Mijloace de evidenţă a accidentelor de muncă9. Raportarea şi înregistrarea accidentelor de muncă10. Situaţii care favorizează accidentele de muncă:- Perturbări funcţionale, defecţiuni ale utilajelor- Nerespectarea principiilor ergonomice- Comportament necorespunzător al lucrătorului la locul de muncăNivelul 3 avansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii si reţele electrice

25

- Starea fizică şi psihică necorespunzătoare a lucrătorului11. Accidente de muncă12. Boli profesionale13. Avarii14. Incendii şi explozii15. Măsuri de prim ajutor în caz de accident16. Plan de acţiune în cazul producerii incendiilor.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor.

Instruirea teoretică şi laboratorul se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice, planşe, truse de prim ajutor, mijloace de protecţie, machete, simulatoare, bibliografie selectivă ş.a.

Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.

2. Parcurgerea conţinuturilor modulului « Legislaţia şi protecţia muncii. Norme de prevenirea şi stingerea incendiilor» şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor generale aferente nivelului 3 Avansat, corespunzătoare calificărilor, în scopul dezvoltării de relaţii profesionale de colaborare.

Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să i le pună mai bine în valoare;

fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale; modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte,

în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale educaţiei:

Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din

experienţe diferite. Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le

asocia cu “cunoştinţele vechi”.Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor elevilor, acceptând faptul că fiecare elev este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor


26

ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

3. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea

conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. Investigaţia. Studiu de caz Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele

educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. Metoda exerciţiilor practice Simulare practica


27

Modulul IV : Modulul IV : CENTRALE ELECTRICE

I. I. Locul modului în cadrul planului de învăţământLocul modului în cadrul planului de învăţământ

Modulul „Centrale electrice” se studiază în anul I, şcoală de maiştri, în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificarea „Maistru electrician centrale, staţii şi reţele electrice”.

Modulul are alocate un număr de 54 de ore / an, din care:

teorie – 36 ore; laborator tehnologic – 18 ore.

II. II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modulLista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

În modulul „Centrale electrice” au fost agregate competenţe dintr-o unitate de competenţă tehnică.

IV. Centrale electrice 1 creditIV.1. Analizează structura unei centrale hidroelectriceIV.2. Investighează structura unei centrale termoelectriceIV.3. Analizează structura unei centrale nuclearoelectrice

III.III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilorTabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea deUnitatea de competenţăcompetenţă CompetenţeCompetenţe ConţinuturiConţinuturi

IV. CENTRALE ELECTRICE

IV.1Analizează

structura unei centrale

hidroelectrice

Amenajări hidroenergetice- tipuri de amenajări CHE: uzină-baraj, cu

derivaţie, subterană, mixtă- instalaţii ale amenajărilor hidroenergetice:

barajul, descărcătoarele de apă, prizele de apă, aducţiunile, camerele de echilibru, conductele forţate, casa vanelor, centralele hidroelectrice, galeriile de fugă, staţiile de pompare

Turbine hidraulice- turbina Pelton- turbina Francis- turbina Kaplan


28


IV.2Investighează structura unei

centrale termoelectrice

Centralele termoelectrice

- principiul de funcţionare- circuitele centralelor termice- echipamentele centralelor termoelectrice:

cazanul, vaporizatorul, supraîncălzitorul, economizorul, preîncălzitorul de aer, turbina, condensatorul, ejectorul

- instalaţii auxiliare: instalaţia de ardere, instalaţii de alimentare a cazanului cu combustibil, instalaţii de captare şi de evacuare a zgurii şi cenuşii, instalaţii de evacuare a gazelor de ardere şi de alimentare cu aer necesar arderii, instalaţii de alimentare cu apă, instalaţiile anexe ale turbinei

- exploatarea instalaţiilor centralelor termoelectrice

- modalităţi de îmbunătăţire a randamentului

IV.3Analizează

structura unei centrale

nuclearoelectrice

Reactoare nucleare

- reacţia de fisiune nucleară- combustibili, materiale moderatoare, agenţi de răcire, materiale absorbante de neutroni, materiale de protecţieInstalaţii speciale ale CNE

- ciclul combustibilului nuclear- turbinele cu abur saturat- sisteme de izolare de protecţie ale CNE

IV. IV. Sugestii metodologiceSugestii metodologice

Modulul «Centrale electrice» oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu:

- principiul de funcţionare al diferitelor tipuri de centrale electrice- echipamentele specifice fiecărui tip de centrală electrică- exploatarea centralelor electrice


Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora, în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp, utilizând activităţi variate de învăţare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi, prezentat la punctul II, specifică din ce unităţi de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze, elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare, în raport cu experienţa şi viziunea proprie.


29

Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine:

1. Centralele hidroelectricea. Energia hidraulicăb. Tipuri de amenajări pentru CHEc. Elementele componente ale CHEd. Tipuri de turbine utilizate în CHEe. Serviciile interne ale CHE

2. Centralele termoelectricea. Clasificarea centralelor termoelectriceb. Echipamentele CTE:

- cazane de abur, instalaţiile cazanului de abur, instalaţii auxiliare, apa de alimentare a cazanelor de abur

- turbine cu abur şi gaze, elementele turbinelor cu abur, elementele turbinei cu gaze, instalaţiile turbinelor cu abur, instalaţiile turbinelor cu gaze

c. Instalaţiile circuitelor CTE cu abur: - combustibil-cenuşă- circuitul apă-abur- circuitul apei de răcire- circuitul de termoficare

d. Exploatarea instalaţiilor centralelor termoelectricee. Randamentul CTE: metode de îmbunătăţire a randamentului CTE

3. Centralele nuclearoelectricea. Reacţia de fisiune nuclearăb. Reactorul nuclear: zona activă, reflectorul, controlul reactorului nuclear, protecţia

biologicăc. Instalaţii speciale ale CNE: ciclul combustibilului nuclear, turbina de abur saturat,

sisteme de izolare de protecţieAlegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a

adapta procesul didactic la particularităţile elevilor, de a centra procesul de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizării învăţării, lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale, diferenţierii sarcinilor şi timpului alocat ş.a. În context, lucrul în grup, simularea, aplicaţiile practice din laborator, discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi proiectele integrate etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi creativităţii elevilor .

Date fiind competenţele vizate, se recomandă:- activităţi de reprezentare a schemelor principiale de funcţionare a centralelor

electrice- exerciţii de explicare a funcţionării centralelor electrice- exerciţii de simulare a exploatării echipamentelor/instalaţiilor centralelor electrice

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. Se recomandă utilizarea: fişelor de lucru; documentaţiei tehnologice specifice; cărţilor tehnice şi instrucţiunilor de utilizare a mijloacelor de măsurare; suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / şi multimedia; soft-urilor educaţionale specifice. Se recomanda ca o parte a programelor de formare să se realizeze în condiţii profesionale reale, la agenţi economici din profilul de formare al elevilor.

Autorii recomandă desfăşurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de învăţare, eventual integrate într-un sistem multimedia, astfel încât să fie menţinut şi stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lecţiilor şi activităţilor aplicative realizate şi să fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline.

Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent, permiţând atât profesorului, cât şi


30

elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun, în vederea reglării procesului de predare – învăţare.

Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în această calificare. Din acest motiv, se impune atât asigurarea coerenţei, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi eficienţei procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate); fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în

ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii); aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele

existente şi la timpul disponibil); credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile, ele trebuie să se

bucure de încredere publică); compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la

învăţarea eficientă); flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea, fără a compromite


criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde (nimic mai puţin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilităţi, în afara celor din competenţele specificate, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică, pe baza unei fişe de observare; probe practice; teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi; portofoliul;autoevaluarea ş.a.


31

Modulul V : Modulul V : REŢELE ELECTRICE

I.I. Notă introductivăNotă introductivă

Conţinuturile incluse în structura modulului REŢELE ELECTRICE oferă cursanţilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice şi creative privind construcţia reţelelor electrice.

II.II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modulLista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

În modulul REŢELE ELECTRICE au fost corelate competenţele din unitatea de competenţă tehnică cu conţinuturile.

V. REŢELE ELECTRICE 1 credit- V.1Analizeazăconfiguraţii de reţele electrice- V.2. Cooordonează construcţia liniilor electrice aeriene de înaltă şi medie tensiune- V.3. Realizează linii electrice subterane de joasă, medie şi înaltă tensiune

III.III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor


CompetenţeCompetenţe individuale individuale

Conţinuturi tematiceConţinuturi tematice

V.REŢELE

ELECTRICE

V.1Analizează

configuraţii de reţele electrice

Categorii de reţele electrice : de transport, de distribuţie şi la consumator

Reţele electrice de distribuţie de joasă tensiune, de medie tensiune, de înaltă şi foarte înaltă tensiune- configuraţii :

- radiale, buclate- urbane, rurale, industriale Elemente componente ale reţelelor electrice de

distribuţie la consumator :o branşament electric,o cofret, o contoare electrice, o tablouri electrice, o coloane şi circuite electrice Scheme electrice ale reţelelor de distribuţie a

energiei electrice la consumatori:- de legare directă a consumatorilor ,- de legare în sistem intrare-ieşire a consumatorilor,- de distribuţie radială simplă, - de distribuţie cu coloane magistrale, - de distribuţie în cascadă, - de distribuţie prin alimentarea în buclă a

consumatorilor, - complexe


32

V.2Cooordonează

construcţia liniilor electrice aeriene de

înaltă şi medie tensiune

Tipuri de linii electrice- aeriene, - subterane

Elemente componente ale liniilor electrice aeriene- conductoare, - stâlpi, - izolatoare, - dispozitive de prindere şi de fixare (suporturi

pentru izolatoare, armături, cleme de legătură, console)

Etape şi tehnologii de execuţie a liniilor electrice aeriene- manipularea şi transportul materialelor,- executarea fundaţiilor, - montarea stâlpilor, - montarea conductoarelor şi a izolatoarelor,- verificări şi probe la terminarea montajului

V.3Realizează linii

electrice subterane de joasă, medie şi

înaltă tensiune

Componente ale liniilor electrice subterane- cabluri electrice de joasă, medie înaltă şi foarte

înaltă tensiune; - accesoriile pentru cablurile electrice, (manşoane,

cutii terminale, mase izolante, benzi, tuburi şi pălării termocontractabile, papuci, rezervoare de alimentare, instalaţii de supraveghere şi semnalizare a presiunii sau a nivelului de ulei),

- soluţii moderne de transmisie a energiei electrice prin cabluri,.

Etape de realizare a liniilor electrice subterane- pozarea cablurilor,- realizarea îmbinărilor şi terminalelor (montarea

manşoanelor, montarea cutiilor terminale),- punerea sub tensiune şi darea în exploatare

IV.IV. Sugestii metodologice

1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 54 de ore, în semestrul I, repartizate după cum urmează: 36 ore de teorie 18 ore de laborator


instruit.Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină

conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. În acest cadru, activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca, în acest proces, să se utilizeze metode cât mai


33

diverse, care să stimuleze atenţia, interesul, participarea nemijlocită şi spiritul creativ al elevilor, cum ar fi :

metodele bazate pe acţiune (exerciţiul practic, lucrările de laborator, simularea ş.a.); metodele explorative (observarea independentă, problematizarea, studiile de caz, ş.a.); metodele expozitive (explicaţia, exemplificarea, descrierea ş.a.) etc.

Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională, pentru a corela, în permanenţă, criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.

Instruirea teoretică se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat şi, în funcţie de posibilităţi, cu alte materiale didactice specifice. Instruirea în laboratorul tehnologic se recomandă se realizeze în laboratoarele de specialitate ale şcolii,

Pentru asigurarea unei logici a înţelegerii şi învăţării, se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului REŢELE ELECTRICE în ordinea prezentată în cele ce urmează:

1. Categorii de reţele electrice : de transport, de distribuţie şi la consumator2. Reţele electrice de distribuţie şi transport

Reţele de distribuţie de joasă tensiune- Reţele de distribuţie radiale- Reţele de distribuţie buclate- Branşamente la consumatori

Reţele de distribuţie de medie tensiune Reţele de distribuţie de înaltă tensiune

3. Elemente componente ale reţelelor electrice de distribuţie la consumator :- branşament electric, - cofret, contoare electrice, - tablouri electrice, - coloane şi circuite electrice4. Scheme electrice ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice la consumatori:- de legare directă a consumatorilor ,- de legare în sistem intrare-ieşire a consumatorilor,- de distribuţie radială simplă, - de distribuţie cu coloane magistrale, - de distribuţie în cascadă, - de distribuţie prin alimentarea în buclă a consumatorilor, - complexe

5. Tipuri de linii electrice- Definirea liniilor electrice- Clasificarea liniilor electrice

6. Elemente componente ale liniilor electrice aeriene:- Conductoare.Materiale,clasificare,construcţie - Stâlpii liniilor electrice aeriene

Rol Clasificare Stâlpi metalici Stâlpi de beton armat Coronamente şi console pentru L.E.A. joasă, medie şi înaltă tensiune Fundaţii


34

- Izolatoare.Rol.Materiale folosite.Tipuri de izolatoare.- Armături şi cleme

Suporţi pentru izolatoare Armături pentru lanţurile de izolatoare Armături pentru fixarea conductoarelor pe izolatoare Armături pentru protecţia izolatoarelor contra arcului electric Armături antivibratoare Cleme de legătură a conductoarelor Piese de distanţare pentru conductoare fasciculare

7. Etape de realizare a liniilor electrice aeriene- Execuţia fundaţiilor L.E.A.- Montarea stâlpilor L.E.A.- Montarea conductoarelor şi izolatoarelor L.E.A.- Verificări şi probe la terminarea montajului

8. Componente ale liniilor electrice subterane- Cabluri electrice de joasă, medie înaltă şi foarte înaltă tensiune

Clasificare Simbolizare Elemente componente : conductoare, izolaţie, ecrane, învelişuri de protecţie Tipuri constructive de cabluri

- accesoriile pentru cablurile electrice, Manşoane :

o de legătură şi de derivaţie. o cutii de distribuţie subteraneo cleme de legăturăo cleme de derivaţie

Cutii termnale Papuci de cablu Accesorii: mase izolante, benzi,tuburi şi pălării termocontractabile, aliaje de lipit şi

de metalizare, rezervoare de alimentare, instalaţii de supraveghere şi semnalizare a presiunii sau a nivelului de ulei

- soluţii moderne de transmisie a energiei electrice prin cabluri9. Etape de realizare a liniilor electrice subterane- Pozarea cablurilor- Realizarea îmbinărilor şi terminalelor

Îmbinarea conductoarelor Montarea manşoanelor de legătură şi de derivaţie Montarea cutiilor terminale

- Punerea sub tensiune şi darea în exploatare a liniilor electrice subterane

V.V. Condiţii de aplicabilitate didactică şi evaluare

Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea competenţelor relevante pentru modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, cu accent pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Evaluarea va respecta criteriile de performanţă şi probele de evaluare precizate în Standardul de Pregătire Profesională, corespunzător calificării pentru nivelul 3 AVANSAT în domeniul electroenergetic. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor şi reglarea procesului de achiziţie a acestora. Ca metode de evaluare recomandăm : Observarea sistematică a comportamentului elevilor, Investigaţia.


35

Autoevaluarea, Metoda exerciţiilor practice Lucrul cu modeleCa instrumente de evaluare se pot folosi:

Fişe de observaţie şi fişe de lucru Teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi Chestionarul Fişe de autoevaluare Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.


36

Modulul VI : Modulul VI : MĂSURĂRI SPECIFICE ÎN ELECTROENERGETICĂ


Conţinuturile incluse în structura modulului MĂSURĂRI SPECIFICE ÎN ELECTROENERGETICĂ oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice privind efectuarea măsurărilor specifice instalaţiilor electroenergetice, şi să-şi dezvolte abilităţi practice privind utilizarea echipamentelor şi instalaţiilor de măsurare specifice instalaţiilor electroenergetice.


În modulul MĂSURĂRI SPECIFICE ÎN ELECTROENERGETICĂ au fost corelate competenţele din unitatea de competenţă tehnică generală cu conţinuturile.

VI. Măsurări specifice în electroenergetică 1 credit- VI.1. Măsoară parametrii instalaţiilor electroenergetice- VI.2. Precizează tipuri de încercări din instalaţiile electroenergetice- VI.3. Utilizează echipamentele de testare a aparatelor din instalaţiile electroenergetice




VI MĂSURĂRI

SPECIFICE ÎN ELECTRO-

ENERGETICĂ

VI.1.Măsoară

parametrii instalaţiilor

electroenergetice

Parametrii instalaţiilor electroenergetice: rezistenţă de izolaţie, frecvenţă, tensiune, factor de putere, energie

Realizarea instalaţiilor de măsurare a parametrilor Prelucrarea datelor experimentale- determinarea

erorilor şi abaterilorVI.2.

Precizează tipuri de încercări din

instalaţiile electroenergetice

Tipuri de încercări şi probe în instalaţiile electroenergetice: de izolaţie, a capacităţii de comutaţie, a încălzirii căilor de curent;

Echipamente utilizate pentru încercări:echipamente pentru încercarea cablurilor, surse de înaltă teniune, echipamente pentru încercări de materiale;

Corelarea tipurilor de încercări cu nomenclatorul de încercări şi verificări

VI.3.Utilizează

echipamentele de testare a

aparatelor din instalaţiile

electroenergetice

Instalaţii de testare a aparatelor din instalaţiile electroenergetice: staţii de încercări în reţea, staţii de încercări sintetice, convertoare de măsură;

Efectuarea măsurărilor şi încercărilor; Completarea buletinelor de încercări şi analiză.


1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 54 ore, în semestrul I, repartizate după cum urmează: 18 ore de teorie 36 ore de laborator

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de:


37

dificultatea temelor nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului




Se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului Măsurări specifice în electroenergetică în ordinea prezentată:1. Parametrii instalaţiilor electroenergetice1.1 Instalaţii de măsurare a parametrilor 1.2 Prelucrarea datelor experimentale 2. Încercări şi probe în instalaţiile electroenergetice:2.1 Echipamente utilizate pentru încercări şi probe2.2 Nomenclatorul de încercări şi verificări2.3 Instalaţii de testare a aparatelor din instalaţiile electroenergetice2.4 Măsurări şi încercări ale aparatelor din instalaţiile electroenergetice2.5 Completarea buletinelor de încercări şi analiză


Instruirea teoretică şi practica se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice, planşe didactice, panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale, în care pot fi evidenţiate echipamentele şi aparatele electrice componente, bibliografie tehnică selectivă ş.a.


2. Parcurgerea conţinuturilor modulului « Măsurări specifice în electroenergetică » şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente nivelului 3 Avansat şi corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale ale elevilor şi dezvoltării capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 4, sau a integrării pe piaţa muncii.








38




Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin: gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri

diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi; prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic); Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin: abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu: Diferenţierea răspunsului, prin: utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor elevilor, acceptând faptul că fiecare elev este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).


conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. Investigaţia. Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele

educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. Metoda exerciţiilor practice Lucrul cu modeleCa instrumente de evaluare se pot folosi:

Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Fişe de autoevaluare Tema de lucru Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.MODULUL VII: MANAGEMENTUL CALITĂŢII

I. NOTĂ INTRODUCTIVĂ


39

Locul modulului în cadrul planului de învăţământModulul va fi parcurs pe durata semestrului II având un număr total de 17 x 3 = 51 de ore din care un număr de 17 ore laborator.


Managementul calităţii 1 credit- VII. 1.Precizează principiile de management al calităţii- VII. 2. Efectuează controlul statistic- VII. 3. Acţionează pentru menţinerea sistemului de asigurarea calităţii- VII. 4. Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii



Competenţe individuale

Conţinuturi tematice

VII.MANAGEMENTU

L CALITĂŢII

VII. 1 Precizează

principiile de management al

calităţii

Principiile managementului calităţii:orientarea către client, leadership, implicarea personalului, abordarea procesuală, abordarea sistemului de către management,îmbunătăţirea continuă, abordarea concretă în luarea deciziilor, relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii

Funcţiile managementului calităţiiplanificarea calităţii, organizarea activităţilor referitoare la calitate,coordonarea activităţilor referitoare la calitate,antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calităţii, ţinerea sub control a calităţii, asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţii

VII. 2 Efectuează

controlul statistic

Precizarea elementele controlului statistic: caracteristica controlată; lot; mărime eşantion; reguli de extragere a eşantionului; plan de control; grad de severitate; nivel de calitate acceptabil (AQL); cifra de acceptare; cifra de respingere

Indicarea si aplicarea etapelor controlului statistic: (LT)extragerea eşantionului, determinarea caracteristicii conform procedurii specifice, compararea caracteristicii controlate cu condiţiile din standarde, identificarea defectelor, compararea numărului de defecte identificate cu cifra de acceptare sau de respingereImplementarea măsurilor care se impun în urma


40

efectuării controlului statistic: (LT)acceptare/respingere lot de produse trecerea la alt plan de control (alt grad de severitate, AQL)

VII. 3Acţionează

pentru menţinerea

sistemului de asigurarea

calităţii

Identificarea cerinţelor pentru implementarea unui sistem de asigurarea calităţii:

proceduri, manualul calităţii, satisfacerea clienţilor, costuri, standarde de firmă, legislaţie, feed-back, grafice de documentare

Interpretarea unui audit de calitate (intern/extern dat):

(intern/extern dat) pe metode statistice, mentenanţă, planificarea întreţinerii, urmărirea parametrilor de funcţionare

Evaluarea factorilor care afectează costurile calităţii:(LT)rebuturi; recondiţionări; reparaţii; produse neconforme; reclamaţii clienţi; produse returnate; penalizări pentru întârziere; despăgubiri pentru daune

VII. 4Aplică tehnici de

îmbunătăţire continuă a

calităţii

Tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii - (lt)Definirea conceptului de îmbunătăţire continuă a calităţii.Utilizarea Ghidului pentru îmbunătăţire a calităţii:conform standardului ISO 9004-4 conform standardelor ISO specifice domeniului de activitateStabilirea strategiilor de îmbunătăţire a calităţii:

strategia Kaizen, Ciclul PEVA (planifică – execută – verifică -

acţionează), principiul “zero defecte”

Aplicarea instrumentelor de îmbunătăţire a calităţii:

instrumente ajutătoare (brainstorming, stratificare, metoda întrebărilor),

instrumentele calităţii (grafice, diagrame, histograme, fişe de control statistic

IV. SUGESTII METODOLOGICE

Conţinuturile modulului „Managementul calităţii” vor fi abordate de către profesorul economist în orele de teorie şi de laborator tehnologic (LT)

Acesta are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea,

problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.


41

Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului „Managementul calităţii” se poate desfăşura în sala de clasă cu profesorul de specialitate, iar laboratorul tehnologic se poate realiza atât în laboratorul de specialitate al şcolii cât şi la agentul economic de profil.

Recomandăm abordarea conţinuturilor corelate cu competenţele în ordinea prevăzută în tabelul de la punctul III.

Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.

Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse în Standardul de Pregătire Profesională.

Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale, scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.

Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile. Pentru cele patru competenţe , laboratorul tehnologic se poate organiza la agenţii economici din domeniul de activitate specific, elevul urmând să observe activitatea cotidiană a acestora.

Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului.

Se vor promova metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea, încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională

Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare.

Se recomandă de asemenea organizarea predării - învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).

Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.

Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.

Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe.

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă

Activitate: Efectuează controlul statistic asupra lotului de marfă „Q”

Managementul calităţii

Compennţa 2: Efectuează controlul statistic

Criterii de performanţă

Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă

Probe de evaluare

a Precizarea elementelor controlului statistic

Elementele controlului statistic: caracteristica controlată, lot, mărime eşantion, reguli de extragere a eşantionului,

Orale/scrise/


42

plan de control, grad de severitate, nivel de calitate acceptabil (AQL), cifra de acceptare, cifra de respingere

b Indicarea si aplicarea etapelor controlului statistic

Etape ale controlului statistic:extragerea eşantionului, determinarea caracteristicii conform procedurii

specifice, compararea caracteristicii controlate cu

condiţiile din standarde, identificarea defectelor, compararea numărului de defecte identificate

cu cifra de acceptare sau de respingere

Orale/practice/

c Implementarea măsurilor care se impun în urma efectuării controlului statistic

Măsuri:acceptare/respingere lot de produse;

trecerea la alt plan de control (alt grad de severitate, AQL)

Orale/scrise/

Evaluatorul (profesorul) va evalua elevul pe baza unui portofoliu pe care elevii îl vor realiza sub îndrumarea acestuia, la orele de curs şi la laboratorul tehnologic efectuat la agentul economic.

Cerinţa:Participaţi la o recepţie cantitativă şi calitativă efectuată la agentul economic (la care

faceţi laboratorul tehnologic) şi întocmiţi un PORTOFOLIU, care să cuprindă următoarele elemente:1. Locul recepţiei (societatea comercială, spaţiul de desfăşurare al recepţiei);2. Sortimentul de marfă3. Documentele verificate la recepţie;4. Verificarea identităţii şi cantităţii lotului de marfă;5. Modul de efectuare a verificării calităţii la recepţie;6. Planul de control aplicat, parametrii şi simbolurile corespunzătoare, documente de referinţă

(standarde, specificaţii);7. Analiza eşantioanelor: examinarea ambalajului, analiza senzorială, (organoleptică), analiza

fizico-chimică, microbiologică, etc.8. Tipurile de defecte constatate şi caracterizarea lor; interpretarea rezultatelor;9. Decizia finală privind lotul supus recepţiei;10. Documente completate cu prilejul recepţiei.

Notă: PORTOFOLIU poate să conţină şi alte elemente pe care le consideraţi relevante. Se recomandă realizarea activităţii în patru săptămâni.

Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioadă de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.Precizări pentru aplicarea probei de evaluare:

elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare; elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare; certificarea competenţe se va realiza în urma evaluării formative;

Pentru buna desfăşurare a evaluării se recomandă: folosirea unui spaţiu amenajat corespunzător (la agentul economic); evaluarea elevilor pe durata desfăşurării probei se realizează fără intervenţia evaluatorului. înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de observare completată de profesor

pe parcursul probei.


43

Sugestii privind dovezile evaluăriiFişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi

condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării.

Pentru probele scrise dovezi ale evaluării sunt considerate: fişele de lucru, testele de evaluare, chestionarele, proiectele, portofoliile.

Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovadă a evaluării competenţelor elevului.


44

MODULUL VIII: LEGISLAŢIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI


Modulul „Legislaţia şi protecţia mediului” se studiază în anul I, şcoală de maiştri, în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificarea „Maistru electrician centrale, staţii şi reţele electrice”



II: II: Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modulLista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

În modulul „Legislaţia şi protecţia mediului” au fost agregate competenţe dintr-o unitate de competenţă tehnică:

VI. Legislaţia şi protecţia mediului 1 creditVIII.1. Realizează corelarea între componentele mediului şi relaţiile dintre acestea în

cadrul mediului natural.VIII.2. Evaluează impactul poluării asupra mediului.VIII.3. Aplică legislaţia românească şi normele Uniunii Europene privind controlul

poluării industriale.



VIII. Legislaţia şi

protecţia mediului

VIII.1.Realizează

corelarea între componentele

mediului şi relaţiile dintre acestea în cadrul mediului

natural.

Componentele mediului natural :- mediu înconjurător; - mediu natural geografic;- mediu ambiant.Factorii de mediu :- abiotici (temperatura, apa, aer, sol, vânturi), - biotici (regnul vegetal şi animal) - ecosistemele (terestre, acvatice)

VIII.2.Evaluează

impactul poluării asupra mediului.

Principalele surse de poluare ale apelor, substanţele poluante şi impactul lor asupra pânzei freatice- Surse de poluare a apei: apele uzate orăşeneşti,

apele uzate industrial (mine, fabrici de zahăr, crescătorii de animale, sisteme de irigaţii), ploi acide;

- Substanţele poluante ale apei: substanţe organice (organisme ce se descompun după moarte, ţiţeiul si produsele petroliere, hidrocarburi), substanţe anorganice (cloruri, metale grele, fierul, sulfatul de magneziu) substanţe toxice (radioactive, cu

- temperaturi ridicate);


45


Principalele surse de poluare ale aerului şi substanţele poluante ale aerului:- Surse de poluare ale aerului: din agricultură, din

industria energetică, din turism;- Substanţele poluante ale aerului: ozonul (format:

natural în urma descărcărilor electrice, artificial în urma unor reacţii a substanţelor toxice), compuşi organici volatili, oxidul de carbon, dioxidul de sulf, oxizi de azot, hidrogen sulfurat, amoniac, ploi acide.

Principalele surse de poluare ale solului şi cauzele degradării lui :- Surse de poluare a solului: naturale, datorate

activităţii umane:- Cauze ale degradării: naturale (eroziunea,

alunecarea, deflaţia, prăbuşirea, aluvionarea, salinizarea, curgerea, coluvionarea), datorită activităţii umane(desecările, arăturile de toamnă, folosirea excesivă a îngrăşămintelor, păşunatul excesiv, circulaţia turistică intensă)

Măsuri de ameliorare a poluării mediuluiVIII.3.

Aplică legislaţia românească şi

normele Uniunii Europene privind controlul poluării

industriale.

Legislaţia privind protecţia mediului :- Convenţii internaţionale privind mediul, la care

România a aderat- Legea protecţiei mediului nr. 173/1995

III. III. Sugestii metodologiceSugestii metodologice

Modulul «Legislaţia şi protecţia mediului» oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu:

- relaţiile dintre componentele mediului natural;- măsuri de ameliorare a poluării mediului- legislaţia românească şi normele Uniunii Europene privind controlul poluării industriale.




Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi, prezentat la punctul II, specifică din ce unităţi de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze, elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege


46

ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare, în raport cu experienţa şi viziunea proprie.


2. Componentele mediului natural : mediu înconjurător; mediu natural geografic; mediu ambiant.3. Factorii de mediu : abiotici (temperatura, apa, aer, sol, vânturi), biotici (regnul vegetal şi animal) ecosistemele (terestre, acvatice)4. Principalele surse de poluare ale apelor, substanţele poluante şi impactul lor asupra

pânzei freatice- Surse de poluare a apei: apele uzate orăşeneşti, apele uzate industrial (mine, fabrici de zahăr,

crescătorii de animale, sisteme de irigaţii), ploi acide;- Substanţele poluante ale apei: substanţe organice (organisme ce se descompun după moarte,

ţiţeiul si produsele petroliere, hidrocarburi), substanţe anorganice (cloruri, metale grele, fierul, sulfatul de magneziu) substanţe toxice (radioactive, cu temperaturi ridicate);5. Principalele surse de poluare ale aerului şi substanţele poluante ale aerului:

- Surse de poluare ale aerului: din agricultură, din industria energetică, din turism;- Substanţele poluante ale aerului: ozonul (format: natural în urma descărcărilor electrice,

artificial în urma unor reacţii a substanţelor toxice), compuşi organici volatili, oxidul de carbon, dioxidul de sulf, oxizi de azot, hidrogen sulfurat, amoniac, ploi acide.6. Principalele surse de poluare ale solului şi cauzele degradării lui :

- Surse de poluare a solului: naturale, datorate activităţii umane:- Cauze ale degradării: naturale (eroziunea, alunecarea, deflaţia, prăbuşirea, aluvionarea,

salinizarea, curgerea, coluvionarea), datorită activităţii umane(desecările, arăturile de toamnă, folosirea excesivă a îngrăşămintelor, păşunatul excesiv, circulaţia turistică intensă)7. Măsuri de ameliorare a poluării mediului8. Legislaţia privind protecţia mediului :

- Convenţii internaţionale privind mediul, la care România a aderat- Legea protecţiei mediului nr. 173/1995

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor, de a centra procesul de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizării învăţării, lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale, diferenţierii sarcinilor şi timpului alocat ş.a. În context, lucrul în grup, simularea, aplicaţiile practice din laborator, discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi proiectele integrate etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi creativităţii elevilor .

Date fiind competenţele vizate, se recomandă:- activităţi de colectare şi sistematizare a datelor iniţiale cu privire la sursele de poluare a

mediului- exerciţii de elaborare a proiectelor de protecţia mediului- exerciţii de planificare a unor activităţi specifice de protecţia mediului

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. Se recomandă utilizarea: fişelor de lucru; documentaţiei tehnologice specifice; cărţilor tehnice şi instrucţiunilor de utilizare a mijloacelor de măsurare; suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / şi multimedia; soft-urilor educaţionale specifice. Se recomanda


47

ca o parte a programelor de formare să se realizeze în condiţii profesionale reale, la agenţi economici din profilul de formare al elevilor.


Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent, permiţând atât profesorului, cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun, în vederea reglării procesului de predare – învăţare.









Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică, pe baza unei fişe de observare; probe practice; teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi; proiectul; autoevaluarea ş.a.


48

Modulul IX : Modulul IX : STAŢII ŞI POSTURI DE TRANSFORMARE


Conţinuturile incluse în structura modulului STAŢII ŞI POSTURI DE TRANSFORMARE oferă cursanţilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice şi creative privind exploatarea echipamentelor din staţiile de transformare şi conexiuni, din reţelele electrice precum şi revizia şi repararea acestor echipamente.


În modulul STAŢII ŞI POSTURI DE TRANSFORMARE au fost corelate competenţele din unitatea de competenţă tehnică generală cu conţinuturile

IX. STAŢII ŞI POSTURI DE TRANSFORMARE 2 credite - IX.1. Analizează tipuri de statii de conexiuni şi de transformare- IX.2. Amenajează posturi de transformare- IX.3. Precizează aparatajul necesar într-o staţie de transformare

-IX.4. Analizează schemele de conexiuni ale serviciilor interne aferente staţiilor de transformare

- IX.5. Aplica măsuri de reducere a pierderilor de energie electrică



CompetenţeCompetenţe individuale individuale


IX. STAŢII ŞI

POSTURI DE TRANSFORMARE

IX.1.Analizează tipuri

de statii de conexiuni şi de transformare

Variante constructive de staţii de transformare:

- Staţii de transformare interioare :Realizarea barelor colectoare,Distanţe izolante.Distanţe de protecţie.Distanţe de lucru,Particularităţile amplasării diferitelor categorii de echipamenteInstalaţii de distribuţie din celule prefabricate- Staţii de transformare exterioare. o Particularităţile realizării în exterior a

instalaţiilor.Distanţe de izolare, lucru şi protecţie

o Amplasarea barelor şi echipamenteloro Tipuri de instalaţii exterioareo Instalaţii de distribuţie din celule

prefabricateo Instalaţii de distribuţie cu hexafluorură de

sulfo Proprietăţile SF6 ca mediu izolanto Realizarea modulelor componente ale

unei scheme de staţieNivelul 3 avansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii si reţele electrice

49

o Scheme de staţii folosind echipament izolant cu SF6 .

Scheme de conexiuni ale staţiilor de transformare :

- Tipuri de scheme(reduse, monofilare, trifilare, multifilare)

- Bare colectoare(scheme cu bare colectoare simple,scheme cu bare colectoare duble,scheme cu mai multe sisteme de bare colectoare)

- Mijloace pentru mărirea elasticităţii şi îmbunătăţirii fiabilităţii schemelor : cupla transversală, cupla longitudinală, separatorul de ocolire

- Instalaţii cu mai mult de un întrerupător pe circuit.Instalaţii fără bare colectoare.

- Exemple de scheme de staţii electrice de transformare

Tratarea neutrului reţelelor electrice:- reţele cu neutrul izolat, - reţele cu tratat cu bobină de stingere, - reţele cu tratat cu rezistenţă de valoare mică.

IX.2Amenajează posturi de

transformare

Variante constructive de posturi de transformare:

- supraterane,- subterane, - aeriene. Aparataje folosite în posurile de transformare:- siguranţe fuzibile, - aparate de comutaţie specifice posturilor de

transformare- baterii de condensatoare Compensarea factorului de putere:- calculul energiei reactive absorbite,

- alegerea bateriei de condensatoare Prescripţii tehnice de montare a posturilor de

transformare:- standarde şi normative (PE 101A/93, PE

103/93, PE 116/94, PE 501/85, PE 102/86, PE 107/95),

- fişe tehnologice (FS 2-84, FS 4-82, FS10-76, FS17-88, FC 18-77)

IX.3Precizează

aparatajul necesar într-o staţie de transformare

Aparate de comutaţie folosite în staţiilor de transformare:

- Întrerupătoare electrice de medie şi joasă tensiune : cu ulei, cu aer comprimat, cu hexaflorură de sulf, în vid, cu suflaj magnetic

- Separatoare de medie şi înaltă tensiune, cuţite de legare la pamânt.

- Dispozitive de acţionare a întrerupătoarelor şi separatoarelor

Arcul electric şi principii de stingere a


50

acestuia: în ulei, în aer comprimat, în hexaflorură de sulf, în vid, cu suflaj magnetic

Curentul de scurtcircuit:- definiţie- tipuri de scurtcircuite :scurtcircuit trifazat,

bifazat cu sau fără punere la pământ, monofazat cu punere la pământ.

- Efectele curentului de scurtcircuit asupra echipamentelor din staţii şi posturi de transformare

Bobine de reactanţă: rol, construcţie Aparate de protecţie împotriva

supratensiunilor DRV, descărcătoare cu suflaj magnetic, descărcătorul tubular,descărcătorul cu coarne

IX.4.Analizează schemele de

conexiuni ale serviciilor interne

aferente staţiilor de transformare

Servicii interne: definiţie, rol. Consumatori de servicii interne: sisteme de

protecţie, mecanisme de acţionare ale aparturii de comutaţie, iluminat de siguranţă, gospodăria de ulei, instalaţia de aer comprimat.

Scheme de conexiuni ale serviciilor interne din staţiile de transformare:cu bare colectoare simple, duble secţionate sau nesecţionate, cu alimentare de rezervă

Prescripţii tehnice în vigoare folosite la realizarea staţiilor electrice:

- standarde normative (PE-uri), - fişe tehnologice (FS 2-84, etc)

IX.5.Aplica măsuri de

reducere a pierderilor de

energie electrică

Metode tehnologice de reducere a pierdedrilor de energie electrică:

- micşorarea rezistenţelor reţelelor electrice, - creşterea nivelului de tensiuni în reţelele

electrice, trecerea reţelelor electrice la tensiuni mai ridicate, compensarea puterii reactice

Măsuri de exploatare de reducere a pierdedrilor de energie electrică:

- utilizarea schemelor de conexiuni optime,- aplatizarea curbei de sarcină:o Compensarea energie reactivăo calculul energiei reactive absorbite,o noţiunea de sarcină, putere instalată, sarcină

medie, sarcină medie pătratică, sarcină maximă, indicatorii curbelor de sarcină, aplatizarea curbei de sarcină

- reducerea numărului de deconectări ale liniilor de transport pentru reparaţii,

- alegerea corectă a prizelor la transformatoare, - funcţionarea transformatoarelor după graficul

regimului optim:o Sarcina optimă


51

o stabilirea numărului de transformatoare în funcţie de încărcarea lor,

o graficul de deconectare a unor transformatoare, în cazul reducerii sarcinii

Mijloace pentru ameliorarea factorului de putere:mijloace naturale, mijloace artificiale

Maşini şi aparate electrice producătoare şi consumatoare de energie electrică reactivă :

compensatoare rotative (sincrone şi asincrone), compensatoare statice (baterii de condensatoare, bobine de reactanţă)


1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 108 de ore, în semestrul I şi II, repartizate după cum urmează: 70 ore de teorie 18 ore de laborator 20 ore de practica



conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. În acest cadru, activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca, în acest proces, să se utilizeze metode cât mai diverse, care să stimuleze atenţia, interesul, participarea nemijlocită şi spiritul creativ al elevilor, cum ar fi :

metodele bazate pe acţiune (exerciţiul practic, lucrările de laborator, simularea ş.a.); metodele explorative (observarea independentă, problematizarea, studiile de caz, ş.a.); metodele expozitive (explicaţia, exemplificarea, descrierea ş.a.) etc.



Instruirea teoretică se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat şi, în funcţie de posibilităţi, cu alte materiale didactice specifice. Instruirea în laboratorul tehnologic se recomandă se realizeze în laboratoarele de specialitate ale şcolii. Orele de instruire practică se recomandă a fi realizate în instalaţiile agentului economic.

Pentru asigurarea unei logici a înţelegerii şi învăţării, se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului STAŢII ŞI POSTURI DE TRANSFORMARE în ordinea prezentată în cele ce urmează:


52

1. Aparate de comutaţie folosite în staţiilor de transformare: a. Arcul electric şi principii de stingere a acestuia: în ulei, în aer comprimat, în hexaflorură de sulf, în vid, cu suflaj magnetic

b. Întrerupătoare electrice de medie şi joasă tensiune : cu ulei, cu aer comprimat, cu hexaflorură de sulf, în vid, cu suflaj magneticc. Separatoare separatoare de medie şi înaltă tensiune, cuţite de legare la pamânt.d. Dispozitive de acţionare a întrerupătoarelor şi separatoarelor

2. Aparataje folosite în posurile de transformare:siguranţe fuzibile, aparate de comutaţie specifice posturilor de transformare,baterii de condensatoare3. Curentul de scurtcircuit:

a. definiţieb. tipuri de scurtcircuite :scurtcircuit trifazat, bifazat cu sau fără punere la pământ, monofazat cu punere la pământ.c. Efectele curentului de scurtcircuit asupra echipamentelor din staţii şi posturi de transformare

d. Bobine de reactanţă:rol, construcţie4. Aparate de protecţie împotriva supratensiunilor : DRV, descărcătoare cu suflaj magnetic, descărcătorul tubular,descărcătorul cu coarne5. Scheme de conexiuni ale staţiilor de transformare a. Tipuri de scheme(reduse, monofilare, trifilare, multifilare) b. Bare colectoare:

b.1. Scheme cu bare colectoare simpleb.2. Scheme cu bare colectoare dubleb.3. Scheme cu mai multe sisteme de bare colectoare

c. Mijloace pentru mărirea elasticităţii şi îmbunătăţirii fiabilităţii schemelor : cupla transversală, cupla longitudinală, separatorul de ocolire d. Instalaţii cu mai mult de un întrerupător pe circuit.Instalaţii fără bare colectoare. e. Exemple de scheme de staţii electrice de transformare6. Variante constructive de staţii de transformare:

a. Staţii de transformare interioare :a.1. Realizarea barelor colectoarea.2. Distanţe izolante.Distanţe de protecţie.Distanţe de lucrua.3. Particularităţile amplasării diferitelor categorii de echipamentea.4. Instalaţii de distribuţie din celule prefabricateb. Staţii de transformare exterioare.b.1. Particularităţile realizării în exterior a instalaţiilor.Distanţe de izolare, lucru şi protecţieb.2. Amplasarea barelor şi echipamentelorb.3. Tipuri de instalaţii exterioarea.4. Instalaţii de distribuţie din celule prefabricatec. Instalaţii de distribuţie cu hexafluorură de sulfc.1. Proprietăţile SF6 ca mediu izolantc.2. Realizarea modulelor componente ale unei scheme de staţiec.3. Scheme de staţii folosind echipament izolant cu SF6 .

7. Tratarea neutrului reţelelor electrice:a. Reţele cu neutrul izolat, b. Reţele cu tratat cu bobină de stingere,

c. Reţele cu tratat cu rezistenţă de valoare mică.8.Variante constructive de posturi de transformare:

a. Posturi de transformare supraterane,b. Posturi de transformare subterane, c. Posturi de transformare aeriene.

9. Prescripţii tehnice de montare a posturilor de transformare:


53

a. standarde şi normative (PE 101A/93, PE 103/93, PE 116/94, PE 501/85, PE 102/86, PE 107/95),

b. fişe tehnologice (FS 2-84, FS 4-82, FS10-76, FS17-88, FC 18-77)10. Servicii interne ale staţiilor de transformare: a. Definiţie, rol. b. Consumatori de servicii interne:sisteme de protecţie, mecanisme de acţionare ale aparturii de comutaţie, iluminat de siguranţă, gospodăria de ulei, instalaţia de aer comprimat. c. Scheme de conexiuni ale serviciilor interne din staţiile de transformare:cu bare colectoare simple, duble secţionate sau nesecţionate, cu alimentare de rezervă, etc.11. Prescripţii tehnice în vigoarefolosite la realizarea staţiilor electrice:

a. standarde normative (PE-uri), b. fişe tehnologice (FS 2-84, etc)12. Metode de reducere a pierderilor de energie electrică

a. Metode tehnologice de reducere a pierdedrilor de energie electrică:a.1. Micşorarea rezistenţelor reţelelor electrice, a.2. Creşterea nivelului de tensiuni în reţelele electrice, a.3. Trecerea reţelelor electrice la tensiuni mai ridicate, a.4. Compensarea puterii reactice b. Măsuri de exploatare de reducere a pierdedrilor de energie electrică: b.1. Utilizarea schemelor de conexiuni optime,b.2. Aplatizarea curbei de sarcină:

- calculul energiei reactive absorbite,- noţiunea de sarcină, putere instalată, sarcină medie, sarcină medie pătratică, sarcină maximă, - indicatorii curbelor de sarcină, - aplatizarea curbei de sarcină

- Compensarea factorului de putere la bornele postului de transformare: calculul energiei reactive absorbite şi alegerea bateriei de condensatoare

b.3. Reducerea numărului de deconectări ale liniilor de transport pentru reparaţii, b.4. Alegerea corectă a prizelor la transformatoare, b.5. Funcţionarea transformatoarelor după graficul regimului optim:

- Sarcina optimă a transformatoarelor electrice de putere- Stabilirea numărului de transformatoare în funcţie de încărcarea lor, - Graficul de deconectare a unor transformatoare, în cazul reducerii sarcinii

c. Mijloace pentru ameliorarea factorului de putere:c.1. Mijloace naturale pentru ameliorarea factorului de puterec.2. Mijloace artificiale pentru ameliorarea factorului de putered. Maşini şi aparate electrice producătoare şi consumatoare de energie electrică reactivă:d.1. Compensatoare rotative (sincrone şi asincrone)d.2. Compensatoare statice – baterii de condensatoare, bobine de reactanţă



Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor, de a centra procesul de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizării învăţării, lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale, diferenţierii sarcinilor şi timpului alocat ş.a. În context, lucrul în grup, simularea, aplicaţiile practice din laborator, discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi proiectele integrate etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, Nivelul 3 avansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii si reţele electrice

54

asumarea responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi creativităţii elevilor .

Date fiind competenţele vizate, se recomandă:- activităţi de reprezentare a schemelor de conexiuni ale staţiilor electrice- exerciţii de explicare a funcţionării aparatajului de comutaţie şi de protecţie din

centrale staţii şi posturi electrice- exerciţii de citire a schemelor de conexiuni ale staţiilor şi posturilor electrice

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. Se recomandă utilizarea: fişelor de lucru; documentaţiei tehnologice specifice; cărţilor tehnice a aparatajelor folosite în staţii şi posturi; suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / şi multimedia; soft-urilor educaţionale specifice. Se recomanda ca o parte a programelor de formare să se realizeze în condiţii profesionale reale, la agenţi economici din profilul de formare al elevilor.


Evaluarea va respecta criteriile de performanţă şi probele de evaluare precizate în Standardul de Pregătire Profesională, corespunzător calificării pentru nivelul 3 AVANSAT în domeniul electroenergetic. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor şi reglarea procesului de achiziţie a acestora.

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm : Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea



Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi Tema de lucru Fişe de autoevaluare Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator.


55

Modulul X : Modulul X : UTILIZĂRI ALE MAŞINILOR ELECTRICE ÎN CENTRALE ŞI STAŢII


Conţinuturile incluse în structura modulului UTILIZĂRI ALE MAŞINILOR ELECTRICE ÎN CENTRALE ŞI STAŢII oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice privind cunoaşterea posibilităţilor de utilizare a maşinilor electrice din centrale şi staţii, în condiţiile participării lor nemijlocite şi responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspiraţiile proprii.


În modulul UTILIZĂRI ALE MAŞINILOR ELECTRICE au fost corelate competenţele din unitatea de competenţă tehnică cu conţinuturile.

X. UTILIZĂRI ALE MAŞINILOR ELECTRICE ÎN CENTRALE ŞI STAŢII

1 credit

- X.1. Analizează caracteristici de funcţionare ale motoarelor.- X.2. Realizează scheme de acţionare pentru motoarele electrice- X.3. Monitorizează funcţionarea generatoarelor sincrone




X. UTILIZĂRI

ALE MAŞINILOR

ELECTRICE ÎN CENTRALE ŞI

STAŢII

X.1.Analizează

caracteristici de funcţionare ale

motoarelor

Tipuri de motoare: motoare asincrone, motoare sincrone, motoare de curent continuu, sevomotoare, motoare pas cu pas

- construcţie- parametri tehnici- caracteristici mecanice

Alegera motoarelor: funcţie de tipul acţionării, de gradul de protecţie ce trebuie să-l prezinte, de regimul termic, de caracteristica mecanică a maşinilor de lucru pe care le acţionează;

Calcularea puterii necesare pentru motorul de acţionare.

X.2.Realizează scheme

de acţionare pentru motoarele

electrice

Scheme de pornire: pentru motoare de curent continuu, pentru motoare asincrone, pentru motoare sincrone;

Scheme de frânare: prin recuperare, contracurent, dinamice;

Scheme de reglare a turaţiei: prin variaţia tensiunii, prin variaţia alunecării, prin variaţia rezistenţei indusului.

Tehnologii de realizare a schemelor de acţionare lectrică.

Tehnologii de întreţinere a motoarelor şi a schemelor de acţionare.


56



X.UTILIZĂRI

ALE MAŞINILOR

ELECTRICE ÎN CENTRALE ŞI

STAŢII

X.3.Monitorizează funcţionarea

generatoarelor sincrone

Caracteristici de funcţionare ale generatoarelor sincrone: funcţionarea în sarcină, functionarea în gol, funcţionarea la putere activă constantă;

Pornirea şi cuplarea în paralel a generatoarelor sincrone;

Încarcarea generatoarelor sincrone cu putere activă şi reactivă.


1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 61 de ore, în semestrul II de curs, repartizate după cum urmează: 34 ore de teorie 17 ore de laborator 10 ore de practică





Se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului Utilizări ale maşinilor electrice în centrale şi staţii în ordinea prezentată:1. Construcţia şi caracteristicile motoarelor electrice de acţionare

1.1. Motoare asincrone1.2. Motoare de curent continuu1.3. Motoare sincrone1.4. Motoare pas cu pas1.5. Servomotoare

2. Alegerea motoarelor de acţionare2.1. Funcţie de tipul acţionării, 2.2. Funcţie de gradul de protecţie ce trebuie să-l prezinte, 2.3. Funcţie de regimul termic, 2.4. Funcţie de caracteristica mecanică a maşinilor de lucru pe care le acţionează

3. Calcularea puterii necesare pentru motorul de acţionare3.1. Funcţie de regimul de funcţionare;3.2. Funcţie de variaţia cuplului rezistent

4.4. Scheme de acţionare specifice fiecărui tip de motor de acţionare4.1. Scheme de pornire4.2. Scheme de frânare4.3. Scheme de reglare a turaţiei

5.5. Tehnologia realizării schemelor electrice de acţionare6.6. Tehnologia întreţinerii motoarelor electrice de acţionare şi a schemelor de acşionare aferente.


57

7.7. Studiul generatorului sincron.7.1. Caracteristici de funcţionare: sarcină, gol, la putere activă constantă.7.2. Pornirea şi cuplarea în paralel a generatoarelor sincrone.7.3. Incărcarea generatoarelor sincrone.7.4. Supravegherea parametrilor de funcţionare.


Instruirea teoretică şi laboratorul tehnologic se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice, planşe didactice, panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale, în care pot fi evidenţiate echipamentele şi aparatele electrice componente, bibliografie tehnică selectivă ş.a.


2. Parcurgerea conţinuturilor modulului « Utilizări ale maşinilor electrice în centrale şi staţii » şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente nivelului 3 avansat şi corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale ale elevilor şi dezvoltării capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 4, sau a integrării pe piaţa muncii.










Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin: gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri

diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;Nivelul 3 avansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii si reţele electrice

58

prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic); Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin: abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu: Diferenţierea răspunsului, prin: utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.





Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Fişe de autoevaluare Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.


59

Modulul XI : Modulul XI : ECHIPAMENTE ELECTRONICE UTILIZATE IN CENTRALE SI ECHIPAMENTE ELECTRONICE UTILIZATE IN CENTRALE SI STATII ELECTRICESTATII ELECTRICE


Conţinuturile incluse în structura modulului ECHIPAMENTE ELECTRONICE UTILIZATE ÎN CENTRALE ŞI STAŢII ELECTRICE oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice privind structura si utilizarea echipamentelor electronice utilizate în energetică


În modulul ECHIPAMENTE ELECTRONICE UTILIZATE ÎN CENTRALE ŞI STAŢII ELECTRICE au fost corelate competenţele din unitatea de competenţă tehnică cu conţinuturile.

XI. ECHIPAMENTE ELECTRONICE UTILIZATE ÎN CENTRALE ŞI STAŢII ELECTRICE 1 credit

- XI.1. Precizează tipuri de echipamente electronice utilizate în centrale şi staţii electrice- XI.2. Asamblează părţi componente ale echipamentelor electronice din centrale şi staţii- XI.3 Efectuează măsurători şi reglaje la echipamente electronice


Unităţi de competenţăUnităţi de competenţă CompetenţeCompetenţe individuale individuale


XI. ECHIPAMENTE

ELECTRONICE UTILIZATE ÎN CENTRALE ŞI STAŢII

ELECTRICE

XI.1. Precizează tipuri de

echipamente electronice utilizate în centrale şi

staţii electric

Redresoare electroniceElemente componente ale surselor stabilizate de tensiuneInstalaţii de reglare automată Cablaje imprimate

XI.2. Asamblează părţi componente ale echipamentelor

electronice din centrale şi staţii

Crearea blocurilor de circuit imprimatRealizarea legăturilor electrice între blocuriTestarea funcţionării.

XI.3 Efectuează măsurători

şi reglaje la echipamente electronice

Masurarea parametrilor specifici si compararea rezultatelor cu valorile din documentaţieReglarea parametrilor echipamentelor electronice

I.I. Sugestii metodologice

1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 51 ore, în semestrul II, repartizate după cum urmează: 34 ore teorie 17 ore laborator


60





Se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului Echipamente electronice utilizate în centrale şi staţii electrice în ordinea prezentată:1. Tipuri de echipamente electronice utilizate în centrale şi staţii electrice1.1. Redresoare electronice:- monoalternanţă sau bialternanţă, - monoazate sau trifazate, - comandate sau necomandate1.2. Elementecomponente ale surselor stabilizate de tensiune:- diode Zener, - tranzistoare, - circuite integrate,- amplificatoare operaţionale, - tiristoare1.3. Instalaţii de reglare automată- traductoare (electronice) - comparatoare, - regulatoare,- amplificatoare, - elemente de execuţie1.4. Cablaje imprimate- norme tehnologice de realizare (simplu sau dublu strat, dublu strat cu găuri metalizate)2. Etape de realizare a echipamentelor electronice din centrale şi staţii2.1. Crearea blocurilor de circuit imprimat,2.2. Realizarea legăturilor electrice între blocuri, 2.3. Testarea funcţionării.3. Măsurarea şi reglarea parametrilor echipamentelor electronice3.1. Măsurarea parametrilor specifici şi compararea rezultatelor cu valorile din documentaţie- tensiuni, - curenţi, - forme de undă,- frecvenţe3.2. Reglarea parametrilor echipamentelor electronice- potenţiometre, - condensatoare variabile - unghiul de deschidere a porţii tiristoarelor



61

Laboratorul se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice, planşe, truse de prim ajutor, mijloace de protecţie, machete, simulatoare, bibliografie selectivă ş.a.


2. Parcurgerea conţinuturilor modulului Echipamente electronice utilizate în centrale şi staţii electrice şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor generale aferente nivelului 3 Avansat, corespunzătoare calificărilor, în scopul dezvoltării de relaţii profesionale de colaborare.














educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. Metoda exerciţiilor practice Simulare practică


62

Lucrul cu modeleCa instrumente de evaluare se pot folosi:

Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Fişe de autoevaluare


63

Modulul XII : Modulul XII : SISTEME DE PROTECŢIE SPECIFICE INSTALAŢIILOR ELECTROENERGETICE


Conţinuturile incluse în structura modulului SISTEME DE PROTECŢIE SPECIFICE INSTALAŢIILOR ELECTROENERGETICE oferă cursanţilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice şi creative privind protecţiile echipamentelor utilizate în centrale şi staţii de transformare şi conexiuni, din reţelele electrice precum şi realizarea circuitelor secundare în aceste instalaţii.


În modulul SISTEME DE PROTECŢIE SPECIFICE INSTALAŢIILOR ELECTROENERGETICE au fost agregate competenţele din unitatea de competenţă tehnică cu competenţele din unitatea de competenţă COMUNICARE PROFESIONALĂ

XII. SISTEME DE PROTECŢIE SPECIFICE INSTALAŢIILOR ELECTROENERGETICE

1 credit

- XII.1. Analizează tipuri de relee- XII.2. Analizează tipuri de circuite de protecţie prin relee.

-XII.3. Investighează rolul transformatoarelor de măsură în alimentarea circuitelor secundare de protecţie prin relee.

-XII.4. Justifică variantele constructive ale sistemelor de protecţie specifice instalaţiilor electroenrgetice

- XVI.5. Realizează circuite secundare în instalaţiile electroenergetice COMUNICARE PROFESIONALĂ 1 credit

- 1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă.- 2. Aplică tehnici de comunicare orală.- 3. Realizează şi prezintă un raport tehnic.




XII.SISTEME DE PROTECŢIE SPECIFICE

INSTALAŢIILOR ELECTROENERGETICE

XII.1.Analizează tipuri

de relee.

Relee de protectie: - Definiţie.Caracteristici.Clasificare.- Tipuri de relee de protecţie :

Relee electromagnetice (de curent, de tensiune, de timp, intermediare şi de semnalizare)

Relee statice(detectoare de nivel, detectoare de fază, comparataoare de amplitudine, convertoare, amplificatoare, elemente de timp şi memorare)

Alte tipuri de relee (relee de inducţie, relee electrodinamice, relee polarizate, relee magnetoelectrice, relee termice)

- Semne convenţionale pentru relee de protecţie şi instalaţii de protecţii prin relee


64

Unităţi de competenţăUnităţi de competenţă CompetenţeCompetenţe individuale individuale Conţinuturi tematiceConţinuturi tematice



I.COMUNICARE

PROFESIONALĂ

XII.2.Analizează tipuri de

circuite de protecţie prin

relee.

I. 1. Elaborează

strategii pentru o comunicare

eficientă.

Obiectivele şi performanţele impuse instalaţiilor de protecţii prin relee:(rapiditate, selectivitate, siguranţă în funcţionare, sensibilitate, independenţă faţă de regimul momentan de funcţionare)

Schema bloc a unei instalaţii de protecţii prin relee

Tipuri de protecţii prin relee: (protecţii maximale de curent, protecţii minimale de tensiune de tensiune, protecţie direcţională, protecţie diferenţială, protecţie cu filtre, protecţie prin curenţi de înaltă frecvenţă, protecţie termică, protecţie cu relee cu gaze)

Surse de informaţii: informaţii interne şi externe, buletine informative, manuale, seminare, rapoarte, procese verbale, publicaţii de specialitate, internet, discuţii, statistici, documentaţie, mass media.

Metode de comunicare: scrise, verbale, audio, informatizate.

Metode de verificare a eficienţei comunicării: obţinerea feedback - ului, documentaţie întocmită corect.

XII.3.Investighează

rolul transformatoarelor de măsură în

alimentarea circuitelor

secundare de protecţie prin

relee

I. 3. Realizează şi

prezintă un raport formal.

Transformatoare de masură:- Rolul transformatoarelor de măsură- Transformatoare de curent Construcţie, funcţionare, marcarea bornelor,

caracteristici, erori, simbolizare, tipuri constructive

Schemele de conexiuni ale transformatoarelor de curent

Incercări şi probe la transformatoarele de curent

- Transformatoare de tensiune inductive Construcţie, funcţionare, marcarea bornelor,

caracteristici, erori, simbolizare, tipuri constructive

Schemele de conexiuni ale transformatoarelor de tensiune

Incercări şi probe la transformatoarele de tensiune

- Transformatoare de tensiune capacitive (construcţie, funcţionare, caracteristici)

Selectarea informaţiilor necesare temei propuse: în funcţie de complexitatea temei, publicul ţintă, relevanţă

Organizarea conţinutului şi structurii raportului: tipul informaţiei, succesiune


65

logică, suportul (grafică, standardul de prezentare, formatul)

Elaborarea unui raport formal: document coerent, bine structurat, adecvat scopului propus



I.COMUNICARE

PROFESIONALĂ

XII.4.

J ustifică variantele

constructive ale sistemelor de

protecţie specifice instalaţiilor

electroenrgetice.

I. 2.Aplică tehnici de comunicare orală

Protecţia generatoarelor sincrone : Defecte şi regimuri anormale de

funcţionare la generatoarele sincrone. Rolul protecţiei generatoarelor Protecţii împotriva defectelor şi

regimurilor anormale de funcţionare statorice

Protecţii împotriva defectelor rotorice şi regimurilor anormale de funcţionare

Protecţia transformatoarelor electrice Defecte şi regimuri anormale de

funcţionare la transformatoare. Rolul protecţiei transformatoarelor Tipuri de protecţii folosite la

transformatoare (Protecţia maximală de curent, protecţia diferenţială longitudinală, protecţia cu relee de gaze, secţionarea de curent)

Protecţia liniilor electrice: Protecţia liniilor electrice radiale :- Asigurarea selectivităţii protecţiilor,- Protecţia maximală de curent

temporizată, - Secţionarea de current

Protecţia liniilor electrice buclate:- Asigurarea selectivităţii protecţiilor,- Protecţia maximală de curent

direcţională temporizată, - Secţionarea de curent direcţională

Protecţia liniilor electrice complex buclate:- Protecţia de distanţă- Protecţii diferenţiale - Protecţii prin înaltă frecvenţă

Protecţia blocurilor generator - transformator Protecţia motoarelor electrice

Strategii de ascultare: în funcţie de: situaţie, ocazie, subiectul în cauză, vorbitori, metode de ascultare (activă sau pasivă)

Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa unui auditoriu: în situaţii formale sau informale, în funcţie de numărul de vorbitori (mare, mic, 2 persoane), prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin structură, prin comunicare non verbală (gesturi, limbajul trupului, contactul vizual), prin articulare


66

Argumentarea unui punct de vedere: idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate contextului si interlocutorului

Facilitarea unei comunicări eficiente: acceptă opinii diferite, încurajează discuţia, asigură posibilitatea de exprimare, oferă feed-back, stimulează creativitatea, încadrarea în timp, viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere al auditoriului, folosirea unui suport specific



XII.5.Realizează

circuite secundare în instalaţiile

electroenergetice

Tipuri de scheme folosite în protecţia prin relee:scheme de principiu restrânse, scheme de principiu desfăşurate, scheme de montaj

Citirea schemelor de protecţii prin relee- Sisteme de marcare:coduri de litere şi

cifre utilizate pentru desemnarea aparatelor din componenţa schemelor

Circuite secundare:de măsură şi control, de comandă,

Circuite secundare de semnalizare:- semnalizări de poziţie, - semnalizări de avarie, - semnalizări de prevenire, - semnalizări speciale în staţii fără

personal, - înregistrarea automată a evenimentelor


1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 112 de ore, în semestrul II, repartizate după cum urmează: 68 ore de teorie 34 ore de laborator 10 ore de instruire practică




metodele bazate pe acţiune (exerciţiul practic, lucrările de laborator, simularea ş.a.); metodele explorative (observarea independentă, problematizarea, studiile de caz, ş.a.);


67

metodele expozitive (explicaţia, exemplificarea, descrierea ş.a.) etc.Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea



Instruirea teoretică se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat şi, în funcţie de posibilităţi, cu alte materiale didactice specifice. Instruirea în laboratorul tehnologic se recomandă se realizeze în laboratoarele de specialitate ale şcolii. Instruirea practică se recomandă se se realizeze la agentul economic.Pentru asigurarea unei logici a înţelegerii şi învăţării, se recomandă parcurgerea conţinuturilormodulului SISTEME DE PROTECŢIE SPECIFICE INSTALAŢIILOR ELECTROENERGETICE în ordinea prezentată în cele ce urmează:1. Obiectivele şi performanţele impuse instalaţiilor de protecţii prin relee:(rapiditate, selectivitate, siguranţă în funcţionare, sensibilitate, independenţă faţă de regimul momentan de funcţionare)2. Schema bloc a unei instalaţii de protecţii prin relee3. Relee de protectie:

3.1. Definiţie.Caracteristici.Clasificare.3.2. Tipuri de relee de protecţie :

3.2.1. Relee electromagnetice (de curent, de tensiune, de timp, intermediare şi de semnalizare)

3.2.2. Relee statice(detectoare de nivel, detectoare de fază, comparataoare de amplitudine, convertoare, amplificatoare, elemente de timp şi memorare)

3.2.3. Alte tipuri de relee (relee de inducţie, relee electrodinamice, relee polarizate, relee magnetoelectrice, relee termice)3.3. Semne convenţionale pentru relee de protecţie şi instalaţii de protecţii prin relee

4. Tipuri de protecţii prin relee: (protecţii maximale de curent, protecţii minimale de tensiune de tensiune, protecţie direcţională, protecţie diferenţială, protecţie cu filtre, protecţie prin curenţi de înaltă frecvenţă, protecţie termică, protecţie cu relee cu gaze) Strategii de ascultare: în funcţie de: situaţie, ocazie, subiectul în cauză, vorbitori, metode

de ascultare (activă sau pasivă) Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa unui auditoriu: în situaţii formale sau

informale, în funcţie de numărul de vorbitori (mare, mic, 2 persoane), prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin structură, prin comunicare non verbală (gesturi, limbajul trupului, contactul vizual), prin articulare

Argumentarea unui punct de vedere: idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate contextului si interlocutorului

Facilitarea unei comunicări eficiente: acceptă opinii diferite, încurajează discuţia, asigură posibilitatea de exprimare, oferă feed-back, stimulează creativitatea, încadrarea în timp, viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere al auditoriului, folosirea unui suport specific5. Transformatoare de masură:

5.1. Rolul transformatoarelor de măsură5.2. Transformatoare de curent

5.2.1. Construcţie, funcţionare, marcarea bornelor, caracteristici, erori, simbolizare, tipuri constructive5.2.2. Schemele de conexiuni ale transformatoarelor de curent5.2.3. Incercări şi probe la transformatoarele de curent


68

5.3.Transformatoare de tensiune inductive5.3.1. Construcţie, funcţionare, marcarea bornelor, caracteristici, erori, simbolizare, tipuri constructive5.3.2. Schemele de conexiuni ale transformatoarelor de tensiune5.3.3. Incercări şi probe la transformatoarele de tensiune

5.4. Transformatoare de tensiune capacitive (construcţie, funcţionare, caracteristici)6.Protecţia generatoarelor sincrone :

6.1. Defecte şi regimuri anormale de funcţionare la generatoarele sincrone. 6.2. Rolul protecţiei generatoarelor 6.3. Protecţii împotriva defectelor şi regimurilor anormale de funcţionare statorice 6.4. Protecţii împotriva defectelor şi regimurilor anormale de funcţionare rotorice

7. Protecţia transformatoarelor electrice 7.1. Defecte şi regimuri anormale de funcţionare la transformatoare. 7.2. Rolul protecţiei transformatoarelor 7.3. Tipuri de protecţii folosite la transformatoare ( Protecţia maximală de curent, protecţia diferenţială longitudinală, protecţia cu relee de gaze, secţionarea de curent)

8. Protecţia liniilor electrice: 8.1. Protecţia liniilor electrice radiale :

8.1.1. Asigurarea selectivităţii protecţiilor, 8.1.2. Protecţia maximală de curent temporizată, 8.1.3. Secţionarea de current

8.2. Protecţia liniilor electrice buclate: 8.2.1. Asigurarea selectivităţii protecţiilor, 8.2.2. Protecţia maximală de curent direcţională temporizată, 8.2.3. Secţionarea de curent direcţională

8.3. Protecţia liniilor electrice complex buclate: 8.3.1. Protecţia de distanţă 8.3.2. Protecţii diferenţiale 8.3.2. Protecţii prin înaltă frecvenţă

9. Protecţia blocurilor generator - transformator 10. Protecţia motoarelor electrice11. Tipuri de scheme folosite în protecţia prin relee:

11.1. Scheme de principiu restrânse11.2. Scheme de principiu desfăşurate11.3. Scheme de montaj

12. Citirea schemelor de protecţii prin relee12.1. Sisteme de marcare:coduri de litere şi cifre utilizate pentru desemnarea aparatelor din componenţa schemelor

Rapoarte, procese verbale, publicaţii de specialitate, internet, discuţii, statistici, documentaţie, mass media.

Metode de comunicare: scrise, verbale, audio, informatizate. Metode de verificare a eficienţei comunicării: obţinerea feedback - ului, documentaţie întocmită

corect.13. Circuite secundare:de măsură şi control, de comandă, 14. Circuite secundare de semnalizare:

a. semnalizări de poziţie, b. semnalizări de avarie, c. semnalizări de prevenire, d. semnalizări speciale în staţii fără personal, e. înregistrarea automată a evenimentelor

Selectarea informaţiilor necesare temei propuse: în funcţie de complexitatea temei, publicul ţintă, relevanţă


69

Organizarea conţinutului şi structurii raportului: tipul informaţiei, succesiune logică, suportul (grafică, standardul de prezentare, formatul)

Elaborarea unui raport formal: document coerent, bine structurat, adecvat scopului propus

Conţinutrile unităţii de Comunicare profesională sunt integrate în conţiniturile unităţii de specialitate dar sunt de fapt comune tuturor unităţilor tehnice. Făra Comunicare profesională nu se poate insuşi cunoştinţele şi abilităţile tehnice specifice meseriei.




Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea



Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Fişe de autoevaluare Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator.

.


70

ANUL II

Modulul I : Modulul I : MANAGEMENTUL RELAŢIILOR PROFESIONALE


Conţinuturile incluse în structura modulului MANAGEMENTUL RELAŢIILOR PROFESIONALE oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice privind relaţiile profesionale de colaborare şi soluţionarea conflictelor în cadrul echipelor de lucru.


În modulul MANAGEMENTUL RELAŢIILOR PROFESIONALE au fost corelate competenţele din unitatea de competenţă tehnică generală cu conţinuturile.

I. MANAGEMENTUL RELAŢIILOR PROFESIONALE 1 credit- I.1. Stabileşte şi menţine relaţii profesionale de colaborare.- I.2. Soluţionează conflicte.- I.3. Consolidează echipa




I.MANAGEMENTUL

RELAŢIILOR PROFESIONALE

I.1.Stabileşte şi

menţine relaţii profesionale de

colaborare.

- Tipuri de relaţii profesionale: de coordonare, de colaborare, de subordonare

- Relaţia profesie – status social – împlinire personală (responsabilităţi, implicaţii etc.)

- Comunicare eficientă şi modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor profesionale

I.2. Soluţionează

conflicte.

- Conceptul de conflict- Conflictul intrapersonal- Stresul de rol- Disonaţia cognitivă- Atitudinea non-verbală în prevenirea / stingerea unor

conflicte- Negocierea şi strategii de negociere

I.3. Consolidează

echipa

- Formarea conceptului de sine- Autoevaluare- Factori care influenţează reflectarea imginii

individului în cadrul echipei- Conceptul de comportament- Tipuri de comportament- Tehnici de autocontrol- Metode de consolidare a echipei


71







Se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului Managementul relaţiilor profesionale în ordinea prezentată:

1. Tipuri de relaţii profesionale: de coordonare, de colaborare, de subordonare2. Relaţia profesie – status social – împlinire personală (responsabilităţi,

implicaţii etc.)3. Comunicare eficientă şi modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor profesionale

a. factori determinanţi: personali, psiho-sociali, contextuali; b. metode de identificare a modalităţilor de îmbunătăţire:

4. Rezolvarea conflictelora. Conceptul de conflictb. Conflictul intrapersonalc. Stresul de rold. Disonaţia cognitivăe. Atitudinea non-verbală în prevenirea / stingerea unor conflictef. Negocierea şi strategii de negociere

5. Formarea conceptului de sinea. Autoevaluareb. Factori care influenţează reflectarea imaginii individului în cadrul echipei

6. Comportamentea. Conceptul de comportamentb. Tipuri de comportamentc. Tehnici de autocontrol

7. Metode de consolidare a echipeia. exerciţii de spargere a gheţii, b. activităţi extraproductive cu antrenarea echipei


Instruirea teoretică şi laboratorul se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice: seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice, bibliografie selectivă ş.a.


72


2. Parcurgerea conţinuturilor modulului «Managementul relaţiilor profesionale» şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor generale aferente nivelului 3 Avansat, corespunzătoare calificărilor, în scopul dezvoltării de relaţii profesionale de colaborare.


modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să i le pună mai bine în valoare; fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale; modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.










Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Fişe de autoevaluare, Simulare practica


73

Modulul II: EVIDENŢA GESTIUNII

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ.

Modulul „Evidenţa gestiunii” face parte din categoria modulelor tehnice şi este comun tuturor calificărilor şcolii de maiştri. În planul de învăţământ este prezentat spre studiu în semestrul III de curs. Are alocate un număr de 48 de ore/an, din care:

teorie – 32 ore; laborator – 16 ore;

II. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul

Modulul „Evidenţa gestiunii” conţine unitatea de competenţă tehnică ,,Evidenţa gestiunii”:

II. Evidenţa gestiunii 1 creditII.1. Utilizează documente contabile priomare justificativeII.2. Determină valoarea bunurilor din gestiuneII.3. Gestionează patrimoniul sectorului de activitate


Unitatea de competenţe


Conţinuturi

II.EVIDENŢA GESTIUNII

II.1.Utilizează documente contabile priomare

justificative

Noţiuni introductive- conţinutul şi organizarea sistemului

informaţional economic- evidenţa economică şi formele ei:

- evidenţe statistice- evidenţe contabile - evidenţe tehnico-operative

Documente de evidenţă contabilă- importanţa documentaţiei de evidenţă- clasificarea documentelor

Documente contabile primare- proces verbal de recepţie, bon de mişcare a

mijloacelor fixe, bon de consum materiale, bon de transfer – restituire, chitanţă, fişa mijlocului fix, registrul numerar de inventar, nota de recepţie şi constatare de diferenţe, ordin de plată, foaie colectivă de prezenţă, jeton de prezenţă, lista de avans chenzinal, lista de concedii, fişa de post calcul, dispoziţia de plată sau încasare, proces verbal de casare

Reguli de completare:- pentru documente care nu au un regim special- pentru documente cu regim special

Organizarea circulaţiei documentelor şi păstrarea lor- organizarea circulaţiei documentelor

- criterii de păstrare a documentelor; legea arhivării documentelor


74

Unitatea de competenţe


Conţinuturi

IIEVIDENŢA GESTIUNII

II.2.Determină valoarea

bunurilor din gestiune

Structuri patrimoniale- structuri de activ: active imobilizate, circulant,

cheltuieli de avans- structuri de pasiv: datorii, provizioane pentru

riscuri şi cheltuieli, venituri în avans, capitaluri proprii

Modificări patrimonale- tipuri de modificări: de structură, de volum

Evidenţa operativă a materialelor- notiuni şi delimitari privind stocurile- evaluarea stocurilor- organizarea evidenţei operative, sintetice şi

analitice a stocurilor- purtători de informaţii privind stocurile- valorificarea informaţiilor furnizate de evidenţa

stocurilor

II.3.Gestionează patrimoniul sectorului de

activitate

Cheltuieli în procesul de producţie - categorii de cheltuieli:

- cheltuieli directe - cheltuieli indirecte

Metode de calculaţie a costurilor- metode de calculaţie a costurilor:

- clasice: metoda globală (pe faze, pe comenzi)

- moderne: de tip absorbant (MTHM, metoda standard), de tip parţial (metoda: direct costing, şi metoda costurilor directe)

Aplicaţii - calcularea costurilor de producţie specifice

agentului economic


Modulul „Evidenţa gestiunii” oferă cursanţilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu gestionarea patrimoniului specific sferei de activitate.

Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională, pentru a corela, în permanenţă, criteriile de performanţă cu condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective.



Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi, prezentat la punctul II, permit profesorului să formeze cursantului abilităţi, iar evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare, în raport cu experienţa şi viziunea proprie.


75


Tema 1: Noţiuni introductive1. Conţinutul şi organizarea sistemului informaţional economic2. Evidenţa economică şi formele ei

Tema 2: Documente de evidenţă contabilă1. Clasificarea 2. Documente contabile primare3. Reguli de completare4. Organizarea circulaţiei documentelor5. Reguli de arhivare

Tema 3: Structuri patrimoniale1. Clasificarea structuirilor2. Modificări ale structurilor3. Evidenţa operativă a materialelor

Tema 4: Costuri de producţie1. Categorii de cheltuieli2. Metode de calculaţie a costurilor



Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetului de specialitate. Se recomandă utilizarea:

fişelor de lucru; fişelor tehnologice; documente primare contabile; suporturilor de curs sau/şi multimedia; soft-urilor educaţionale specifice.Autorii recomandă desfăşurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor

moderne de învăţare, eventual integrate într-un sistem multimedia, astfel încât să fie menţinut şi stimulat interesul cursanţilor pe tot parcursul lecţiilor şi activităţilor aplicative şi să fie realizat impactul dorit prin studierea acestui modul.

Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent, permiţând atât profesorului, cât şi cursantului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun, în vederea reglării procesului de predare – învăţare.

Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi cursanţii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se impune atât asigurarea coerenţei, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi eficienţei procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod explicit la


Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea Nivelul 3 avansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii si reţele electrice

76

sistematică, pe baza unei fişe de observare; probe practice; teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi; proiectul; autoevaluarea ş.a.

V. Bibliografie

Intel Credo - Bazele cotabilitatii agentilor economici din Romania , Universitatea Balres-Bolyai Cluj-Napoca-Deva1996-06-03

Mihai Ristea - Noul sistem contabil din Romania Bucuresti 1994Vasile Darie s.a.- Manualul expertului contabil si al contabilului autorizat, Bacau 1995

Colectia „Curier Legislativ” - Evidenta contabila vol. I editia Forum Bucuresti – 1999


77

Modulul III: Modulul III: REALIZAREA PROIECTELOR DE SPECIALITATE


Conţinuturile incluse în structura modulului REALIZAREA PROIECTELOR DE SPECIALITATE oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice privind conceperea şi realizarea unor proiecte necesare în activitatea desfăşurată pe parcursul instruirii şi dupa terminarea lor.


În modulul REALIZAREA PROIECTELOR DE SPECIALITATE au fost corelate competenţele din unitatea de competenţă tehnică.

III. REALIZAREA PROIECTELOR DE SPECIALITATE 1 creditIII.1. Concepe planul de proiect. III.2. Implementează proiectul.III.3. Utilizează software specializat în realizarea proiectelor.III.4 Interpretează rezultatele proiectului.


Unităţi deUnităţi de competenţăcompetenţă Competenţe individualeCompetenţe individuale Conţinuturi tematiceConţinuturi tematice

III.REALIZAREA

PROIECTELOR DE

SPECIALITATE

III.1.Concepe planul de proiect.

Etapele de lucruFazele de proiectResurse materiale si umane:- instalaţii, - echipamente, - norme şi regulamente, - instrucţiuni tehnice interne, - necesar de personal, - conform temei proiectului

III.2. Implementează proiectul.

Documente specifice:- raport de sfârşit de etapă, - raport de progres, - registru de probleme, - recomandări de acţiune.

III.3. Utilizează software

specializat în realizarea proiectelor.

Programe:- de calcul tabelar, - de planificare, - de calcul simbolic şi

statistic.III.4.

Interpretează rezultatele proiectului.

Modalităţi de prezentare a proiectelor


78


1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 56 ore, repartizate după cum urmează: 16 ore de teorie 40 ore practică de proiect

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de: dificultatea temelor nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.


Se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului Realizarea proiectelor de specialitate în ordinea prezentată:1.Proiectul de specialitate: Definiţie.Fazele de proiect2.Resurse materiale si umane implicate în realizarea unui proiect3.Documentele specifice implementării proiectului de specialitate4. Software specializat în realizarea proiectelor: Programe:

- de calcul tabelar, - de planificare, - de calcul simbolic şi statistic

5.Modalităţi de prezentare aproiectului de specialitateNumărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau

conţinutul modulului, funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor.

2. Parcurgerea conţinuturilor modulului «Realizarea proiectelor de specialitate» şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor generale aferente nivelului 3 Avansat, corespunzătoare calificărilor, în scopul dezvoltării de relaţii profesionale de colaborare.








experienţe diferite.


79

Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le

asocia cu “cunoştinţele vechi”.Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare

- predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.


3. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm: activitatea de proiectare, tema de lucru, proiectul.


80

Modulul IV: Modulul IV: EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIN CENTRALE, STAŢII ŞI REŢELE ELECTRICE


Conţinuturile incluse în structura modulului EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIN CENTRALE, STAŢII ŞI REŢELE ELECTRICE oferă cursanţilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice şi creative privind exploatarea, echipamentelor din staţiile de transformare şi conexiuni, din reţelele electrice precum şi revizia şi repararea acestor echipamente.


În modulul EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIN CENTRALE, STAŢII ŞI REŢELE ELECTRICE au fost corelate competenţele din unitatea de competenţă tehnică cu conţinuturile

IV. EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIN CENTRALE, STAŢII ŞI REŢELE ELECTRICE

2 credite

-IV.1. Supraveghează funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor energetice din

centrale, staţii si reţele electrice

-IV.2. Realizează lucrări de intreţinere ale instalaţiilor energetice din centrale, staţii si

reţele electrice

-IV.3. Remediază defecte si executa lucrari de reparatii în echipamente şi instalaţii

energetice din centrale, staţii şi reţele electriceIV.4. Exploatează şi întreţine liniile electrice




IV.EXPLOATAREA ŞI

ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR

ELECTRICE DIN CENTRALE, STAŢII

ŞI REŢELE ELECTRICE

IV.1.Supraveghează funcţionarea

echipamentelor şi instalaţiilor energetice din

centrale, staţii si reţele electrice.

Parametrii de funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor energetice din centrale şi staţii electrice :

- Citirea şi înregistrarea parametrilor de funcţionare ai instalaţiilor electrice din centrale şi staţii

Regulamentul general de manevre din centrale şi staţii electrice:

- Starile operative ale echipamentelor electrice din centrale şi staţii;

- Manevre curente, manevre programate şi manevre de restabilire

- Foi de manevre : permanente, programate normal, programate accidental, caiet de sarcini;

- Executarea manevrelor Urmărirea stării tehnice a echipamentelor şi

instalaţiilor energetice din centrale şi staţii electrice.


81



IV.EXPLOATAREA ŞI

ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR

ELECTRICE DIN CENTRALE, STAŢII

ŞI REŢELE ELECTRICE

IV.2Realizează lucrări de

intreţinere ale instalaţiilor

energetice din centrale, staţii si reţele electrice.

Etapele lucrărilor de întreţinere curentă a echipamentelor electrice din centrale staţii şi reţele electrice.

Lucrări de întreţinere curentă la : - întrerupătoare- separatoare- transformatoare- bare colectoare- motoare de acţionare

Probe şi încercări profilactice în instalaţiile electrice din centrale conform documentaţiei tehnice :- măsurări de izolaţie- măsurarea prizelor de pământ- măsurarea rezistenţei de contact- încercări cu tensiune mărită- completarea buletinelor de încercare şi a

caietelor de sarcini

IV.3Remediază defecte si

executa lucrari de reparatii în echipamente şi

instalaţii energetice din

centrale, staţii şi reţele electrice.

Deranjamente şi avarii în echipamentele şi instalaţiile energetice din centrale şi staţii electrice

Lucrări de reparaţii ale echipamentelor şi instalaţiilor energetice din centrale şi staţii electrice :- planificate : curente, mijlocii şi capitale- accidentale- documentaţia tehnică pentru lucrări : plan al

lucrărilor de reparaţii, fişe tehnologice, caiete de sarcini.

- Lucrări de reparaţii la : Generatoare şi compensatoare sincrone Motoare electrice Transformatoare de forţă Întrerupătoare şi separatoare

Materiale, scule şi instalaţii necesare lucrărilor de reparaţii a echipamentelor şi instalaţiilor energetice din centrale şi staţii electrice.

Executarea lucrărilor de reparaţii, conform documentaţiei tehnice.

IV.4.Exploatează şi întreţine liniile

electrice.

Avarii şi deranjamente ale liniilor electrice aeriene şi subterane

Măsuri de prevenire a deranjamentelor şi avariilor liniilor electrice aeriene şi subterane

Metode de determinarea a punctului de defect al liniilor subterane

Tehnologia lucrărilor de reparaţii în reţele



82

1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 110 de ore, în semestrul III, repartizate după cum urmează: 80 ore de teorie 30 ore de practica




metodele bazate pe acţiune (exerciţiul practic, simularea ş.a.); metodele explorative (observarea independentă, problematizarea, studiile de caz, ş.a.); metodele expozitive (explicaţia, exemplificarea, descrierea ş.a.) etc.



Instruirea teoretică se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat şi, în funcţie de posibilităţi, cu alte materiale didactice specifice.. Orele de instruire practică se recomandă să se realizeze la agentul economic.

Pentru asigurarea unei logici a înţelegerii şi învăţării, se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului Exploatarea şi întreţinerea echipamentelor electrice din centrale, staţii şi reţele electrice în ordinea prezentată în cele ce urmează:1. Parametrii de funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor energetice din centrale şi staţii electrice :- Citirea şi înregistrarea parametrilor de funcţionare ai instalaţiilor electrice din centrale şi

staţii2. Regulamentul general de manevre din centrale şi staţii electrice:

2.1. Starile operative ale echipamentelor electrice din centrale şi staţii;2.2. Manevre curente, manevre programate şi manevre de restabilire2.3. Foi de manevre : permanente, programate normal, programate accidental, caiet de sarcini;2.4. Executarea manevrelor

3. Urmărirea stării tehnice a echipamentelor şi instalaţiilor energetice din centrale şi staţii electrice.4. Etapele lucrărilor de întreţinere curentă a echipamentelor electrice din centrale şi staţii electrice.5. Lucrări de întreţinere curentă la: întrerupătoare, separatoare, transformatoarede putere, bare colectoare şi motoare de acţionare electrice6. Probe şi încercări profilactice în instalaţiile electrice din centrale conform documentaţiei tehnice :Nivelul 3 avansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii si reţele electrice

83

6.1. Măsurarea izolaţie6.2. Măsurarea prizelor de pământ6.3. Măsurarea rezistenţei de contact6.4. Incercări cu tensiune mărită

6.5. Completarea buletinelor de încercare şi a caietelor de sarcini7. Deranjamente şi avarii în echipamentele şi instalaţiile energetice din centrale şi staţii electrice. 8. Lucrări de reparaţii ale echipamentelor şi instalaţiilor energetice din centrale şi staţii electrice. electrice :

8.1. Lucrări de reparaţii planificate : curente, mijlocii şi capitale8.2. Lucrări de reparaţii accidentale8.3. Documentaţia tehnică pentru lucrări : plan al lucrărilor de reparaţii, fişe tehnologice, caiete de sarcini.8.4. Executarea lucrărilor de reparaţii, conform documentaţiei tehnice la :

- Generatoare şi compensatoare sincrone- Motoare electrice- Transformatoare de forţă- Întrerupătoare şi separatoare

9. Materiale, scule şi instalaţii necesare lucrărilor de reparaţii a echipamentelor şi instalaţiilor energetice din centrale, staţii şi reţele electrice. 10. Avarii şi deranjamente ale liniilor electrice aeriene şi subterane 10.1. Avarii şi deranjamente specifice liniilor electrice aeriene 10.2. Avarii şi deranjamente specifice liniilor electrice subterane 10.3. Măsuri de prevenire a deranjamentelor şi avariilor liniilor electrice aeriene şi subterane 10.4. Metode de determinarea a punctului de defect al liniilor subterane 10.5. Tehnologia lucrărilor de reparaţii în reţele



Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor, de a centra procesul de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizării învăţării, lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale, diferenţierii sarcinilor şi timpului alocat ş.a. În context, lucrul în grup, simularea, aplicaţiile practice din laborator, discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele de lucru, etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi creativităţii elevilor .

Date fiind competenţele vizate, se recomandă:- exerciţii de simulare a manevrelor din centrale şi staţii electrice- exerciţii de simulare a unor reparaţii la aparatajul de comutaţie din staţii şi posturi

de transformare- exerciţii de simulare a exploatării echipamentelor/instalaţiilor centralelor electrice- studii de caz a unor deranjamente şi avarii din centrale şi staţii electrice

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. Se recomandă utilizarea: fişelor de lucru; documentaţiei tehnologice specifice; cărţilor tehnice şi instrucţiunilor; suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / şi multimedia; soft-urilor educaţionale specifice. Se recomanda ca o parte a programelor de formare să se realizeze în condiţii profesionale reale, la agenţi economici din profilul de formare al elevilor.Nivelul 3 avansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii si reţele electrice

84



Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea



Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Tema de lucru Fişe de autoevaluare Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator.


85

Modulul V : Modulul V : AUTOMATIZAREA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE


Conţinuturile incluse în structura modulului AUTOMATIZAREA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE oferă cursanţilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice şi creative privind instalţiile de automatizare utilizate în sistemul energetic.


III.III. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

În modulul AUTOMATIZAREA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE au fost corelate competenţele din unitatea de competenţă tehnică cu conţinuturile.

V. AUTOMATIZAREA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE 1 creditV.1. Analizează dispozitive şi instalaţii de comandă automată din instalaţiile electroenergeticeV.2. Analizează dispozitive şi instalaţii de reglare automată a tensiunii, frecvenţei şiputerii active din instalaţiile electroenergeticeV.3 Supraveghează sistemul energetic prin sisteme telemecanice şi sisteme de comunicaţii în energetică


Unitatea deUnitatea de competenţăcompetenţă

CompetenţeCompetenţe ConţinuturiConţinuturi

V. AUTOMATIZAREA

SISTEMELOR ELECTROENERGE-

TICE

V. 1.Analizează

dispozitive şi instalaţii de

comandă automată din


Tipuri de instalaţii de comandă automată folosite în energetică: de sincronizare automată a generatoarelor sincrone, de reanclanşare automată rapidă a liniilor (RAR), de anclanşare automată a alimentării de rezervă (AAR), de descărcare automată a sarcinii (DAS), de reanclanşare automată a sarcinii (RAS), de separare automată a sistemelor interconectate

Elemente de automatizare necesare diferitelor instalaţii de comandă: - relee de minimă tensiune, - relee de temporizare, - relee de frecvenţă, - relee intermediare, - relee de semnalizare, - chei de comandă, - filtre de curent şi tensiune

Studiul funcţionării fiecarui tip de instalaţie de comandă automată folosite în energetică


86



V. 2Analizează

dispozitive şi instalaţii de

reglare automată a tensiunii,

frecvenţei şiputerii active din


Principiul şi metodele de reglare automată a tensiunii din instalaţiile electroenergetice: prin variaţia tensiunii de excitaţie a generatorului, prin variaţia raportului de transformare al transformatoarelor

Sisteme de excitaţie a generatoarelor sincrone din sistemul energetic naţional: autonome sau neatonome funcţie de sursa de alimentare

Elemente constructive ale instalaţiilor de reglare automată a tensiunii (RAT): surse de alimentare (generatoare, redresoare), regulatoare, relee, transformatoare de măsură, amplificatoare magnetice, filtre,

Variante constructive şi funcţionarea fiecărui tip de instalaţie de reglare automată a tensiunii (RAT): funcţie de sistemul de excitatie a generatoarelor, funcţie de modul de alimentare al excitaţiei (redresoare comandate, semicomandate, etc.)

Principiul de reglare automată a frecvenţei şi puterii active din instalaţiile electroenergetice

Modul de reglare a turaţiei generatoarelor sincrone în sistemul energetic naţional: pentru sisteme energetice funcţionând izolat, pentru sisteme energetice interconectate

Elemente constructive ale instalaţiilor de reglare automată a frecvenţei şi puterii active (RAFP): aparate de măsura, regulatoare, elemente de execuţie (servomotoare, vane)relee, transformatoare de măsură, amplificatoare magnetice, filtre

Variante constructive şi funcţionarea fiecărui tip de instalaţie de reglare automată a frecvenţei şi puterii active (RAFP): funcţie de modurile de reglare a turaţiei generatoarelor sincrone în sistemul energetic naţional


87



V.3Supraveghează

sistemul energetic prin sisteme

telemecanice şi sisteme de

comunicaţii în energetică

Structura aparaturii de telemecanică: blocuri de conectare externă blocuri de prelucrare a informaţiei, amplificatoare, surse de alimentare, blocuri de memorizare, blocuri de organizare automată a funcţionării, blocuri de separate, blocuri de cuplare internă.

Sisteme de telemăsurare (TM), telecomandă (TC) telesemnalizare (TS)

Tipuri de comunicaţii utilizate în energetică: radiocomunicaţii, transmisiuni prin curenţi purtători, comunicaţii prin fibre optice, radiolocaţia

Elemente constructive ale instalaţiilor de telemăsurare (TM), telecomandă (TC) şi telesemnalizare (TS): aparate de măsură, traductoare, butoane, convertoare de semnal, circuite logice, emiţătoare, receptoare, amplificatoare


1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 ore, , în semestrul III, repartizate după cum urmează: 32 ore teorie 16 ore laborator 10 ore practică de proiect



Evaluarea va respecta criteriile de performanţă şi probele de evaluare precizate în Standardul de Pregătire Profesională, corespunzător calificării pentru nivelul 3 Avansat în domeniul electroenergetic. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor şi reglarea procesului de achiziţie a acestora.

.Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie biunivocă, competenţele determinând

conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigurând dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. În acest cadru, activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca, în acest proces, să se utilizeze metode cât mai diverse, care să stimuleze atenţia, interesul, participarea nemijlocită şi spiritul creativ al elevilor, cum ar fi :

metodele bazate pe acţiune ( exerciţiul practic, lucrările de laborator, simularea ş.a.);Nivelul 3 avansatCalificarea: Maistru electrician centrale, staţii si reţele electrice

88

metodele explorative (observarea independentă, problematizarea, studiile de caz, vizitele de documentare, excursiile tematice ş.a.);

metodele expozitive ( explicaţia, exemplificarea, descrierea ş.a.) etc.Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau

conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Instruirea teoretică se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat şi, în funcţie de posibilităţi, cu alte materiale didactice specifice.

Instruirea în laboratorul tehnologic şi cea practică se recomandă se realizeze în laboratoarele de specialitate ale şcolii, cu recomandarea împărţirii efectivului clasei în două grupe de maximum 15 elevi.


Pentru asigurarea unei logici a înţelegerii şi învăţării, se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului în ordinea prezentată în cele ce urmează.

1. Instalaţii de comandă automată folosite în energetică:

- de sincronizare automată a generatoarelor sincrone,

- de reanclanşare automată rapidă a liniilor (RAR),

- de anclanşare automată a alimentării de rezervă (AAR),

- de descărcare automată a sarcinii (DAS),

- de reanclanşare automată a sarcinii (RAS),

- de separare automată a sistemelor interconectate

2. Elemente de automatizare necesare diferitelor instalaţii de comandă: - relee de minimă tensiune, relee de temporizare, relee de frecvenţă, relee intermediare, relee

de semnalizare, chei de comandă, filtre de curent şi tensiune 3. Principiul şi metodele de reglare automată a tensiunii din instalaţiile electroenergetice (RAT):

- prin variaţia tensiunii de excitaţie a generatorului,

- prin variaţia raportului de transformare al transformatoarelor

4. Sisteme de excitaţie a generatoarelor sincrone din sistemul energetic naţional:

- autonome sau neatonome funcţie de sursa de alimentare

5. Elemente constructive ale instalaţiilor de reglare automată a tensiunii (RAT):

- surse de alimentare (generatoare, redresoare), regulatoare, relee, transformatoare de măsură, amplificatoare magnetice, filtre,

6. Variante constructive şi funcţionarea fiecărui tip de instalaţie de reglare automată a tensiunii (RAT):

- funcţie de sistemul de excitatie a generatoarelor, - funcţie de modul de alimentare al excitaţiei (redresoare comandate, semicomandate, etc.)

7. Principiul de reglare automată a frecvenţei şi puterii active din instalaţiile electroenergetice

8. Elemente constructive ale instalaţiilor de reglare automată a frecvenţei şi puterii active (RAFP): aparate de măsura, regulatoare, elemente de execuţie (servomotoare, vane) relee, transformatoare de măsură, amplificatoare magnetice, filtre


89

9. Variante constructive şi funcţionarea fiecărui tip de instalaţie de reglare automată a frecvenţei şi puterii active (RAFP):

- funcţie de modurile de reglare a turaţiei generatoarelor sincrone în sistemul energetic naţional

10. Structura aparaturii de telemecanică:

- blocuri de conectare externă blocuri de prelucrare a informaţiei, amplificatoare, surse de alimentare, blocuri de memorizare, blocuri de organizare automată a funcţionării, blocuri de separate, blocuri de cuplare internă.

11. Sisteme de telemăsurare (TM), telecomandă (TC) telesemnalizare (TS) şi tipuri de comunicaţii utilizate în energetică: radiocomunicaţii, transmisiuni prin curenţi purtători, comunicaţii prin fibre optice, radiolocaţia

12. Elemente constructive ale instalaţiilor de telemăsurare (TM), telecomandă (TC) şi telesemnalizare (TS): aparate de măsură, traductoare, butoane, convertoare de semnal, circuite logice, emiţătoare, receptoare, amplificatoareTipuri de comunicaţii : - radiocomunicaţii, - transmisiuni prin curenţi purtători, - comunicaţii prin fibre optice, - radiolocaţia

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia


2. Parcurgerea conţinuturilor modulului AUTOMATIZAREA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor generale aferente nivelului 3 Avansat, corespunzătoare calificărilor, în scopul dezvoltării de relaţii profesionale de colaborare.











90





educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. Metoda exerciţiilor practice Simulare practică Lucrul cu modeleCa instrumente de evaluare se pot folosi:

Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Fişe de autoevaluare


91

Modulul VI : Modulul VI : ORGANIZAREA PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII


Modulul „Organizarea producţiei şi a muncii” se studiază în anul II, şcoală de maiştri, în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificarea „Maistru electrician centrale, instalaţii şi reţele electrice ”.



II. II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modulLista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

În modulul „Organizarea producţiei şi a muncii” au fost agregate competenţe dintr-o unitate de competenţă tehnică:

VI. ORGANIZAREA PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII 1 credit

VI.1. Analizează o întreprindere în contextul economiei de piaţăVI.2. Explică principiile managementului şi marketinguluiVI.3. Analizează conceptele organizării muncii conform legislaţiei în vigoare



VI. ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

ŞI A MUNCIIVI.1

Analizează o întreprindere în

contextul economiei de piaţă

Economia de piaţă- definire- cadrul necesar formării şi funcţionării economiei de piaţăÎntreprinderea- tipuri de întreprinderi- condiţii de constituire şi funcţionarea a agenţilor

economici- planul de afaceri- rezultatele economico-financiare ale firmei

VI.2Aplică principiile

managementului şi marketingului

Managementul

- definire- decizia în management- informaţia în management- atribuţiile managerului

Marketingul

- definire- adaptarea agentului economic la cerinţele

pieţei- concepte utilizate în marketing


92


VI.3Analizează conceptele

organizării muncii conform legislaţiei

în vigoare

Organizarea producţiei- cadrul general- probleme şi concepte specifice organizării

producţieiOrganizarea muncii

- cadrul general- probleme şi concepte specifice organizării

munciiLegislaţia privind reglementarea raporturilor de muncă şi ale salarizării

- Contractul colectiv de muncă- Contractul individual de muncă- Protecţia socială în caz de şomaj

IV. IV. Sugestii metodologiceSugestii metodologice

Modulul « Organizarea producţiei şi a muncii» oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu:

- economia de piaţă- structura unei întreprinderi- concepte specifice organizării muncii şi a producţiei în cadrul unei întreprinderi- cadrul legislativ privind reglementarea raporturilor de muncă- probleme ale managementului şi marketingului




Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi, prezentat la punctul II, specifică din ce unităţi de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze, elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare, în raport cu experienţa şi viziunea proprie.


1.1.Economia de piaţă Definire Cadrul necesar formării şi funcţionării economiei de piaţă Restructurarea economiei naţionale şi a industriei

2. Întreprinderea industrială Clasificare Întreprinderea – agent economic Condiţii de constituire şi funcţionarea a agenţilor economici Acte juridice necesare constituirii, organizării şi funcţionării societăţilor comerciale


93

Planul de afaceri Autorizarea şi înregistrarea societăţii Patrimoniul întreprinderii Relaţiile întreprinderii cu terţii Rezultatele economico-financiare ale întreprinderii

3. Managementula. Definireb. Funcţiile întreprinderiic. Atribuţiile managerialed. Organigrama întreprinderiie. Decizia în managementf. Informaţia în managementg. Managerul şi atribuţiile sale

4. Marketingul1. Definire2. Cererea şi oferta3. Adaptarea întreprinderii la cerinţele pieţei4. Concepte utilizate în marketing5. Organizarea producţiei

Organizarea industrială – premise Organizarea producţiei – cadrul general Organizarea proceselor de fabricaţie Organizarea activităţilor de manipulare-transport-depozitare Organizarea activităţilor de întreţinere-reparaţii Organizarea controlului producţiei

6. Organizarea muncii Cadrul general Probleme şi concepte specifice organizării muncii

- organizarea muncii- capacitatea de muncă- norma de muncă- fişa postului- motivaţia muncii- ergonomia muncii

7. Legislaţia privind reglementarea raporturilor de muncă şi ale salarizării Contractul de muncă

- contractul colectiv de muncă- contractul individual de muncă- protecţia socială în caz de şomaj

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor, de a centra procesul de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizării învăţării, lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale, diferenţierii sarcinilor şi timpului alocat ş.a. În context, lucrul în grup, simularea, discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi proiectele integrate etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi creativităţii elevilor .

Date fiind competenţele vizate, se recomandă:- activităţi de colectare şi sistematizare a datelor iniţiale cu privire la organizarea

unei întreprinderi- exerciţii de elaborare a fişei postului pentru diferite calificări/meserii/funcţii


94

- exerciţii de planificare a unor activităţi specifice de organizarea producţiei şi a mediului

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. Se recomandă utilizarea: fişelor de lucru; documentaţiei tehnologice specifice; cărţilor tehnice şi instrucţiunilor de utilizare a mijloacelor de măsurare; suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / şi multimedia; soft-urilor educaţionale specifice. Se recomanda ca o parte a programelor de formare să se realizeze în condiţii profesionale reale, la agenţi economici din profilul de formare al elevilor.


Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent, permiţând atât profesorului, cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun, în vederea reglării procesului de predare – învăţare.









Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: miniproiectul, observarea sistematică, pe baza unei fişe de observare; teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi; autoevaluarea ş.a.


95

Documents

CRR Nivel 3 avansat-Maistru electrician centrale, statii si retele electrice.doc