CULTURA N SECOLUL XXI

Christian W. SCHENK

Globalizarea devenit ntre timp lozinc, parol, deviz cu iz de cuvnt de spirit efect, circul fantomatic prin toate mediile, cu preponderent n cele electronice. Aici nu poate f i vorba doar de o raportare la cultur ci mai mult, cultura va fi implicat n politic, economie sau sociologie, o form de cuplare transnational a tuturor sistemelor si a societtilor. Statele reactioneaz, privind g lobalizarea, prin mrirea atractivittii teritoriului lor ca puncte de concentrare a capitalului, mrirea expo rtului national, distributia mondial a tuturor bunurilor individuale. Reducerea la o piat national ar sta n contr adictie cu ideea de globalizare. Doar prin implicarea politicii, a economiei si nu n cele din urm a so ciologiei se va putea vorbi si de ideea de globalizare a culturii sau mai exact efectele ce le va avea asupr a culturii. Unele voci critice vorbesc despre o globalizare a srciei dac prin globalizarea culturii se va ntelege ma mult o integrare dect un schimb bazat pe reciprocitate. Acest punct nu va afecta, nu va putea afec ta cultura fiindc s-ar ajunge la o paralizare a ideii de identitate national, iar raportul dintre asa-zisele cu lturi mari si culturi mici se va dezagrega si cine va dori, n afar de americani, o uniformizare a multiplelor culturi, fiecare cu rdcinile ei, fiecare cu frumusetea dobndit n attea secole de manifestri diferite? Cine ar renunta de bun voie la sensib litatea n care s-a nscut, s-a format si a trit, la apartenenta milieu-ului cultural national, la nde-lungul anilor dobndit limb, valori spirituale, la obiceiuri si dat ini? Nu, ideea de globalizare trebuie nteleas pozitiv, mai mult ca o reciprocitate , ca o mbogtire a spiritului national ntr-un sistem colectiv mai mare dect am fost o bisnuiti pn acum. Aceast idee de globalizare, ca s dau doar cteva exemple, a intrat n constiinta mondial doar n secolul XX, strns fiind legat de impunerea politic a unor m inoritti din Europa, Asia, America de Nord sau grupri ntregi din Africa, America La tin sau Africa mpotriva dominatiei coloniale europene. Astfel mpotriva asimilrii num ite de trile colonizatoare si Globalizare sau ridicat miscri ca Ngritude n Africa de Vest, Black-Cinsciousness-Movement n Africa de Sud sau si nu n cele din urm misc area de aprare a identittii etnice Black-Power n Statele Unite. Globalizarea nu poate fi fortat, ea trebuie s se infiltreze n, si din bunul national al fiecrei identitti nationale aducn d astfel att ntregului ct si individualului o nou form de prosperitate fr a mai turi mari sau culturi mici care la urma urmei nu exist dect ca o form autocaracteriza t si nu una real! Identitatea national va putea rezista doar atta timp ct nu se va ls acaparat de noua form de colonizare american caracterizat de tot mai multi artisti e ropeni ca o colonizare a subculturii sau o americanizare a europei. Prin globalizare nu avem voie a ntelege altceva dect schimb de culturi, ntlniri cu no culturi care nu snt mai putin autentice dect cele vechi sau cunoscute. Culturile au netrmurita pute re de a asimila tot ce li s-a prut a fi strin si a o lega n mijlocul propriei forme de manifestare. Astfel s btorim toti,

cretini, muslimi sau budisti crciunul prin alte motivatii religioase si totusi nu ne simtim obligati de a ne converti. Totodat prin migratie sau prin noua form de comunicare electronic int ernet internationem ne miscm ntr-o mreaj de culturi necunoscute, dar n sinea lor la fel de mari. Si totus , acest fenomen nu este un fenomen pe care trebuie s-l atribuim zilelor noastre: Culturi si felur i de viat se schimb, unele dispar, altele noi apar nu ns fr a lsa urme.

Europocentrismul nu este un mit! Poate o dorint, poate un vis dar cu sigurant sing urul drum de a riposta americo-centrismului care s-a impus vertiginos n ultimii 50 de ani si acaparator n ultimii 15 cu evolutia noilor medii electronice. Multi cred c europo-centrismul e pe cale de disparitie (deci exist), altii snt de pr ere c este o agonie sau c se mentine cu oarecare greutti pe cnd cei mai realisti cred doar n schimbarea n echitei conotatii. Aici, cred eu, este punctul sntos de plecare. Accentul trebuie pus pe multiculturalism si trecerea peste postcolonialul europo centrism. Trebuie s fim constienti de faptul c europeni fiind nu putem gndi dect n sabloane europene, dar re ducnd aceast gndire la Europa si spunnd Europa m refer att la Apus ct si la Rsrit, incluznd att formele ne ct si cele slave fr a face omisie de micul grup fino-ugric. Avnd n fat aceast perspectiv vom co ata nu numai cu mirare ci si cu satisfactie importanta noastr pozitie n lume pozitie national ca eu ropeni nnobilnd astfel personalittile pe care culturile noastre le-au dat si le vor da n continuar e comunittii mondiale. Doar constienti de aceast dezvoltare ne vom putea da seama de formele pe care le va mbrca n secolul XXI realitatea european.

Cred c ne facem prea multe griji n privinta supravietuirii culturii. Ea va supraviet ui! Formele pe care le va mbrca, cred, snt de ordin minor. N-am trecut de la cultura transmis pe cale oral l a cea scris n grote sau pe lut ars, apoi trecute pe pergament si mai trziu pe hrtie? N-am inventat tip arul reusind astfel s-o infiltrm n lumea ntreag? Am trit evolutia tiparului de la plci gravate n lemn la lit le lui Gutenberg, pe urm la plumb (linotip si monotip) ca s ajungem prin anii 60 la zincografie si r eproducerile pe sisteme fotografice? Acum avem crti pe CDROM-uri, pe internet si mai nou putem cotrobii pr in bibliotecile lumii via satelit. Formele s-au schimbat si cu sigurant se vor schimba, rolul creatorul ui va rmne acelasi care a fost n dinastiile egiptene, n bibliotecile asiriene sau alexandrine pn n att de frm l secol XX. Cultura va supravietuii prin majoritatea formelor cunoscute adugndu-i-se cele noi (filmul si ntreaga palet a sistemelor electronice). Cndva n viitorul ndeprtat va dispare hrtia ca mediu din mo tive ecologice, economice si practice; noi nu vom prinde aceast evolutie, generatiile viitoare ns. Ca forme de manifestare a culturii nu va disprea nici una, fiindc de mii de ani toate au format un complex,

toate s-au mpletit si compensat reciproc nct dac ar fi s dispar una ar trebuii s dispar toate. Cel mai bun emplu este filmul, mediul cu cea mai rapid dezvoltare economic (si cultural evident). Ea ntruneste toat e artele: Poezia, muzica, artele plastice, arta interpretativ, dramaturgia, dansul si, si, si...

Privind cultura umanist si cultura tehnic s-au stabilit deja relatii fructuoase (m ai ales n artele plastice) avnd n vedere si tematica noilor opere de art care nu pot fi concepute ntr-un secol nu numai tehnizat ci mai ales tehnizant. E adevrat c unele manifestri snt dominate de electronic, dar acea st situatie nu poate fi de durat. Sntem nc copii care au o jucrie nou si am uitat scopul tehnicii pe care m dezvoltat-o. Prea implementm tehnica n oper n loc de a folosi tehnica ca pe un instrument. Dar vre me trece, vreme vine si vom nvta a umbla prin arte si cu tehnica cum am umblat attia mii de ani fr a ne ca artisti influentati de pergament, hrtie sau computer.

Previziunea scriitorului francez si pentru un timp fostul Ministru al Culturii sub de Gaulle, Andr Malraux, c secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc apartine sectiunii de ntrebri fr rspu s. Malraux a fost n timpul vietii lui tot ce se poate nchipui: Un ateist rebel, un partizan al credi ntei care cerea de la credint mai mult dect avea el nsusi. Cine vorbeste prea mult despre credint nu mai p oate trii n ea! Un exemplu ar putea da un eventual rspuns. Ernst Jnger am murit la vrsta de 102 ani . Dup rzboi, n anul 1949, cnd a scris renumitul su roman Heliopolis, Jnger a sustinut c timpul rom anului de tip psihosocial s-a sfrsit si c va ncepe epoca romanului teologic. De ce ateistul Jnger nu s-a rentors la catolicism cu 30, 50 sau 70 de ani? De ce a asteptat pn la vrsta de 100 de ani? Ace easi ntrebare se poate pune si n privinta pictorului comunist italian o viat ntreag fiind ateist Renato Gu tuso care cteva luni nainte de moarte nu numai c s-a mpcat cu biserica catolic, dar a si lsat testa r acestei biserici ntreaga lui avere! Cine stie? Poate o anumit form de ntelepciune la btrnete, indulgent naintea sfrsi rem sau un fel de nonsalant naintea mortii? Devine poate, la sfrsit, bariera dintre ateism si credint fr important? Toate acestea snt ntrebri ce le vom pune nainte de moarte iar rspunsul l avea doar dup ea! Convorbirile literare le-or fi aflat?! Christian W. Schenk Convorbiri literare