Cultura Si Civilizatia Indiei Antice

7/17/2019 Cultura Si Civilizatia Indiei Antice

1/24

Cultura si civilizatia Indiei antice

Confguratia geografca a Indiei este rezultatul unor convulsii tectonice care,in epoca primara, au desprins imensa peninsula indiana de zona meridionala

a Aricii si de Australia, atunci cand s-a ormat Oceanul Indian si masivul

muntos al Hymalayei, cel mai inalt din lume. De-a lungul a peste 5 de ani

in acest spatiu geografc s-a ormat cultura si civilizatia indiana, care

integreaza astazi in sistemul ei de valori cca. !n miliard de oameni ce

vor"esc aproape 5 de lim"i si dialecte, una din culturile cele mai e#tinse si

variate ale antic$itatii.

Denumirea actuala de India, provine de la %uviul &ind$u, caruia persanii iispuneau Hind$u, iar grecii il numeau Indos'(). Incon*urata din trei parti de

Oceanul Indian, India este dominata in nord de masivul Hymalaya, din care

izvorasc cele trei mari %uvii ale su"-continentului+ Indus, ange si

ra$maputra, ale caror campii ertile au asigurat conditii prielnice dezvoltarii

agriculturii si au ost, totodata, artere vitale pentru transportul marurilor.

ungla "ogata /%ora si auna0 alterneaza spre zona meridionala cu stepe si

deserturi caracteristice podisului De11an, cu clima torida dar si vanturi reci

dinspre Hymalaya si ploi musonice care permit realizarea a doua recolte pe

an.

Originea traditiilor culturii indiene se a%a in mileniul III i.Hr. si, in ciuda

dierentierilor de nivel de civilizatie si al varietatii valorilor culturale ale

populatiilor din acest spatiu geografc, spiritul creator indian prezinta o

relativa unitate in continuitatea stilului propriu de conservare. Descoperirile

ar$eologice din secolul nostru evidentiaza ca "azinul %uviului Indus era locuit

inainte de mileniul al III-lea i.Hr. de dravidieni, populatie auto$tona care se

ocupa cu cresterea vitelor si cultivarea pamantului.

Civilizatia indusa, unitara ca stil, cuprinde un teritoriu vast ale carei dovezi

ar$eologice s-au gasit in actualele provincii 2en*a" si &ind situate la 3 4m

departare. In *urul anului 5 i.Hr., civilizatia indusa era grupata si se

dezvolta in stransa legatura cu doua centre ur"ane+ Harappa /2en*a"0 si

6o$en*o-Daro /&ind0, considerate a f proiectate dupa principii riguroase de

ur"anism /strazi drepte, pavate cu lespezi de piatra, canale de scurgere, cu

antani pu"lice, etc.0. Cladirile pu"lice si casele de locuit respectau anumite


2/24

principii edilitare /ziduri de caramida arsa, canalizare, unele cu -7 eta*e0

orientate spre punctele cardinale pe "aza unor criterii astrologice. Orasele

apartinand civilizatiei induse erau ortifcate printr-un sistem unitar de

aparare, ormat din parapete de cca. (5 m inaltime, din lut "atut si placat

apoi cu caramizi arse. 8idurile ortifcate erau prevazute si cu turnuri de

aparare, iar in incinta lor pe langa edifciile pu"lice era amena*at un mare"azin ritual /(9: m0 in apropierea resedintei regelui ; sacerdot suprem.

Aceste centre ur"ane ortifcate erau si centre comerciale si cuprindeau si

ateliere mestesugaresti /artizanale, in special0 si depozite alimentare.

Comparativ cu 6esopotamia, pana acum, cercetarile ar$eologice n-au

constatat e#istenta unor temple sau palate regale, lasand nelamurit modul de

organizare al sistemului politic si social specifc civilizatiei de tip indus.

2rezenta multor case mari si solide la 6o$en*o-Dozo evidentiaza e#istenta

unor categorii sociale instarite /negustori0 in timp ce locuintele modeste

e#plica multimea sclavilor, mai ales celor ce lucrau in agricultura. Aristocratia

de tip egiptean, pana in prezent, nu se constata a f e#istat in spatiul

civilizatiei din


3/24

Cucerirea tarii Indusului de catre arienii raz"oinici /cca. (5 i.Hr.0 a condus

la e#terminarea, sclavizarea si, in fnal, la asimilarea ortata a dravidienilor

auto$toni, proces dramatic, descris in te#tele @ig


4/24

moartea luiAso1a, protectorul "udismului atunci, cand "ra$manii in calitatea

lor de casta conducatoare in societate incearca sa-ti consolideze pozitia. 2e

plan politic spatiul indian cunoaste succesive perioade de ocupatie greceasca

/regi greci din actriana0, sciti, $uni, parti si alti nomazi din stepele Asiei

Centrale, din randul carora s-a impus imparatul 4anis1a, ondatorul Imperiului

4usau.

Dupa cca. doua secole de in%orire, a artei Band$ara su" in%uenta

elenistica, Imperiul 4usau s-a pra"usit su" loviturile persilor sassanizi. Gupta

unor regi pentru independenta vor aduce, in secolul al I


5/24

comuna, ocupatii si proesii care implicau drepturi si o"ligatii statornicite de

traditiile unei ideologii religioase mostenite si respectate riguros. timologic

casta provine din lat. castus pur curat0 si a ost aplicat de portug$ezi

societatii indiene in sensul de oameni apartinand unui Bgrup e#clusiv /sec.

J


6/24

. Casta 4satriya /raz"oinicilor0, no"ili care detineau unctii de conducere in

institutiile statului. In aceasta casta se incadra si regele care impreuna cu

no"ilii din antura*ul sau tre"uia sa studieze


7/24

Organizarea administrativa se aplica cu destula efcienta pe un teritoriu vast,

avand la "aza structura organizatorica a satului de unde proveneau darile si

produsele agricole necesare statului. In runtea satului era un responsa"il

a*utat de un grup de "atrani care rezolvau pro"lemele sociale pe "aza

cutumelor mostenite, astel impozitele si darile erau sta"ilite proportional cu

situatia reala a oamenilor.


8/24

In India antica mestesugurile au o traditie vec$e atat casnica cat si

specializata in ateliere de prelucrare a lemnului, metalelor, pietrelor, pieilor si

fldesului. Artizanatul indian era renumit pentru covoarele, tesaturile si

"roderiile din "um"ac. De asemenea, metalurgia a atins un nivel te$nic

deose"it pentru topirea si calirea ferului /Botelul indian0. #ploatarile miniere

de fer, cupru, zinc si metale pretioase e#istau in India inca din mileniul I

Documents

Cultura Si Civilizatia Indiei Antice