Curs 01 – Curs Introductiv

Expertizele medico-legaleExpertizele medico-legale reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte în practica

medico-legală făcând parte integrantă din categoria expertizelor.Expertizele medico-legale: sunt mijloace de probă= forma practică în care medicina legală

sprijină organele competente în soluţionarea cazurilor judiciareClasificare- după materialul pe baza căruia sunt efectuate :

expertize pe cadavru expertize pe persoane în viaţă expertize pe bază de acte medicale expertize de laborator

Expertizele se efectuează în reţeaua de medicină legală- medici legişti, dar în unele cazuri excepţionale unele categorii de expertize- inclusiv cele pe cadavru sunt efectuate de medicul de medicină generală care au în aceste cazuri calitatea de medic legist delegat aprobată de direcţia sanitară a judeţului şi avizul conducerii I.M.L.

Expertiza medico-legală pe cadavruEste deosebită procedural şi ca obiective de autopsia realizată în serviciile de anatomie-

patologie.Autopsia medico-legală se efectuează numai pe baza unor ordonanţe- adrese emise de :

procuratura birourile judiciare ale poliţiei instanţa de judecată

Ordonanţele pe de o parte aduc informaţii asupra împrejurărilor în care s-a produs decesul- date care rezultă din procesul verbal întocmit la faţa locului şi din datele de anchetă, iar pe de altă parte se formulează întrebările-obiectivele la care trebuie să se răspundă în raportul de expertiză la capitolul concluzii.

Autopsia medico-legală este obligatorie (conform C.P.P. art. 114) ori de câte ori moartea este:

moarte violentă= orice moarte care are cauze externe organismului fiind urmarea unui agent traumatic (mecanic, fizic, chimic)

o omucidereo sinucidere o accident

moarte suspectă= moartea suspectă nu este o noţiune medico-legală, ci un termen juridic, care antrenează implicit o activitate de anchetă

Termenul de moarte suspectă include decesele inexplicabile, decesele produse în împrejurări necunoscute şi în locuri neobişnuite şi decesele survenite cu totul neaşteptat la persoane în plină stare de sănătate aparentă. Deci este o moarte care ridică suspiciuni prin condiţiile şi circumstanţele prin care se produce. În cadrul morţilor suspecte au fost înglobate şi alte aspecte:

decesele survenite în primele 24h de la internare în unităţi spitaliceşti decesele în cursul intervenţiilor chirurgicale decesele prin complicaţii ale sarcinii, naşterii şi lăuziei decesele copiilor 0-1 an ( acum anatomia-patologică infantilă) decesele puse în legătură cu deficienţele în acordarea asistenţei medicale cadavre cu identitate neprecizată

1

Obiectivele generale ale expertizei medico-legale pe cadavru

1. Stabilirea identităţii cadavrului2. Stabilirea felului morţii (violentă, neviolentă, prin inhibiţie)3. Stabilirea cauzei medicale a morţii4. Stabilirea datei producerii morţii5. Stabilirea existenţei leziunilor corporale:

mod de producere data producerii etc.

6. Precizarea legăturii cauzale între leziunile corporale şi moarte7. Felul şi calitate îngrijirilor medicale acordate.

Metodologia expertizei medico-legale pe cadavru

Totalitatea elementelor tactice şi tehnice ce se aplică în vederea soluţionării obiectivelor formulate de organele de cercetare penală în ordonanţă sau a obiectivelor generale ale expertizei.

Nu are reguli fixe, se adaptează specificului fiecărui caz.Etape:

I. Examenul la faţa locului- se efectuează în echipă operativă:procurorpoliţistmedic legist

se examinează locul găsirii cadavrului (inclusiv urmele biologice) care pot fi diferit de locul faptei, se pot face corelaţii ulterioare între acesta şi ce se descoperă la examenul cadavrului

medicul legist examinează: poziţia cadavrului îmbrăcămintea

Hainele pot fi purtătoare ale unor urme materiale menite să lămurească unele aspecte esenţiale ale anchetei. Astfel acestea pot prezenta:

urme ale solului, modul de dispunere ale acestuia poate da informaţii asupra mecanismului de producere a leziunilor (cădere, târâre, etc.)

sfâşieri, rupturi- informaţii despre dinamica agresiunii; accidente rutiere : desenul pneurilor, amprenta măştii radiatorului, a

farului, urme de vopsea, etc. agresiuni cu arme albe : tăieturi ce corespund sediului plăgilor

constatate pe corpul victimelor; împuşcare : urme din cauza factorilor suplimentari (urme de pulbere

nearsă, arsuri, urme de fum, etc.) produse biologice :

sânge- de la victimă şi agresor spermă- viol alte- urină, fecale, fire de păr, etc.

II. Examenul corpurilor delicte

2

La faţa locului se urmăreşte: existenţa unor eventuale urme biologice pe suprafaţa acestora corespondenţa posibilă dintre leziunile cadavrului şi corpul delict

Criminalistul are un rol important aici, acesta: realizează o descriere cât mai amănunţită a corpurilor delicte prelevarea tuturor urmelor (amprente, etc.) în vederea identificării persoanelor

care au utilizat acel corp delictCorpurile delicte:

se ridică cu mănuşi se ambalează (cutii, saci de plastic) se etichetează se trimit la laboratorul de biocriminalistică

Până la înaintarea acestora la laboratoare acestea sunt în grija organelor de cercetare penală.Laboratoarele vor examina urmele corpurilor delicte şi urmele biologice găsite, stabilind natura, apartenenţa de specie, grup, persoana.

III. Examenul cadavrului- autopsia cadavrului Precedat de o cercetare medicală a împrejurărilor în care a survenit decesul, informaţii luate din:

documente medicale (FO) aparţinători persoane din anturajAutopsia constă într-un examen extern şi unul intern, uneori examenul extern este

precedat de un examen preliminar care întruneşte elementele constatate la faţa locului sau la locul efectuării autopsiei dar înainte de îndepărtarea hainelor şi realizarea toaletei cadavrului.

1.Examenul externSe efectuează sistematic; cap-gât-trunchi-membre superioare-membre inferioareDatele culese în cadrul examenului extern pot fi împărţite în mai multe categorii

distincte: date de identificare semnele morţii reale semne de violenţă semne de tratament medical semne diverse

2.Examenul internConstă în deschiderea cadavrului, examinarea şi secţionarea viscerelorDeschiderea se realizează sistematic:

cutia craniană cavitatea toracică cavitatea abdominală uneori deschiderea coloanei vertebrale- pentru explorarea măduvei în cazul fracturilor- se disecă focarul de fractură

Tehnica autopsiei respectă în general regulile clasice, dar uneori trebuie adaptată la specificul cazului.

Ex1.-în embolia gazoasă- se începe cu deschiderea cutiei toracice cu deschiderea cordului sub apă, înainte de secţionarea vaselor mari ale gâtului.

Ex2.-disecţia plan cu plan în împuşcare, plăgi penetrante.

3

Autopsia se desfăşoară fie pe teren, fie în locuri special amenajate- săli de autopsie la nivelul instituţiilor medico-legale. Se efectuează de către medic şi laborant.

IV. Examenul agresorului sau a presupusului agresor- se realizează de urgenţă examenul hainelor examen somatic general leziuni corporale- data producerii lor şi mecanismul de producere ceea ce ar

putea demonstra lupta victimă-agresor stabilirea stării de influenţă alcoolică prin examen clinic şi de laborator

(alcoolemie şi alcoolurie) examen psihic preliminar- iar când se depistează stări psihopatologice se solicită

o expertiză psihiatrică medico-legală.

Examinări complementare în expertizele medico-legale pe cadavru

1. Examen histopatologic- obligatoriu când examenul necroptic macroscopic nu evidenţiază leziuni morfopatologice capabile să elucideze cauza medicală a morţii.

Se recoltează fragmente din principalele organe : creier plămân ficat rinichi cord din toate leziunile cu caracter patologic sau traumatice.

2. Examenul toxicologic-se face în morţile prin intoxicaţie sau cele presupuse ca atare. Se recoltează:

conţinut gastric sânge- cutia craniană urina organe (ficat, rinichi)

3. Examene biocriminalistice; examenul petelor de sânge reacţii de identificarea petelor de mucus, spermă

4. Examene bacteriologice- la nevoie5. Examen radiologic

4