CadastruUniversitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara - BucurestiFacultatea de AgronomieCADASTRU- Curs -Responsabil, Sef lucrariDrd. Ing. Mircea GRIGORE1CadastruCUPRINS1.Privire generala1 1.1. Definitii ale cadastrului. 61.2. Cadastrul de-a lungul timpului la diverse societati umane si in Romania . 61.2.1. Inceputurile activitatii de cadastru 61.2.2. Cadastrul in Romania.. 71.2.3. Cadastre pe domenii de activitate economica.. 921.3. Scopul si obiectul cadastrului .121.4. Destinatiile terenurilor.133 1.4.1. Gruparea terenurilor conform legii13 1.5. Categoriile de folosinta a terenurilor.131.5.1. Generalitati.. 131.5.2. Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta. 141.6. Partile componente ale cadastrului, domenii si activitati 4 cu care se realizeaza cadastrul .175 1.6.1. Generalitati176 1.6.2. Partea tehnica..171.6.3. Partea economica171.6.4. Partea juridica..181.6.5. Domenii si activitati de baza care participa la realizarea cadastrului18 1.6.6. Domeniile si activitatile de colaborare care conduc la realizarea cadastrului ..181.6.7. Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului 18 1.7. Utilitatea Bancilor de Date a cadastrului ..191.7.1. Generalitati...191.7.2. Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date 192. Partea tehnica a Cadastrului 2.1. Cerinte de precizie, generalitati.212.2. Sisteme de proiectie necesitate, utilizare..212.2.1. Generalitati...212.2.2. Sistemul de proiectie stereografic-1970..212.2.3. Sisteme de proiectie locala derivate ale sistemului de proiectie stereografic-1970222.2.3.1. Generalitati222.2.3.2. Utilizarea unui sistem de proiectie local derivatal sistemului de proiectie stereografic-1970..222Cadastru2.3. Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectiastereografica232.3.1. Generalitati.. 232.3.2. Nomenclatura foilor de plan pentru proiectia stereografic-1970. 242.4. Masuratori destinate cadastrului cerinte si diverse procedee de culegere a datelor primare..252.4.1. Generalitati.25 2.4.2. Procedeul fotogrammetric..252.5. Procedee pentru calculul suprafetelor262.5.1. Generalitati...262.5.2. Procedee numerice.272.5.2.1. Procedeul analitic.272.5.2.2. Procedeul trigonometric..272.5.2.3. Procedeul geometric...282.5.3. Procedee grafice.282.5.3.1. Metoda grafica..282.5.3.2. Metoda grafico mecanica302.6. Parcelarea si detasarea terenurilor..312.6.1. Generalitati.. 312.6.2. Procedee grafice.312.6.2.1. Detasari grafice printr-un punct obligat312.6.2.2. Detasari grafice prin drepte paralele cu o directie data.322.7. Parcelarea si detasarea prin procedee numerice a suprafetelor342.7.1. Generalitati...342.7.2. Detasari de suprafete pe cale numerica printr-un punct obligat..342.7.3. Detasari de suprafete pe cale numerica prin drepte paralele cuo directie data..362.7.3.1. Detasarea paralela cu o directie data in triunghi.362.7.3.2. Detasarea paralela cu o directie data in trapez..372.7.3.3. Detasarea paralela cu o directie data in poligon.382.7.4. Detasarea unei suprafete printr-o linie franta paralela cu un contur poligonal..392.8. Rectificarea hotarelor.402.8.1. Generalitati...402.8.2. Procedeul grafic...412.8.3. Procedeul numeric..412.9. Automatizarea lucrarilor cadastrale..432.9.1. Generalitati...432.9.2. Obtinerea bancii de date cadastrale cu statiile totale442.9.3. Obtinerea bancii de date cadastrale cu statiile GPS.442.9.4. Obtinerea bancii de date cadastrale pe cale fotogrammetrica.462.9.5. Obtinerea bancii de date cadastrale prin digitizare sau/si prin scanare-vectorizare...472.10. Introducerea cadastrului 472.10.1. Generalitati.472.10.2. Proiectul tehnic de introducere a cadastrului ..492.10.3. Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative si marcareahotarelor...503Cadastru2.10.3.1. Generalitati..502.10.3.2. Lucrari pregatitoare512.10.3.3. Lucrari de stabilire si marcare la teren a punctelor de hotar..522.10.3.4. Documente de delimitare cadastrala..522.10.4 Reteaua geodezica532.10.4.1. Generalitati..532.10.4.2. Reteaua geodezica de indesire si ridicare.532.10.5. Executarea masuratorilor destinate intocmirii de noi planuri siactualizarii planurilor cadastrale...552.10.5.1. Generalitati..552.10.5.2. Masuratorile de teren destinate intocmirii de noi planuri cadastrale...552.10.5.3. Masuratorile de teren destinate actualizarii deplanuri cadastrale...562.10.6. Identificarea la teren a propietarilor, categoriilor de folosinta sila birou numerotarea cadastrala si elaborarea originalelor de intocmirea planurilor cadastrale572.10.6.1. Generalitati..572.10.6.2. Desfasurarea operatiunilor de identificare a propietarilor imobilelor572.10.6.3. Stabilirea categoriilor de folosinta a terenurilor.582.10.6.4. Numerotarea cadastrala a extravilanului unui teritoriuadministrativ592.10.6.5. Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriuadministrativ592.10.6.6. Cartoeditarea planurilor cadastrale.602.10.6.7. Planul cadastral de ansamblu..602.10.7. Documentele principale ale cadastrului 612.11. Intretinerea lucrarilor de cadastru .612.11.1. Generalitati.612.11.2. Tinerea la zi sistematica (cotidiana)..622.11.3. Tinerea la zi periodica (perioada conform legii 6 ani)..623. Partea economica a cadastrului3.1. Generalitati .643.2. Bonitarea cadastrala a terenurilor.643.3. Etapele lucrarilor de bonitare.653.4. Calculul notei medii de bonitare...673.5. Calculul venitului mediu cadastral673.6. Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabileca baza a impozitului pe venitul agricol683.7. Bonitarea cadastrala a terenurilor din intravilane Criteriilede stabilire a normelor-baza impozabila a imobilelor684Cadastru4. Partea juridica a cadastrului 4.1. Notiuni de drept funciar.704.1.1. Generalitati...704.1.2. Dreptul de proprietate.704.1.3. Bunurile si circulatia lor..714.1.4. Moduri de dobandire a dreptului de proprietate.744.1.5. Regimul juridic al dreptului de proprietate...814.1.6. Circulatia juridica a terenurilor..824.2. Rolul publicitatii imobiliare in apararea drepturilor reale asupraproprietatii ..834.2.1. Generalitati..834.2.2. Drepturile tabulare care se inscriu in cartea funciara...835. Bibliografie 5CadastruAgro=CURS 1 + CURS 2Privire generala1.1. Definitii ale cadastruluiForma de inventar funciar alcatuit dintr-un registru cadastral si din planuri, cuprinde datele tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui oras, raion, comuna sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele obtinute prin lucrarile de identificare, de masuratoare si de ridicare in plan a imobilelor situate pe un anumit teritoriu, continand pentru fiecare imobil (parcela) urmatoarele date: numar topografic, suprafata destinatiei teritoriului (arabil, pasune, etc.) sau felul folosintei (teren construit, curte), precum si numele posesorului.Serveste la identificarea si evidenta imobilelor pe categorii de folosinta, la planificarea productiei agricole, la asezarea impozitelor si la intocmirea si tinerea la curent a cartilor funciare si a altor registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele.Dictionar enciclopedic Ed. Politica Bucuresti 1962.Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica, prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, descrierea si reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intrg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de propietar.L.7/1996 Legea cadastrului si publicitatii imobiliare 1996."Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii."L.247/2005-Lege privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei,... - 2005.1.2. Cadastrul de-a lungul timpului la diverse societati umane si inRomania1.2.1. Inceputurile activitatii de cadastruCele mai vechi cunostinte asupra activitatii organizate de masurare a terenurilor sunt cele transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezulta ca la cancelariile faraonilor se tineau registre in care erau inscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivare in lunca fluviului Nil. Dupa modul de organizare la egipteni a acestei activitati, rezulta pentru prima data cele doua scopuri principale ale cadastrului, care se pastreaza si astazi si anume, garantarea dreptului de proprietate si aplicarea stricta dar echitabila a fiscalitatii funciare.Un sistem de masurare organizata a terenurilor agricole a existat si in Asia Mica, sub regele Darius al Persiei (521 - 485 i.C.).Denumirea meseriei pe care o practicau cei ce masurau terenurile apare pentru prima data la romani, si anume agrimensura, iar cei ce o practicau se numeau agrimensori.De la formele simple de evidenta cadastrala care au existat in antichitate s-a ajuns treptat la formele perfectionate din epoca feudala, cunoscute mai ales in vestul Europei. In evolutia lui de-a lungul timpului, cadastrul s-a dovedit a fi o institutie progresista, deoarece a contribuit, alaturi de institutiile juridice, la inlaturarea nedreptatilor si prejudecatilor care au existat pe treptele omenirii in ceea ce priveste dovedirea si protejarea dreptului real de proprietate si introducerea echitatii la plata impozitelor cuvenite societatii.6CadastruAsupra originei si etimologiei cuvantului cadastru exista mai multe ipoteze. Astfel, dupa unii autori acest cuvant ar deriva din cuvantul grec katastihon care inseamna registru de impunere, iar dupa alti autori ar deriva din cuvantul latinesc capitastrum cu sensul de impozit pe cap de cetatean. Ulterior, cuvantul capitastrum a trecut in forma italiana il cotastro ceea ce inseamna registru de plati. Germanii i-au zis Kataster, francezii cadastre, iar romanii l-au preluat sub forma de cadastru la inceputul secolului XIX, forma sub care este folosit si in prezent.Pana la mijlocul secolului XIII, institutia cadastrului rezolva atat problemele legate de masurarea si stabilirea calitatii terenurilor agricole, cat si cele juridice legate de diferitele forme de publicitate imobiliara. Cu timpul, cadastrul s-a separat in partile sale tehnica si economica, pe de o parte, si juridica, pe de alta parte, conturandu-se chiar institutii separate fiecare evoluand pe laturile specifice, dar cooperand in permanenta in sensul ca datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliara, iar cele de la publicitatea imobiliara, cum sunt cartile funciare tinute la zi cu schimbarile ce se produc prin desmembrari, alipiri si schimbari ale categoriilor de folosinta, etc., servesc pentru tinerea la zi a cadastrului general.1.2.2. Cadastrul in RomaniaActivitatea de cadastru in Romania a parcurs etapele:- etapa inceputurilor introducerii cadastrului general (1794 in Transilvania, Banat si Bucovina, 1831 in Muntenia si 1832 in Moldova);Este necesar a se mentiona initiativele si eforturile deosebite ale lui Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazar care au condus la infiintarea in anii 1813 la Iasi si respectiv in 1818 la Bucuresti a primelor scoli de inginerie care au pregatit cadrele tehnice topografice si cadastrale autohtone si care au contribuit in mod hotarator la introducerea unor sisteme de organizare si metode de lucru asemanatoare cu cele vazute de ei in tari din vestul Europei.- etapa 1919 1933, care a debutat cu infiintarea Directiei Cadastrului si intensificarea lucrarilor de cadastru in Moldova si Muntenia dupa primul razboi mondial si a reformelor agrare si incheiata in 1933 cand a aparut prima lege care a reglementat executarea unitara a cadastrului general si cartilor funciare (Legea nr. 23/1933);Adoptarea in anul 1930 a sistemului de proiectie cartografica stereografica in locul proiectiei cartografice Bonne. La adoptarea noului sistem de proiectie cartografica un aport important l-a avut savantul si profesorul francez B. Roussilhe, care a fost consultat si invitat in mod special in Romania in acest scop. In anii care au urmat s-a putut face dovada ca proiectia cartografica stereografica este cea mai indicata pentru tara noastra si ca inlocuirea (dupa anul 1950) cu sistemul de proiectie Gauss-Kruger nu a fost, din multe puncte de vedere, o masura benefica.- etapa1933 1955, care a debutat cu inceperea unui cadastru modern, dar a caror lucrari au fost intrerupte pe timpul celui de-al doilea razboi mondial si ulterior fiind influentate negativ din cauza conceptiilor refractare ale regimului fata de aceasta activitate;Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de proba si generalizare, cadastrul si introducerea cartilor funciare au inceput in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti.In intervalul 1944-1955 se inregistreaza o stagnare in activitatea de cadastru cauzata in parte si de lucrarile de masuratori si parcelari facute pentru improprietarirea 7Cadastrutemporara a taranilor, dar mai ales datorita lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile negarii drepturilor de proprietate privata asupra pamantului si, ca atare, nu era interesat in finantarea institutiei cadastrului si cartilor funciare care erau instrumente ce ajutau tocmai la confirmarea si protejarea drepturilor reale de proprietate imobiliara ale persoanelor fizice.- etapa 1955 1989, in care au fost folosite diverse forme de evidenta a terenurilor (evidenta funciara, cadastru funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate si de stat;Astfel, in anul 1955 se legifereaza (prin Decretul nr. 280/1955 si Hotararea de guvern nr. 1240/1955) organizarea si executarea evidentei funciare cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole in actiunea de colectivizare a agriculturii. Planurile topografice pentru aceasta evidenta au fost executate intr-o perioada relativ scurta (de cca. 6 ani), prin metode fotogrammetrice si in mai mica masura prin metode topografice clasice. Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafata de cca. 13 milioane hectare.S-a constatat astfel ca, evidenta simpla funciara nu era suficienta in curmarea abuzurilor si divergentelor dintre unitatile agricole si cele ale altor sectoare (silvic, urbanistic, minier, cai de comunicatii, gospodarirea apelor, etc.) in procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al tarii. De aceea, in anul 1968 (prin Legea nr. 12/1968, privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agicole) se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii.Un moment de referinta important nu numai pentru activitatea de cadastru funciar, dar si pentru activitatile de geodezie, fotogrammetrie si cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrammetrica si cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele, pentru prima data, obligatii mai ferme pentru unitatile care executau astfel de lucrari, s-a instituit o coordonare unitara in scopul evitarii suprapunerilor si valorificarii corespunzatoare a patrimoniului geodezic si cartografic existent, dar cea mai importanta masura a fost reglementarea finantarii intocmirii planului topografic de baza al tarii la scarile 1:5 000 si 1:2 000. Evident ca planul topografic de baza al tarii a fost conceput ca un sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prevazandu-se ca prin derivarea continutului cadastral din foile planului topografic de baza sa se asigure suportul principal pentru lucrarile de cadastru funciar.- etapa 1990 1995, in care intregul personal al unitatilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucrarile de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 si in care, din lipsa legii pentru noul cadastru general si publicitatii imobiliare, lucrarile de cadastru in sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte in majoritatea judetelor;In ceea ce priveste aportul cadastrului funciar in desfasurarea lucrarilor de aplicare a Legii nr. 18/1991, desi acesta are un continut inferior cadastrului general, s-a dovedit totusi util in asigurarea lucrarilor de masuratori si de parcelare, dar in primul rand in scurtarea timpului de punere in posesie si de emitere a titlurilor de proprietate. De aceea, cum era si firesc, ordinea de incheiere a aplicarii Legii nr. 18/1991, in care s-au clasat teritoriile comunale, a coincis in general cu existenta si gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane si suprafetele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de productie si ale asociatiilor agricole.8Cadastru- etapa noului cadastru, care, dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea si executarea unui cadastru modern, la nivelul cerintelor societatilor democratice avansate.Etapa debuteaza cu aparitia noii legi a cadastrului si reprezinta evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru, deoarece:- se creeaza posibilitatea punerii in practica a celor mai noi conceptii de realizare a unui cadastru modern, la care sa se racordeze cartile funciare, ceea ce ne-ar situa printre tarile in care sunt create toate conditiile socio-juridice pentru cunoasterea obiectiva, dar si pentru recunoasterea dreptului real de proprietate imobiliara si stabilirea echitabila a obligatiilor fiscale ale proprietarilor de imobile;- pentru generatiile care vor participa la realizarea noului cadastru , vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de evidenta a terenurilor si de gasire a celor mai eficiente cai pentru valorificarea patrimoniului geodezic, topografic si cartografic, dar si de initiere in noile tehnologii, mijloace tehnice si materiale specifice.1.2.3. Cadastre pe domenii de activitate economicaCerintele de administrare a patrimoniilor au impus ca unele sectoare economice sa-si organizeze sisteme proprii de evidenta ale terenurilor, denumite sisteme de cadastru de specialitate.Astfel,conform legii si normelor elaborate de ANCPI - AGENTIA NATIONALA de CADASTRU si PUBLICITATE IMOBILIARA (fost O.N.C.G.C), cadastrele de specialitate, sunt: subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale. In acest sens, distingem :- cadastrul agricol evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc. ;- cadastrul forestier evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, etc., precum si informatii referitoare la sol, relief si clima;- cadastrul cailor ferate evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare;- cadastrul drumurilor evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;- cadastrul porturilor evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si supraterane, platformelor tehnologice, etc., care deservesc unitatile portuare;- cadastrul aeroporturilor - evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si supraterane, platformelor tehnologice, etc., care deservesc aeroporturile;- cadastrul apelor evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si stuf, precum si a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si clima;- cadastrul fondului imobiliar - evidenta si inventarierea corpurilor de proprietate din localitati, specificand pentru constructii folosinta, materialele de 9Cadastruconstructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea;- cadastrul retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) - evidenta si inventarierea retelelor edilitare si a instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructii, parametrii tehnici, starea.Cadastrul agricolPentru a putea sa devina eficiente, societatile comerciale de stat si private din agricultura, precum si asociatiile proprietarilor agricoli sunt obligate sa intreprinda in permanenta masuri de modernizare si specializare a productiei, dar si de folosire rationala a suprafetelor de teren destinate culturilor agricole, a spatiilor de productie si depozitare, constructiilor hidroameliorative si de protectie a solului, etc.. Aceste cerinte impun cunoasterea amanuntita din punct de vedere cantitativ si calitativ a pamantului care formeaza capitalul fix de cea mai mare valoare, precum si a lucrarilor de investitii, de productie, de protectie, etc. ceea ce se realizeaza prin cadastrul agricol.Pentru intocmirea proiectelor de organizare a teritoriului pe unitati agricole existenta prealabila a cadastrului agricol se impune de la sine, dupa cum, actualizarea cadastrului agricol se impune ca necesitate dupa terminarea aplicarii pe teren a proiectelor de organizarea teritoriului.Scarile de intocmire ale planurilor topografice destinate cadastrului agricol sunt de regula la scara 1:2000, iar in cazuri speciale, scara 1:1000. Continutul planurilor topografice pentru cadastrul agricol se completeaza de regula cu relieful terenului, prin curbe de nivel.Cadastrul imobiliar-edilitarScopul cadastrului imobiliar-edilitar consta in constituirea bancilor de date urbane prin culegerea unor date si informatii privind actualizarea tehnica, economica si juridica si completarea lor cu:- delimitarea conform legii a teritoriului administrativ ce urmeaza a fi cadastrat si marcarea limitei intravilanului localitatilor;- actualizarea sau intocmirea planului topografic sau cadastral care va constitui suportul de baza al lucrarilor de cadastru;- identificarea proprietarilor de terenuri si ai corpurilor de cladiri;- completarea datelor continute in "Fisa corpului de proprietate" cu:- caracteristicile functionale ale cladirilor;- existenta dotarilor edilitare la nivel de parcela si la nivel de corp de cladire;- inscrieri de date declarative.Culegerea unor date si informatii de detaliu privind caracteristicile constructive ale cladirilor si, la cerere, elemente suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, in scopul evaluarii pe criterii tehnice a terenurilor si cladirilor, precum si furnizarea unor informatii necesare stabilirii pretului minim de concesionare al terenurilor in conformitate cu prevederile legale.De regula, continutul principal topografic al planurilor cadastrale ale cadastrului imobiliar ale oraselor sunt de obicei la scara 1:500 sau 1:1000.Inventarierea tehnica imoboliara a cladirilor consta din analizarea cantitativa si calitativa a fiecarei constructii si precizarea caracteristicilor de baza in fisa tehnica a constructiei si pe planul cadastral. In acest scop sunt stabilite simbolurile si indicii de cartare (dupa destinatie, dupa felul materialelor de constructie si structurilor de rezistenta, numarul de etaje, instalatiile din dotare, etc.).10CadastruInvetarierea zestrei edilitare a localitatii consta in masurarea pe teren si reprezentarea pe planurile cadastrale si in registrele cadastrale a pozitiei si caracteristicilor tehnice a tuturor retelelor subterane si supraterane de alimentare cu apa (potabila si industriala), canalizare, de termoficare, gaze naturale, electrice, telefonice, etc. In cadrul inventarierii intra si caile de rulare a mijloacelor de transport electrice, constructiile la suprafata de indentificare a instalatiilor subterane (caminele de vizitare), transformatoarele electrice, statiile de pompare si de punere sub presiune si alte constructii si instalatii care fac parte din dotarea edilitara de interes public.Exigentele asupra preciziei masuratorilor pentru culegerea datelor primare ale cadastrului imobiliar-edilitar sunt in legatura directa cu densitatea si complexitatea continutului acestor date din teren. Daca cu ocazia lucrarilor care se efectueaza pentru cadastrul imobiliar, se constata ca datele referitoare la suprafata, categorie de folosinta sau proprietar nu sunt actuale sau sunt eronate, ele necorespunzand realitatii din teren, acestea trebuie aduse la cunostinta oficiului judetean de cadastru si publicitate imobiliara (fost OJCGC) care va hotara conform instructiunilor proprii, datele si informatiile definitive care se inregistreaza in cadastrul imobiliar sau vor corecta in mod corespunzator aceste date.In aceasta situatie, datele si informatiile obtinute in urma lucrarilor de teren se vor inscrie cu caracter nedifinitiv, asa cum prevede Legea nr. 7/1996.Datele privind cadastrul imobiliar trebuie sa reflecte situatia fondului construit existent in limitele intravilanului localitatii.Cadastrul forestierIn prezent, pentru suprafata totala de cca. 7 mil. ha cat reprezinta fondul forestier al tarii, este organizat un sistem de evidenta a terenurilor pe baza de masuratori grafice efectuate pe planurile topografice la scarile 1:5000 si 1:10000. Specificul acestui sistem de evidenta consta in faptul ca el se realizeaza sau se aduce la zi concomitent cu rezolvarea proiectelor de amenajari silvice (a amenajamentelor). De aceea, rezultatele unor faze specifice masuratorilor cadastrale se regasesc in piesele proiectelor de amenajari silvice, cum sunt cele cuprinse in partile referitoare la:- formarea si numerotarea parcelei;- delimitarea parcelei; - delimitarea fondului forestier;- evidenta pe trupuri de padure;- evidenta miscarilor suprafetelor din fondul forestier;- situatia suprafetelor pe grupe functionale si categorii de folosinte, inclusiv enclave, etc..Intru-cat amenajamentele silvice se revizuesc si se actualizeaza la 10 ani, se asigura implicit si o actualizare periodica a partii referitoare la evidenta terenurilor chiar daca pentru aceasta din urma intervalul este prea mare.Din cauza ca proiectele amenajamentelor se intocmesc pe ocoale silvice netinandu-se seama de delimitarile administrativ-teritoriale, racordarea sau circumscrierea datelor in sistemul de evidenta silvica se fac conform normelor elaborate de titularul cadastrului pe domeniu de activitate silvic, avizate de ANCPI ( fost ONCGC).Cadastrul apelorCadastrul apelor este organizat ca un sistem de inventariere si de ordonare sistematica a caracteristicilor morfometrice si hidrologice ale cursurilor de apa, precum si a obiectivelor de pe cursurile de apa in legatura cu acestea.Cadastrul apelor nu realizeaza o evidenta cadastrala a suprafetelor terenurilor aflate permanent sub ape pe teritorii administrative, problemele, legate de cadastrul pe domeniu de activitate al gospodaririi apelor, fiind initiate de Legea apelor, nr.107/1996.11CadastruAstfel, al.(5) al Art.35 din legea amintita prevede ca "Fondul national de date de gospodarire a apelor, precum si evidenta apelor ce apartin domeniului public sunt incluse in Cadastrul apelor, cu exceptia apelor geotermale. Modul de organizare a Cadastrului apelor se stabileste de Ministerul Apelor, Padurilor Protectiei Mediului, iar tinerea la zi a acestuia se asigura de Regia Autonoma "Apele Romane".", iar al.(1) al Art.36 prevede ca "Unitatile si instalatiile autonome care furnizeaza informatii hidrologice, hidrogeologice si meteorologice specifice gospodaririi apelor, precum si informatii privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa formeaza reteaua nationala de observatii pentru gospodarirea apelor." Art.39 din Legea nr.107/99 prevede ca "Delimitarea albiilor minore se realizeaza de Regia Autonoma "Apele Romane" impreuna cu autoritatea de cadastru si cu detinatorii terenurilor riverane." In tara noastra, cadastrul apelor a fost organizat, in anul 1958, ca o inventariere necesara pentru intocmirea planurilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice si programului national de amenajare al apelor din Romania. In prima etapa, cadastrul apelor a realizat o inventariere primara si ordonarea sistematica a caracteristicilor morfometrice si hidrografice ale cursurilor de apa. Pentru aceasta s-a facut mai intai o codificare, in cadrul a 15 bazine hidrografice de ordinul I a tuturor afluentilor (pana la cei de ordinul sase inclusiv) care indeplinesc conditiile ca lungimea minima sa fie de 5 km., iar suprafata minima a bazinului de receptie de 10 km.patrati.Prima codificare (terminata in anul 1964) a cuprins un numar de 4295 cursuri de apa, reprezentand o retea hidrografica de 66029 km., iar pe baza acestei codificari si a datelor morfohidrografice a fost intocmit (in perioada 1962-1964) primul atlas al cadastrului apelor din Romania.Un alt obiectiv al cadastrului apelor il reprezinta "axele cadastrale ale apelor".Acestea au fost realizate pe principalele cursuri de ape si au fost materializate pe terenPrintr-un numar total de cca. 20000 de borne de beton, unele dintre ele fiind inglobate inreteaua de nivelment de precizie al tarii. Cel de al treilea obiectiv realizat este acela de inventariere scriptica si grafica pe harti la scari cuprinse intre (1:50000 - 1:100000) a obiectivelor de pe cursurile de apa sau in legatura cu acestea.Datele de sinteza referitoare la evidenta tuturor cursurilor de ape codificate si a obiectivelor aflate pe acestea (fara a se urmari in sens cadastral suprafetele ocupate) sunt cuprinse in atlasul cadastrului apelor din Romania.Editia a II-a a atlasului cadastrului apelor a fost elaborat in perioada 1986-1990 de catre o echipa de specialisti multidisciplinara din mai multe institutii de cercetare centrale si locale. 1.3. Scopul si obiectul cadastrului Scopul principal al cadastrului este acela de a furniza, in orice moment, datele reale catre organele juridice si fiscale, privind partea cantitativa a dreptului real imobiliar si respectiv datele economice care atesta partea calitativa a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ (comuna, oras, municipiu), indeplinind urmatoarele functii:- functia tehnica,- functia economica,- functia juridica.Entitatile cadastrului sunt: parcela (suprafata de teren cu aceeasi categorie de folosinta ), constructia si proprietarul. In acest sens, obiectul principal al cadastrului il constituie: imobilul (una sau mai multe parcele alaturate, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar), proprietarul si situarea teritorial - administrativa.12CadastruAgro = CURS 3 + CURS 41.4. Destinatiile terenurilor1.4.1. Gruparea terenurilor conform legiiConform Art.1 din legea 18/1991, republicata, terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei.Conform Art.2 din legea 18/1991, republicata, sunt cinci criterii dupa care s-au impartit terenurile.1.Terenurile cu destinatie agricola (TDA), care sunt:a) terenurile agricole productive si anume: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pepinierele pomicole, plantatiile de hamei, plantatiile de duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile, orezariile, capsunariile, rasadnitele si alte asemenea, cele cu vegetatie forestiera -daca nu fac parte din amenajamentele silvice- pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajarile piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole;b) terenurile neproductive, dar care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola.2.Terenurile cu destinatie forestiera (TDF), care sunt: terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor, precum si cele neproductive:stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti-daca sunt cuprinse in amenajarile silvice.3.Terenurile aflate permanent sub ape (TDH), caresunt:albiile minore ale cursurilor de ape, cuvetele lacurilor la nivelele maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale.4.Terenurile din intravilan (TDI), sunt terenurile aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere, deci tot ce este cuprins in delimitarea administrativ-teritoriala.5.Terenurile cu destinatie speciala (TDS), sunt cele folosite pentru transporturi rutiere, feroviare, navale si aeriene cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice, termice, nucleare, de transport al energiei electrice, termice si al gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatarile miniere si petroliere, cariere si halde de orice fel, pentru nevoile de aparare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si alte asemenea.1.5. Categoriile de folosina a terenurilor 1.5.1. GeneralitatiTerenurilecarealctuiescfondul funciar sempart - dinpunct devedereal folosintei - nzececategorii, indiferent dedestinaialor.Acestea, larandul lor, se subimpart intr-un numar de aproximativ 56 de subcategorii de folosin.Categoriadefolosinaterenului, individualizataprintr-uncod, esteunul din atributeleparcelei. Codul (simbolul) evidentiatlaparteatehnicaseutilizeazaatatpe planurilecadastralecat i peregistreleoficialealealaturi denumarul cadastral al imobilului. Acesteatributealaturi decelelaltesunt necesarepentruintocmireacartii funciare, dar i pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile.13Cadastrun cadastrul pe domenii de activitate economica, subcategoriile de folosin pot fi detaliate, n functie de necesitate, pastrandu-se insa simbolurile standardizate, la care se adauga notatiile de detaliere specifice.1.5.2. Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta1. Pentru terenurile arabile (A)n aceasta categorie se incadreaza acele terenuri care se ara n fiecare an sau la mai multi ani (2 - 6 ani) i sunt cultivate cu plante anuale sau perene. n categoria de folosin arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosin: - arabil propriu-zis (A),- pajisti cultivate (AP),- gradini de legume (AG),- orezarii (AO),- sere (AS),- solarii i rasadnite (ASO),- capsunarii (AC),- alte culturi perene (AD).2. Pentru puni (P)Punile sunt terenuri nierbate sau nelenite n mod natural sau artificial, prin insamantari laintervaledemaxim15- 20ani i caresefolosescpentrupasunatul animalelor. n cadrul acestei categorii de folosin se inregistreaza urmatoarele subcategorii de folosin:- puni curate (P); sunt punile acoperite numai cu vegetaie ierboasa;- puni impadurite (PP); sunt acele puni care, n afara de vegetaie ierboasa, sunt acoperite i cu vegetaie forestiera, cu diferite grade de consistenta;- puni cu pomi fructiferi (PL); sunt punile cu pomi fructiferi plantati n scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum i punile care provin din livezi paraginite.La incadrarea acestora se va tine seama de faptulca productia principala este masa verde care se pasuneaza, fructele reprezentand un produs secundar;- puni cu tufriuri i mrcini (PT).3. Pentru fnee (F)Fanetele sunt acelasi tip de terenuri ca i punile, criteriul de diferentiere intre cele doua categorii de folosin fiind faptul ca productia vegetala este cosita. n aceasta categorie se includ urmatoarele subcategorii:- fnee curate,- fnee impadurite,- fnee cu pomi fructiferi si- fnee cu tufriuri i mrcini.4. Pentru vii (V)n aceasta categorie se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie i anume:- viile nobile (VN), cuprinzand viile altoite i indigene , unde viile altoite au la baza un portaltoi, iar cele indigene sunt nealtoite;- viile hibride (VH) sunt acelea care poarta denumirea de producatori directi;- plantatiilecuhamei (VHA); sunt incadratenaceastacategoriedefolosin intrucat au o agrotehnica asemanatoare vitei de vie;- pepiniereleviticole(VP); sunt terenurilepentruproducereamaterialului saditor viticol i anume: plantatiile portaltoi i pepinierele propriu-zise sau scolile de vite.14Cadastru5. Pentru livezi (L) 7 - livezile clasice (L); sunt terenurile plantate cu pomi fructiferi n diferite sisteme de cultura traditionale ca: livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi n sistem agro-pomicol, etc..n aceasta categorie se incadreaza terenurile plantate cu pomi i arbusti fructiferi i anume:- livezile intensive i superintensive (LI); sunt terenurile cu o mare densitate de pomi lahectar avandcoroaneledirijateiar lucrariledeintretinerei recoltaresunt mecanizate;- plantatiile de arbusti fructiferi (LF); sunt terenurile plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata, etc. ;- pepinierele pomicole (LP); sunt terenuri destinate producerii materialului saditor pomicol;- plantatiile de duzi (LD); sunt terenurile plantate cu duzi.6. Pentru paduri i alte terenuri cu vegetaie forestiera (PD)n aceasta categorie de folosin intra toate terenurile din fondul forestier national, dacasunt cuprinsenamenajamentesilvice, indiferent deproprietar. Din aceasta categorie fac parte:- padurile (PD); sunt terenuri cu vegetaie forestiera cu o suprafata mai mare de 0,25 ha; - perdele de protectie (PDP); sunt benziordonate din plantatiisilvice iuneori silvo-pomicolecareaudiferiteroluri deprotectiepentru: protectiaculturilor agricole, protectia cailor de comunicatie, protectia asezarilor umane, protectia digurilor, combaterea eroziunii, etc. ;- tufarisurile i maracinisurile (PDT); sunt terenurile acoperite masiv cu vegetaie arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri, etc. ;- terenuriledestinateimpaduririi (PDI); sunt terenurilencursderegenerare, terenurile degradate i poienile prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;- pepinierele silvice i de administratie silvica (PDPS); sunt terenurile ocupate de pepiniere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali i fructiferi, cele destinatehranei vanatului i animalelor dinunitatile silvice, cele date n folosin temporara personalului silvic.7. Pentru terenurile cu ape i ape cu stuf (HS)n aceasta categorie de folosin intra terenurile acoperite permanent cu apa, precumi celeacoperitetemporar, care, duparetragereaapelor, nupot aveaalta folosin. Se inregistreaza urmatoarele subcategorii:8 - apelecurgatoare(HR); cuprindfluviul Dunarea, bratelei canaleledinDelta Dunarii,cursuriledeapa,paraurile, garlele,alte sursedeapacudenumiri locale (izvoare, privaluri, etc.). La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa, din mal n mal, chiar daca aceasta nu este n intregime i permanent sub apa. De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte i de alta a luciului apei prundisuri care, numai la viituri mari, sunt acoperite pentru scurt timp de apa. Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului, insulele i prundisurile. Toate aceste terenuri se inscriu la terenuri cu ape;- lacurilei baltilenaturale-apestatatoare(HB); sunt terenurileundelimita apelor variaza n functie de anotimp i de regimul de precipitatii; la delimitarea acestor terenuri se va lua n considerare nivelul mediu al apelor. 15Cadastru- mareateritorialai mareainterioara(HM); mareateritorialaoreprezinta terenul cuprins intreliniiledebazaalecelui mai marereflux de-alungului tarmului inclusival tarmului dinsprelarg al insulelor, alelocurilordeacostare, amenajamentele hidrotehnice iale altor instalatiiportuare permanente ilinia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22 224 m), iar marea interioara este terenul cuprins intre tarmul marii i liniile de baza.Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelor lacurilor naturale i artificiale, ale baltilor, ale tarmului i plajei Marii Negre este reglementatadeLegeaapelor i decelelaltenormativecomplementareavizatede ONCGC.8. Terenurile aferente cailor de comunicatii rutiere (DR) i cailor ferate (CF)Acesteaseimpart dinpunct devederefunctional i al administrarii, potrivit legii, dupa cum urmeaza: - drumurile de interes national (DN), care cuprind la randul lor: autostrazi, drumuri expres, drumuri europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare; - drumurile de interes judetean (DJ), care cuprind drumurile care fac legatura intre resedinteledejudet i resedinteledemunicipii i orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi i alte obiective importante; - drumuriledeintereslocal (DC), carecuprinddrumurilecomunalei drumurile vicinale;- strazile din localitatile urbane irurale (DS), care cuprind straziprincipale, strazi secundare i ulite;- caile ferate (CF), care cuprind caile ferate simple, duble i inguste, triaje.Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu se inregistreazacadetalii, terenul aferent atribuindu-senmodegal parcelelor careil invecineaza.9. Terenurile ocupate cu construcii i curti (CC)Acestea cuprind terenurile cu diverse utilizari i destinaii, de exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari mineralei petroliere, terase, debusee, gradini botanice i zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de incarcare, fasia de frontiera, docuride depozitare, precum ialte terenuricare nu se incadreazannici unadincategoriiledefolosinprevazutenarticoleleanterioare. Suprafata la sol a construciilor permanente este inclusa n categoria de folosin curti i construcii (CC). Identificareai inregistrareaconstruciilor arelabazacunoasterea urmatoarelor date: situatiajuridica(proprietateprivataapers. fizice- F, proprietate privata a pers. juridice - J, domeniu public alstatului- N, domeniu public alunitatilor administrativ teritoriale-L,domeniuprivat alstatului- S, domeniuprivat alunitatilor administrativ teritoriale -A), destinaia (construcii de locuinte, construcii administrative, construcii financiar - bancare, construcii comerciale, construcii pentru cult, construcii pentru cultura, construcii pentru invatamant, construciipentru sanatate, construcii i amenajarisportive, construciide agrement, construciisociale, construciiindustriale, construcii demonumente, ansambluri i situri istorice, construcii metrou, construcii turistice, construcii edilitare, construcii anexe)10. Terenurile degradate i neproductive (N)Acesteacuprindterenuriledegradatei cuproceseexcesivededegradare, care sunt lipsite practic de vegetaie. Din aceasta categorie de folosin fac parte: nisipurile zburatoare (NN) care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefixate de vegetaie i 16Cadastrupe care vintul le poate misca dintr-un loc n altul; bolovanisurile, stncriile, pietrisurile (NB) sunt terenurile acoperite cu blocuride stncimasive, ingramadiride bolovanii pietrisuri care nu sunt acoperite de vegetaie; rape, ravene, torenti (NR) sunt alunecari active de teren care sunt neproductive cind nu sunt impadurite; saraturi cu crusta (NS) sunt terenurile puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa foliabila; mocirle i smrcuri (NM) sunt terenurile cu alternane frecvente de exces de ap i uscciune, pe care nu se instaleaza vegetaie. Terenurile cu mlastini cu stuf se inregistreaza la categoria terenuri cu ape i stuf; gropile de imprumut i carierele (NG) sunt terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol i roca pentru diverse nevoi economice; haldele(NH) sunt terenurilepecares-adepozitat material steril rezultat n urma unor activitati industriale i exploatari miniere.1.6.Partile componente ale cadastrului, domenii si activitaticu care se realizeaza cadastrul 1.6.1. GeneralitatiIn concordanta cu functiile pe care le indeplineste, cadastrul cuprinde trei parti si anume: partea tehnica, partea economica si partea juridica. Fiecare parte la randul sau este legata de discipline diferite, in cadrul carora ele se dezvolta si se perfectioneaza. Astfel: partea tehnica a cadastrului este legata organic de geodezie, topografie, fotogrammetrie si cartografie; partea economica este legata de pedologie, economia agrara, organizarea teritoriala, sistematizarea localitatilor, organizarea teritoriului unitatilor agricole, ,etc.; partea juridica este legata de dreptul funciar si de alte ramuri juridice.1.6.2.Partea (functia) tehnicaPartea tehnica a cadastrului cuprinde toate operatiunile tehnice geodezice, topografice, fotogrammetrice si cartografice care concura la realizarea masuratorilor de teren si calcule finalizate cu determinarea spatiala (grafica sau numerica) a punctelor care definesc suprafetele imobilelor, corpurilor de proprietate si a unitatilor teritorial-administrative.Unele dintre operatiile tehnice sunt comune si altor activitati tehnico-economice, cum ar fi operatiile aferente retelelor geodezice de triangulatie si nivelment, cele aferente intocmirii planului topografic de baza al tarii sau planurilor de baza ale oraselor etc..1.6.3. Partea (functia) economicaPartea sau functia economica a cadastrului este aceea care evidentiaza valoarea economica a bunurilor imobiliare (a imobilelor). Scopul stabilirii valorii economice a imobilelor este legat nemijlocit de evaluarea in mod echitabil a obligatiilor fiscale (in principal a impozitelor si taxelor asupra imobilelor).Pentru terenurile agricole, valoarea economica se stabileste cu ajutorul bonitarii cadastrale. Prin bonitarea cadastrala a terenurilor agricole se stabileste de fapt gradul de fertilitate, potentialul productiv al solului si in final, venitul net cadastral la unitatea de suprafata.Lucrarile de bonitare cadastrala (denumite si de apreciere economica) a terenurilor agricole se executa numai pe baza studiilor de cartare pedologica a acestor terenuri.Bonitarea cadastrala a constructiilor se executa pe baza datelor privind structura constructiei (de rezistenta), materialul de constructie de baza, destinatie, etc.Normele tehnice de continut si documentatiile specifice pentru lucrarile de bonitare cadastrala a terenurilor agricole ca si pentru bonitarea cadastrala aconstructiilor se emit de catre ministerele care tuteleaza aceste activitati.17Cadastru1.6.4. Partea (functia) juridicaPartea juridica a cadastrului , potrivit prevederilor din noua legislatie se constituie ca o activitate neinglobata in cea de cadastru. Ca atare, persoana se inscrie in registrele cadastrale cu calitatea de posesor care fructifica imobilul si care are drept real de proprietate.Raportul juridic in care se afla detinatorul, de drept, fata de imobilul inscris in cadastru se stabileste numai prin sistemul de publicitate imobiliara care la noi in tara il reprezinta cartea funciara. 1.6.5. Domenii si activitati de baza care participa la realizarea cadastrului Domeniile de baza sunt cele care asigura in toate etapele de lucru ale cadastrului general datele si documentatiile de plecare si de sprijin pe parcurs si anume:- domeniul geodeziei ii sigura datele privitoare la retelele de sprijin pentru intocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale, parcelari, rectificari de hotare, comasari, etc.;- domeniile fotogrammetriei si topografiei ii asigura planurile topografice noi (care dupa echiparea cu datele specifice cadastrului devin planuri cadastrale), precum si actualizarea continutului planurilor cadastrale mai vechi (pe baza fotogramelor aeriene sau a masuratorilor topografice clasice);- domeniul cartografiei asigura cartoeditarea si cartoreproducerea planurilor si a hartilor cadastrale dupa terminarea lucrarilor de introducere a cadastrului general sau dupa actualizarea acestora in urma aducerii la zi a cadastrului.1.6.6. Domenii si activitati de colaborare care conduc la realizarea cadastrului Domeniile de colaborare si completare sunt cele care participa si rezolva numai parti ale cadastrului si anume:- domeniul juridic (cunostintele si legislatia de drept funciar) asigura rezolvarea partii juridice a cadastrului si in primul rand a problemelor referitoare la organizarea si tinerea la zi a sistemului de publicitate imobiliara;- domeniul pedologiei asigura rezolvarea partii economice a cadastrului si in primul rand bonitarea terenurilor agricole in scopul stabilirii obiective a obligatiilor fiscale;- domeniul informaticii asigura rezolvarea uneia dintre problemele specifice cadastrului si anume inlesnirea efectuarii volumelor mari de calcule in procesul de prelucrare a datelor primare de masuratori, dar si la intocmirea automata a registrelor si a planurilor cadastrale.1.6.7. Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului Domeniile ajutatoare sunt cele cu care cadastrul poate intra in legatura pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari.Spre deosebire de domeniile mentionate la paragrafele de mai sus, care isi aduc aportul nemijlocit la etapele constitutive ale cadastrului, domeniile auxiliare pot fi solicitate numai pentru furnizarea de documentatii oficiale ajutatoare, ca de exemplu:- din partea domeniilor sistematizarii teritoriale si a localitatilor, datele din documentatiile care contin delimitarea localitatilor (a intravilanelor si a perimetrelor construibile);- din partea domeniului organizarii teritoriului unitatilor agricole (S.C. de stat si asociatii, documentatiile care fundamenteaza schimbarile suprafetelor de terenuri si a categoriilor de folosinta, precum si cele care definesc delimitarile patrimoniilor unitatilor;18Cadastru- din partea domeniului de amenajare si gospodarire a padurilor, documentatiile care au stat la baza amenajamentelor silvice, precum si a celor care stabilesc (aproba) schimbarile dintre etapele amenajamentelor;- din partea administratiei locale (a primariilor comunale, orasenesti saumunicipale), documentatii si date privind delimitarile mai vechi ale hotarelor administrative si a unitatilor mari detinatoare de terenuri din perimetrul administrativ, precum si documentatii care pot contribui la rezolvarea litigiilor de patrimoniu ale domeniului public sau privat;- din partea protectiei mediului, asistenta tehnica si avizarea in cazurile de delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare, etc.1.7. Utilitatea Bancilor de date a cadastrului1.7.1. GeneralitatiLegatura dintre beneficiarii datelor si documentatiilor de cadastru si cartilor funciare (C.F.) pe de o parte si institutiile cadastrului si cartilor funciare pe de alta parte, are un pronuntat caracter de traditionalitate in ceea ce priveste utilitatea (protejarea si garantarea proprietatii). Desi rolul principal a ramas in linii generale acelasi in decursul timpului metodologiile de lucru, mijloacele tehnice si modalitatile de organizare au fost marcate de progresul tehnico- stiintific, precum si de conditiile specifice de organizare ale societatii.Daca pentru proprietarul persoana fizica, considerat izolat, cadastrul este perceput ca institutia care trebuie sa- i asigure datele autorizate- cantitativ si calitativ- in scopul reglementarii (prin C.F.) a dreptului sau de proprietate si a obligatiilor fiscale numai pentru proprietatile sale, pentru organele centrale si locale care administreaza domeniul public, cerintele sunt insa mult mai mari din punct de vedere al continutului si complexitatii datelor si documentatiilor.Nota de modernitate este data de implementarea in metodologiile de lucru a mijloacelor si procedeelor tehnice cu cel mai inalt grad de automatizare, precum:sistemele G.P.S.(Global Positioning System)- static si cinematic-,sistemele de masuratori prin unde,sistemele de hard si soft adaptate diferitelor etape de lucru si de organizare a bancilor de date (B.D.),sistemele de redare grafica automata de inalta precizie,sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene, etc.Domeniul cadastrului si implicit cel al geodeziei, fotogrammetriei si cartografiei se numara printre primele domenii care au utilizat cele mai spectaculoase rezultate ale tehnicilor de varf si in primul rand al electronicii, opticii, mecanicii fine si informaticii.Una dintre caile principale de modernizare a tehnologiilor masuratorilor terestre este cea a inlocuirii mijloacelor tehnice invechite cu mijloace performante. Aceasta constituie de fapt dezideratul principal pentru realizarea noului cadastru.1.7.2. Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de dateDaca ne referim la prelucrarea datelor primare de masuratori in scopul calcularii si ordonarii suprafetelor de teren care formeaza un imobil (una sau mai multe parcele alipite, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar), operatiile sunt simple la acest nivel, dar foarte laborioase in cazul unui numar foarte mare de parcele si de proprietari la nivelul unui teritoriu administrativ. Complexitatea operatiilor de calcul se amplifica atunci cand se aplica regulile de baza privind calcularea si introducerea corectiilor datorate erorilor de neinchidere. Dupa compararea suprafetelor masurate cu cele deduse din coordonate, putem avea:19Cadastru-corectii la nivelul tarlalelor (cvartalelor),-corectii la nivelul foilor de plan cadastral,-corectii la nivel de unitate administrativ-teritoriala.In continuare, volumul si complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii redarii selective si interactive, sub forma grafica sau numerica, a cel putin 90 de parametri si a combinatiilor dintre acestia ,cum ar fi:-parametri privind proprietarul si destinatia terenului,-parametri privind categoriile si subcategoriile de folosinta ale terenului,-parametri privind calitatea terenurilor agricole, etc.Operatiile de prelucrare a datelor se executa in etape, care corespund cu etapele de lucrari cadastrale,astfel:-prelucrarea datelor primare (initiale) ; in aceasta etapa se calculeaza suprafetele pe categorii de folosinta(parcele) si imobile, utilizandu-se, in cazul teritoriilor mari, fie metoda digitizarii sau a scanarii si vectorizarii direct de pe planurile cadastrale, fie prin exploatare analitica a fotogramelor aeriene, obtinandu-se fisiere cu valori provizorii ale suprafetelor,-prelucrarea datelor intermediare; in aceasta etapa se compenseaza suprafetele in cadrul tarlalelor (cvartalelor) si, dupa caz, a foilor de plan cadastral, obtinandu-se rezultate definitive ale suprafetelor; de asemenea se calculeaza suprafetele totale ale parcelelor pe categorii de folosinta si destinatie; pentru extravilan si intravilan se calculeaza suprafetele totale, obtinandu-se fisierele respective,-prelucrarea datelor finale (redactarea continutului registrelor cadastrale); in aceasta etapa se ordoneaza si se sistematizeaza datele pentru intocmirea registrului cadastral al parcelelor, a indexului alfabetic al proprietarilor, a registrului imobilelor si a fiselor centralizatoare pe proprietari si categorii de folosinta; in continuare se genereaza pe cale grafica fisierele cu datele de iesire pentru registrele cadastrale, iar in final se efectueaza sinteza, la nivel de judet si pe intreaga tara, obtinandu-se, prin incarcarea bancii de date la nivelul judetelor, situatia pe total tara.Orice B.D. are urmatoarele functii:-functia de definire a datelor; se realizeaza cu un limbaj de definire a datelor (L.D.D.) si conduce la memorarea, in cadrul B.D., a formei codificate, stabilind criteriile de validare, metodele de acces si modul de asigurare a confidentialitatii,-functia de manipulare care se realizeaza prin intermediului limbajului de manipulare a datelor (L.M.D.) si care reprezinta cea mai complexa functie a B.D., asigurand efectuarea intregii game de operatii de manipulare a datelor,-functia de gestiune a programelor; se realizeaza intr-un sistem ce ofera utilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft, anterior programate, -functia de administrare realizeaza functionarea optima a intregii B.D.,-functia de utilizare realizeaza legatura intre B.D. si operator in vederea folosirii curente si optime a B.D. de catre beneficiari.Indiferent de scop si de structura, sistemele de gestiune ale B.D. sunt organizate pe urmatoarele categorii mari de activitati:-introducerea datelor initiale in memoria externa;-tinerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare;-calcularea si memorarea rezultatelor;-extragerea si sistematizarea datelor finale in forma numerica sau grafica dorita.Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare, nr.7/1996, in cadrul oficiilor judetene de cadastru, se organizeaza si functioneaza baza de date a cadastrului, aceasta putand fi redactata si arhivata pe suporturi magnetice, avand efect juridic echivalent celor pe hartie. 20CadastruAgro=CURS 5 + CURS 62. Partea tehnica a cadastrului 2.1. Cerinte de precizie, generalitatiIn privinta exprimarii cerintelor principale de precizie ale datelor masuratorilor necesare cadastrului, se pot deosebi cerinte privind calitatea retelelor geodezice de sprijin si cerinte referitoare la datele rezultate din masuratori, cerinte legate nemijlocit de calculul suprafetelor imobilelor.Rezultatul calculului datelor masuratorilor se poate exprima in sisteme de proiectie optime scopului pentru care au fost executate masuratorile.2.2. Sisteme de proiectie- necesitate, utilizare2.2.1. Generalitati Pe teritoriul tarii noastre, in decursul anilor, au fost folosite diferite sisteme de proiectie, care au servit la reprezentarea in plan a teritoriului nostru national, atat pentru nevoile tehnico- economice cat si in scopuri militare.Sistemul de proiectie folosit la ora actuala si care raspunde atat cerintelor de calitate ale retelelor geodezice cat si nevoilor cadastrului este sistemul de proiectie stereografic- 1970. Sunt insa situatii limita in care deformatiile specifice proiectiei stereografice cu plan secant unic depasesc tolerantele admise in calculul suprafetelor (de ex. in cadastrul imobiliar- edilitar, cadastrul minier), pentru zonele situate la extremitatea teritoriului tarii si in zona punctului central al proiectiei sicunoscand ca raza cercului de deformatie nula este de 201,718 km. fata de centrul proiectiei, care este la nord de localitatea Fagaras. In aceste cazuri, solutia potrivita este aceea de adoptare a sistemelor de proiectie stereografica locala.Avand in vedere ca Romania face parte din marea familie europeana, si ca teritoriul ei trebuie recunoscut ca unic si indivizibil, punctele care delimiteaza teritoriul administrativ (hotarele) se calculeaza si in sistemul de referinta terestru european (EUREF/ETRF).Pentru stabilirea sistemului de proiectie optim, ANCPI (fost ONCGC) a elaborat un studiu, din care a rezultat ca diferentele cele mai mici, care apar intre suprafetele calculate pe suprafata fizica a pamantului si sistemele de proiectie descrise, sunt cele date de proiectia stereografica- 1970.2.2.2. Sistemul de proiectie stereografic- 1970Este de retinut ca sistemul de proiectie cartografica stereografic face parte din categoria proiectiilor cartografice conforme- perspective, care pastreaza nealterate valorile unghiurilor dar deformeaza radial lungimile.Sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiectie stereografic cu plan secant unic, avand urmatorii parametri de baza:- coordonatele geografice ale punctului central al proiectiei,- coordonatele geodezice (conventionale) ale punctului central al proiectiei,X0=500.000,00 m; Y0=500.000,00 m;- raza medie de curbura a elipsoidului pentru punctul central al proiectiei, R0-=6.378.956,681 m;- raza cercului de deformatie nula =201.718 km;21 25 ; 46 Cadastru- adancimea planului secant unic U fata de planul tangent (T) in punctul central al proiectiei =1.389,478 m.Pe cercul cu raza de 201,718 km adica pe cercul dupa care planul secant intersecteaza sfera (cercul de secanta), deformatia regionala este egala cu zero. Adica pozitia punctelor situate pe acest cerc si in acelasi timp pe globul terestru, nu sufera deformatii. De aceea acest cerc este denumit cercul de deformatie nula.Distanta de 1 km dintre doua puncte situate in zona punctului central al proiectiei stereografice-1970 (in zona centrala a tarii) va fi mai mica cu 0,25 m, iar pe marginea tarii mai mare cu 0,50 m. Aceste deformatii trebuie avute in vedere in primul rand la realizarea retelelor geodezice, poligonatii, reperaj fotogrammetric, dar si la masuratorile topografice de mare precizie inclusiv in cadastrul general pentru zonele de la marginea si din centrul tarii.Aceste deformatii ale sistemului de proiectie stereografica-1970 pot fi eliminate sau reduse la minimum prin adoptarea de sisteme de proiectie locale derivate din sistemul stereografic-1970 si anume, prin sisteme locale cu plane de proiectie secante.2.2.3. Sisteme de proiectie locala derivate ale sistemului de proiectie stereografic-19702.2.3.1. GeneralitatiPlecand de la elementele proiectiei stereografice-1970 in care se afla calculata intreaga retea de puncte geodezice, se pot stabili relatii matematice pentru diferite sisteme de proiectie locale.2.2.3.2. Utilizarea unui sistem de proiectie local derivat alsistemului de proiectie stereografic-1970Cel mai simplu si mai precis sistem local de proiectie este cel paralel cu planul de proiectie secant stereografic-1970.In acest sens s-a ales un punct geodezic Pl, conform figurii, in zona (la nivel de localitate de ex.) in care urmeaza a se efectua masuratorile topografice, prin care va trece planul secant de proiectie local (L)Fig. Situarea planului de proiectie local in raport cu planurile de proiectie tangent si secant unicCoordonatele punctului Pl si altor puncte din zona se transcalculeaza din planul secant unic (U) in planul secant local astfel:Se calculeaza mai intai coordonatele in planul tangent (T) prin impartirea valorii lor (date in planul secant unic) la coeficientul de scara C.2299975 , 0400011 , ; C undeCYYCXXUtUtCadastruPentru aducerea distantelor din planul tangent T in planul local L (unde deformatia va fi nula) avem in vedere ca defomatia pentru 1 km in planul T este data de relatia:adica o distanta Dl=1 km pe elipsoid, in planul local, va fi:Pentru transcalcularea punctelor din planul secant unic (U) in planul de proiectie secant local (L) se calculeaza coeficientul de deformatie regionala K.In acest fel vom avea urmatoarele coordonate in sistem regional:Xl=XU K si Yl=YU K2.3. Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectia stereografica2.3.1. GeneralitatiAvandu-se in vedere faptul ca pentru aproximativ doua treimi din suprafata tarii s-a executat deja, pana in 1970, planul topografic de baza, in proiectia Gauss, la scara 1:5.000 (pe alocuri 1:10.000) si pentru ca informatia valabila existenta pe planuri sa nu se piarda, cadrul geografic si nomenclatura au ramas la fel si pentru foile de plan in proiectia "stereo 70".Hartile si planurile topografice in proiectia Gauss au un cadru geografic format din imagini plane ale unor arce de meridiane si de paralele care, pe elipsoidul de rotatie, delimiteaza niste trapeze curbilinii, denumite in mod curent "trapeze".Cunoscand sistemul de impartire folosit in proiectia Gauss se deduc si regulile de impartire in proiectia "stereo 70". In acest mod se indeplinesc urmatoarele cerinte:- se asigura racordarile pe cadrul foilor intre cele doua sisteme;- se elimina cauzele care ar fi condus la suprapuneri sau goluri intre foile de plan;- se pastreaza aceleasi suprafete ale foilor de plan, ceea ce este necesar activitatii de cadastru;- se asigura posibilitatea verificarii planului topografic de baza si a planurilor cadastrale derivate pentru trecerea la zi a hartilor topografice la scari mai mici, etc.Astfel se pot deduce fara dificultate: scara hartii (planului), ,coordonatele geografice ale colturilor si implicit coordonatele in "stereo 70", nomenclatura trapezelor vecine, etc.2322 24R Y Xt t+ 22 241 1R Y Xkm Dt tl+ CR Y XKt t22 241+Cadastru2.3.2. Nomenclatura foilor de plan pentru proiectia stereografic-1970Pentru ca dimensiunile si nomenclatura trapezelor sunt strans legate de scara, a fost necesar sa se standardizeze valorile scarilor, avand urmatoarele scari de reprezentare: 1:1.000.000, 1:500.000, 1:200.000, 1:100.000, 1:50.000, 1:25.000, 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000.In legatura cu dimensiunile trapezelor vom folosi notatiile:- = diferenta de longitudine dintre arcele de meridian care delimiteaza un trapez;- = diferenta de latitudine dintre arcele de paralel care delimiteaza un trapez.Scara 1:50.000 este data de o litera majuscula (A, B, C sau D) alaturi de cele ce individualizeaza scara 1:100.000 si asa mai departe, conform exemplului si figurii ce insoteste expunerea:- pentru harta la scara 1:100.000L-35-73;- pentru harta la scara 1:50.000L-35-73-B;- pentru harta la scara 1:25.000L-35-73-C-C;- pentru planul la scara 1:10.000L-35-73-D-b-4;- pentru planul la scara 1:5.000L-35-73-D-d-2-IV;- pentru planul la scara 1:2.000 (9 litere minuscule - intre "a" si "i")L-35-73-A-c-3-III-a;Dimensiunile pe arcele de meridiane si paralele ale foilor de plan topografic sau cadastral la scarile 1:5.000 si 1:2.000 sunt:- pentru scara 1:5.000, pe longitudine ( ) este 1'52",5 iar pe latitudine ( ) este 1'15";- pentru scara 1:2.000, pe longitudine ( ) este 56",25 iar pe latitudine ( ) este 37",5.Cu privire la dimensiunile (la cadru) foilor de plan (trapezelor) acestea difera in mod sensibil, ca si suprafata de teren cuprinsa in interiorul lor, in functie de latitudinea 24Cadastrugeografica ( ). Astfel, dimensiunile si suprafata maxima, cuprinsa de un plan, este in sudul Romaniei, iar cele minime sunt in nord.2.4. Masuratori destinate cadastrului cerinte si diverse procedee de culegere a datelor primare2.4.1. GeneralitatiAvand in vedere elementul de baza al cadastrului si anume suprafata, determinarea acesteia se poate executa in doua moduri, si anume:- determinarea pe cale analitica direct din datele topografice primare din teren;- determinarea pe baza masuratorilor primare efectuate pe planurile cadastrale prin mijloace grafice, grafico-numerice sau grafico-mecanice.In ultimii ani, numarul procedeelor grafice s-a marit prin aparitia metodei digitizarii planurilor cadastrale sau a vectorizarii planurilor scanate.Procedeul masurarii coordonatelor punctelor, ce definesc contururile parcelelor prin digitizarea selectiva a continutului planimetric al planurilor cadastrale sau al planurilor cadastrale scanate, prezinta avantajele stocarii directe in baza de date a masuratorilor primare si calculul automat al suprafetelor compensate inclusiv intocmirea automata a registrelor cadastrale.Acest procedeu, cu toate facilitatile importante pe care le are, depinde de precizia pe care o ofera procedeul grafic, el fiind afectat de erorile de masurare grafica, datorate urmatoarelor surse: erori din procesul de exploatare al fotogramelor aeriene, erori de trasare a contururilor la dispozitivele anexa (coordonatograf sau plottere) si erori de masurare grafica pe suprafata planului cadastral, care la randul lor se datoresc materialului pe care avem planul cadastral, erori accidentale dar mai ales sistematice ale operatorului, erorilor instrumentelor cu care se fac masuratorile grafice, etc.Noua strategie in aplicarea fotogrammetriei in lucrarile de cadastru constain inlocuirea produsului grafic ca suport de masurare cu masurarea directa pe modelul optic si automatizarea transmiterii si inregistrarii informatiilor, precum si a intregului proces de prelucrare a datelor, conturandu-se astfel procedeul de exploatare analitica in corelare cu toate procedeele de stocare, prelucrare a datelor cat si cu cele de redactare a registrelor cadastrale pe teritorii administrative.Precizia procedeului de exploatare anlitica se situeaza intre gradul de precizie dat de procedeul bazat pe masuratori integral la teren si cel bazat pe procedee grafice de masurare pe planul cadastral.In cazul oraselor mari si incintelor industriale cu continut foarte mare de detalii si valoare imobiliara, masuratorile se executa integral la teren.2.4.2. Procedeul fotogrammetricLa elaborarea planurilor pe suprafete mari de teren, numai metodele fotogrammetrice pot asigura un grad inalt de productivitate si fidelitate in redarea contururilor ce definesc imobilele pe teren, precum si o precizie corespunzatoare scopurilor. In abordarea metodelor fotogrammetrice sau a celor topografice, trebuie satisfacute relatiile dintre: preciziile impuse de scop, randamente conditionate de densitatea detaliilor din teren, suprafata lucrarii, pret de cost si durata.Este necesar a se avea in vedere ca, desi prin metodele fotogrammetrice se pot obtine rezultate apropiate ca precizie de cele ale metodelor topografice, sunt totusi situatii limita determinate in general de complexitati foarte mari ale continutului din teren care, in relatie cu pretul de cost, pot fi rezolvate mai eficient prin masuratori topografice clasice. De asemenea, trebuie avut in vedere ca, indiferent de gradele de complexitate ale continutului topografic din teren, folosirea metodelor fotogrammetrice 25Cadastruimpune adesea efectuarea de masuratori de completare a planurilor topografice, mai ales in cazul oraselor, a zonelor industriale si a altor zone in care o parte a elementelor de continut nu au fost vizibile pe fotogramele aeriene.Randamentul si precizia in lucrarile fotogrammetrice cresc una in defavoarea celeilalte, impunandu-se intotdeauna o corelare a acestor parametri de baza (o optimizare a marimii lor). Un rol important in acest sens il are scara fotogramelor aeriene.2.5. Procedee pentru calculul suprafetelor2.5.1. GeneralitatiIn cadastru orice imobil (parcela de teren cu sau fara constructii) este definit de urmatoarele elemente: suprafata, proprietar, categoria de folosinta, calitatea si situarea lui teritorial-administrativa, elemente care alcatuiesc structura cadastrului general.Dintre aceste elemente, cunoasterea suprafetei reprezinta obiectivul principal al partii tehnice a cadastrului, pentru care se consuma cel mai mare volum de munca.Notiunea de suprafata, in cadastru, este considerata ca fiind aria unui contur inchis proiectat pe un plan de referinta, cu scopul de a orizontaliza liniile contururilor de pe suprafata fizica a terenului, intr-un plan orizontal. Trebuie mentionat ca, in cazul unor deformatii regionale care conduc la erori in calculul suprafetelor peste tolerantele admise, se utilizeaza un sistem de proiectie stereografic local.Suprafata reprezinta insusirea de baza a entitatii cadastrale primare, care este parcela si care, alaturi de celelalte insusiri (categoria de folosinta, calitatea, situatia juridica, localizarea in teritoriu), ii confera posibilitatea intrarii in procesul de prelucrare a datelor pe diferite nivele (corp de proprietate, cvartal, localitate, destinatie, teritoriu administrativ, etc.). In cadastru se foloseste pentru parcela numai suprafata redusa la un plan de referinta, corectandu-se, deci, masuratorile efectuate pe suprafata denivelata a terenului, asa cum s-a aratat anterior.Procedeele de culegere prin masuratori a datelor primare pentru calculul suprafetelor au fost aratate anterior, la fel si procedeele de calcul. Valorile cele mai probabile ale suprafetelor nu se stabilesc direct din datele de masuratori initiale, ci in urma calculelor de constrangere in reteaua de sprijin geodezica. Aceasta incadrare se efectueaza prin corectarea in operatia de compensare a suprafetelor brute, in urmatoarele trepte:- compensarea suprafetelor tarlalelor (cvartalelor) in cadrul suprafetei masivului sau suprafetei intravilanului deduse din coordonatele geodezice sau suprafetele foilor de plan;- compensarea suprafetelor corpurilor de proprietate in cadrul suprafetei tarlalei (cvartalului);- compensarea suprafetelor parcelelor in cadrul suprafetelor corpului de proprietate.In instructiunile tehnice este prezentat procesul tehnologic de efectuare a calculelor de compensare a suprafetelor si formularistica de inscriere a datelor. In conditiile de dotare actuale a unitatilor de cadastru cu mijloace moderne de prelucrare a datelor, calculele suprafetelor se efectueaza in sistem inlantuit (on-line).Procedeele de calcul al suprafetelor difera in functie de natura datelor de masuratori (numerice sau grafice) acestea putand fi grupate astfel:- procedee numerice si anume, procedeul analitic, procedeul trigonometric, procedeul geometric;- procedee grafice si anume, procedeul masurarii grafice si procedeul grafico-mecanic.26CadastruCorelarea procedeelor enumerate mai sus cu modurile de culegere a datelor de intrare conduce la urmatoarea grupare, astfel:a) Din masuratori topografice se culeg unghiuri si distante care conduc si la determinari de coordonate, utilizand elementele masurate si/sau determinate la procedeele geometrice, trigonometrice si/sau analitice.b) Din masuratorile fotogrammetrice analitice (masuratori preluate de pe modelul optic) se culeg coordonate folosite la procedeele analitice.c) Din masuratorile pe planurile cadastrale se pot culege: date grafice liniare si/sau unghiulare si liniare folosite la procedeele grafice si analitice, coordonate obtinute prin digitizarea contururilor folosite la procedeele analitice si date preluate de la integratoarele grafico- mecanice (planimetre polare, planimetre rectangulare, etc.) folosite la procedeele grafico- mecanice.2.5.2. Procedeele numerice2.5.2.1. Procedeul analiticCalculul se efectueaza in situatia in care toate coordonatele punctelor conturului imobilului sunt cunoscute.Consideram conturul din figura de mai jos, format din punctele 1, 2, 3, 4 cu coordonatele X1, Y1; X2, Y2; X3, Y3.Formula de calcul analitic al suprafetei din figura se prezinta sub forma:2S= X1 (Y2 - Y4)+ X2 (Y3 - Y1)+ X3 (Y4 - Y2)+ X4 (Y1 - Y3) si2S= Y1 (X4 - X2)+ Y2 (X1 - X3)+ Y3 (X2 - X4)+ Y4 (X3 - X1)De regula, cu o formula se calculeaza suprafata si cu cealalta se verifica.Generalizand, pentru un poligon format din "n" puncte, formulele devin:2.5.2.2. Procedeul trigonometricCalculul se efectueaza in situatia in care punctele conturului imobilului sunt determinate prin coordonatele lor polare.Consideram conturul, din figura urmatoare, determinat de punctele A, B, C, D.27( )( )+ + nn n nnn n nX X Y Ssi Y Y X S11 111 122Cadastruprin distantele r1, r2, r3, r4 si orientarile 1, 2, 3, 4masurate din punctul de statie O, vom avea poligoanele fictive: S1 = OAB, S2 = OBC, S3 = OCD si S4 = OAD.Suprafata imobilului ABCD rezulta din: S = (S1+ S2+ S3) - S4, unde:Calculul lui S folosind formulele anterioare, este:2.5.2.3. Procedeul geometricCalculul se efectueaza in situatia in care punctele conturului imobilului sunt determinate numai liniar, cu ruleta si echerul topografic, tipic folosirii metodei absciselor si ordonatelor, a intersectiilor de distante, a perimetrarii contururilor. Calculul suprafetelor se efectueaza cu ajutorul unor formule simple, cunoscute din geometrie.Ridicarile detaliilor in Bucurestii anilor 1954, 1955 si ulterior s-au facut cu metoda absciselor si ordonatelor, o metoda care inglobeaza un volum mare de activitate la teren.2.5.3. Procedee grafice2.5.3.1.Metoda graficaAceasta metoda se foloseste in cazul in care coordonatele nu sunt determinate pe baza de masuratori de teren sau fotogrammetric (masurate pe modelul optic) si se apeleaza numai la masuratori efectuate cu mijloace grafice (rigle, echere, scari grafice, raportoare, etc.).Precizia asigurata de metoda grafica este inferioara metodei numerice, depinzand de: scara planului, suportul pe care este planul, precizia si finetea cu care a 28( )( )( )( ). sin21; sin21; sin21; sin211 4 1 4 43 4 4 3 32 3 3 2 21 2 2 1 1 r r Sr r Sr r Sr r S( ) ( ) ( ) ( ) [ ]. sin sin sin sin211 4 1 4 3 4 4 3 2 3 3 2 1 2 2 1 + + + r r r r r r r r SCadastrufost cartografiat planul, instrumentele cu care se face citirea elementelor grafice pe plan, etc. Calculul suprafetelor se poate face prin urmatoarele procedee:a) descompunerea poligoanelor contururilor imobilelor in figuri geometrice;impartirea poligoanelor in figuri geometrice se face prin trasarea pe planuri, cu creionul, a unor linii fine, astfel incat sa poata fi usor sterse dupa efectuarea calculului.Poligoanele sunt impartite in triunghiuri, la care se masoara grafic, pe plan, bazele si inaltimile. Se recomanda sa se masoare cate o baza comuna, intre triunghiuri, in vederea eliminarii erorilor de citire a distantelor. Distantele se pot citi pe plan fie cu ajutorul unui dubludecimetru divizat fin in jumatati de milimetru, cu rigla la scara sau cu un compas distantier si se apreciaza pe scara grafica cu transversale, care permit a se face evaluari mai exacte. Suprafata poligonului se obtine din masurarea suprafetelor in care a fost descompus poligonul;b) transformare poligon contur imobil intr-un triunghi cu suprafata egala. Pentru calculul suprafetei poligonului se constituie dintr-o latura a poligonului prelungita ca latura a unui triunghi cu suprafata egala. Din varful opus laturii constituita ca latura a triunghiului se coboara inaltimea triunghiului si se uneste cu celelalte puncte caracteristice, iar din celelalte puncte ale poligonului se duc paralele la laturile care formeaza triunghiul interior, ca in figura:Cu ajutorul elementelor astfel construite se calculeaza suprafata triunghiului egala ca suprafata cu poligonul;c) calculul suprafetelor prin metoda paralelelor echidistante. Cand conturul parcelei are o forma neregulata, pentru determinarea suprafetei se foloseste planimetrul grafic sau Harfa. Metoda consta in divizarea suprafetei in figuri geometrice avand inaltimea constanta "a". Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui material transparent subtire si rezistent, pe care se traseaza o serie de linii paralele si echidistante cu echere speciale, gradate pe ipotenuza. Operatia de calcul consta in aplicarea desenului transparent peste conturul poligonului care urmeaza a fi calculat.Suprafata poligonului se calculeaza ca suma de: unde:a = inaltimea constanta pentru toate trapezele si triunghiurile formate;bmed = baza medie, rezultata din media celor doua baze.d)calculul suprafetelor cu echere speciale. Echerele sunt gradate pe ipotenuza si pe cateta. Un alt echer gradat este vernierul- situatie similara sublerului. La echere,distanta intre doua diviziuni de pe ipotenuza este de 1,414mm, astfel incat proiectia ei pe cateta este de 1mm. Vernierul are posibilitatea de a mari precizia de citire a fractiunilor de "mm", conducand la masurari pe plan cu precizia de "zecime de 29 +nmednb ab bS1 12 12Cadastrumm". Masuratorile se executa dupa ce in prealabil suprafata conturului s-a impartit in triunghiuri. Calculul suprafetelor se face dupa regulile cunoscute.2.5.3.2. Metoda grafico-mecanicaProcedeul grafico-mecanic este cel mai utilizat, de regula la calculul suprafetelor pe planurile cadastrale la scari medii (1: 5000 si 1:10000). De asemenea este preferat in cazurile suprafetelor cu contururi foarte sinuoase, la care aplicarea procedeului grafic ar fi mai dificila. Aplicarea acestor procedee este specifica utilizarii planimetrelor, construite pe principiul instrumentelor integratoare pe cale mecanica a suprafetelor dispuse in plan orizontal. Caracteristic este faptul ca permit determinarea suprafetelor prin integrarea infinitatii de puncte dispuse pe contururi, spre deosebire de metodele grafice ale absciselor si ordonatelor care utilizeaza un numar limitat de puncte.Avand in vedereaceste lucruri, in cazul suprafetelor cu contururi complicate, metoda grafico- mecanica ofera rezultate mai bune, ca randament si precizie, decat metoda grafica simpla.Calculul suprafetelor cu ajutorul planimetrului se face intotdeauna in cadrul unor limite fixe, cu suprafete determinate geometric, pentru a se putea face confruntarea cu suma suprafetelor planimetrate si compensarea lor, daca se inscriu in tolerante. Toleranta admisa intre doua operatii succesive de planimetrare (intregi ai numarului citit la planimetru) depinde de marimea suprafetei din plan a conturului care se planimetreaza (cm2). Astfel, pentru suprafete cuprinse intre:2 - 10 (cm2), T=1;10 - 40 (cm2), T=2;40 - 80 (cm2), T=3;80 - 150 (cm2), T=4;peste 150 cm2, T=5.Tolerantele admise la inchiderea suprafetelor calculate grafic pe contururi inchise numeric sunt date in tabele si depind de suprafata calculata grafic si de scara planului pe care se fac masuratorile.Agro = CURS 7 + CURS 830Cadastru2.6. Parcelarea si detasarea terenurilor2.6.1. GeneralitatiO categorie importanta de lucrari care fac obiectul activitatii de cadastru, o reprezinta parcelarea si detasarea terenurilor. Astfel :- lucrarile de parcelare cuprind operatiunile de masuratori si calcule prin care se executa impartirea (divizarea) unei suprafete de teren (tarla, cvartal, parcela) in mai multe parcele;- lucrarile de detasare cuprind operatiunile de masuratori si calcule prin care numai o anumita suprafata este extrasa (detasata), restul ramanand neafectat.Baza materiala si metodologiile de lucru sunt asemanatoare, iar particularitatile pe care le prezinta vor fi semnalate, acolo unde este cazul.Pentru executarea lucrarilor de parcelare si detasare se efectueaza un studiu asupra terenului respectiv, confruntand planurile cadastrale cu situatia la teren, astfel incat pe baza studiului sa se intocmeasca proiectul respectiv cu calcule preliminare ale elementelor care trebuie aplicate la teren (distante, unghiuri).Proiectul se intocmeste pe o copie a planului cadastral actualizat, pe care se traseaza liniile de separare ale noilor parcele si se inscriu datele ce trebuie aplicate la teren.In raport cu preciziile cerute, proiectarea elementelor parcelarii sau detasarii se poate face prin procedee grafice sau numerice (analitice).2.6.2. Procedee grafice2.6.2.1. Detasari grafice printr-un punct obligatAcest tip de detasari prezinta trei variante.A) Detasarea din suprafata unui triunghi a unei suprafete in raportul m:n, printr-odreapta obligata sa treaca prin varful unui triunghi. Fie triunghiul 1, 2, 3 din figura de mai jos.Dreapta obligata (dreapta de detasare) trece prin varful 2 si imparte latura 1-3 in doua parti m si n prin punctul P.Pozitia punctului P se determina cu relatia :tinandu-se cont de faptul ca latura 1-3 este m +n.B) Detasarea din suprafata unui trapez a unei suprafete echivalenta cu cealalta suprafata ramasa. Fie trapezul 10, 11, 12, 13, cu suprafata cunoscuta si punctul P,obligat, situat pe baza 11- 12.31nmn nn mSS2 21 2CadastruPentru rezolvarea problemei se transforma trapezul intr-un triunghi de suprafata echivalenta, astfel: se uneste punctul P cu 10 si 13, iar prin punctele 11 si 12 se duc paralele la dreptele P-10 si P-13. Aceste paralele vor intalni prelungirea bazei 10-13 inpunctele A si respectiv B. Triunghiul APB are aceeasi suprafata cu trapezul initial. Punctul R, luat la jumatatea laturii AB, unit cu P, va da linia PR, care imparte atat triunghiul APB cat si trapezul dat in doua suprafete de marime egala, adica :S11,P,R,10 = SP,12,13,RC) Detasarea dintr-un poligon a unei suprafete S, printr-o dreapta care trece printr-unul din varfuri. Fie poligonul 11, 12, 13, ..., 17, ca in figura,din care trebuie detasata o suprafata S printr-o dreapta obligata sa treaca prin punctul 12, unul din varfurile poligonului.Pentru obtinerea liniei de detasare se imparte poligonul in triunghiuri prin drepte concurente in punctul obligat 12 si se calculeaza grafic suprafata fiecaruia, obtinandu-se suprafetele S1, S2, ..., S5. Se compara suprafata pe care o avem de detasat cu suprafetele triunghiurilor insumate succesiv pentru a stabili prin care triunghi trece linia de detasare.In cazul poligonului dat ca exemplu : S1 + S2 < S,S1 + S2 + S3 > S,ceea ce inseamna ca linia de detasare trece prin triunghiul III si va intersecta latura 15 -16 in M (pozitie pe care nu o cunoastem, inca).La suprafetele S1 si S2 este necesar a se adauga suprafata s= S-(S1+S2).Se considera latura 12-16 ca baza a triunghiului 12, M, 16 fictiv si se calculeaza inaltimea h a triunghiului de suprafata "s", inaltimea (h) reducandu-se la scara planului. Aceasta distanta se aplica pe perpendiculara ridicata din punctul 16, de lungume h, obtinandu-se punctul N. Paralela trasata prin N la latura 12-16 va intalni latura 16-15 in M, linia 12-M fiind dreapta de detasare.2.6.2.2. Detasari grafice prin drepte paralele cu o directie dataAcest tip de detasari prezinta trei variante.A) Detasari grafice prin drepte paralele cu o directie data in triunghi .Pot fi doua situatii:- triunghiul este impartit intr-un numar de parti egale;- triunghiul este impartit in doua suprafete aflate in raportul m : n.In prima situatie se rezolva impartirea suprafetei unui triunghi in parti echivalente, prin drepte paralele cu una din laturi.Constructia grafica impune urmatoarele etape:- impartirea a doua laturi in patru parti egale;- trasarea cate unui semicerc pentru cele doua laturi impartite;32Cadastru- ridicarea de perpendiculare din punctele care impart cele doua laturi pana intersecteaza fiecare semicerc;- trasarea de arce de cerc cu varful in intersectia celor doua laturi impartite, cu raza egala cu locul de unde au intersectat semicercurile, pana intersecteaza laturile respective;- unirea acestor puncte de intersectie ale celor doua laturi, imparte triunghiul in suparfete echivalente. Fiecare dreapta va fi paralela cu cea de-a treia latura a triunghiului.In cazul celei de-a doua situatii se rezolva impartirea suprafetei unui triunghi in raportul m:n, printr-o dreapta paralela cu una din laturi.Constructia grafica impune urmatoarele etape:- se traseaza un semicerc pe una din laturi;- latura pe care s-a trasat semicercul se imparte in m+n parti;- la m parti de varful triunghiului se ridica o perpendiculara pana intersecteaza semicercul;- se duce un arc de cerc cu varful in varful triunghiului, din locul unde a fost intersectat semicercul, pana intersecteaza latura impartita;- din punctul unde latura este intersectata de arcul de cerc, se duce o paralela cu latura opusa varfului de triunghi unde s-a trasat arcul de cerc si avem suprafata triunghiului impartita in raportul m:n.B) Detasari prin drepte paralele cu o directie data in trapez.Impartirea suprafetei unui trapez in doua parti echivalente, ca in figura, printr-o dreapta paralela cu bazele, parcurge urmatoarele operatii grafice:- prelungirea laturilor neparalele pana la intersectarea lor in A;- trasarea unui semicerc avand ca diametru latura A-4;- marcarea pe linia A-4 a punctului C (perpendiculara coborata din B pe linia A-4, punctul B rezultat din intersectia arcului de cerc de raza A-3 cu semicercul construit);- impartirea segmentului C-4 in doua parti egale, mijlocul notandu-l cu D;- ridicarea unei perpendiculare din D pana intersecteaza semicercul in E. Trasarearc de cerc cu raza A-E pana intersecteaza latura A-4 in punctul M;- trasarea paralelei M-N la 1-4, reprezinta linia de detasare cautata.C) Detasarea unei suprafete S dintr-un trapez printr-o linie paralela cu bazele. Fie trapezul din figura:33CadastruPentru obtinerea liniei de detasare a acestei suprafete, se parcurg urmatoarele operatii grafice:- se ridica o perpendiculara din punctul 4 si se ia punctul "a" de marimea 4-a=2S:1-4;- se duce o paralela prin punctul "a" la baza 1-4, care inersecteaza latura 3-4 in punctul "b";- se puncteaza si se noteaza jumatatea segmentului cu "c";- se uneste "c" cu 1, iar prin "b" se duce paralela la c-1, rezultand linia b-d;- triunghiul 1-b-4 impartit in doua parti egale conduce la valoarea suprafetei1-c-4=S:2. Triunghiurile 1-b-c si 1-d-c sunt egale si au fiecare marimea s:2.Rezulta ca dreapta d-c este linia de detasare cautata.Parcelarea si detasarea prin procedee numerice a suprafetelor 2.7.1. GeneralitatiDesi parcelarile pe cale numerica implica calcule mai multe, ele sunt practicate cel mai des, deoarece asigura o precizie ridicata.Parcelarile si/sau detasarile de suprafete se pot efectua printr-un punct obligat, prin drepte paralele cu o directie data, printr- o linie franta sau, in cazul cand limitele de hotar sunt sinuoase sau poligonale, prin rectificarea hotarelor, inlocuindu-le cu linii drepte.2.7.2. Detasari de suprafete pe cale numerica printr- un punct obligatAceasta problema are o mare frecventa mai ales la intocmirea documentatiilor necesare la circulatia juridica a terenurilor si se refera la aflarea coordonatelor unui punct care determina dreapta de detasare , celde-al doilea punct fiind punctul obligat.a) Detasarea printr- un punct dat in triunghiDesi terenul in forma de triunghi este greu de lucrat din punct de vedere agricol, problema este studiata teoretic,deoarece terenurile in forme poligonale complexe se reduc, in ultima instanta, tot la detasari in triunghi.Solutia analiticaSe da triunghiul determinat de punctele 1,2,3, de coordonate cunoscute, din figura de mai jos, si se cere sa se detaseze suprafata data de punctele 1,2 si M, unde punctul M trebuie determinat, iar 2 este punctul obligat.Rezolvarea analitica presupune ca raportul suprafetelor sa fie egal cu raportul elementelor liniare aparute, si anume, cu un coeficient r :34rMSSM3 11223 , 2 , 1, 2 , 1CadastruUnde suprafata triunghiului 1,2,3 se determina din coordonate, cunoscandu- se suprafata de detasat. Coordonatele punctului M se calculeaza ca punct pe segment, cu relatiile: XM = X1 + r (X3 X1)YM = Y1 + r (Y3 Y1)Solutia trigonometricaStiind ca pentru a calcula coordonatele unui punct pe segment este necesara cunoasterea orientarii dreptei si a distantei pana la punct, putem scrie:Deci, coordonatele punctului M sunt:b) Detasarea printr-un punct dat intr- un poligonIndiferent de solutie, analitica sau trigonometrica, problema se reduce la detasarea unei suprafete dintr- un triunghi.Considerand poligonul 1,2,,7 din figura de mai jos, cunoscand coordonatele acestor puncte, se cere sa se detaseze o suprafata Sdelimitata in poligon de o dreapta care trece prin punctul obligat 2 si punctul M aflat pe conturul poligonal. Suprafata S se afla, in ex. dat, in urmatoarele relatii fata de suprafetele c