Curs Insuficienta Cardiaca

5/27/2018 Curs Insuficienta Cardiaca

1/39

Alexandru Nechita 2003Clinica de Medicina Interna si Cardiologie Sf. Pantelimon

INSUFICIENTA CARDIACA


2/39


DEFINITIEStare fiziopatologica caracterizata prin

incapacitatea inimii de a pompa sange la

nivelul cererii tesuturilor active metabolic, sau

satisface cererea cu pretul cresterii presiunii de

umplere .

Sindrom clinic complex care rezulta din orice

afectiune cardiaca structurala sau functionala ceafecteaza capacitatea inimi i de a se umple sau

propulsa sangele.

Insuficienta cardiaca congestiva este un

sindrom clinic complex caracterizat prin

anomalii ale functiei ventriculare stangi si

regalrii neurohormonale care, se insotesc deintoleranta la efort, retentie de fluide si

reducerea longevitatii.


3/39


PREVALENTA SI INCIDENTA ICC

PESTE 10% LA >75 ANI


4/39


Etiologia ICC.

Cardiopatia ischemica.

Valvulopatiile postreumatismale.

Valvulopatii degenerative.

Hipertensiunea.

Trombembolismul pulmonar cronic. Cordul pulmonar cronic.


5/39


Fiziopatologia ICC.

INJURIE CARDIACA

Activare RAA Activare

adrenergica

Activare ANP,

BNP

Endoteline

REMODELARE MIOCARDICA

AGRAVARE FUNCTIE VS


6/39



7/39


IC sistolica vs IC diastolica


8/39


IC sistolica vs IC diastolica


9/39


Criterii Framingham de ICCCRITERII MAJORE

Dispnee paroxistica nocturna

Jugulare turgescente

Raluri de staza

Cardiomegalie pe radiografia toracica

Edem pulmonar acut

Galop protodiastolic

PVC>16 cm H2O

Reflux hepatojugular

Edem pulmonar, congestie viscerala sau cardiomegalie la autopsie.

Scadere in greutate >4,5 kg in 5 zile sub tratament specific.

CRITERII MINORE

Edem bilateral al gleznelor Hepatomegalie

Tuse nocturna. Revarsat pleural

Dispnee la eforturi ordinare Scaderea CV cu 1/3 din Vmax.

Tahicardie (AV>120bpm)

Diagnostic pozitiv: doua

criterii majore sau unul major

si doua minore.


10/39


Cauze precipitante de IC

Scaderea intensitatii regimului terapeutic.

Aritmiile cardiace.

Ischemia miocardica si IMA(Imi ischemica).

Infectiile intercurente( in special pulmonare).

Embolia pulmonara. Stress-ul fizic, emotional si de mediu.

Infectiile cardiace si inflamatia(mioc.+edndocardite)

Afectiuni sistemice intercurente(ex.IRC).

Admnistrarea de medicamente cardiodeprimante si careretin sare.

Cardiotoxice(alcool, cocaina).

Situatii ce cresc debitul cardiac (sarcina, anemie).


11/39


SIMPTOME

Dispneea

Una dintre diferentele majore intre dispneea

patologica si cea fiziologica este nivelul

efortului la care apare.

Nu exista nici o legatura intre capacitatea

subiectiva de efort si functia VS evaluata in

rerpaus.

La unii pacienti dispneea nu apare datorita

limitarii cap de efort prin angina, claudicatie,

artrita.


12/39


SIMPTOME

ORTOPNEEA Apare dupa asezarea pacientului in decubit dorsal si este

inlaturata de ridicarea capului si a trunchiului pe un numar

progresiv crescand de perne(agravare simptomatoogie!)

Cauza: cresterea intoarcerii venoase din mb. inferioare

supraincarca circulatia venoasa de intoarcere conducand la

cresterea presiunii venoase pulmonare cu scaderea

compliantei toracelui.

Este un simptom relativ nespecific care apare in orice

conditie ce scade capacitatea vitala(af. Pulmonare(BPOC),ascita, revarsat pleural.

In formele severe de boala pacientii stau in ortopnee la

marginea patului sau e scaun - adorm in pozitia respectiva.

Trepopneea - ameliorarea dispneei in decubit lateral

atribuiila modificarii pozitiei vaselor mari sau unor

revarsate pleurale ipsilaterale.


13/39


Simptome

TUSEA - apare dupa efort sau in decubit dorsal sise remite la administrarea tratamentui

specific.Daca nu dispare dupa tratament se

atribuie unei afectiuni pulmonare sau trat. cu

ACEI.

DISPNEEA PAROXISTICA NOCTURNA -

Trezeste brusc bolnavul din somn in a II-a parte a

noptii, se insoteste de anxietate, sete de aer,spre deosebire de ortopnee nu se remite imediat

dupa asumarea ortostatismului, dispare in circa

30 minute, uneori necesita medicatie.

CAUZE :1)Resorbirea lenta a ademului intwerstitial si

expansiunea volemica toracica.

2)Scaderea suportului adrenergic al VS in timpul

noptii.

3)Depresia nocturna a centrului respirator

;responsabila si de aparitia respiratiei Cheyne-Stokes.

Prin edemul interstitial si al cailor aeriene poate aparebronospasmul exprimat prin wheezing si raluri sibilante - Astm

cardiac.


14/39


SIMPTOME

FATIGABILITATEA :Senzatie de

oboseala precoce predominant

musculara, conscinta a hipoperfuziei

tisulare, hemodilutiei, poate fi agravata

de tratamentul diuretic si beta blocant.

NICTURIA: Diureza si mictiuni

predominant nocturne, datorate

redistributiei diurne a fluxului renal.


15/39


SIMPTOME

OLIGURIA: apare in stadii avansate de

boala fiind expresia debitului cardiac

scazut. Simptome cerebrale: confuzie, anxietate,

pierderi de memorie, cefalee, insomnie

cosmaruri, rarerori fenomene psihotice aparmai ales la pacientii varstnici ce asociaza

ateroscleroza cerebrala.


16/39


SIMPTOME

SIMPTOME CARACTERISTICE

INSUFICIENTEI CARDIACE DREPTE.

Dispnee mai putin semnificativa. Hepatomegalie de staza, cand se dezvolta

brusc aceasta este extrem de dureroasa prin

dilatatia acuta a capsulei hepatice.

Anorexie, satietate precoce.


17/39


SEMNE

Habitus: in formele usoare-mederate de IC

aspectul general poate fi normal. In stadiile

avansate apare scaderea in greutate mergand

pana la casexie cardiaca. Culoarea

tegumentelor si a aclerelor poate fi icterica

sau subicterica.

Sprastimularea adrenergica conduce laaparitia extremitatilor reci, transpiratiilor

excesive.


18/39


SEMNE

RALURILE PULMONARE

crepitante si subcrepitante: expresia

hipertensiunii venoase pulmonare si a

edemului interstitial. Raluri bronsice: sibilante si ronflante.

SEMNE DE HIPERTENSIUNE

VENOASA SISTEMICA:jugulareturgescente.

REFLUXUL HEPATOJUGULAR.


19/39


SEMNE

Hepatomegalia - apare uneori inaintea edemelor si poate persista

dupa remisia acestora. In insuficienta tricuspidiana si

pericardita constrictiva poate apare si splenomegalia.

Edemele: apar dupa ce lichidul extracelular creste cu aprox . 4

litri. Nu se coreleaza cu nivelul presiunii venoase sistemice.

Sunt reci, relativ dure, lasa godeu persistent, sunt simetrice.

Apar in regiunile declive la pacientii ambulatori, presacrate la

pacientii imobilizati la pat. Edemele vechi:hiperpigmentarea,

roseata si indurarea tegumentelor membrelor inferioare.

Hipoalbuminemia din casexia cardiaca agraveaza edemele.

Edemele gneralizate creaza tabloul de anasarca.


20/39


SEMNE

HIDROTORAXUL- apare datorita

hipertensiunii venoase arteriale si sistemice

.Este mai frecvent la nivelul hemitoracelui

drept. Agraveaza dispneea prin reducereasuplimentara a capacitatii vitale.

ASCITA - apare la pacientii cu hipertensiune

venoasa sistemica marcata, este caracteristica

patologiei de cord drept, cand poate depasi inintensitate edemele.


21/39


SEMNE -ex. cardiac

CARDIOMEGALIA - insuficientaventriculara stanga.

GALOPUL PROTODIASTOLIC - stang,

rar drept.SUFLURILE - valvulopatii specifice; suflul

de Ins.Mitrala in dil .VS sau ischemia de

piler.PULSUL ALTERNANT -disfunctie severa

VS.


22/39


CLASIFICAREA

FUNCTIONALA NYHA

Clasa I - Fara limitare: activitatea fizica ordinara nu

induce fatigabilitate, dispnee sau palpitatii.

Clasa II-Usoara limitarea activitatii fizice. Activitatea

fizica ordinara conduce la aparitia fatigabilitatii,dispneei, palpitatiilor sau anginei.

Clasa III.-L imitare marcata a activitatii f izice.Dispnee la

eforturi minime.

Clasa IV.- I ncapacitatea de a desfasura orice activitatef izica fara discomfort. Simptomele de ICC sunt prezente

in repaus. Orice activitate fizica prouce discomfort.


23/39


ACC/AHA Guidelines 2001


24/39


Evaluarea capacitatii de efortMaximala: se masoara capacitatea maxima de a consuma oxigen a

organismului in timpul unui effort progresiv(


25/39


Evaluare paraclinica- prognostic


26/39




27/39




28/39



Un nivel >100pg/mL sustine ICC


29/39



I f i i t di d bit


30/39


I nsuf icienta cardiaca cu debit mare -

cauze

AnemiaFistule arteriovenoase

(AV)dobandite:

Postraumatice

Iatrogenice

Infectioase

Chirurgicale -dializa.

Fistule AV congenitale:

Hemangioame

Telangiectazia hemoragica

ereditara.

.

Tirotoxicoza

Boala Beri -Beri.

Boala Paget

Displazia fibroasa

Mielomul multiplu

Policitemia vera

Sindromul carcinoid

Sarcina


31/39


Insuficienta cardiaca acuta

Decompensarea insuficientei cardiace

cronice.

Edemul pulmonar acut.

Socul cardiogen.

Presupune existenta unouia sau mai multor factor

precipitanti ce deterioreaza brusc functia ventriculara

in grade diferite.


32/39


EDEMUL PULMONAR ACUT

CLINIC:Dispnee extrema cu ortopnee ce

debuteaza relativ brusc, se insoteste de

anxietate(senzatie de moarte iminenta).

Obiectiv: polipnee(>35r/min), deseori expirprelungit, wheezing, raluri subcrepitante de

staza -simetrice,ocupa uneori toata aria de

auscultatie. Exista si utilizarea musculaturii

respiratorii accesorii, balans toraco-abdominal

=semne de epuizare respiratorie. Transpiratii,

uneori semne de hipoperfuzie periferica.


33/39


EDEMUL PULMONAR ACUT

EPA poate avea mai multe etiologii.

EPA cardiogen(hemodinamic) apare atunci

cand presiunea hidrostatica capilarapulmonara(VN=8-12 mmHg) o depasesete

pe cea coloid osmotica(28 mmHg).

Datorita distributiei presiunilor hidrostaticeintrapulmonare acumularea lichidiana se va

face dinspre baza spre apex.


34/39


EPA- distributia presiunilor

intrapulmonare


35/39


ETAPE IN APARITIA EPA

STD. 1-transfer accelerat de lichid si coloizi dincapilare in interstitiu. Creste proportional drenajul

limfatic.

STD. 2-capacitatea de preluare a limfaticelor e

depasita si lichidul +coloizii se acumuleaza ininterstitiul ce inconjoara alveolele,capilarele,

venulele si bronhiolele.

STD 3-cresterea sarcinii filtrate depaseste volumulspatiului interstitial lax si patrunde in spatiul

alveolo-capilar, mai putin compliant- urmand

inundarea alveolara.


36/39


DEFINITIE -SOC

CARDIOGENComplicatie majora si frecvent

fatala a unor afectiuni acute sau

cronice ce conduc la incapacitatea

primara a inimii de a mentine un

debit cardiac adecvat , cu dovezi dehipoperfuzie de organ


37/39


Criterii clinice de soc cardiogenTensiunea arteriala sisolica < 90mmHg,

minim 30 minute sau necesitatea unor

masuri suportive minim 30 minute pentru amentie Tas >90mmHg, hipoperfuzie de

organ(extrmitati reci sau un debit urinar


38/39


Date hemodinamice in socul cardiogen

prin insuficienta de VS. Index cardiac < 1,8(2,2pt IMA)l/mp.min. pres arteriala sist


39/39

Al d N hit 2003Cli i d M di i I t i C di l i Sf P t li

TRATAMENTUL ICC

Beta blocante.

Diuretice de ansa/+tiazidice.

Diuretice antialdosteronice.

Inhibitori ai enzimei de conversie a

angiotensinei.

Substante inotrop pozitive

Documents

Curs Insuficienta Cardiaca