219131955 Insuficienta Cardiaca 2014

8/17/2019 219131955 Insuficienta Cardiaca 2014

1/54

MOTTOMOTTO

'Invatam pentru viata, nu pentru scoala'

( SENECA )

MOTIVATIEMOTIVATIE

''O persoana din cinci poate dezvolta insuficienta cardiaca'' , a afirmat prof. dr. Renne Wille , specialist in cardiologie. Studiul Shape a relevat cafara mari deosebiri intre tari numai 3% din populatie cunoaste simptomeleinsuficientei cardiace , boala foarte grava , cu consecinte serioase .

n Romania sunt apro!imativ "##.### de bolnavi cu insuficientacardiaca si tendinta este de crestere ( prof. dr. $ezar acarie&.

oate aceste considerente arata ca tema lucrarii reprezinta o prioritatein sanatatea populatiei , constituind astfel unul dintre argumentele pentrualegerea facuta drept subiect al lucrarii de diploma.


2/54

CAPITOLUL ICAPITOLUL I

INTO!UCEE IN ISTOICUL "OLIIINTO!UCEE IN ISTOICUL "OLII

)ana in prezent nu e!ista o definitie atotcuprinzatoare si anonim

acceptata a insuficientei cardiace , suferinta facand parte din acele sindrome clinicecare sunt mai usor de recunoscut decat de definit.ermenul de insuficienta cardiaca a fost introdus in "3 de *.+ouez si

l-a inlocuit pe cel de asistolie/.nsuficienta cardiaca reprezinta de fapt stadiul final al diverselor afectiuni cardiace.

0a parcurge initial in stadiu compensat si apoi prin epuizarea meca-nismelor compensatoare , a1unge in faza de decompensare.

2escrierea magistrala a celor trei componente ale sindromului( insuficienta atriala, insuficienta ventriculara stanga, si dreapta& , isi pastreaza

si azi intacta valoarea semilogica si diagnostica.2ezvoltarea medicinei , progresele facute de fiziologia cardiovasculara au facut

ca de abordarea bolii sa se ocupe o multime de specialisti cardilogi, internisti ,fiziologi 4 e!plorationisti, epidemiologi, fiecare cu metodologia si mi1loacele destudiu proprii, largind tot mai mult cunoasterea in acest domeniu.

)e langa a1utorul acordat de catre medici bolnavilor , asistenta medicala facetot posibilul pentru a-i asigura conditiile necesare insanatosirii grabnice.

5sistenta il a1uta pe bolnav sa-si urmeze tratamentul prescris de medic si vacauta sa-i faca o educatie sanitara corespunzatoare.

Relatia asistenta medicala 4 medic-bolnav va trebui sa fie foarte stransa in

domeniul bolii pacientului , aceasta ducand la vindecarea cat maigrabnica.edicul trebuie sa dea dovada de multa abilitate , sa fie sensibil la aspectele

comple!e de boala 4 reactie psihica a bolnavului la boala sentimentul acestuia deinfirmitate , integrarea lui in mediul social problemele lui economice.

2irect dar ferm trebuie sa-l linisteasca pe bolnav , sa-l impace cu conditia luifizica precara.

6


3/54

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

!ATE !IN LITEATUA!ATE !IN LITEATUA

A# !E$INITIA SI CLASI$ICAEA "OLII!E$INITIA "OLII %

Insuficienta cardiaca globala este insuficienta care afecteaza si inima stanga si cea dreapta. Cand insuficienta dreapta urmeaza celei stangi dispneea scade inintensitate , cand cea stanga urmeaza celei drepte , poate aparea ortopnee sau astmcardiac .

nsuficienta cardiaca nu este o boala de sine statatoare , ci un sindrom cliniccare rezulta din imposibilitatea de a e!pulza inteaga cantitate de sange primita si de amentine astfel un debit sanguin corespunzator nervilor organismului de 6,78m6suprafata corporala8 minut.

Scaderea debitului cardiac, consecutiv scaderii fortei de contractie a

miocardului , duce la lipsa o!igenului in tesuturi si organe.5ceasta definitie impleteste mecanismele anterograde cu cele retrograde .Scaderea debitului cardiac ( 2.$.& care duce la lipsa o!igenului din tesuturi si

organe determina scaderea filtratiei glomerulare , cresterea reabsorbtiei tubulare ,hipersecretia de aldosteron si 52* 4 fenomene ce e!plica retentia de apa si sare siaparitia edemelor. 5cesta este mecanismul anterograd.

ecanismul retrograd intervine prin scaderea fortei de contractie a miocardului, inima fiind in imposibilitatea de a e!pulza intreaga cantitate de sange primita.

CLASI$ICAEA INSU$ICIENTEI CA!IACE se face dupaa) Criteriul clinic din considerente de ordin clinic , tinand seama de

ventriculul care cedeaza cat si de modul acut sau lent de instalare a simptomelor ,insuficienta cardiaca se imparte in

➢ .$.S. (stanga& cu varianta acuta si cronica9➢ .$.2. (drepta& cu forma acuta si cronica9➢ .$.$. ( congestie globala & cand cordul cedeaza in totalitate

&) Toleranta la eort si (isconortul car(iac%

.$.S. ( stanga& debuteaza lent , insidios , cu dispnee progresiva de efort.$u timpul determina .$.2. ( dreapta& si se transforma in .$.$. (globala&.0!ista : stadii de evolutien stadiul , cardiacul tolereaza eforturi mari fara sa prezinte dispnee si

palpitatii.n stadiul , la eforturi mari dispnee, palpitatii si dureri precordiale anginoase.n stadiul , la eforturi moderate , cardiacul se plange de dispnee, palpitatii

sau dureri anginoide. 5re staza pulmonara la efort.n stadiul + , cardiacul acuza dispnee de repaus , tahicardie, eventual dureri

anginoide.n stadiul + , semne de .$.$. -insuficienta globala& potential reversibila sai

3


4/54

ireversibila , cardiacul are toleranta la efort conditionata de stadiul evolutiv.

"# ANATOMIA SI $IIOLO*IA APAATULUICA!IOVASCULA

5paratul cardiovascular este format din➢

nima9➢ vase sanguine 9 artere, vene, capilare , sistem limfatic.

INIMA + i#-) este un organ musculo-cavitar de forma unui con turtit, cu rolde pompa aspiro- respingatoare. 0ste asezata in eta1ul inferior al medaistinului , intrecei doi plamani deasupra diafragmului.

;ig. nima2in punctele de vedere anatomic si fiziopatologic se deosebesc o inima (cord&

stanga si o inima dreapta. .nima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang separate

prin orificiul atrio-ventricular stang stra1uit de valva mitrala.6. nima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept <

separate prin orificiul atrio-ventricular drept sta1uit de valva riucuspida.2imensiunile inimii si capacitatea ei variaza in functie de individ , se! si varsta

, are o greutate medie de 3## de grame si o capacitate medie de :## cm 3.CON$I*UATIA E.TENA

nima are

➢ 6 fete - una anterioara sau sterno- costala9

- una inferioara sau diafragmatica.

7


5/54

➢ 6 margini9➢ o baza sau o fata posterioara care corespunde atriului drept si

stang.➢ un varf care apartine +S ( ventriculului stang&.

nima este alcatuita din trei tunici endocard, miocard,pericard.

En(ocar(ul sau stratul intern inveleste toate cavitatile inimii si se continua cuendoteliul arterelor si venelor. 0l contine fibre nervoasa si vase limfatice, dar nu contine vase sanguine.

Miocar(ul sau stratul mi1lociu (muschiul inimii & este constituit dintr-o reteade fibre musculare ce alcatuiesc un sincitiu.iocardul este astfel alcatuit , incatintre musculatura atriilor si cea a ventriculilor nu e!ista legatura in afarafasciculului his.=a nivelul atriilor, musculatura este mai subtire si dispusa circular.=a nivelul

ventriculilor , musculatura este dispusa in trei straturi cu orientare oblic-spiralata.

Epicar(ul sau stratul e!tern , reprezinta doua foite 4 viscerala si parietala a pericardului fibros.

CON$I*UATIA INTENA%

$ordul omului are o structura tetracamerala. 5triul si ventriculul de aceeasi parte comunica intre ele prin orificiul atrio-ventricular corespunzator.

Atriile se caracterizeaza prin➢ capacitate mai mica decat a ventriculilor9➢ forma cuboidala9➢ numar mare de orificii care se deschid la nivelul lor9

>- in 5S(atriul stang& - venele pulmonare9 – orificiul atrio-ventricular

stang. > - in 52 ( atriul drept& -vena cava superioara9

– orificiul atrio- ventricular

drept.

➢ lipsa muschilor papilari➢ grosime mai mica a peretilor9➢ la nivelul septului inter-atrial se afla o zona subtiata 4 fosa

orala.

Ventriculii se caracterizeaza prin

➢ forma piramidala, cu baza spre atrii9

:


6/54

capacitate mai mare decat a atriilor9➢ grosime mult mai mare a peretilor.)eretele +S este de trei ori

mai mare decat al +2.➢ prezenta muschilor papilari9➢ din +2 pleaca trunchiul arterei pulmonare prevazut cu valva

pulmonara cara inchide +2 impiedicand astfel intoarcerea

coloanei de sange in timpul diastolei9➢ din +S pleaca artera aorta , al carei orificiu este prevazut cuvalvele aortice , cu acelasi rol ca si cele pulmonare.

5paratul de conducere al inimii este format dinnodul sino-atrial , situat in peretele 52 (atriul drept& intre

vena cava superioara si inferioara.- nodul atrio-ventricular situat tot in peretele 52, in

vecinatatea valvei tricuspide9- fasciculul atrio-ventricular (*is& care se imparte in doua ramuri

- dreapta , care merge la +29

- stanga, care merge la +S9- fasciculul atrio-ventricular se continua cu o retea de fibre 4 reteaua

)ur?in1e.Vascularizarea inimii este asigurata de - arterele coronare - stanga , care vascularizeaza 5S, cea mai

mare parte a +S, 683 din septulinterventricular si o portiune mica a +29

- dreapta care vascularizeaza 52.+2,83 posterioara a septului interventricular , o

zona mica a +S. – venele coronare care se varsa in 529 – limfatice care se varsa in ganglionii bronsici.

Inervatia inimii este asigurata de ple!ul vegetativ simpatic si parasimpatic cardiac.. )ericardul este tunica e!terna a inimii 4 o seroasa care cuprinde ca si

pleura , doua foi – viscerala 4 care acopera miocardul9 – parietala 4 care vine in contact cu organele din vecinatate.

ntre cele doua foi se afla cavitatea pericardica.

; IIOLO*IA APAATULUI CA!IOVACULA

-) POPIETATILE $IIOLO*ICE ALE MIOCA!ULUI

a& 0!citabilitateaiocardul , ca si muschii si nervii, este e!citabil.)rocesul de e!citabilitate este

o functie a membranei fibrelor musculare miocardice. b& 5utomatismul cardiac

nima , mentinuta in conditii fiziologice in afara organismului isi continua

@


7/54

activitatea prin functionare spontana , repetitiva , cu caracter ritmic, numitautomatism.

Suportul morfologic al automatismului este sistemul e!cito-conductor al inimii.;recventa normala a e!citatiilor ritmice cardiace in repaus este in medie de A6-

A: batai8 minut si este determinata de e!citatii pornite de la nodul sino-atrial.c& $onductibilitatea

5ceasta functie asigura raspandirea e!citatiei in intreaga masa a miocardului.d& $ontractibilitateaBnda de depolarizare determina unda de contractie in miocard.

e& onicitatea0ste starea de semicontractie a muschiului cardiac.

6& CICLUL CA!IAC SAU EVOLUTIA CA!IACA

;azele activitatii inimii constau din contractii = sistole si relaxari =diastole.nima functioneaza ca o pompa , care e!pulzeaza intermitent cu fiecare sistola ,

in sistemul arterial , o cantitate de sange C debit sistolic.

3& MANI$ESTAI CE INSOTESC CICLUL CA!IAC

a) anifestari acustice - semnele e!terioare ale activitatii inimii care pot fiascultate direct cu stetoscopul sunt zgomotele cardiace.

b& anifestari mecanice - socul ape!ian se palpeaza in spatiul +9 - pulsul arterial ( se palpeaza prin comprimarea

arterei pe o suprafata rigida& – artera radiala9 – arterele pedioase9 – artera femurala – artera carotida e!terna.

c& anifestari electrice.R E*LAEA ACTIVITATII INIMII

nima este inervata de sistemul nervos vegetativ , simpatic si parasimpatic.

Dervii cardiaci sunt

– motori , care sunt reprezentati de - fibre parasimpatice9- fibre simpatice.

/ senzitivi.

!E"ITUL CA!IAC

)oate fi e!primat prin – cantitatea de sange e!pulzata intr-un minut9 – cantitatea de sange e!pulzata cu fiecare sistolaC debit sistolic sau

debit bataie.

A


8/54

n conditii de repaus , debitul cardiac variaza intre 7-@ 8min.ensiunea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme hipotensoare care

sunt stimulate pe cale – refle!a , realizand autoreglarea9 – umorala, prin substante chimice cu efect vasoconstrictor si

vasodilator.

C# EPI!EMIOLO*IA

5m mentionat ca , nsuficienta cardiaca nu este o boala de sine statatoare ciun sindrom clinic cauzat de numeroase boli cu etiopatogenie diferita, dar cusimptome comune dispnee, cianoza, edeme,1ugulare,turgescente,cardiomegalie,hepatomegalie.

nsuficienta cardiaca globala nu este o boala infectioasa.0!ista trei mecanisme fundamentale prin care se a1unge la insuficienta cardiaca

& )rin cedarea mecanismelor de adaptare impuse de suprasolicitarea

hemodinamica96& prin scaderea primara a fortei de contractie provocata de leziuni ischemice93& )rin insuficienta acuta a miocardului de lucru generata de perforatie de sept.n aceste impre1urari , prin cedarea pompei cardiace, se a1unge la insuficienta

cardiaca rapid ireductibila.

nsuficienta cardiaca o putem clasifica dupaa& criteriul clinic - insuficienta cardiaca stanga9

- insuficienta cardiaca dreapta9 - insuficienta cardiaca congestiva globala,cand

cordul cedeaza in totalitate. b& toleranta la efort si disconfort cardiac.

2upa eficienta cardiaca bolnavii de cord pot fi grupati astfel

➢ grupa ( fara simptome sau semne de insuficienta cardiaca&9➢ grupa ( cu simptome la activitatea obisnuita&9➢ grupa ( cu simptome ce apar la eforturi inferioare celor necesare

activitatii zilnice obisnuite&.

➢ grupa + ( cu simptome care apar in repaus&.

+arsta bolnavului constituie un argument statistic in ceea ce privesteconcetrarea atentiei doctorului asupra unei anumite patologii cardiace.

n primii ani de viata cauzele insuficientei cardiace sunt de obicei o boalacongenitala (atrezie, transpozitia vaselor mari , defect septal ventricular , anomalii devene pulmonare&, tahicardiile paro!istice atriale.

ntre : si : ani predomina cardita reumatismala , valvulopatiile cronicecastigate , glomerulonefrita acuta, rar unele boli congenitale.

2upa 7# de ani incepe sa predomine cardiopatia ischemica *5(hipertensiuneaarteriala& ,valvulopatiile cronice se intalnesc mai rar.

E


9/54

2aca in trecutul nu prea indepartat insuficienta cardiaca survenita la unvalvular aortic permitea o supravietuire in medie de 6 ani, astazi , durata de viata acrescut la E ani. 5ceasta ameliorare se datoreaza in special, abordarii mai rationale atratamentului insuficientei cardiace si arsenalului terapeutic care a facut progresemari.

!# ETIOPATO*ENIA SI $IIOPATOLO*IA INSU$ICIENTEICA!IACE

Faza fiziopatologica a insuficientei cardiace o constituie alterarea performantei cardiace. 5ceasta performanta e determinata de patru factori principali

- presarcina9- contractilitatea 9- frecventa cardiaca9- postsarcina.

Presarcina este reprezentata de volumul de sange din ventricul si presiuneatelediastolica. 0a este cunoscuta in special in cardiopatiile cu suprasolicitare devolum si in conditiile intoarcerii venoase( efort, sarcinafebra, hipertiroidism&, a volumului de sange in compartimentul intratoracic ( pozitiaculcat , tonus venos crescut&.

$resterea presiunii intratoracice sau intrapericardice si absenta contractieiarteriale altereaza performanta cardiaca prin perturbarea umplerii ventriculului.

Contractilitatea este o proprietate intriseca a miocardului , independenta devolumul sarcinii determinata de structura celulelor si proceselor bioenergetice de lanivelul miocardului.0a este influentata de activitatea simpatica si este modificata deafectiunile miocardului, de scaderea masei contractile, de factorii depresori.

Postsarcina este reprezentata de presiunea sistolica intraventriculara din cursule1ectiei.0a depinde de tensiunea din peretele ventricula , de volumul sangelui pe careil contine de la inceputul sistolei si de rezistenta periferica.

$recventa car(iaca are un rol important in adaptarea debitului cardiac,reglarea ei, cat si a postsarcinii, fiind in mod deosebit influentata de activitateasimpatica.

$onditiile care modifica frecventa cardiaca si 8 sau impiedica adaptareaacesteia la suprasolicitari, fie ca dau bradicardie sau tahicardie,scad performantacardiaca. 5lterarea performantei cardiace se poate aprecia prin metode caree!ploreaza inima ca pompa , sau functia miocardului ca muschi.

$actorii care (eclansea0a insuicienta car(iaca sunt%

infectiile cailor aeriene superioare9 embolii pulmonare 4 mai frecvente la cardiopatici , nevoiti sa-si restranga

activitatea fizica ce duce la hipertensiune pulmonara, decompensari sau cuinterzicerea recompensarii9

anemia 4 o anemie severa , mai ales cand este instalata rapid9

"


10/54

insuficienta debitului coronarian 4 un .. poate declansa brusc o insuficientaventriculara stanga , chiar in cazul in care inima nu a fost marita anterior9

tulburarile de ritm ale inimii duc deseori la insuficienta cardiaca a unui bolnav cuinima lezata in prealabil, ce poate fi declansata de o tahicardie paro!istica , infibrilatie arteriala sau de fluterul atrial9

solicitarile fizice si psihice unele greseli dietetice si terapeutice , eforturile fizice

mari , caldura e!cesiva a mediului ambiant si emotiile puternice pot determina odecompensare cardiaca9 mai pot contribui incorporarea unei cantitati mari de lichide sange, transfuziile de

sange si perfuziile hidrosaline9 tireotonicoza si sarcina 4 aceste afectiuni trebuiesc conoscute pentru a putea fi

evidentiate pentru ca odata aparute ele nu mai pot fi compensate in ciudatratamentuluiigieno-dietetic si medicamentos corect, ele ducand la aparitiainsuficientei cardiace.

Se deosebesc cauze determinante si factori precipitanti. – Cauzele determinant e suntcauze mecanice care afecteaza la inceput

dinamica cardiaca si ulterior miocardul si procese inflamatorii si metabolice careafecteaza de la inceput miocardul.

2intre factorii precipitanti , cel mai important este efortul fizic , in al doilearand situandu-se aportul mare de sodiu.ai intervin absenta tratamentului digitalic,diverse infectii ( infectia reumatica , endocardia lenta, gripa & , emboliile sautrombozele pulmonare , caldura sau umiditatea e!cesiva , hemoragiile si anemiile ,sarcina si nasterea.

S-a mentionat ca insuficienta cardiaca nu este o boala de sine statatoare ci unsindrom functional cu simptomele comune ale stazei venoase pulmonare si stazeivenoase sistemice.

n ordinea prelevantei se amintesc urmatoarele boli – valvulopatiile inimii stangi9 – cardiopatia ischemica9 – miocardopatia obstructiva negli1enta9 – miocardopatiile primare si secundare 9 – malformatiile cardiace congenitale cianogene sau necianogene.

n aceste cauze primare care genereaza insuficienta cardiaca se mai aduga oserie de factori de risc care grabesc si agraveaza insuficienta cardiaca

– infectiile reumatice recidivante agraveaza leziunile de tip insuficienta

– infectiile intercurente ( gripe, viroze pulmonare , pneumonii, bronhopneumoniibacteriene& prin leziuni miocardice,pericardice siendocardice9

– *..5. prin cresterea rezistentei periferice , creste postsarcina sifavorizeaza hipertrofia si dilatatia de rezistenta.

n insuficienta cardiaca inductibila sanctionarea rezistentei periferice cuhipotensoare a adus beneficii bolnavilor considerati irecuperabili.

– tromboembolismul pulmonar subacut9 – efortul fizic alimentar ( mese bogate mai ales seara&9 – greselile de regim igieno-dietetic consumul de apa , sare si grasimi

cat si intreruperea tratamentului cu de la sine putere9

#


11/54

– sarcinile repetate dauneaza miocardului deoarece il suprasolicitahemodinamic, gravida bolnava trebuie sa asigure douametabolisme( al ei si al viitoarei fiinte&.

2eci , insuficienta cardiaca este o consecinta functionala a unor cauze multiple care ,direct sau indirect, scad forta de contractie a miocardului.

O cauza frecventa este suprasolicitarea ventriculului9 uneori acesta are de facut

fata unei sarcini foarte mult crescute de presiune pentru a impinge sangele din camerarespectiva. n multa cazuri ventriculul nu se mai poate contracta normal , datorita prezentei in masa lui musculara a unor zone cicatriceale sau prost irigate sihipotone , care ii reduc eficienta contractiei.

O alta cauza de insuficienta cardiaca este modificarea morfo-functionala afibrelor cardiace. 5ceasta modificare poate fi primitiva sau secundara.;ormasecundara este cel mai des intalnita si este consecutiva suprasolicitarii ventriculului.naceste cazuri insuficienta cardiaca este de fapt consecutiva oboselii progresive afibrelor cardiace.

Bneori insuficienta cardiaca este consecinta hipolaziei miocardicescaderea

masei musculare cardiace este frecvent consecinta infarctului de miocard.O alta cauza de insuficienta cardiaca este restrictia in umplerea diastolica a

ventriculului, asa cum se intampla in stenoza mitrala. ulburarile de ritm cutahicardie sau bradicardie pot induce insuficienta cardiaca.

$lasificarea cauzelor de insuficienta cardiaca este si utila doctorului , atat pentru diagnostic cat si pentru prognosticul si tratamentul diverselor forme deinsuficienta cardiaca. 2e obicei , se asociaza cauze multiple in determinismulinsuficientei cardiace9in cursul evolutiei bolnavului se asociaza cauze noi cordul

pulmonar se poate asocia cu cardiopatia ischemica , etc.

E# ASPECTE ANATOMO/PATOLO*ICE ININSU$ICIENTA CA!IACA

n conditiile alterarii performantei cardiace debitul cardiac este mentinut la unnivel adecvat pentru o perioada valabila de timp, prin interventia unor mecanismecompensatorii

hipertrofia ce se datoreaza in special cresterii tensiunii postsarcinii careaccelereaza sintezele proteice ducand la inmultirea structurilor subcelulare,

cresterea masei miocardice si in consecinta la cresterea lucrului mecanic alinimii. Rolul compensator al hipertrofiei este insa limitat9 in hipertrofiile maridebitul coronarian devine insuficient pentru necesarul de O6 al miocardului9

dilatatia constituie un mecanism compensator numai pana la o anumita limita.n stadiile tardive cu cord multidilatat si cu sange stagnat in ventriculi alungirea

in continuare a fibrei miocardice nu duce la cresterea , ci la scaderea lucrului mecanical inimii. iocardul isi poate mari puterea sa de contractie prin hipertrofieconcentrica , adaptandu-se la eforturi fizice sau conditii patologice.

$ordul pulmonar apare la inceput prin hipertrofia ventriculului drept.acestsindrom numindu-se sindrom cardio- pulmonar /. =a baza acestui mecanism staudin punct de vedere morfoCpatologic, leziunile din circulatia pulmonara endarterite,


12/54

trombarterite,tromboze si embolii.n functie de mecanismele de producere si de tabloul anatomo-patologic se

disting trei forme de cord pulmonar acut, subacut si cronic.n cordul pulmonar acut , pe langa dilatarea ventriculara consecutiva instalarii

bruste a hipertensiunii in mica circulatie , mai intervine ischemia miocardului prinreducerea debitului coronarian.

$ordul pulmonar cronic are drept cauza instalarea hipertensiunii pulmonarecronice.*ipertensiunea pulmonara cronica se realizeaza prin cresterea rezistentei

patului vascular pulmonar.nsuficienta cardiaca se manifesta prin staza pulmonara cu variate aspecte

edem pulmonar acut.0demul pulmonar acut este o stare clinica ce se instaleaza cu bruschete , ziua

sau noaptea , in cursul unei activitati obisnuite sau in urma unor eforturi fizice marisau stess-uri emotionale.

5paritia edemului pulmonar acut poate fi precipitata de prezenta infectiei, a

unei aritmii a ..-ului. Se intalneste in afectarea inimii stangi, in stenoza mitrala, rar in insuficienta mitrala, in cardiopatia ischemica, in stenoza aortica.

0demul pulmonar poate fi ca faza terminala in numeroase boli desi patogeniaedemului pulmonar din insuficienta cardiaca este comple!a cu factori hemodinamicisi mecanisme refle!e.

;actorul hemodinamic pare a fi primordial in sensul ca ventriculul drept pastrndu-si forta de contractie intacta, duce la accentuarea congestiei venoase pulmonare, ceea ce are urmari nefavorabile ca permeabilizarea accentuata transudarea plasmei in alveole.

Sta0e in alte orane%➢ hepatomegalia este un semn important in insuficienta cardiaca9 in cazurile

cu evolutie de lunga durata se poate a1unge la ciroza cardiaca cu ascita siuneori cu hidrotorace9

➢ edemele sunt prezente mai ales la nivelul membrelor inferioare si in generala partilor declive in raport cu pozitia corpului si sunt simetrice.

0demul generalizat poarta denumirea de anasacra. ai constatam si dispnee custare an!ioasa. n cazurile de insuficienta cardiaca a inimii stangi edemele survintardiv remarcandu-se uneori numai in perioada terminala.

$ianoza mucoaselor si e!tremitatilor reprezinta un sindrom constituit dintr-o

coloratie violacee a mucoaselor si tegumentelor. n formele acute apare la nivelul buzelor, al degetelor de la maini si picioare iar in formele cronice acestea seincurbeaza ca sticla de ceasornic” si e!temitatile digitale se umfla luand aspecte de bete de toba”.

$ianoza apre in momentul asistolei fiind un simptom obligatoriu, oricare ar ficauza.este semnul revelator al insuficientei circulatorii lente sau decompensari ininsuficienta cardiaca.

$# TA"LOUL CLINIC SI$OME CLINICE !E "OALA

6


13/54

nsuficienta cardiaca se manifesta clinic printr-un numar de semne si simptomecare pot fi grupate astfel

& semne si simptome datorate disfunctiei unor organe care sufera mai multin urma tulburarilor hemodinamice ce caracterizeaza insuficientacardiaca ( plaman, ficat, vase&.

6& semne cardiace, care apar primele , iar prezenta lor poate trada

insuficienta cardiaca intr-un stadiu precoce. 0!amenul cordului de multeori da indicatii si asupra bolii cardiace care a produs insuficientacardiaca.

Semnele si simptomele insuficientei cardiace variaza , ca e!presie clinica inintensitate , de la bolnav la bolnav si chiar la acelasi bolnavi in timp.5ceasta situatieeste conditionata in parte, de severitatea insuficientei cardiace.

Simptomele in insuficienta cardiaca congestiva ( globala& sunt comuneinsuficientei stangi si drepte, dominand unele sau altele , dupa cum ventriculul stangsau drept este mai afectat.

n general in aceasta forma de insuficienta cardiaca , cianoza este insotita de o

racire a tegumentelor9 tulburarile psihice si digestive sunt mai intense, starea generalaeste sever alterata , polipneea si tahicardia pronuntate, edemele generalizate.

)e langa cianoza, tulburarile psihice si digestive, polipneea , tahicardia maiapare dispneea progresiva de efort, ortopneea, staza pulmonara,staza venoasasistemica( 1ugulare turgescente,hepatomegalia de staza&.

Ritmul de galop prezent in ambele forme reflecta insuficienta ventricularastanga.

2in partea cordului descoperim ca semne tipice de insuficienta cardiaca 4 cardiomegaleea cu soc ape!ian deplasat in 1os si in afara si ritmul de galop.

=a semnele caracteristice insuficientei cardiace globale se aduga semnele boliide baza care poate fi o valvulopatie, o cardiopatie ischemica, miocardiopatie, *..5. (hipertensiune arteriala & sau boala congenitala de cord.

)rezenta tahicardiei sinusale reprezinta un mecanism adaptiv temporar pentrucresterea debitului cardiac ( 2.$.&.

!ispneea (e eort are ca e!plicatie staza pulmonara si cresterea travaliuluirespirator.n ortopnee scade intoarcerea venoasa, scade si staza pulmonara , scade sitravaliul respirator.

Ciano0a are doua cauze hiposaturatia hemoglobinei la plamani si disaturatiaei in capilarele periferice9 la plamani staza pulmonara impiedica schimbul de gaze.

Icterul este provocat de congestia hepatica , care duce la hipo!ie si uneori lanecroza.

Biologic creste bilirubina si transaminazele.5paritia icterului este observata ininfarct pulmonar , necroza hepatica.

!ispneea paro1istica nocturna se caracterizeza prin acea ca, dupa cateva orede somn , bolnavul este trezit brusc cu lipsa de aer.0ste nevoit sa se ridice din pat, deobicei se plimba prin camera, deschide fereastra respira adanc, bea putina apa si-si

3


14/54

mai potoleste an!ietatea si treptat dispneea dispare. Bneori, dupa 6-3 ore de somn,criza se poate repeta.

Tusea seaca insosita sau nu de dispnee, apare uneori ca semn clinic dominantal insuficientei cardiace.2e multe ori chinuie bolnavul noapte.

Bneori acest simptom clinic este declansat de o infectie acuta respiratorie9 unii

o numesc bronsita de iarna , dar de fapt ea mascheaza fondul de insuficienta cardiaca.n unele cazuri, dispneea nocturna este precedata de o stare de neliniste si deinsomnie.

espiratia C2e3ne 4 Sto5es este caracterizata prin perioade de timp in carefazele respiratiei cresc treptat ca amplitudine si frecventa, pentru a diminua apoi

progresiv si a fi urmate de perioade de apnee care pot dura variabil ( pana la un minutsi peste un minut&.

5cest tip de respiratie se instaleaza imediat ce bolnavii adorm. Bneori,tulburarea respiratiei este insotita de aritmie.

Respiratia $heGne 4 Sto?es poate fi simptomul dominant respirator deinsuficienta cardiaca.5ceasta respiratie este accentuata prin administrarea de opiaceesau sedative, dar scade in intensitate sau dispare dupa administrarea de iofilin.

Simptomele (iestive% unele dintre acestea sunt relativ caracteristice si suntusor de evidentiat clinic, asa cum este congestia ficatului datorita stazei venoase.;icatul se mareste in volum, devine sensibil sau chiar dureros, spontan la

palpare.Bneori, durerile survin numai la efort.

Tul&urarile cere&rale sunt nespecifice si se intalnesc rar. Bneori, suntmanifestari de tip psihonevrotic, alteori scaderea debitului circulator cerebral-determinata de insuficienta cardiaca- conduce la tulburari polimorfe scaderea puteriide concentrare si a memoriei, confuzie, ameteli, somnolenta.

Ciano0a poate insoti formele mai severe de insuficienta cardiaca si estedeterminata de saturarea insuficienta a sangelui in plamani si de o saturare e!cesivain periferie.

6ipersu(oratia este intalnita mai des la copii9 cresterea temperaturii cu -6

grade.Case1ia car(iaca este evidenta in special in 1umatatea superioara a corpului,unde nu sunt edeme.$auzele sunt multiple hipo!ia tesuturilor( vine sange mai putinsi mai sarac in o!igen&.

Semnele car(iace vechii clinicieni spuneau ca fara marirea de volum a inimii,nu poate fi vorba de insuficienta cardiaca.=a ascultatia cordului se constata galopul

protodiastolic, el aparand in diastola precoce.5cest zgomot a fost denumit si galop ventricular9 el poate fi stang, cand se

aude mai bine spre varf, sau drept cand se aude mai bine spre stern.5paritia lui este unul dintre primele semne ale insuficientei cardiace si trebuie

7


15/54

intervenit cu tratament cardiotonic.$ardiomegalia este aproape totdeauna prezenta.

Semnele (e la&orator semnele radiologice pot evidentie si formele de debut alinsuficientei cardiace

➢ cordul este marit in volum9➢ presiunea venoasa poate fi apreciata forte bine prin inspectia 1ugularelor

( in insuficienta cardiaca nu este totdeauna crescuta&9➢ timpul de circulatie care, care este crescut in insuficientele cardiace severe9➢ capacitatea vitala scade progresiv cu aparitia si agravarea insificientei

cardiace9➢ cateterismul cardiac poate evidentia cresterea presiunii terminal-diastolice

in ventricule si atrii9➢ volumul sanguin este normal sau crescut9➢ 0$H nu este folositoare in insuficienta cardiaca9➢ ecografia cardiaca poate oferi date foarte pretioase, marimea camerelor

inimii, grosimea peretilor ventriculari, dischinezia sau a?inezia peretelui

ventricular.

*#!IA*NOSTICUL POITIV SI !I$EANTIAL

!ianosticul po0itiv nu intampina dificultati ce sunt cunoscute insemnele stazei pulmonare , stazei venoase sistemice, descoperim cardiomegalia sisemnele bolii de baza care a generat prin mecanismele fundamentale insuficientacardiaca congestiva.

!ianosticul (ierentialn insuficienta cardiaca congestiva cu staza venoasa sistemica, diferentierea se facecu insuficienta cardiaca hipodiastolica din pericardita e!udativa sau constrictiva.

nsuficienta cardiaca stanga tradusa prin 0.).5. ( edem pulmonar acut& si 5$(astm cardiac& ridica problema diferentierii cu astmul bronsic, deoarece atitudineaterapeutica este diferita.iofilina si $anatosidul $ date .+. sau nitroglicerinasublingual a1uta in 0.).5. si 5$.

iofilina a1uta numai in astmul bronsic une morfina este contraindicata.2iagnosticul de insuficienta cardiaca rezulta de cele mai multa ori prin

inmanuncherea unor semne si simptome evidentiate cu usurinta clinica.n aceste cazuri, problemele care se pun sunt stabilirea cauzei insuficienteicardiace si aplicarea unui tratament corect.

2iagnosticul pozitiv complet trebuie sa cuprinda➢ recunoasterea insuficientei cardiace si a formei clinice a acesteia9➢ aprecierea gravitatii si aprecierea functionala9➢ diagnosticul bolii de baza9➢ depistarea factorilor precipitanti ai insuficientei cardiace.

Recunoasterea insuficientei cardiace se poate face clinic pe baza semnelor sisimptomelor descrise mai inainte si pe baza e!amenelor paraclinice la un bolnav cucardiopatie.

:


16/54

0!aminarile paraclinice e!ecutate pentru aprecierea corecta a diagnosticuluiconstau in

➢ e!amenul radiologic care poate pune in evidenta congestia venoasa, edemul pulmonar interstitial sau alveolar din insuficienta inimii stangi9

➢ edmul interstitial determina largirea aparenta si conturul fluid alvaselor,ingrosarea aparenta a bronhiilor, liniile septale ale lui IerleG.

Opacitatile slab delimitate , mai mult sau mai putin confluente , mai ales perihilar, sunt datorate edemului pulmonar alveolar.0!amenul mai poate pune in evidenta o colectie pleurala si modificarile

cordului datorita cardiopatiei de baza,ecografie, electrocardiograma care este ometoda de investigatie e!trem de pretioasa in diagnosticul unei cardiopatii in general,in suferintele miocardo-coronariene in special si totodata , este o metoda de arecunoaste o boala de inima care evolueaza clinic lent, cand se efectueaza 0.I.H.- ulde efort.

0a este interpretata intotdeauna de medic in lumina datelor clinice.➢ testele functionale hepatice sunt de regula normale, putand fi insa usor

modificate transaminazele la staza hepatica9➢ e!amenul urinii poate evidentia proteinurie, uneori hematurie9 densitatea

ma!ima a urinii este normala.➢ azotemia poate fi usor sau moderat crescuta E#-## mg8dl datorita oliguriei.

Hravitatea insuficientei cardiace depinde de alura evolutiva ainsuficientei cardiace.;ormele acute sunt foarte grave punand in pericol viata bolnavului.

Hravitatea lor mai depinde de boala cauzala ( .., embolie pulmonara& sau defactorul precipitant ( tulburare de ritm, infectii acute&.

Hradul de severitate al insuficientei cardiace se poate aprecia in functie desemnele si simptomele prezentate de bolnav astfel

grupa 4 tulburari functionale la efort fara semne de staza viscerala9

grupa a -a 4 semne de staza viscerala ( pulmonara, hepatica, renala&9

grupa a -a - retentie hidrosalina (edeme persistente, declive revarsateseroase&.2iagnosticul cardiopatiei de fond se face pe baza semnelor clinice, a

e!amenului radiologic si a 0.I.H.-ului.nvestigatii speciale sunt necesare la bolnavii infectati de angiocardiopatieoperabila.

2iagnosticul factorilor precipitanti poate fi facut adesea clinic, alteori acestiatrebuie cautati prin e!aminari adecvate (infectii latente, .., tulburari electrolitice&.

2iagnosticul diferential se face in functie de simptomul dominant cu diverseconditii care produc dispnee de efort( bronhopatii obstructive cronice, obezitate,anemii, nevroze&, tuse ( bronsite acute si cronice, pneumopatii acute , cancer&, crizede dispnee(astm bronsic, embolie pulmonara, cancer bronsic obstructiv, acidoza,arteroscleroza cerebrala&,edem pulmonar( infectii, into!icatii, leziuni cronice, cirozahepatica&, edeme periferice (tulburari de intoarcere venoasa sau limfatica, boli renale,

@


17/54


18/54

. )rima etapa reductibila9. 5 doua etapa ireductibila.

n etapa reductibila predomina in scene clinica semnele stazei venoasesistemice.

n perioadele de ameliorare, bolnavul se desumfla/ si cedeaza edemele , staza pulmonara si staza hepatica.n faza de agravare se umfla si apare dispneea de efort,

balonarea abdominala, staza hepatica si edemele la membrele inferioare.*epatomegalia este reductibila, ficatul creste in volum, odata cudecompensarea si revine la normal dupa tratamentul diuretic si tonicardic.

Reflu!ul hepato-1ugular este prezent la apasarea ficatului de staza.$and se instaleaza ciroza cardiaca, hepatomegalia devine stationara.n functie deconditia terapeutica si insuficienta pompei, in scena clinica alterneaza asa-zisa compensare si decompensare/ cardiaca.

In etapa ireductibila se instaleaza case!ia cardiacului. n vreme ce abdomenuleste destins din cauza ascitei, iar membrele inferioare umflate butuc/, membrelesuperioare si toracele sunt umflate din cauza topirii musculaturii si tesutului celular

subcutanat.Folnavul este casectic cu retentie hidrica.5pare steza venoasa sistemica, greu

reductibila.Suntem obligati sa cautam si in aceasta faza, factorii de risc, potentialireversibili, care mai pot fi influentati terapeutic.

2atele paraclinice aduc elemente de nuanta care reflecta tulburarilehemodinamice. $u sonda SJan Hanz se poate determina presiunea venoasa sistemicacare depaseste 6 cm apa.$ateterismul poate evidentia )..2. in atrii si ventriculi,scaderea 2.$.0.( debitului cardiac&.

nregistrarile grafice simultane arata modificari ale indicilor sistolici, care neindica scaderea performantei cardiace.

Ecografia - ca metoda inofensiva determina volumul cardiac grosimea peretilor, si mai ales fractia de e1ectie care arata o performanta deficitara a pompeicardiace.

Cliseul toracic de fata si profil evidentiaza volumul cavitatii cardiace incorelatie cu leziunile valvulare care au dus la .$.$.( insuficienta cardiaca congestivaglobala & in stadiu inaintat.

$liseul toracic arata un cord global marit , asa zisul cord bovin/ cu diametrulcardio-toracic sub 7#%.

Staza pulmonara , hilii pulsatili si epansamentul pleural drept sunt alte

informatii oferite de e!amenul radiologic.

COMPLICATIILE

nsuficienta cardiaca stanga duce la insuficienta congestiva, iar aceasta are oevolutie recurenta cu episoade de compensare si decompensare a bolii de baza.

n final, dupa multe asemenea episoade, a1ung la case!ie.$omplicatiile acute sunt stopul cardiocirculator provocat de fibrilatie

ventriculara care poate duce la moartea subita.O alta complicatie este tromboflebita , cauzata de staza venoasa.la randu ei

poate provoca o embolie pulmonara cu consecinte nefaste.

E


19/54

)ot face into!icatii cu digitala. 2intre complicatiile cronice,mentionam cirozahepatica, intalnita, mai ales in stenoza mitrala.

5lte complicatii bronsite de staza, tromboflebite periferice, infectii cronice alegambelor prin edem cronic, alterarea functiilor hepatice- tulburari de ritm , tulburarielectrolitce.

)e fondul unor insuficiente cardiace apar uneori decompensari repetate ,

aparent ne1ustificate, uneori cu subfebrilitate , spute hemoptoice sau subicter.0!amenul atent depisteaza semne de tromboflebita a membrelor pelvine dureri la presiunea gambelor, sau la dorsofle!ia piciorului.

2ecesul poate fi cauzat de tulburari de ritm, accidente trombolitice, insuficientacardiaca ireductibila.

PO*NOSTICUL

)rognosticul insuficientei cardiace a evoluat foarte mult in decursul ultimelor decenii si este in continua schimbare9 daca in trecutul nu prea indepartat insuficienta

cardiaca, survenita la un volvulat aortic, permitea o supravietuire in medie de 6 ani,astazi durata de viata a crescut la E ani.

5ceasta ameliorare se datoreaza, in special abordarii mai rationale atratamentului insuficietei cardiace si arsenalului terapeutic care a facut progrese mari.

)rognosticul insuficientei cardiace congestive este in general rezervat atat celuoad vitam cat si cel uoad sanationem.

$ardiacul poate muri in orice clipa din momentul a1ungerii in stadiulinsuficientei cardiace ireductibile.

"


20/54

CAPITOLUL IIICAPITOLUL III

TATAMENTUL INSU$ICIENTEI CA!IACETATAMENTUL INSU$ICIENTEI CA!IACE

Tratamentul urmareste reducerea muncii inimii repaus , controlul retentieihidro-saline prin restrictia aportului de sare , administrarea de diuretice si crestereaeficientei inimii cu preparate digitalice.

Repausul reprezinta baza tratamentului cu conditia de a fi individualizat,adeseori putandu-se reduce o insuficienta cardiaca numai prin repaus.

Repausul absolut si prelung la pat sau fotoliu are insa o serie de nea1unsuri,fapt pentru care bolnavul- cu e!ceptia unor cazuri deosebite- nu trebuie imobilizatcomplet.)ozitia cea mia recomandabila este aceea semisezanda.

n general, repausul la pat dureaza una pana la trei saptamani apoi se trece lamobilizarea progresiva a bolnavului. n perioada de compensare este obligatoriu unrepaus de # ore in cursul noptii si doua ore dupa-amiaza.

Repausul trebuie completat cu sedative (bromuri, barbiturice&, pentru a asigura

un somn odihnitor si a combate an!ietatea. 0!cesul de sedative este insa daunator.Se vor evita in masura posibilului imobilizarea absoluta si prelungita deoarecefavorizeaza tendinta la tromboze venoase, iar la varstnici aparitia infectiilor urinare.

Repausul va fi si psihic si intelectual, nu numai fizic.Regimul consta intr-o alimentatie variata si bogata in vitamine, mese

fractionate, regim hipocaloric la obezi, hipertensivi si coronarieni. Se va urmari cagreutatea bolnavului sa nu depaseasca valorile normale.

5lcoolul , cafeaua su ceaiul sunt permise in cantitati mici, fumatul trebuieinterzis.

Se vor asigura proteine suficiente ( gr8 ?ilocorp&, cantitatea de lipide va fi

redusa, iar fructele , zarzavaturile, sucurile si zeama de fructe vor fi administrate incantitati mai mari.

Reducerea clorurii de sodiu (sarea de bucatarie& are o importanta esentiala.n formele severe se permit -,: gr de sare de bucatarie pe zi, iar in unele

cazuri de #,: gr pe zi (regim de orez, fructe si dulciuri&.2aca se intrebuinteaza diuretice tiazidice se permit -3 gr sare.Odata compensat,bolnavul poate consuma 3-: gr sare8zi , iar daca primeste

diuretice, tiazidice pana la A gr8zi.n insuficienta cardiaca, restrictia de lichide estenerationala si daunatoare 4 deoarece bolnavii au nevoie de lichide suficiente pentru aelimina sodiul, de aceea , bolnavii vor fi lasati sa-si potoleasca setea dar fara a depasi86- litri lichid iarna si 6 litri vara.

6#


21/54

Regimul va fi normohipo sau hipercaloric, in functie de starea ponderala a bolnavului in cauza9 trebuie sa fie bogat in vitamine,potasiu, deoarece pierde potasiu prin diuretice, fiind echilibrat in glucide si moderat in lipide.

ratamentul insuficientei cardiace este – profilactic9 – curativ.

$el profilactic se refera la profila!ia primara si secundara a valvulopatiilor, printratarea carditei reumatice, prevenirea endocarditei lente.ratarea chirurgicala in timp util, a valvulopatiilor stranse care suprasolicita

hemodinamic miocardul de lucru.Se indica regului de regim igieno-dietetic sitratament medicamentos in *..5. esentiala si secundara.

Se are in vedere tratarea corecta si prevenirea obezitatii si tratamentul adecvat.$el curativ se refera la respectarea de catre medic si bolnav a celor trei

principii de baza – crutare a muncii- eforturi9 – descarcarea organismului de apa si sare9 – tonifierea inimii.

a& Principiul crutarii inseamna reducerea la ma!im a efortului fizic se!ual,respectarea regimului alimentar si renuntarea la to!ice, tutun si alcool9 evitareamuncilor sau a eforturilor inutile, planificarea deplasarilor in oras, piata,etc. 0fortulfizic si se!ual creste munca inimii prin marirea pre si postsarcinii. 2e aceea,cardiacilor li se dau sfaturi cu privire la efortul se!ual.

2e asemenea, efortul fizic si alimentar , provocate de mese copioase, duce lafurt de o!igen pentru miocard.

0motiile, supararile, descarca catecoli care pot determina tulburari de ritm simoarte subita.

b& Principiul olirii (descarcarii organismului de apa si sare& inseamna reducereavolumiei si scaderea presarcinii, utilizand diuretice care maresc eliminarea de apa sielectroliti.

0!ista preparate orale si in1ectabile.2iureticele orale tip sulfainidic sunt Defri!ul (tb. de 6: mg&, ;urantril (tb. de 7# mg&si acidul etacrinic (tb. de :# mg&.n1ectabile;urosemidul (f. de 6# mg&, 0decrinul (f. de 6# mg&.

5ceste diuretice actioneaza pe ansa nefronului, scade rezorbtia de apa simaresc eliminarea de Da si I.( fac risipa de apa, sare si potasiu&.

2oze cele orale se dau dimineata, -6 tablete , trei zile consecutiv.;urosemidul se da .+. fiola dimineata.5ceste diuretice nu se dau in doze repartizate de 3 ori8zi, deoarece bolnavul

trebuie sa se odihneasca.5u ca efecte nedorite hipo?alemia si cresterea acidului uric. Se dau sub

controlul greutatii si diurezei.2iureticele cu actiune pe tubul distal fac spoliere de apa, sare si economisesc

potasiul.5miloridul si riameterenul (tb.de ## mg&, in doza de -3 tb.8zi, sunt diuretice

care actioneaza pe tubul distal si inhiba reabsorbtia de apa si sare , scade eliminareade potasiu.

6


22/54

n tratamentul de urgenta se folosesc preparate in1ectabile 4 acid etacrinic( fiole de 7# mgsi tb. de :# mg&.

5ctiunea diureticelor poate sa fie potentata cu nitroglicerina tablete de #,:grame sau zo?et de : su # mg, medicamente care scad intoarcerea venoasa.

2e aceea, miofilina data .+.( -6 fiole8zi& cat si perfuziile de plasma liofilizatasau albumina umana ( ##ml8zi& potentiaza efectul diuretic, a1uta filtrarea renala,

corecteaza presiunea oncotica (albuminemia&. Sunt situatii cand trebuie fortatadiureza cu 6-7 fiole furosemid8zi, date intr-o mica perfuzie, cu ritm de #-: picaturi8minut, si numai dimineata.

ratamentul diuretic se aplica sub controlul diurezei, electrolitilor, ureei,acidului uric si creatininei.

c& Principiul toniierii inseamna folosirea pentru toata viataa digitalicelor, la care se asociaza temporar hipotensoare care scad pre si8 sau

postsarcina.0!ista digitalice cu actiune rapida sau semilenta pe care le administram oral sauintravenos.

=anatosidul $ si 2igo!inul tb. de #,6: mg , iar in1ectabil (fiole de #,7mg=anatosidul&, iar 2igo!inul fiole de #,: mg. 5u efect tonotrop si batmotrop pozitivcronotrop negativ. )entru impregnarea optima a miocardului sunt necesare dozeeficiente date oral sau intravenos (.+.&. mpregnarea poate fi atinsa in 6-3 zile sau Azile.S-au impus 3 metode de digitalizare

& digitalizare rapida96& digitalizare lenta93& digitalizare de inretinere.

1 !igitalizarea rapida este o terapie care se aplica in spital sub controlul medical si0.$.H. (electrocardiograma&. 5ceasta digitalizare rapida este indicata in insuficientelecardiace globale cu predominanta semnelor de staza pulmonara sau staza venoasa.2oza de saturatie a miocardului se consuma in 7E-A6 h se da -6 chiar 3 fiole de=anatosid $8zi, 2ezlanozid sau 2igo!in, doza totala fiind de 6-7mg.

" !igitalizarea lenta este cea mai utilizata metoda de digitalizare, unde doza desaturatie a miocardului este de aproape : mg si se atinge in A zile. 2oza in primele @zile este de 3 tb8zi, la Eh, iar in a A-a zi de 6 tb la6 h.0ficacitatea tratamentului se apreciaza prin marirea diurezei, scaderea in

greutate , disparitia edemelor, scaderea hepatomegaliei, a stazei pulmonare.5cesteasunt criteriile clinice care apreciaza rezultatele unei terapii bine conduse.

3 !igitalizarea de intretinere#5m spus ca tratamentul cu digitala dureaza tot restul vietii si nu poate fi intreruptdecat in cazul unor efecte to!ice, si in mod temporar.

Fenzina pentru motorul cardiac sunt digitalicele actuale- =anotosidul $ si2igo!inul/.

2upa ce s-a obtinut compensarea bolii care a provocat insuficienta pompeicardiace, se trece la stabilirea dozei de intretinere, doza care sa respecta cu sfintenie,

66


23/54

tot restul vietii.2oza minima eficienta se stabileste in functie de frecventa cardiaca si curba

ponderala stabilita prin cantarirea saptamanala.2upa schema sablon, doza este de #,6:mg8zi de 7-: zile pe saptamana, cu 6-3

zile pauza.2aca la aceasta doza, ritmul cardiac, in conditii de efort moderat, este deA#-E# batai8minut, doza este eficienta.

2aca ritmul cardiac este de peste E# de batai8minut, doza este insuficienta sitrebuie marita.Se recurge la o tableta8zi, sub controlul alurii ventriculare si a 0.$.H.-ului.

2aca la o tableta pe zi ritmul este sub @# batai8minut, doza este prea mare si sereduce la o tableta pe zi, numai 7 zile pe saptamana, sau intermitent, o zi da 4 una nu,cate o tableta.

E$ECTE NE!OITE%

0fectele nedorite ale digitalicelor sunt de ordin

a& cardiac9 b& digestivc& ocular.

a& Eectele car(iace sunt acute si cronice.$ela acuta si dovedite de e!perienta nedorita din 2anemarca din "A#, sunt

tulburarile de conducere, urmate de tulburarile de ritm rapid sau lent.$a tulburari de conducere, notam blocuri de gradul , si .$a tulburari de

ritm amintim bradicardia si tahicardia.ahicardia atriala, sinusala, tahicardia paro!istica,supraventriculara, fibrilatia atriala,fluterul atrial si fibrilatia ventriculara.

0fecte nedorite cu caracter cronic care apar dupa folosirea indelungata adigitalicelor. Sunt tulburarile fazei de nepolarizare traduse prin aplatizarea undei .ai rar apar tulburarile de ritm si conducere. )entru combaterea lor, prima masuraeste suspendarea digitalei pentru 6-3 zile. Obisnuit se foloseste clorura de potasiu,tablete de #,: gr, 3 tb.8zi.

Se poate folosi in timpul tratamentului si compotul de prune uscate ( un pumnde prune uscate este mai bine tolerat decat clorura de potasiu si aduce 3 gr clorura de

potasiu&. Se mai utilizeaza fenitoina, -6 tb de :# mg8zi, sau !ilina in in1ectii .+. ( -6 fiole8zi&.

5ntiaritmicele cu actiune atriala, ventriculara sau atrioventriculara se folosescmai 1udicios la bolnavul spitalizat care poate fi urmarit clinic.

b& Tul&urarile (iestive traduse prin anore!ie, greturi, varsaturi, se combat cucalmante, orecan sau Reglan, bune rezultate se obtin si cu Ranitidina, o tableta de:# mg seara, la culcare, medicament care influenteaza favorabil si e!trasistolele.

ulburarile dispeptice care apar in primele zile se datoreaza stazei cardiace si inmod gresit sunt tratate prin intreruperea digitalicului. )otiunea calmanta carecontine !ilina, torecan, sirop codeina, sirop belladona, rezolva greturile, varsaturile siinapetenta.

63


24/54

c& Tul&urarile oculare traduse prin vedere colorata in galben a obiectelor apr foarterar si dispare la intreruperea pentru 6-3 zile a drogului.

2aca insuficienta cardiaca este refractara la diuretice, tonicardice repaus siclorura de potasiu, se apeleaza la vasodilatoare, medicamente care scad pre-si8 sau

postsarcina hidralozina.

CAPITOLUL IVCAPITOLUL IV POCESUL !E NUSIN*POCESUL !E NUSIN*

67


25/54


26/54


27/54

– ap. cardiovascular dispneic, ortopneic, .5.- 7#8## mm *g)-3#8b9Socul ape!ian in spatiul + intercostal si in afara liniei

medioclaviculare, malitatea cardiaca marita in sens transversal, zgomote cardiace bine batute9

– tahicardie- zgomotele intarite la varf, zgomotele intarite la aorta artere

pulsatiile si vene periferice permeabile9 – aparatul digestiv dentitie incompleta, abdomen normal, usor marit devolum, sensibil, spontan si la palpare in epigastrul si hipocondriul drept.ranzit intestinal prezent.;icatul la :-@ cm sub rebord, mobil cu miscarile respiratorii cu

sensibilitate si consistenta crescute, dureros la palpare9 – aparatul urogenital co1i renale de aspect normal, manevra Hiordano

negativa , mictiuni fiziologice9 – S.D.$. si organe de simt bolnav orientat temporospatial coperant astenie,

cefalee, an!ios9 – refle!e osteotendinoase egale , simetrice.

INTEPETAEA !ATELO

2iagnostic clinic nsuficienta cardiaca clasa a -a9ahicardie sinusala9 5rteroscleroza cerebrala.

!IA*NOSTIC NUSIN*5naliza biofiziologica bolnav cu aparate si sisteme integre, cu afectarea celor

mentionate mai sus.2in analiza datelor culese rezulta ca bolnavul este partial dependent,

necesitand a1utorul nursei in satisfacerea nevoilor fundamentale prioritare – nevoia de a respira si de a avea o ciculatie adecvata9 – nevoia de a elimina9 – nevoia de a evita pericolele9 – nevoia de a se odihni9 – nevoia de a bea si de a manca9 – nevoia de a fi curat si a-si ingri1i tegumentele9 – nevoia de a se deplasa9

– nevoia de a se imbraca si dezbraca9 – nevoia de a invata despre boala sa.

5naliza psihologica bolnav constient, orientat temporospatial, an!ios.5naliza sociologica bolnav cu posibilitati reduse de a se trata si de a urma regimuligieno-dietetic.5naliza cultural-spirituala bolnav cu nivelul relativ scazut de cultura sanitara, dereligie crestin-ortodo!a, care nu respecta posturile.

6A


28/54

6E


29/54

6"


30/54


31/54

3


32/54

36


33/54

33


34/54

37


35/54


36/54

!ate in(irecte%Folnavul a fost adus de urgenta, unde, dupa consultatia medicului , este internat

pentru tratament si investigatii de specialitate, in sectia de Foli nterne.E1amen clinic%

=a e!amenul clinic pe aparate si sisteme , efectuat de medic, s-au constatat

urmatoarele aspecte patologice – stare generala modificata, astenic, an!ios9 – aparatul respirator cai respiratorii superioare libere, torace normal

conformat, sonoritatea pulmonara prezenta, murmur vezicular prezentnormal transmis9

- sistemul osteoarticular relatii clinice normale9 – ap. cardiovascular dispneic, ortopneic, .5.- 6#86#mm*g,

)-"6b8min9Socul ape!iam in spatiul + intercostal si in afara liniei medioclaviculare,

matitatea cardiaca moderat marita in sens transversal, zgomote cardiace bine batute9 – tahicardie zgomotele intarite la varf, zgomotele intarite la aorta, artere

pulsatile si vene periferice permeabile9 – aparatul digestiv dentitie incompleta normal depresibil, nedureros spontan

la palpare. ranzit intestinal prezent.;icat, splina-relatii clinice normale9 – aparatul urogenital lo1i renale de aspect normal. anevra Hiordano

negativa, mictiuni spontane fiziologice9 – S.D.$. si organe de simt bolnav orientat temporospatial cooperant9 – refle!e osteotendinoase egale, simetrice9 – celelalte organe si sisteme 4 in limite normale.

INTEPETAEA !ATELO 2iagnostic clinic nsuficienta cardiaca, *..5. primara gradul - astm

bronsic.

!IA*NOSTIC NUSIN*5naliza biofiziologica bolnav cu aparate si sisteme integre, cu afectarea celor

mentionate mai sus.2in analiza datelor culese rezulta ca bolnavul este partial dependent,

necesitand a1utorul nursei in satisfacerea nevoilor fundamentale prioritare

- nevoia de a respira si de a avea o ciculatie adecvata9 – nevoia de a elimina9 – nevoia de a evita pericolele9 – nevoia de a se odihni9 – nevoia de a bea si de a manca9 – nevoia de a fi curat si a-si ingri1i tegumentele9- nevoia de a se deplasa9 – nevoia de a se imbraca si dezbraca9- nevoia de a invata despre boala sa9 – nevoia de a-si mentine temperatura corpului constanta.5naliza psihologica bolnav constient, orientat temporospatial an!ios.

3@


37/54

5naliza sociologica bolnav cu posibilitati reduse de a se trata si de a urmaregimul igieno-dietetic.

5naliza cultural-spirituala bolnav cu nivelul relativ scazut de cultura sanitara,de religie ortodo!-crestina, care nu respecta posturile.

3A


38/54

3E


39/54

3"


40/54

7#


41/54

7


42/54

76


43/54

CAUL IIICAUL III

CULE*EEA !ATELO%2ate de identitate

Dume si prenume 2..2omiciliul $alafatOcupatia pensionar $onditi de viata si munca consumator moderat de alcool si

nefumator 2ata internarii 66.#:.6#72iagnostic la internare F.).O.$. acutizant, *.5. gradul 8

2ata e!ternarii 6".#:.6#72iagnosticul la e!ternare nsuficienta cardiaca congestiva clasa a

-a si a +-a ,cord pulmonar cronicstadiul 9

Dr. ile spitalizare E zile5namneza 5ntecedente heredocolaterale 4 fara legatura cu cazul95ntecedente personale patologiceQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ Istoricul &olii% Folnav in varsta de A6 de ani, cu antecedente cardiace,

respiratorii, acuza la internare dispnee la eforturi minime, palpitatii, edeme alemembrelor inferioare.

2ate indirecte recent dupa o stare gripala neurmand tratament la domiciliu, seinterneaza pentru tratament si investigatii de specialitate in sectia de Foli nterne.

E1amen clinic la e!amenul clinic pe aparate si sisteme, efectuat de medic , s-au constatat urmatoarele aspecte patologice

– starea generala modificata, astenic,an!ios9 – tegumentele, mucoasele, cianoza periorala si a e!tremitatilor9 – aparatul respirator frecvente raluri bronsice pe ambele campuri pulmonare,

raluri subcrepitante, dispnee la efort9 – sistemul osteoarticular edeme ale membrelor9

– aparatul cardiovascular dispneic, ortopneic, palpitatii,.5.-:#8E#mm*g,)-# b8min9Socul ape!iam in spatiul + intercostal stang pe linia medioclaviculara, matitateacardiaca in limite normale.

– aparatul digestiv dentitie incompleta, ficat la 7 cm sub rebordul costal,sensibil la palpare9

– aparatul urogenital lo1i renale de aspect normal, manevra Hiordanonegativa, mictiuni fiziologice9

– S.D.$. Si organe de simt relatii clinice normale9 – refle!e ostendinoasae egale, simetrice9 – celelalte organe si sistemein limite normale.

73


44/54


45/54

7:


46/54

7@


47/54

7A


48/54

7E


49/54

7"


50/54

CAPITOLUL VICAPITOLUL VI

OLUL ASISTENTEI M!ICALE IN IN*I7IILE ACO!ATEOLUL ASISTENTEI M!ICALE IN IN*I7IILE ACO!ATE "OLNAVILO "OLNAVILO

Devoile umane reprezintL originea Kngri1irilor infirmiere Kn toate serviciile desLnLtate.rebuie menNionat cL rolul asistentei medicale se schimbL de la un deceniu laaltul. Du numai rolul ei se schimbL, dar Mi situaNiile Kn care se gLseMte.

Rolul asistentei medicale constL Kn a a1uta persoana bolnavL sau sLnLtoasL sL-

Mi cMtige sLnLtatea (sau sL o asiste Kn ultimele sale clipe& prin Kndeplinirea sarcinilor

:#


51/54

pe care le-ar fi Kndeplinit singurL dacL ar fi avut voinNa sau cunoMtinNele necesare.5sistenta medicalL trebuie sL KndeplineascL aceste funcNii, a Kngri1i astfel

bolnavul sL-Mi recMtige independenNa ct mai repede posibil. +a a1uta bolnavul sLrespecte prescripNiile terapeutice ale medicului. Bnii pot considera foarte limitatacest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipseMte pentru a ficomplet Kntreg sau independent din cauza slLbiciunii fizice, a lipsei de voinNL sau de

cunoMtinNL. 5sistentele medicale trebuie sL KnNeleagL foarte bine ceea ce vrea pacientul Mi care sunt nevoile sale pentru a se menNine Kn viaNL Mi pentru a-Mi cMtigae!istenNa. 0a va fi pentru un timp conMtiinNa celui lipsit de cunoMtinNL, dorinNa de atrLi pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cLruia i-a fost amputat, ochiul

pentru cel ce a orbit, mi1locul de locomoNie pentru copil, cunoMtinNe Mi Kncredere pentru mama tnLrL, vocea celor prea slabi pentru a se putea e!prima.

Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind Kn locul unde este nevoie de ea, poate dLrui dragoste celor suferinzi. 2e mai multe ori, un zmbet, o vorbL bunL, oascultare sunt mult mai benefice dect un tratament comple!.

Tn unitLNile sanitare, Kn general se trateazL suferinNa fizicL, nepunndu-se mare preN pe cea sufleteascL. Oamenii sunt niMte fiinNe minunate, de aceea trebuie trataNi caatare. 0i meritL toatL atenNia noastrL Mi tot efortul nostru, trebuie Kndreptat spre a-iaduce la starea de bine. +iaNa oricLrui cetLNean poate fi ameninNatL la un momentdat, de o suferinNL apLrutL brusc, care-l aduce Kntr-o situaNie criticL acutL ce trebuierezolvatL de serviciul sanitar cu promptitudine Mi deosebitL competenNL.

5sistenta medico-chirurgicalL solicitL zi Mi noapte corpul sanitar. 0ficienNaasistenNei de urgenNL impune o muncL dusL Kn echipL, pentru a fi eficientL, cere din

partea fiecLruia multL dLruire, dar Kn acelaMi timp multL responsabilitate. Spiritulacestei responsabilitLNi cere la rndul ei conMtiinNL Mi competenNL profesionalL, care sLasigure pentru bolnavul de urgenNL, a cLrui viaNL este ameninNatL a se sfrMi uneori Kncteva zile, dar Mi Kn cteva ore sau minute chiar, aplicarea imediatL a tuturormLsurilor terapeutice care sL KnlLture cauzele care se opun supravieNuirii. $ompetenNacorpului sanitar, pusL Kn valoare de o bunL organizare Mi dotare a asistenNei de urgenNL,impune, din partea medicilor Mi a cadrelor medicale, o continuL pregLtire Mi

perfecNionare

CONCLUIICONCLUII

2ezechilibrul care apare intre nevoile de sange o!igenat ale oraganelor,tesuturilor si capacitatea cordului de a-l furniza, precum si imposibilitatea cordului dea face fata hemodinamic volumului de sangevenos care se intoarce de la inima, poarta denumirea de insuficienta cardiaca.

nsuficienta cardiaca se manifesta clinic printr-un numar de semne sisimptome, datorate disfunctiei unor organe care sufera mai mult in urma tulburarilor

hemodinamice ce caracterizeaza insuficienta cardiaca ( plamani, rinichi, ficat si vase&,

:


52/54

si sunt de obicei usor evidentiate.;recventa insuficientei cardiace este in egala masura la ambele se!e, diferenta

fiind insa cea de varsta, este mai frecventa la varstnici decat la cei tineri$eea ce duce in primul rand la aparitia insuficientei cardiace este de fapt boala

cardiaca de baza.)entru ca nu este o boala contagioasa, sau mai bine-zis un sindrom

contagios/, rata sa de transmitere este egala cu zero.2atorita medicinei si descoperirii unor medicamente si solutii noi,se poate impiedica aparitia insuficientei cardiace, si daca aceasta a aparut a1uta lacompensarea ei.

2iagnosticul de insuficienta cardiaca rezulta de cele mai multe ori prininmanuncherea unor simptome si semne evidentiate cu usurinta clinica.

2iagnosticul pozitiv complet trebuie sa cuprinda – recunoasterea insuficientei cardica si a formei clinice a acesteia9 – aprecierea gravitatii si incadrarea functionala9 – diagnosticul bolii de baza9 – depistarea factorilor precipitanti ai insuficientei cardiace.0volutia si prognosticul depinde de forma clinica a insuficientei cardiace, de

natura si severitatea cardiopatiei de baza, de factorii etiopatogeni adecvati, de terapiaaplicata si de prezenta sau absenta complicatiilor.

;ormele acute pot duce la deces in cateva ore.n formele cronice, evolutia se poate e!tinde pe mai multi ani.

Detratarea insuficientei cardiace si negli1area tratamentului igieno-dietetic,duce la aparitia complicatiilor

– tromboze venoase ale membrelor inferioare9 – emboliii pulmonare9 – embolii arteriale9 – complicatii pulmonare9 – ciroza cardiaca9 – insuficienta renala9 – endocardita bacteriana subacuta9 – tulburari trofice cutanate9 – tulburari electrolitice.

2ecesul poate fi cauzat de tulburari de ritm, accidente trombolitice, insuficientacardiaca ireductibila.

ratamentul medicamentos al insuficientei cardiace este cel indicat in toatecazurile conform schemelor inisterului Sanatatii si care se administreaza sub strictasupraveghere, atat in spital cat si la dispensarul teritorial, sau la domiciliul

bolnavului.2in punct de vedere al procesului de nursing, a fost vorba de trei pacienti care

nu au respectat regimul igieno-dietetic si tratamentul medicamentosla care ingri1irilede nursing au necesitat satisfacerea urmatoarelor nevoi fundamentale

– nevoia de a respira si de a avea o circulatie adecvata9 – nevoia de a evita pericolele9 – nevoia de a-si mentine temperatura corpului la limitele normale9 – nevoia de a manca si de a bea9

:6


53/54

– nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate9 – nevoia de a se odihni9 – nevoia de a se deplasa si de a pastra o buna postura9 – nevoia de a invata despre boala sa.

Studierea acestor cazuri m-a a1utat la intocmirea unor planuri de ingri1ire in pregatirea mea profesionala, invatand sa ingri1esc bolnavii cu diagnosticul de

insuficienta cardiaca.

"I"LIO*A$IE"I"LIO*A$IE

-#-# MOES C#/T#I#"#vol I,II,e(itura me(icalaMOES C#/T#I#"#vol I,II,e(itura me(icala

8#8# "ALTA C#/Inri9iri me(icala si speciale ale &olnavului vol#I,II"ALTA C#/Inri9iri me(icala si speciale ale &olnavului vol#I,II

e(itura (i(actica si pe(aoica -:;-e(itura (i(actica si pe(aoica -:;-

, e(itura Viata

Me(icala omaneascaMe(icala omaneasca

>#># TITIICA L#/ E1plorari unctionale, e(itia -::># e(itura ViataTITIICA L#/ E1plorari unctionale, e(itia -::># e(itura Viata

:3


54/54

Me(icala omaneascaMe(icala omaneasca

?#?# $O!O O#/Me(icina interna$O!O O#/Me(icina interna

@#@# I$IN M#, NICULESCU *#/ Compen(iu (e anatomieI$IN M#, NICULESCU *#/ Compen(iu (e anatomie

;#;# AL"U M#/Anatomia si i0ioloia omului, e(itura Corint,-::@#AL"U M#/Anatomia si i0ioloia omului, e(itura Corint,-::@#

Documents

219131955 Insuficienta Cardiaca 2014