MONITORIZAREA ŞI DIAGNOZA

CALITĂŢII MEDIULUI

CUPRINS

I. SISTEME DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU

II. MONITORINGUL ECOLOGIC

III. MONITORIZAREA CALITĂŢII AERULUI

IV. MONITORIZAREA CALITAŢII APELOR

V. MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLULUI

VI. MONITORIZAREA REGIMULUI DEŞEURILOR

VII. MONITORIZAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN

ECOSISTEMELE ANTROPIZATE

METODA DE EVALUARE

EXAMEN

oral

80% NF

PARŢIAL

scris

10% NF

LABORATOR

lucrari practice

10% NF

Forma de evaluare

Procent din nota

finală

BIBLIOGRAFIE

1. Berca, M. - Strategii pentru protectia mediului si gestiunea resurselor, Ed. Grand, Bucuresti, 1998;

2. Botnariuc N. - Monitoringul ecologic, Rev. Ocrotirea Naturii şi a mediului înconjurător, nr. 2, Ed.

Academiei, R.S. R.;

3. Ciolpan O. – Monitoringul integrat al sistemelor ecologice, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 2005;

4. Dumitru, M., Dumitru E., Gament, E., Carstea S. – Monitoringul starii de calitate a solurilor din

Romania, Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie, Ed. G.N.P., Bucureşti, 2000;

5. Godeanu S. - Elemente de monitoring integrat / ecologic, Ed. Bucura - Mond, Constanţa, 1997;

6. Munteanu C. - Dumitraşcu Mioara, Alexandru I. – Ecologie şi protecţia calităţii mediului, Ed.

Balneară, Bucureşti, 2011;

7. Negulescu M. - Protecţia mediului înconjurător, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995;

8. Pricope F.- Monitoringul ecologic, , Universitatea „Vasile Alecsandri ” din Bacău, 2010;

9. Răuţă C. - - Sistemul de monitoring al calităţii solului, Rev. Ştiinţa solului nr. 2, Bucureşti,1987;

10. Rojanski C., Diaconu Gh. - Ingineria mediului, Litogr. curs, Bucureşti, 1996;

11. Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, Gh. - Protectia si ingineria mediului, Ed. Economica, Bucuresti,

1997;

12. Teodorescu I., Antoniu R., Varduca A., Popescu L., Crăciun M. -Optimizarea supravegherii

calităţii apelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984;

13. Tumanov S. - Calitatea aerului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989;p

14. Varduca A., - 1991 - Sistemul de monitoring integrat al mediului din România, Rev. Mediul

Înconjurător, vol. II, nr. 3-4, Bucureşti.

SISTEME DE

MONITORIZARE

A

FACTORILOR

DE MEDIU

Monitorizarea mediului este un sistem de supraveghere, prognoză,

avertizare şi intervenţie, care are în vedere evaluarea sistematică a dinamicii

caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de

calitate şi semnificaţiei ecologice a acestora, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale

schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun.

ETAPELE SISTEMULUI DE MONITORIZARE

1. SUPRAVEGHEREA

2. EVALUAREA STĂRII REALE

3. PRONOSTICUL

SUPRAVEGHERE

Evaluarea starii

reale

Pronosticul starii Evaluarea starii

pronosticate

REGLAREA

CALITATII

MEDIULUI

Sistem informativ

Gestiune

Fig.1. Schema bloc funcţionala a unui sistem de monitorizare

Monitoringul de

supraveghere 1 Monitoringul

operaţional 2 Monitoringul de

investigare 3

TIPURI DE MONITORIZĂRI

evaluează starea factorilor de

mediu, furnizând informaţii

pentru validarea procedurii de

evaluare a impactului,

proiectarea eficienţa a

programelor de monitoring,

evaluarea tendinţei de variaţie

pe termen lung a resurselor

naturale, inclusiv datorită

impactului activităţilor

antropice.

stabileşte starea ecosistemelor

ce prezintă riscul de a nu

îndeplini obiectivele de

calitate pentru mediu,

evaluează schimbările în

starea unor astfel de

ecosisteme, datorate variaţiei

factorilor preponderenţi de

mediu.

stabileşte cauzele depăşirilor

limitelor prevăzute în

standardele de calitate pentru

certificarea cauzelor pentru

care un factor de mediu nu

poate atinge obiectivele de

calitate, precum şi pentru

stabilirea impactului

poluărilor accidentale.

CONCEPTUL DE MONITORIZARE INTEGRATĂ

Conceptul de monitorizare integrată

reprezintă instrumentul de bază al sistemelor

suport decizional în domeniul mediului, necesar

atât pentru înregistrarea schimbărilor mediului

cât şi pentru înţelegerea şi definirea motivelor

acestor schimbări.

COMPONENTELE SISTEMULUI DE MONITORING INTEGRAT

Subsistemul

„Monitoring” Subsistemul

„Laborator”

Subsistemul „Management

informatic”

Subsistemului „Monitoring”

Reţeaua pentru supravegherea calităţii apelor

Reţeaua pentru supravegherea calităţii aerului

Reţeaua pentru supravegherea ploilor acide

Reţeaua pentru supravegherea radioactivităţii

Reţele de informaţii privind calitatea

solului, vegetaţiei, faunei, sănătăţii

umane

Reţea de supraveghere

SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII

MEDIULUI IN ROMANIA

SISTEMUL DE

MONITORING INTEGRAT

AL MEDIULUI IN

ROMANIA

(SMIR)

Reprezintă un sistem complex de achizitie a datelor privind calitatea

mediului, obtinut pe seama unor măsurători sistematice, de lungă durată, la un

ansamblu de parametri şi indicatori, cu acoperire spatială şi temporală, care să

asigure posibilitatea controlului poluării.

Controlul

influentelor

antropice

Redresarea

ecologica a

zonelor puternic

afectate de poluări

Dezvoltarea

sociala şi

economica

durabila în viitor

Fundamentarea

măsurilor de

inginerie a

mediului

ASIGURA:

1

2

3

4

SCOP

să centralizeze datele de monitorizare la nivel national corelate cu

cele provenind şi din zonele conexe protectiei mediului (ecologie,

pedologie, sănătate)

să creeze baze de date coerente şi complete

să evalueze datele şi sa le compare la nivel regional, continental sau

global (România participă activ la diferite programe internationale

pentru calitatea şi protectia mediului)

să elaborez proiecte şi programe pe termene medii şi lungi, de:

protectie, conservare, reconstructie

să răspundă întrebărilor legate de cunoaşterea evolutiei

componentelor de mediu. 5

Subsistemul 1 Subsistemul 2

ape de suprafaţă curgătoare

subsistemul privind starea sănătăţii

umane

lacuri

ape maritime

ape subterane

ape uzate

subsistemul – reţeaua de ploi acide

subsistemul – reţeaua de radioactivitate

subsistemul privind calitatea solului

subsistemul privind vegetaţia forestieră

Subsistemul 1– reţeaua de fond şi cea de

imersie pentru supravegherea

calităţii aerului

Subsistemul 2 - subsistemul naţional de

supraveghere a calităţii apelor

Seven

Sticky Note

Programul de monitoring al mediului la nivel global are 4 componente: 1. GEMS (Global Environmental Monitoring System) - Sistemul Global de Monitoring al Mediului; 2. IGBM (Integrated Global Background Monitoring) - Monitoringul de fond, global, integrat; 3. IRPTC (International Register of Potential Toxic Chemicals) - Registrul International privind substantele chimice potential toxice; 4. INFOTERRA - Sistemul de informatii privitoare la mediu. GEMS s-a constituit in 1972 si cuprinde 25 de retele majore de monitoring global. La nivelul fiecarei tari se organizeaza o retea de institutii si sisteme de supraveghere cuplate la GEMS. Acesta ia in calcul trei factori de mediu: apa, aer, sol. IGBM s-a organizat in paralel cu GEMS, iar obiectul de activitate este deseori acelasi. Sistemul IGBM evidentiaza atat poluarea transfrontaliera, cat si efectele poluarii la nivel local si regional.

SUBSISTEMUL NAŢIONAL GEMS – RO ŞI IGBM PENTRU AER

Sunt analizate concentraţiile de CO2,

NO2, NH4, H2S, pulberile

sedimentabile, radionuclizii. Se

determină calitatea precipitaţiilor

prin măsurarea conductivităţii, pH-

ului, alcalinităţii şi acidităţii.

Sistemul vizează evidenţierea

poluării transfrontaliere prin ploi

acide.

SUBSISTEMUL NAŢIONAL

GEMS- RO ŞI IGBM PENTRU APĂ

De activitatea acestui subsistem

răspunde Ministerul Mediului prin

Institutul de Cercetări pentru Ingineria

Mediului şi Direcţiile de ape teritoriale.

Activitatea este organizată pe bazine

hidrografice, fiecare fiind controlat de o

Direcţie a apelor.

Se efectuează analize fizice, chimice

şi de radioactivitate pe probe de apă şi

sediment prin metode de teren şi de

laborator standardizate.

SUBSISTEMUL NAŢIONAL

GEMS – RO ŞI IGBM

PENTRU SOL

Activitatea acestui subsistem este

coordonată de Ministerul Agriculturii

prin Institutul Naţional de Cercetări

pentru Pedologie şi Agrochimie.

Analizele utilizate in monitoringul

ecologic al solului sunt: pH-ul,

nutrienţi, săruri solubile, sodiul,

eroziunea, compoziţia scurgerilor de

suprafaţă, excesul de umiditate,

conţinutul de nitriţi, metalele grele

(Pb, Cu, Cd şi Zn), fluorul, agenţii

patogeni, gradul de acoperire cu rezidii

solide, măsurători de radioactivitate.

SUBSISTEMUL NAŢIONAL GEMS – RO ŞI IGBM PENTRU

PENTRU VEGETAŢIA FORESTIERĂ

Subsistemul este coordonat de Ministerul

Mediului prin Institutul de Cercetări si

Amenajări Silvice (ICAS).

In cele peste 2000 de staţii amplasate in

principalele ocoale silvice se fac

măsurători dendrologice, de productivitate

primară şi de radioactivitate asupra

vegetaţiei.

DO

ME

NII

LE

DE

MO

NIT

OR

IZA

RE

A M

ED

IUL

UI Reţeaua de monitoring integrat al mediului din Romania

abordează 10 domenii generale de monitorizare.

Nr.

crt.

Domenii generale

de monitorizare

Staţii de monitorizare

(număr total pe

domenii)

Domenii specifice de

monitorizare

1 Climă - Meteorologie 120 -

2 Aer 153

3 Ape 1415 Rauri – 320 staţii; Lacuri – 117 staţii;

Litoralul M. Negre – 14 staţii; Ape

subterane – 1000 staţii

4 Sol agricol 670 -

5 Deşeuri 1976 Depozite

6 Păduri 270 -

7 Biodiversitate 534 -

8 Radioactivitate 46 -

9 Activitate antropică 1850 Ape uzate – 1100 de staţii; Emisii

punctiforme in atmosferă – 750 de staţii

10 Sănătate publică 41 Unităţi judeţene cu reţea de laboratoare