TEHNOLOGIA PROTEZELOR

DENTARE

Tehnologia protezelor dentare

• Activitate didactica / sapt: – 2 h curs = OBLIGATORII! – 5 h seminar + lucrari practice

• Curs – amfiteatrul Babes – Marti 2 h • Seminarii si LP – sediul Catedrei

Tehnologia protezelor dentare

• Tematica: – 14 Cursuri (sem 2):

• proteza totala • proteza partiala !

!– 14 seminarii + LP:

• intrebari / teste/ discutii pe temele de la curs + L.P • Realizarea practica de catre studenti a unora dintre fazele

tehnice parcurse in realizarea protezelor.

Bibliografie:

1.BRATU D. si col – Bazele clinico-tehnice ale protezarii mobilizabile. Ed. Helicon, Timişoara, 2004.

2.DONCIU V., DAVID D., PATRASCU I. - Tehnologia protezei partiale mobilizabile. Ed. Didactica si Pedagogica. Bucuresti, 1995.

3.IONESCU A. - Clinica si tehnica de laborator a protezei scheletate. Ed. Cerma, 1994.

4.DONCIU V., DAVID D., SERB H. - Proteza totala. Ed. Didactica si Pedagogica, 1994.

Bibliografie:• www.amazon.com/

– Books – science – medicine – dentistry: 6882 / Prosthodontics: 107 !7. ZARB G. et all - Prosthodontic Treatment for Edentulous Patients: Complete

Dentures and Implant-Supported Prostheses. Mosby, 12 Ed., 2003. ■ HAMID SHAFIE – Clinical and laboratory manual of implant overdentures.

Blackwell Publishing , 2007. ■ DEVLIN H. - Complete Dentures: A Clinical Manual for the General Dental

Practitioner. Springer 2001. ■ HIROSHI MURAOKA - Colour Atlas of Complete Dental Fabrication,

Quintessence Publishing Co, 1989. ■ CARR A., McGIVNEY G. - McCracken’s Partial Removable Prosthodontics. 11th

Edition, Mosby, 2004. ■ PHOENIX R.D., CAGNA D.R., DEFREEST C.F., STEWART K.L. - Stewart's

Clinical Removable Partial Prosthodontics. Quintessence Publishing, Illinois, 2003.

■ SOWTER J., BARTON R. - Removable Prosthodontic Techniques (Dental Laboratory Technology Manuals), Univ. North Carolina Press, 1987.

Tehnologia protezelor dentare

• Cerinte: –Prezenta la curs, lucrari practice –Caiet de L.P. !

• Absente ! –Maximum 3 absente MOTIVATE SI

RECUPERATE –Peste 3 absente sau 1,2,3 absente nemotivate,

nerecuperate – neprimirea la examenul final!

Tehnologia protezelor dentare

• Nota pe semestru: • Nota teorie verificata la seminar (T) • Nota activitatea practica la L.P. (P) • 2 teste mari: T1 et T2

NOTA FINALA = 25% = Nota pe semestru (nota T + P + T1 + T2)

–25% = Nota la examen practic –50% = Nota examen scris

• PROTEZELE (in medicina): = dispozitive mecanice artificiale care inlocuiesc o parte

sau chiar un organ in totalitate din corpul uman, incercand sa refaca morfologia si functiile pierdute.

!• PROTEZELE DENTARE:

= dispozitive artificiale fabricate in laboratorul de tehnica dentara care inlocuiesc o parte lipsa din unitatea dentara sau din arcadele dentare sau din structurile ADM.

Clasificari• functie de modul de agregare la dintii

restanti: 1. Fixe 2. Mobilizabile 3. Mobile

• functie de material, tehnologia de realizare, criteriul fizionomic…

PROTEZA TOTALA

Istoric

• Antichitate 700 i.C. • Europa: primele PT care s-au pastrat = din secol XV:

sculptate din lemn, fildes sau dinti animale sau umani, fixati intr-o rama metalica;

• 1770: prima PT cu dinti ceramici (Du Château) • 1791: primul patent pentru o rasina acrilica pt

fabricarea dintilor artificiali pentru PT (Nicholas Du Chemant, Anglia)

• Sec XVIII: Protezele totale ale lui George Washington.

Edentatia totala:• Defintitie:

– o stare patologică caracterizata prin absenţa tuturor unităţilor dento-parodontale (de pe un maxilar sau ambele maxilare) in perioada posteruptivă a dinţilor.

Cauzele edentatiei totale (etiologia)

1. Cauze congenitale (factori genetici) – f rare: anodontia totala 2. Cauze dobandite: apare pe parcursul

vietii.

Pierderea dintilor este legata de factori:

1. Intrinseci: vârstă, teren, cauze fiziopatologice, sex;

2. Extrinseci: condiţii de viaţă, mediu social, profesie.

Pierderea dinţilor este legată de:

!-traumatisme -procese tumorale -procese inflamatorii extinse -parodontopatii marginale -iatrogenii -caria şi complicaţii -afecţiuni generale

Obiectivele tratamentului edentatul total

• refacerea arcadelor dentare • Refacerea functiilor ADM prin reechilibrare

ocluzală; • evitarea lezării elementelor componente ale

câmpului protetic.

Succesul în terapia edentatului total depinde de:

1. Relaţia armonioasă pacient-medic; 2. Aprecierea exactă a imaginii pe care o

are pacientul despre sine; 3. Executia clinico-tehnică ireprosabila a

protezei totale.

Simptomatologia si semne obiective edentaţiei totale:

• Este foarte vizibilă!! • Exooral:

– progenia patognomonica a edentatului total – micsorarea etajului inferior al feţei.

• A.D.M. perturbarea functiilor: – perturbarea ciclului masticator – tulburari ale fonatiei: in pronuntarea dentalelor şi

siflantelor • Endooral:

– absenţa unităţilor dento-parodontale – modificări endoorale: forma crestelor alveolare, uneori

limba marita de volum

Modificări morfologice şi funcţionale în edentaţia totală:

-osoase -ale fibromucoasei

• pierderea dinţilor – determina procese de atrofie şi resorbţie osoasă a oaselor maxilar si mandibular.

!• sunt mai marcante la mandibulă >> maxilar

~ datorită structurii proprii şi vascularizaţiei diferite.

Atrofia osoasă = ▪diminuarea ţesutului osos normal ca aspect, datorita

încetarii funcţiilor A.D.M. şi deficienţelor nutritive ale osului. ▪ ! Prin stimulare funcţională osul este capabil de

remodelare – este reversibila!! !

Rezorbţia osoasă = –este tot o reducere a ţesutului osos, determinată de

involuţia mineralizării şi activarea activităţii osteoclastelor. –Rezorbţia merge progresiv până la dispariţia crestelor

alveolare – e ireversibila!!

Atrofia si rezorbtia:

• Pot avea: – caracter regulat - o vindecare osoasa buna sau – caracter neregulat = defavorabile pt protezare

• Sunt diferite la cele 2 maxilare: –Maxilarul super: se atrofiaza mai lent, concentric =

atrofia centripeta –Mandibula: se atrofiaza mai rapid, excentric –

avem o atrofie centrifuga.

Forma crestelor alveolare:

• La maxilar: din elipsă devine pentagon + se micşorează = atrofia centripeta;

• La mandibulă: din parabolă devine trapeziodală + se mareste = atrofia centrifuga.

• !! Prin atrofia şi resorbtia centrifuga a mandibulei apare deschiderea unghiului goniac;= deci apar diferente in forma mandibulei intre: dentat (tineri) si edentatul total (varstnici).

Modificari ale fibromucoasei:

• vestibulul bucal se micşorează • fundurile de sac orale diminuă în adâncime.

Modificarile ale Relaţiile intermaxilare

• apropierea mandibulei de maxilar • mandibula circumscrie maxilarul • apar subluxaţii ale ATM.

Complicaţiile edentaţiei totale

a) Locale b) Loco-regionale c) generale

a) Complicaţiile locale

- ragade comisurale - cheratinizarea mucoasei crestelor.

b) Complicatiile loco-regionale

• ATM: • laxitate ligamentara • rezorbţia meniscului (mai accentuata in partea anterioară) • aplatizarea condilului articular + modificări adaptative ale cavităţii

glenoide • Tonusul muscular:

• cresterea tonusului muscular pentru muschii ridicatori ai mandibulei

• Scaderea tonusului pentru muschii coboratori ai mandibulei • Contractii asimetrice ale muschilor date de parafuncţiile din faza

de dentat a pacientului • hipermobilitatea limbii.

c) Complicaţii la distanţă

• tulburări digestive - cauzate de masticaţie insuficientă, lipsa parţială a digestiei orale;

!

• tulburări psihice - izolare socială, labilitate comportamentală, depresie .

CÂMPUL PROTETIC EDENTAT TOTAL

CÂMPUL PROTETIC EDENTAT TOTAL

• = totalitatea formatiunilor anatomice, care vin în contact direct sau indirect cu piesa protetica si care asigura o buna mentinere, sprijin si stabilizare (M,S,S) protezei totale (P.T.).

Componentele câmpului protetic

• Didactic: 1. Substratul dur sau osteoperiostal; 2. Substratul moale - fibromucoasa. • Funcţional:

1. zona de sprijin 2. zona de stabilizare

CÂMPUL PROTETIC MAXILAR

▪ crestele alveolare ▪ cu tuberozităţile maxilare ▪ bolta palatină ▪ fibromucoasa şi mucoasa neutră ▪ mucoasa mobilă Suprafaţa de sprijin medie maxilar = 25 cm2.

=mucoasa fixa

A. Componenta dură osteo-periostală la maxilar

▪ creste alveolare ▪ tuberozitati ▪ bolta palatina

1. Crestele alveolare

• Apar după pierderea dinţilor prin rezorbţia proceselor alveolare; • formate din:

• o zonă proeminentă = muchia crestei = zona de sarcina primara; • 2 versante: unul vestibular şi unul oral = zone de sarcina secundara.

La creasta alveolara descriem:

1. Forma – in general semieliptica – poate prezenta forme de litere U,M,V,

pentagon. 2. Înălţimea

– Creste inalte !– medii !– reduse.

3. Lăţimea • Late !

• Medii !

• înguste. !

• Aceste forme dau retentivitatea câmpului protetic: – campuri retentive – campuri neutre – campuri complet neretentive, defavorabile.

4. Directia / aspectul crestelor edentate

2. Tuberozitaţile maxilare• = ingrosari osoase dispuse in prelungirea

crestelor alveolare la extremitatea distala; • pot fi:

– retentive – medii – Neretentive

• Rol = mentinerea orizontala si stabilitatea verticala a PT

3. Bolta palatină

• formată din: – apofizele palatine ale oaselor

maxilare – lamele orizontale ale oaselor

palatine – pe linia mediană = sutura

medio-sagitală. !

• Adâncimea medie =15-17 mm.

A) Formele boltii palatine

▪ Adanca (ogivala) !!

▪ Medie !!

▪ Plata.

B) TORUSUL PALATIN= formatiune osoasa, de obicei ovalară, situata pe

linia mediana a boltii palatine; = o formatiune inconstanta = poate avea forme, mărimi şi poziţii diferite.

Structura funcţională de rezistenţă a maxilarului

➩ Cuprinde o condensare la nivelul zonei radiculare de implantare a dinţilor. • Stâlpul sau pilierul fronto-nazal anterior; • Stâlpul sau pilierul zigomatic, mijlociu; • Stâlpul sau pilierul pterigopalatin posterior.

➣

B.Componenta moale fibromucoasă 1. Mucoasa fixa

• tapeteaza crestele alveolare, bolta palatina, tuberozitatile

• este aderenta de periost • grosime şi aderenta variabila pe suprafata

dura • grad variabil de elasticitate si infundare =

rezilienta

La nivelul boltii palatine exista formatiuni anatomice importante:

papila incisiva rafeul mediosagital (rezilienta = 0,1-0,2 mm) foveele palatine

2. Paramedian:

Anterior: rugile palatine (rezilienta = 0,1-0,2 mm) 1/3 distala: zona glandulara Schroder (rezilienta max = 0,4-0,6 mm)

2. Mucoasa pasiv-mobila / neutra

• situata la periferia campului protetic • Importanta pentru zona de succiune a PT • culoare mai palida < fibromucoasa aderenta si

mobila • se mobilizeaza doar la miscari exagerate

(tuse,strănut)

• Localizare: – in santul vestibular la maxilarul superior si – distal, face trecerea intre fibromucoasa palatului dur şi

mucoasa mobila a valului palatin = reprezentata de o banda ~ 3-4 mm = linia ”Ah”

• cu importanţă deosebită în menţinere şi stabilizare • zona Ah diverse forme:

!!!!!!!

HP SP

3. Mucoasa mobilă

• situata la periferia campului protetic, este constituita din mucoasa orala care vine in contact cu suprafeţele externe ale PT;

• are o serie de reflexii la nivelul mucoasei aderente sub forma de frenuri si bride = formatiuni mobile care sunt factori de instabilitate a PT.

✒ adâncimea fundurilor de sac; ✒ utilizarea tuberozităţilor maxilare prin

cuprinderea lor; ✒ delimitarea perfectă a zonei distale de

închidere marginală.

Posibilităţi de extindere ale PT:

Zone unde se impune reducerea protezei totale

✒ Frenul buzei superioare; ✒ Bridele; ✒ Zona distală să nu depăşească linia

“Ah”

Distanţarea protezei de câmpul protetic este necesară:

✒ la nivelul liniei mediane; ✒ papila incisivă; ✒ torusul maxilar.

CÂMPUL PROTETIC MANDIBULAR

Câmpul protetic mandibular

✒ Oferă o suprafaţă de sprijin mai redusă << maxilar, aprox 15 cm2;

✒ Similar maxilar super e formata din: !

1. Componenta dura (osteo-periostala) 2. Componenta moale (mucoasa)

Componenta dura (osteo-periostala)

✒ Suprafata mult diminuata ✒ reprezentata doar de crestele alveolare şi tuberculul piriform

✒ FORMA: crestelor poate fi: ✒ Parabolă ✒ poate avea şi forme de U,M,V;

✒ Înalţimea crestei poate fi:

☛ creastă înaltă !

!

☛ creastă medie !

!

☛ creastă lamelară !

☛ creastă atrofiată

Elemente anatomice importante la mandibulă

➢MEDIAN: ➢pe fata externa = simfiza mentoniera ➢pe fata interna = apofizele genii

➢LATERAL: ➢pe faţa externă : - în dreptul premolarilor = orificiul mentonier - în zona molară = linia oblică externă ➢pe faţa internă - linia oblică internă sau milohidiană - în dreptul premolarilor = torusul mandibular

TUBERCULUL PIRIFORM !

▪ formaţiune asemănătoare cu tuberozităţile maxilare

▪ Apare după extracţia ultimului molar.

2. Componenta moale a câmpului protetic mandibular

▪ Structuri similare celor descrise la maxilar ▪ Fibromucoasa cu rezilientă specifică ▪ Tuberculul piriform acoperit cu

fibromucoasă fixă doar în 1-3 anterioară.

Mucoasa pasiv-mobila / neutra

▪ Reprezentata de o bandă de 1-3 mm lăţime în fundul de sac vestibular şi paralingual. (vezi anul I Morfologia dintilor)

Mucoasa mobila

= cuprinde: bridele, frenurile. - Distal apare o lărgire a vestibulului = punga

buccinatoare sau punga Fish. - Mucoasa mobilă = poate fi mobilizată în toate

sensurile. - Formata din: mucoasa jugală, mucoasa

labială, mucoasa planşeului bucal şi a limbii.

LA MANDIBULA:➢ Zonele care necesită reducerea protezei: ➢ frenurile buzei, limbii ➢ cele 2/3 ale tuberculului piriform ➢ nu se depăşesc liniile oblice externe şi interne.

➢Zone de extindere : ➢ zona sublinguala ➢ zona paralinguală ➢ punga Fish

➢ Zone care necesită foliere ➢ torusul mandibular ➢ foramenul mentonier ajuns aproape de creastă.

STUDIU INDIVIDUAL !!

• CURSUL ANUL I Morfologia dintilor: – Cavitate orala – Mucoasa – Pozitiile de referinta ale mandibulei – Miscarile mandibulei – Ocluzie

• CURSUL ANATOMIE: – Muschii oro-faciali – Muschii mobilizatori ai mandibulei – Oasele maxilare

Bibliografie:15. SHILLINGBURG H.T.& all – Fundamentals of Fixed Prosthodontics. 3rd

Edition, Quintessence Publishing, Illinois, 1997. 16. ROSENSTIEL S.F., LAND M., FUJIMOTO J.– Contemporary Fixed

Prosthodontics. 3rd Edition, Mosby Inc., St. Louis, 2001. 17. CHICHE G., PINAULT A. – Esthetics of Anterior Fixed Prosthodontics.

Quintessence Publishing, Illinois, 1994. 18. ASCHEIM K.W., DALE B.G. – Esthetic Dentistry: A Clinical Approach to

Techniques and Materials. 2nd Edition, Mosby, 2001. 19. TOUATI B., MIARA P., NATHANSON D. – Esthetic Dentistry and Ceramic

Restorations. Taylor&Francisc, 1st Ed, 1998. 20. GOLDSTEIN R.E. – Esthetics in Dentistry, Vol. 1, 2, 3, BC Decker 1989,

2001, 2007. 21. UBASSY G. – Shape and Color: the key to successful ceramic restorations.

Quintessence Publishing, Illionois, 1993. 22. IRFAM AHMAD – Protocols for Predictable Aesthetic Dental Restorations.

Blackwell Publishing, 1 edition, 2006.