Upload
lildarkman58
View
91
Download
4
Embed Size (px)
DESCRIPTION
curs proteze 2 ..
Citation preview
1
PROTEZA TOTALA
2
VARIANTE DE PROTEZE TOTALE
1. P.T. clasica
3
2. Supraproteze (overdenture)
4
3. Proteza totala pe implante
5
CLASIFICAREA ATROFIILOR CRESTELOR ALVEOLARE
6
1. Clasificarea Schroder, Russov si Koller
• La maxilar– clasa I = creste edentate bine dezvoltate;
tuberozităţi bine exprimate pozitive; bolta palatină adâncă.
– clasa II = creasta alveolară medie; tuberozităţi mai putin dezvoltate; bolta palatina medie.
– clasa III = creste edentate atrofiate, şterse; tuberozitati inexistente;bolta palatina plata.
7
1. Clasificarea Schroder, Russov si Koller
• La mandibulă– clasa I = creste cu atrofie uniformă, înalte,
tuberculi piriformi bine dezvoltaţi.
– clasa II = atrofie marcată a crestelor alveolare, tuberculi piriformi inexistenţi.
– clasa III = atrofia este neuniforma, mai marcata in zona laterala si zona frontala este pastrata
– Clasa IV = se pastreaza crestele in zona laterala si zona frontala este atrofiata.
8
După Lejoyeux
La maxilar:– Clasa I : creste înalte, retentive; tuberozităţile retentive,
favorabile; bolta palatină extinsă fără torus;– Clasa II : creste edentate medii; tuberozităţi de valoare
medie; bolta palatină medie;– Clasa III : creste cu rezorbţie marcată, cu valoare
protetică mică; tuberozităţi cu valoare negativă;– Clasa IV : creste cu valoare negativă, practic dispărute
fie parţial, fie total; tuberozităţi inexistente.
9
• La mandibulă – Clasa I : creste alveolare cu valoare protetică optimă; fără
torus sau exostoze.– Clasa II : Creste cu valoare protetică medie, care
corespund însă bine utilizării lor la protezare.– Clasa III : creste cu rezorbţie accentuată; este tipică
vechilor purtători de proteze sau edentaţii vechi neprotezate.
– Clasa IV : creste alveolare negative, reprezentate prin şanţuri, sub nivelul planşeului bucal; liniile oblice interne şi externe aproape pe mijlocul crestei, la fel şi gaura mentonieră sau apofizele genii.
10
Musculatura periprotetică
= importantă în mentinerea si stabilizarea P.T.
~ funcţie de raportul functional cu PT in:1. Musculatura cu acţiune de dislocare a protezelor
de pe câmp. (-) = muschii cu insertie perpendiculara pe periferia campului protetic
2. Musculatura cu acţiune stabilizatoare. (+) = muschii cu fibre dispuse paralel cu câmpul protetic, contribuie la stabilizare.
11
Ridicatorul buzei superioare si a aripii nasului
12
M canin- ridicatorul buzei superioare
13
M zigomatic mic
14
M zigomatic mare
15
Rizorius
16
M mentonier
17
M patrat al buzei inferioare
18
M triunghiular al buzei inferioare
19
M orbicular
20
(-) Muschi cu actiune de dislocare:
• Maxilar:– Muşchiul ridicător al buzei superioare şi aripii
nasului;
– Muşchiul canin;
– Zigomaticul mare şi mic;
– Rizorius.
21
(-) Muschi cu actiune de dislocare:La mandibulă
1) Vestibular – muşchiul mentonului sau al bărbiei;– muşchiul pătrat al buzei inferioare;– muşchiul triunghiular al buzei inferioare;– uneori pielosul.
1) Oral– muşchiul milohioidian;– muşchiul genioglos;– muşchiul palatoglos;– muşchiul constrictor superior al faringelui.
22
(+) Acţiune stabilizatoare au muschii:
• Orbicularul buzelor• Fibrele orizontale ale
buccinatorului• uneori maseterul.
23
Muschii limbii
• (longitudinali, verticali şi transversali) • au acţiune destabilizatoare asupra
protezelor.• Importanta pentru stabilitatea protezei este
şi poziţia limbii care poate fi: anterioară posterioară. !!! În protezare trebuie urmărit crearea spaţiului
vital acestui organ mobil.
24
Muschii valului palatin
• rol important în:– deglutitie, fonatie, în unele acte reflexe
(voma)
– în delimitarea distala a câmpului protetic maxilar.
• Muşchii faringelui interferează si ei cu periferia câmpului protetic.
25
STUDIU INDIVIDUAL !!
• Campul protetic edentat total:• CURSUL ANUL I Morfologia dintilor:
– Cavitate orala– Mucoasa– Pozitiile de referinta ale mandibulei– Miscarile mandibulei– Ocluzie
• CURSUL ANATOMIE:– Muschii oro-faciali– Muschii mobilizatori ai mandibulei– Oasele maxilare
26
Parti componente ale PT
• Arcadele artificiale (dintii artificiali)• Baza protezei:
– Placa palatinala
– seile
27
I. BAZA1. Placa palatinală • confectionata din rasina acrilica (cu o grosime de 2
mm) sau • Din diferite aliaje (mai subtire)
2. Saua protezei• acoperă crestele alveolare, tuberozităţile sau
tuberculul piriform• are două feţe : - una mucozală
- una externă;• prezintă doi versanti: - unul vestibular
- unul oral.
28
II. Dintii artificiali
• Imita aspectul dintilor naturali• se folosesc dinti anatoformi• după materialul ~ pot fi:
– dinti artificiali din polimeri (răşini acrilice, diacrilice, materiale compozite)
– Prefabricati
– Confectionati in laboratorul de tehnica
– dinti artificiali din ceramică.
29
Avantajele dintilor din acrilat:
• Usor de prelucrat si individualizat• se leaga chimic de baza protezei• au pret de cost redus• au greutate redusa• nu necesita aparatura deosebita pentru
montare.
30
Dezavantaje dintilor din acrilat
• Instabilitate cromatica• fenomenul de imbatranire al acrilatului• porozitate structurala• rezistenta mecanica la abrazie scazuta• nu pastrează D.V.O. în timp.
31
Dinţii artificiali din ceramicăAVANTAJE
• Aspect estetic mai apropiat de dintii naturali• Culoarea stabila in timp• biocompatibilitate• Duritate mare, rezistenţă crescută• Pastreaza D.V.O.
32
Dinţii artificiali din ceramicăDEZAVANTAJE
• Abrazeaza antagonistii• Sunt casanti• Nu permit ajustari de forma, volum sau
ocluzie• Se leaga mecanic de baza protezei• Au pret de cost mai ridicat.
33
34
FACTORII CARE CONTRIBUI LA MENTINEREA SISTABILIZAREA PROTEZELOR TOTALE
I. FACTORI FIZICI · adeziunea· presiunea atmosferica + valori negative fata de presiunea atmosferica
II. FACTORI BIOLOGICI · retentivitatea anatomica · tonicitatea musculara
· deglutitia
35
III. FACTORI PROTETICI
· extinderea bazei protezei
· congruenta perfecta dintre baza si camp
· succiunea totala
· contactele dento-dentare corecte
· transmiterea echilibrata a presiunilor ocluzale
36
SUCCIUNEA TOTALA depinde de :
egalitatea intre lungimea versantului vestibular sau
oral al seii protezei si adancimea fundului de sac
rezilienta mucoasei din zona Ah
grosimea marginilor protezei in corelare cu grosimea
in sens vestibulo-oral al fundului de sac
aspectul semicircular si lustruirea perfecta a
marginilor protezei
prezenta unei pelicule de saliva
modelarea versantului Vestibular al seii la maxilar si
a versantilor Vestibular si Oral la mandibula
37
ADEZIUNEA depinde de :
marimea suprafetelor de contact
paralelismul suprafetelor de contact
existenta unei pelicule de lichid interpusa
intre cele doua suprafete
gradul de vascozitate a lichidului interpus
38
Retentivitatile anatomice ale campului protetic sunt :
creste edentate bine reprezentate ca inaltime si latime
bolta palatina medie sau adanca
tuberozitati maxilare bine exprimate
tuberculi piriformi bine reprezentati
39
MIJLOACE EXCEPTIONALE DE MENTINEREMIJLOACE EXCEPTIONALE DE MENTINERE SI STABILIZARE A PROTEZEI TOTALESI STABILIZARE A PROTEZEI TOTALE
40
1. CAMERELE CU VID
41
2. VENTUZELE
42
3. ARCURI INTERMAXILARE
43
4. MAGNETII
44
5. BARELE DE PLUMB
8. IMPLANTE ALOPLASTICE
7. PRAFURI SI PASTE ADEZIVE
6. CAPSELE INTRAMUCOASE
45
IMPLANTE ALOPLASTICE
46
ETAPE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A PROTEZEI TOTALE
1. Examinarea campului protetic I. diagnostic
II. planul de tratament
2. Amprentarea preliminara
3. Confectionarea modelului preliminar
47
4. Confectionarea portamprentei ( lingurii ) individuale
48
49
5. Amprenta functionalaI. Adaptarea portamprentei individuale pe campul proteticII. Realizarea inchiderii marginaleIII. Amprentarea functionala – material / tehnica.
6. Confectionarea modelului functionalI. Pregatirea amprentei functionale: prin indiguire si cofrare;II. Confectionarea modelului propriu-zis: ghips extradur.
50
51
7. Confectionarea sabloanelor de ocluzie
8. Determinarea relatiei intermaxilare (RIM)I. Relatia centricaII. Dimensiunea verticala a etajului inferiorIII. Directia si nivelul planului de orientare proteticaIV. Curbura vestibulara a bordurii superioareV. repere pentru alegerea si montarea dintilor (linia
mediana, linia caninilor, linia surasului).
52
53
9. Transferul in laborator a RIM = prin montarea in ocluzor sau articulator
10. Confectionarea machetei protezei totale I. Macheta bazei II. Macheta arcadei dentare artificiale
54
11. Proba machetei in cavitatea bucala
55
12. Modelarea definitiva a machetei (in scop fizionomic, igienic, fonetic, rezistenta mecanica, stabilitate).
56
13. Pregatirea modelului functional pentru ambalare
foliere, gravare, deretentivizare, elemente suplimentare de stabilitate si mentinere ale PT
57
58
14. Confectionarea tiparului – ambalarea
15. Prepararea / polimerizarea acrilatului
59
16. Dezambalarea protezei
60
17. Prelucrarea protezei
61
18. Aplicarea protezei in cavitatea orala– “adaptarea cu proteza”
19. Integrarea biologica a protezei
retusurile bazei protezei
individualizari ale reliefului ocluzal.
62
63
1. Examinarea
Se apreciaza:forma si volumul crestelor alveolare;raportul dintre ele;bolta palatina cu torusul palatin;tuberozitatea maxilara;tuberculul piriform;torusul mandibular; linia oblica interna;apofizele genii;
• Crestele alveolare bine reprezentate ofera conditii mai bune de stabilitate decat crestele resorbite sau cele de forma lamelara; tuberozitatile mai mari ca ca volum decat cele reduse;
64
65
1. Examinarea• Anamneza
• Chestionar medical
• Radiografii
• Fotografii ale cazului
• Amprente / modele de studiu = diagnostice– Se stabileste: un diagnostic:
• edentatie totala maxilara si/ sau mandibulara• neprotezata sau protezata corecte sau incorect
– Se alege planul de tratament:• Cateva optiuni de tratament prezentate de medic pacientului• Discutia pentru alegerea / intelegerea variantelor• Alegerea unei singure solutii de tratament
– ACORDUL SCRIS al pacientului!!
66
Raportul mandibulo-maxilar
67
Raportul mandibulo-maxilar
• prin linia interalveloarălinia interalveloară = linia ce uneşte mijlocul crestelor alveolare la nivelul molarului de 12 ani.
• La edentaţii vechi apare direcţie oblică a acestei linii atât în zona frontală cât şi lateral.
68
2. Amprenta preliminara
1. Alegerea portamprentei standard
2. Alegerea materialului de amprenta
3. Amprenta propriu-zisa
69
Amprenta preliminara
Materiale necesare: Material de amprenta (alginat) Port-amprenta (lingura de amprenta) standard
(universala) Bol de cauciuc + spatula de amestec apa
70
Port-amprentele standard (universale)
• Def– Reprezinta un suport rigid pentru materialul de
amprenta, de forme, marimi diferite;
• CONDITII:– Rigida, nedeformabila– de marimea si aspectul maxilarului de amprentat– sa cuprinda intreg campul protetic pana la nivelul
mucoasei pasiv-mobile
• Clasificate dupa:
71
• Dupa material: – Metal
– mase plastice
• Pentru maxilar / pentru mandibula!!
72
• Marimi diferite: – 0 la 4 sau altele…– Pentru adulti sau pt copii
• Retentii:– unele au retentii sub forma de perforatii, nervuri– altele nu au retentii, sunt netede = deci necesita
aplicarea unui adeziv
73
• Dupa Forma:– Pentru dentat
– Pentru edentat
– Pentru edentatul partial
74
A. Alegerea port-amprentei
• In functie de marimea maxilarului:– Apreciem vizual marimea
– Cu instrument special ~ compas: se masoara distanta dintre tuberculii piriformi (mandibula)
75
• Verificam: – cuprinde in totalitate campul protetic– asigura suficient spatiu pt materialul de amprenta,
grosime ~ 2-3 mm– la maxilar: marginea posterioara sa depasească linia Ah
cu 1-2 mm– sa nu impiedice miscarile formatiunilor mobile– la mandibula: marginea portamprentei sa fie deasupra
liniei oblice interne cu 1-2 mm.• Prea scurta: prelungim
76
B. Alegerea materialului de amprenta
~ In functie de gradul de rezilienta al fibromucoasei• Dupa calitatea fibromucoasei avem:
– campuri dure = cu firomucoasa subtire -materiale cu vascozitate crescuta
– campuri intermediare - materiale cu vascozitate medie
– campuri moi - rezilienta crescuta - vom utiliza materiale fluide.
• Cele mai folosite:– Alginatele (hidrocoloizi ireversibili)– Materialele termoplastice ()
77
C. Amprentarea preliminara propriu-zisa
• Cuprinde toate manoperele necesare unei copii negative a campului protetic;
• Este copia negativa a campului protetic ce reproduce cu exactitate zonele de sprijin: creasta, bolta, tuberozitate la maxilar, si creasta si tubercul piriform la mandibula; si cu aproximatie periferia campului protetic(fundurile de sac) care reprezinta zona de mentinere
78
C. Amprentarea preliminara propriu-zisa
• incarcarea portamprentei cu materialul de amprenta
• Introducerea in cavitatea orala• Centrarea pe camp• Aplicarea pe camp dinspre posterior spre
anterior• Mentinerea amprentei pe camp pana la priza
materialului • indepartarea amprentei.
79
Verificarea amprentei
• !! inainte de trimiterea la laborator• reda cu exactitate si complet zona de sprijin• Inregistreaza si zona de succiune (periferia
campului protetic): marginile amprentei sunt continue, usor modelate;
• Nu prezinta lipsuri, bule de aer• Materialul de amprenta adera la port-amprenta;
daca s-a desprins – se reface amprenta!• Sa fie centrata corect ~ manerul portamprentei si
frenurile buzelor.
80
Spalarea / dezinfectia amprentei din alginat
Amprenta preliminara cu material termoplastic
82
3. Realizarea modelului preliminar
=model de studiu sau model anatomic; Reprezinta copia pozitiva a campului protetic Reda cu exactitate zonele de sprijin si aprox.zona de mentinere (fundurile de sac) Realizat din ghips obisnuit turnat in amprenta
preliminara; Folosit pentru realizarea portamprentei individuale
Tehnica de realizarea modelului preliminar
83
Se spala amprenta preliminara sub jet de apa pentruindepartarea urmelor de saliva care, prin unire cu gipsuldau un strat superficial de rezistenta redusa;
Turnarea modelului
• Se pregateste gips de consistenta smantanoasa si se depune in amprenta, strat in strat, aplicat in aceeasi zona: bolta palatina la amprenta maxilara sau extremitatea distala a amprentei mandibulare(astfel nu intra aer)
• Manevra se completeaza prin vibrare manuala sau prin folosirea masutei vibratorii;
84
Demularea amprentei
• Dupa priza gipsului, la 45-60 de minute de la turnare, modelul se separa de amprenta. Separarea se executa in functie de tipul de amprenta;
• Amprentele din alginate se separa de model prin tractionare; ele se separa de indata ce modelul a facut priza, altfel alginatul absoarbe apa din gips, care pierde din rezistenta;
85
Fasonarea soclului
• Se face cu cutitul de gips sau cu soclatorul;• Se face in forma de pentagon pentru
modelul superior si de trapez pentru cel inferior;
86
Trasarea limitelor campului protetic
• Limitele trasate pe amprenta preliminara de catre medic se imprima pe model; desenul va fi trasat mai evident;
87
88
4. Realizarea port-amprentei individuale
Portamprenta sau lingura individuala este suportul rigid ce sustine materialul pt realizarea amprentei finale;
89
Portamprenta individuala:
• Se confecţionează pe modelul preliminar;• Trebuie să fie rigidă pentru a rezista la
amprentarea functionala• Nu va depăşi limitele funcţionale ale
câmpului protetic;• Sa nu impiedice mobilitatea partilor moi;• Marginile să fie rotunjite – sa nu lezeze
fibromucoasa.
90
Componentele portamprentei individuale:
• Baza= partea din portamprenta ce vine in contact cu suprafata de sprijin a campului protetic
• Accesorii:– Manerul
– Butoni de presiune
– Intarituri de sarma
– Borduri de ocluzie
91
Caracteristicile portamprentei individuale
• Este utilizata pentru un singur pacient;• Realizata de tehnician pe modelul preliminar;• Obtinuta din materiale rigide, nedeformabile in
momentul amprentarii;• Se adapteaza intim la zona de sprijin a campului
protetic;• Marginile lingurii se modeleaza rotunjit si se decupeaza
in dreptul frenurilor si bridelor;• Grosimea marginilor lingurii= latimea fundurile de sac
vestibulare si linguale;
92
Tipuri de portamprente individuale:
1. După raportul cu campul protetic:1. După raportul cu campul protetic:- cu contact total- cu distanţări pe anumite zone- distanţată în totalitate.
2. După material:2. După material:- din mase termoplastice (placă bază, stents)- răşini acrilice (autopolimerizabile)- rasini compozite (fotopolimerizabile)- metal.