Psihologia copilului si adolescentului

Alain Stroufe defineste notiunea de dezvoltare umana ca fiind o crestere a complexitatii organizarii ce nu se realizeaza printr-o simpla insemnare cantitativa ci presupune o coerenta prin care o organizare a functionarii la o anumita varsta este pregatita de organizarea de la varsta anterioara si conduce in mod logic la tiparul adaptativ ulterior.

Ontogeneza mai poate fi prezentata si sub forma de stadii ale:

Dezvoltarii globale rezultand cicluri ale vietii

Dezvoltarea unui process psihic

A vorbi despre stadii inseamna a recunoaste faptul ca apar modificari calitative in cursul dezvoltarii. Aceasta a incurajat studiul fiintei umane in mediul sau natural.Existenta stadiilor in dezvoltarea umana a fost argumentata de Flanell (1985) prin:

Schimbarile calitative care fac distinctia intre stadii

Sincronicitatea schimbarilor diverselor aspecte comportamentale care marcheaza trecerea de la un stadiu la altul (de exemplu, dezvoltarea gandirii simbolice este exprimata prin debutul vorbirii la copil, dar si in jocul care devine simbolic)

Tranzitia foarte rapida si vizibila de la un stadiu la altul (cum invata sa vorbeasca)

Se mai adauga observatiile altor autori:

Trecerea intr-un stadiu superior se realizeaza cu un consum mare de energie, astfel ca dupa ce reuseste progresul comportamental pot interveni perioade de regresie ca urmare a acestui mare consum energetic

De exemplu, trecerea la mersul biped care este anuntata intai de anumite incercari ale copilului, uneori in absenta adultului. Dupa aceste incercari, copilul abandoneaza o perioada mersul biped. El revine mai tarziu. Intre timp se altereaza si ritmul somn-veghe, chiar daca fusese achizitionat anterior, pana cand copilul reuseste sa faca primii pasi independent.

Ca urmare, in cadrul ontogenezei: Se pot surprinde si aspectele de continuitate si cele de discontinuitate Se descriu mari procese prin care se produc modificarile acestea:

Cresterea

Maturizarea

Invatarea

1. Cresterea este cel mai evident aspect al cresterii copilului. Este data de proliferarea celulelor si tesuturilor organismului. Se realizeaza in conformitate cu programul genetic care determina un ritm personal. Este, totusi, influentata de anumite conditii de mediu.

2. Maturizarea - > realizarea mai mult sau mai putin automata a potentialului biologic intr-o ordine predeterminata genetic si ireversibila. Inseamna dezvoltarea organelor pana ce ating capacitatea functionala maxima, permitand realizarea unor tipare de comportament determinate genetic si ireversibila. Este, totusi, influentata de anumite conditii de mediu.

3. Invatarea inseamna modificarea mai mult sau mai putin persistenta a comportamentului in urma experimentelor traite de persoana. Invatarea se produce acasa, in familie, intre prieteni, la scoala, la locul de munca, etc. Este conditionata de crestere si maturizare. Se produce in interactiunea cu mediul si prin aceasta poate interfera cu cresterea si maturizarea.Adecvarea hranei, calitatea relatiilor copilului cu cel care-l ingrijeste, radiatiile, consumul de substante nocive, bolile accidentale, pot influenta cresterea si maturizarea organismului. (ex. Cu cresterea in inaltime)

Trei laturi ale dezvoltarii:

dezvoltarea fizica

dezvoltarea psihologica

dezvoltarea psiho-sociala

Caracteristicile dezvoltarii psihice sunt:

dezvoltarea are un sens ascendent calitativ si cantitativ in ansamblu, mai degraba sub forma unei spirale in perioade diferite predominand fie acumularile calitative, fie cele cantitative.

Se pot descrie si momente de criza pentru a construi ceva nou (polaritati ale unei mari deschideri a individului fata de mediu).

Este concreta si individuala; pot fi indicate si aspecte comune generale exprimate prin legi, dar felul in care se pune in valoare potentialul ereditar, contextul concret de manifestare, posibilitatea unor evenimente de viata, diferentele interculturale intre generatii nuanteaza dezvoltarea fiecarui individ; diferentele se exprima in momentul in care se produc transformarile, viteza cu care au loc, continutul achizitiei si efortul adaptativ pentru a realiza transformarile generale.

Dezvoltarea este sistemica - > Orice schimbare are efecte asupra intregului sistem psihic uman si schimbarea in oricare dintre partile sistemului poarta amprenta intregului sistem. Aceasta obliga la urmarirea independentelor de la nivelul intregului sistem, dar si a sinergiilor care apar.

Legile dezvoltarii psihice

1. Legea interactiunii optime a factorilor fundamentali ai dezvoltarii psihice: ereditate, mediu, educatie.Nerespectarea ei duce la distorsiuni in dezvoltare. Aceasta interactiune are 3 aspecte:

1. Se refera la interactiunea factorilor in concordanta cu momentele programate genetic la dezvoltarea fiintei umane de receptivitate maxima. Daca sunt depasite, potentialul nu mai este valorificat la maximum (ex.: copiii crescuti de lupi)

2. Se refera la concordanta intre momentele acestor determinate de ereditate, cantitatea si calitatea stimulilor date de mediu si educatie. Neconcordanta duce fie la subsolicitare, fie la suprasolicitare.

3. Se refera la faptul ca influentele de mediu si educatie sunt favorabile daca sunt in corespondenta si cu zona proximei dezvoltari (adica potentialul de dezvoltare in viitorul apropiat).

2. Legea interiorizarii influentelor si actiunilor externe

Formulata ca urmare a unor cercetari pe termen lung

Exista o mare asemanare intre operatiile mentale (de exemplu adunarea, clasificarea) si cele de ordin practic, actiunile practice si mecanismele interioare (ex.: ritmul interior, comportamentul noilor parinti) Piaget: interiorizate sunt atat actiunile cat si continuturile (important in coerenta educatiei, pentru ca in abordarea sistemica si sinergica a psihicului, prin aplicarea acestei legi de dezvoltare, disensiunile intre figurile care realizeaza educatia, parinti sau alti educatori, sunt interiorizate).3. Legea unitatii asimilare acomodare

Interiorizarea este un proces cu dubla manifestare si dublu rezultat: Asimilare: procesul de integrare a ceea ce este interiorizat in structuri pe care subiectul le are deja, ceea ce determina o anumita selectivitate fata de stimulii externi (conditia asimilarii este sa existe structurile in care sa se produca)

Acomodare: transformarea structurilor initiale sub influenta a ceea ce este asimilat, creandu-se, astfel, conditiile pentru noi asimilari.

Legea implica: Relatii din aproape in aproape intre asimilari si acomodari

Acomodari ale acomodarilor (lanturi de acomodari)

Asimilari dupa asimilari (tot in lant)

Posibilitatea ca unul dintre procese sa fie dominant

Piaget: in sarcini creative se produc acomodari si asimilari cu depasiri avand in vedere potentialul crescut de acomodare al structurilor mentale

4. Legea succesiunii stadiilor de dezvoltare psihica Exista o succesiune generala intre stadiile si ciclurile de dezvoltare; stadiile nu pot fi nici omise, nici inversate

Un stadiu mai complex nu poate atinge nivelul calitativ propriu fara fundamentarea corespunzatoare din stadiile anterioare

In conditii deosebite de instructie si educatie, dar si ale unei dotari ereditare speciale, se pot obtine accelerari ale parcurgerii stadiilor

In functie de deficienta de ordin ereditar se prelungesc si unele stadiiConceptul de stare de dezvoltare umana

Stadiul de dezvoltare Se refera la aparitia in timp a anumitor proprietati privind cognitia, afectivitatea, vointa, personalitatea si a unor proprietati de ansamblu ale vietii psihice a individului

Sau, dupa alti autori, la ansamblul de transformari calitative si cantitative proprii tuturor celor care se afla intr-un anumit moment al vietii lor

In orice stadiu de dezvoltare psihica se pot evidentia:

Anumite repere care permit identificare nivelului care trebuie atins in crestere si maturizare (rezultand profilul de stare)

Dinamica reprezentand normalitatea dintr-un stadiu (profilul dinamic)

Fiecarui stadiu ii este caracteristic modul in care interactioneaza componentele vietii psihice: particularitatile psihologice de stadiu Acestea se combina cu particularitatile psihologice individuale rezultand o modalitate personala de realizare a particularitatilor psihologice de stadiuSe instaleaza procesual si presupune parcurgerea a trei faze de baza:

1. Pregatitoare: manifestarea deplina a particularitatilor stadiului din momentul prezent la nivelul de maturitate optima. Astfel se creeaza conditiile aparitiei urmatorului stadiu.

2. Cristalizarea noului stadiu: apar particularitati specifice stadiului respectiv, dar care pot manifesta o anumita instabilitate si structura de ansamblu se coordoneaza doar pe scurta durata. Se poate vorbi de un echilibru instabil, dar in acelasi timp relevant.

3. Maturizarea: se ating parametrii caracteristici de maturizare afectiva, cognitiva si psihosociala

Stadiile dezvoltarii psihosociale (S. Freud)

Aceasta stadialitate are originea in studiile sale referitoare la sexualitatea infantila.

Tine cont de configuratia zonelor erogene pe parcursul vietii. Zona erogena a fost definita de Freud ca fiind o portiune de epiderma sau vuioasa care, intr-un anumit fel (ritmic), suscita o senzatie de placere. Cantitatea de placere obtinuta este importanta pentru economia psihica si deci, pentru dezvoltarea armonioasa.

1. Stadiul oral (0 2 ani)

Manifestarea sexuala consta in supt (la adulti, miscari ritmice ale buzelor)Obiectivul initial este incorporarea obiectului. Se asociaza uneori cu frecarea sau atingerea unei parti din corp cu o sensibilitate aparte.Are 2 subperioade: - oral pasiv si oral activ2. Stadiul sadic-anal (2-3 ani)

Zona erogena este cea a anusului. Explorarea sa de catre copil se realizeaza prin retinerea materialelor fecale pana cand acumularea lor determina puternice contractii musculare si pot produce o excitatie puternica atunci cand sunt determinate. Nu departarea acestui stadiu poate duce la persoanele nevrotice la adevarate ritualuri de curatenie secrete.3. Stadiul falic (3-5 ani)

Copilul isi procura placere si prin luminare sau onamie. La varsta de 4 ani procurarea placerii prin astfel de activitate poate fi reprimata, ceea ce permite o evolutie afectiva armonica. Este varsta complexului Oedip si a complexului Electra. Rezolvarea pozitiva are loc prin trecerea in inconstient a pulsiunilor sexuale fata de parintele de sex opus si a rivalitatii cu cel de acelasi sex.

4. Perioada de latenta (6 ani pubertate)

Impulsurile sexuale partiale se focalizeaza si se subordoneaza functiei de reproducere in care rolul major il joaca zona genitala. Educatia copilului ocupa un loc important. Se cristalizeaza mecanism de refulare si sublimare a pulsiunilor sexuale.

5. Stadiul genital

Debuteaza odata cu pubertatea. Impulsurile sexuale sunt mai intense. Vechile nazuinte sexuale iau forma afectiunii, adoratiei, respectului, tandretii. Obiectivul este fuziunea tuturor dorintelor intr-un obiect. Posibilitatea de a o realiza in mod corespunzator depinde de relatia anterioara cu obiectele de relatie.

Erick Erikson

A acceptat ideile lui Freud ca fiind corecte insa a fost mai mult interesat de cultura si societate.

Dezvoltarea functioneaza dupa principiul epigenetic conform caruia personalitatea se dezvolta parcurgand 8 etape predeterminate.

Progresul la fiecare stadiu este determinat in parte de succesul sau insuccesul pe care l-a avut individual in toate celelalte stadii anterioare.

Daca un studiu este parcurs cu bine, omul dobandeste o anumita virtute sau putere psihosociala.

In caz de success relativ, el dezvolta tendinte dezadaptative sau simptome psihopatologice.

Practic, fiecare stadiu este caracterizat de o criza psihosociala, ea este generata de ciocnirea dintre 2 contrarii, sarcina de dezvoltare consta in echilibrarea celor 2 contrarii.

Echilibru -> virtute

Dezechilibru -> rol pozitiv -> tendinta dezadaptativa

Rol negativ -> simptome psihopatologice

Stadiile:

I (infantil sau oral sensorial)

II De la nastere pana la 1 an 1,5 ani

III Sarcina de dezvoltare (criza psihosociala) incredere insotita de oarecare neincredere

IV Relatii semnificative: mama

V Virtute: incredere in propriul corp si in stimularile biologice, speranta, credinta

VI Modalitatile psihosociale: a primi, a da in schimb

VII Tendinta dezadaptativa: deformare senzoriala (prea increzator)

VIII Simptom patologic: retragerea care apare in depresie sau in schizophrenia paranoica

Viata intrauterina

Fecundatia reprezinta intalnirea ovulului cu spermatozoidul. Spermatozoizii mobile depusi in vagin strabat care in 2-10 minute colul uterin, avanseaza prin uter ajungand in partea superioara a trompelor uterine, locul de fecundatie dupa o ora si jumatate. Pe acest parcurs sufera anumite modificari (mobile de 5 zile sperma). Dintre ei, numai unul singur ajunge propriu-zis aproape de ovul, dupa aceea se produce fuziunea membranelor celor 2 celule, ir ceilalti spermatozoizi nu mai pot intra in ovul.

Spermatozoidul isi pierde flagelul, iar moleul lui creste in volum, se activeaza ovulul a carui volum se mareste la randul lui. Cele 2 nuclee fuzioneaza in partea centrala a ovulului astfel se formeaza celula ou numit zigot. Ovulul are intotdeauna un cromozom X, el este fecundat in spermatozoid care contine: fie un cromozom X, fie un cromozom Y. In funtie de acesta fatul va avea un anumit sex: X feminin, Y masculin.In zigot, prima celula a fatului, exista 46 de cromozomi: 23 materni si 23 paterni. Ei contin genele. Cromozomii materni si cei paterni se asociaza pe perechi. Vorbim de doua tipuri de gene: dominante cele care se manifetsa si recesive cele care raman cu potential, fiind posibil sa fie dominante la generatia urmatoare.

Gemenii pot fi:

Bivitelini rezultati din fecundatia secundara a doua ovule diferite de catre doi spermatozoizi in timpul aceluiasi raport sexual. Ei provin din doi zigoti diferiti. Ei vor semana, darn u mai mult decat fratii in general.

Univitelini rezulta atunci cand un singur spermatozoid fecundeaza un singur ovul, rezultand un ou unic, care se va separa in doua parti egale. Acestea de la randul lor dezvoltandu-se independent. Vor rezulta copiii asemanatori cu acelasi patromoniu genetic.

La scurta vreme dupa fecundare, se ajunge la 8 celule, cand ajunge la 16 celule se numeste normala. Volumul morulei este acelasi cu al oului initial. Intre timp, oul se deplaseaza din trecerea externa a trompei uterine sper uter. Cand are 64 de cellule produsul conceptiei se numeste blastula. Celulele periferice mai mici le inconjoara pe cele centrale mai mari (cele diferentiale). Acestea din urma formeaza butonul embrionar. Mica sfera se scobeste in interior si ormeaza o cantitate plina cu lichid ce adaposteste butonul embrionar. Din butonul embrionar ia nastere embrionul iar invelisul exterior poarta numele de trofo-blast (rol de hranire). In zilele 4 si 5 de la fecundatia blastula pluteste liber prin uter dupa care se lipeste de mucoasa sa uterine. Aceasta fixare este protejata de secretia mare de progesterone care impiedica uterul sa se contracte in timpul menstruatiei. Progesteronul este produs de corpul galben format din ceea ce a ramas din foliculul care a eliberat ovulul tocmai fecundat.

Corpul galben este retinut in activitate prin secretia de gonadotrofina de catre trofoplast in timpul primelor saptamani.

La a 7-a zi de la fecundatie (21-22 zile de la inceputul ultimei menstruatii) celulele externe ale blastulei incep sa se insemineze intre celulele epiteliului uterin marcand debutul implantarii.

Trofoblastul va forma placenta; ea va avea rolul de a permite schimburile dintre sangele matern si cel al fatului. Placenta este o anexa embrionara, prin cordonul ombilical, fatul va fi conectat la placenta. Cantitatea amniotica este o alta anexa (punga apelor). In ea traieste fatul pana la nastere. Se formeaza in a 8-a zi prin alungirea butonului embrionar si a trofoblastului. Este marginita de o membrana numita amios.

Factorul Rh (rhesus)

Intereseaza in mod special in perioada sarcinii, la suprafata hematiilor exisa de cele mai multe ori aglutinogelul. Persoana care il poseda este denumita Rh pozitiv. Cea care nu il poseda este numita Rh negative. Persoanele Rh negative atunci cand primesc sange cu hematii cu aglutinogenul D produc aglutinine anti D (anticorpi) care distrug prin aglutinare respectivele hematii (globulele rosii).

Importanta lui rh procreare

Daca ambii parinti sunt Rh pozitiv (cum de altfel sunt majore) copilul va fi si el Rh + la fel se intampla daca ambii sunt Rh -. Daca mama Rh+ si tata Rh exista o sansa din 3 copilul sa fie Rh si cum sangele nu intra in contact cu cel al mamei nu are importanta.

Daca mama este Rh si tata Rh + exista riscul incompatibilitatii materno-fetale, cand copilul ester h+ ca tatal (2/3 din cazuri). In acest caz, in cursul primei sarcini nu apar complicatii. Totusi cateva globule rosii ale fatului Rh + trec in sistemul circulator al mamei in cursul remanierilor placentare care au loc pe la 4 luni si jumatate si mai ales cand se desprinde de placenta la nastere. In acel moment aglutinogenul D de pe hematiile copilului determina formarea in sangele mamei de aglutinine anti D. Problemele apar la o noua sarcina atunci cand din nou sangele mamei intra in contact cu hematiile fatului alterandu-le. (Boala hemolitica a nou-nascutului) manifestata prin anemie severa si leziuni ale ficatului si splinei.

Pentru a preveni o procedura numita exalireo-transfuzie care consta in schimbarea sangelui nou-nascutului (fatului) se foloseste un tratament preventive. (La a doua sarcina incep sa apara problemele).

Tratamentul preventive consta in injectarea la mama la 72 de ore de la nastere de gama-globuline purtatoare de aglutinine anti D. Ele aglutineaza toate hematiile Rh + ale copilului care au trecut in sangele mamei, sangele ei este curatat; De acestea si nu se mai produce raspunsul imunitar. Aceasta imunizare este bines a existe nu numai dupa o nastere ci si dupa un avort.

La 3 saptamani de la conceptie apare tubul neural; se formeaza pe partea dorsala. Din el se formeaza apoi bulbi din care va deriva creierul. Se formeaza si maduva care este foarte lunga in regiunea frontala incep sa se constituie organul de simt incepand cu forma primara a ochiului si a urechii interne.La 4 saptamani de la conceptie apar mugurii membrelor. Intai cele superioare si apoi cele inferioare.In a 22a zi cele doua tuburi cardiace fuzioneaza in Rh-ul singur care are pe alocuri ingrosari separate prin portiuni mai subtiri reprezentand atriile si ventriculele primitive. Se realizeaza o miscare circulara a sangelui de la inima din aorta la anexele embrionare, iar apoi prin vene inapoi la inima.

In a II-a luna de sarcina (la 5 saptamani de la fecundare) din tesutul cartilaginous primitive se dezvolta mugurii care vor forma membrele si elementele care vor constitui vertebrele. S-a dezvoltat inima care formeaza o proeminenta (ea poate fi vazuta bine la ecograf). Continua elaborarea sistemului digestiv in ce primeste mama greturile salivarea si oboseala reprezinta simptome normale. Insa mama trebuie sa acorde atentie surmenajului si eforturilor prea mari.

La a 14-a saptamana de la fecundare lungimea fatului este de 14 cm, si greutatea este de 110 g. Fatul devine mai active avand miscari involuntare ale membrelor. In cursul acestei luni se formeaza derma (stratul profun al pielii) iar la nivelul epidermei intra in functiune primii corpusculi (receptori); ei permit aparitia simtului tactil.

Procesul de osificare se afla in plina dezvoltare. Inima bate de 110-120 de ori pe minut. Incepe sa functioneze glanda tiroida.

La 23 de saptamani de la fecundareLungimea fatului este de 28 de cm, iar greutatea de 560 g. Tegumentele sunt netede si s-a format tesutul adipos subcutanat. Tesutul muscular se generalizeaza. Diferentierea organelor sexuale este incheiata. Numarul neuronilor este definitive, migrarea lor se incheie si ramane doar sa se diferentieze.

La 28 de saptamani de la fecundare (a 7-a luna de sarcina) daca se produce nasterea copilului ar putea supravietui in conditii de asistenta speciala.

Fatul are o perceptie mai buna, aude sunete si are senzatii, reactioneaza la un sunet care il solicita , reactiile se produc in mod reflex si exprima placerea sau neplacerea. Fatul percepe emotiile puternice ale mamei prin intermediul adrenalinei care trece prin placentaMiscarile respiratorii sunt ritmice, coordinate, incepe sa functioneze auto-reglarea temperaturii interne

Se realizeaza mielinizarea unor formatiuni nervoase, in special la nivelul maduvei spinarii sau al unor nervi cranieni. Sunt deja formate santuri corticale in anumite zone.

Fatul traieste in universal sunetelor corpului mamei sale. Un experiment facut secolul trecut, pe nou-nascuti, care au fost plasati intr-o camera cu un mitronom a aratat ca atunci cand ritmul acestuia era de 72 de batai pe minut, copiii erau mai linistiti decat atunci cand ritmul era de 120 de batai pe minut.

Alte experimente au aratat ca nou-nascutul distinge vocea mamei de a altor femei si ea are un efect calmant asupra lui la 4 ore de la nastere.

Luna a 9-a (36 saptamani de la fecundare)

46,5 cm lungimea, greutatea 2kg, 650 g.

Fatul cunoaste vocea mamei, sunetul inimii, stie daca mama doarme, mananca sau merge. Plimbarile mamei ii fac placere pentru ca il leagana.La 37 saptamani de la fecundare

48 cm lungimea

2,900 kg greutatea

Fatul nu mai are loc sa se miste. Este pozitionat cu capul in jos.

La 38 de saptamani de la fecundare

50 cm lungime, 3kg, 300 greutate

Daca nu s-a nascut deja, asteapta sa o faca.Stadiile dezvoltarii intrauterine sunt:

Stadiul ou (preembrionar) pana la sfarsitul celei de-a II-a saptamana de la conceptie

De embrion (pana la 80 de zile)

Fetal (pana la nastere)

Haptonomia

Reprezinta o tehnica de comunicare cu fatul in perioada intrauterine in care recunoste potentialul lui si dreptul lui de a fi respectat de parinti, chiar din momentul conceptiei (haptos atingere)

Haptonomia primatala le permite parintilor sa comunice cu copilul lor inca inainte de nasterea lui.

Importante legaturi bazate pe respectful autonomiei celuilalt se pot construe in acest process de comunicare emotionala copilul nenascut.

Contactat astfel de mama si de tata, copilul se simte iubit si dobandeste un sentiment de securitate de baza, pe de alta parte raspunzandu-le parintilor el ii face pe acestia mai siguri pe ei, ii valorizeaza pe parinti.

Conditia de baza a acestui contact se realizeaza in 3, daca tatal nu este motivate, comunicarea nu se poate realize.Nasterea

A fost privita diferit de catre psihologi, unii o considera un traumatism care isi pune amprenta asupra intregii vieti psihice a individului. Alti autori contrazic acest punct de vedere considerand ca punerea in functiune a automatismelor vietii (a circulatiei sangvine, a respiratiei si a celorlalte functii vitale) are nevoie de aceasta agresiune. Este adevarat ca nasterea stimuleaza potentialul vital al bebelusului.

Desi exagerata, prima teorie are meritul de a atrage atentia asupra faptului ca bebelusii sunt in pericol de suferinta in timpul nasterii. Ca urmare, se atrage atentia asupra modului in care este tratat bebelusul imediat dupa nastere. Nou-nascutul este manipulate cu grija pentru anu suprasolicita . Proprio-tactil. I se da timp pentru autonomizarea functiilor circulatorii si respiratorii, se asteapta putin inainte de sectionarea cordonului ombilical.

Copilul se aseaza pe pantecele mamei apoi intr-o baie calduta unde se poate destined si in scirt timp este pus sa suga la sanul mamei. Astfel se creeaza o atmosfera blanda pentru a se familiarize cu lumea aceasta. Este langa mama pentru ca putinul pe care il stie deja despre lume (mirosul mamei, vocea ei, bataile inimii) sa fie recunoscute.

In cazul copilului prematur adica cel nascut inainte de termen sau cu o greutate mica si deci cu risc este bine sa se evite separarea de durata a copilului de parinte si in special de mama. Numeroase cazuri de abandon, abuz fizic si neglijare a copilului sunt cauzate de aceste conditii de separare in care parintii nu-si mai pot investi afectiv copilul absent de langa ei.Erick Erikson

A acceptat ideile lui Freud ca fiind corecte insa a fost mai mult interesat de cultura si societate.

Dezvoltarea functioneaza dupa principiul epigenetic conform caruia personalitatea se dezvolta parcurgand 8 etape predeterminate.

Progresul la fiecare stadium ese determinat in parte de succesul sau insuccesul pe care l-a avut individual in toate celelalte stadii anterioare.

Daca un studiu este parcurs cu bine, omul dobandeste o anumita virtute sau putere psihosociala.

In caz de success relative, el dezvolta tendinte dezadaptative sau simptome psihopatologice.

Criza psihosociala (sarcina de dezvoltare):

Echilibru virtute

Dezechilibru: - polul pozitiv tendinta dezadaptativa

polul negativ simptome psihopatologice

Stadiul I (infantil)

de la nastere pana la 1 1,5 ani

sarcina de dezvoltare (criza psihosociala): incredere insotita de o oarecare neincredere

relatii semnificative: mama

virtute: incredere in propriul corp si in stimularile biologice, speranta, credinta

modalitatile psiho-sociale: a primi, a da in schimb

tendinta dezadaptativa: deformare senzoriala (prea increzator)

simptom patologic: retragerea (depresie, paranoia, poosibil psihoza)Stadiul al II-lea (anteprescolar)

sau anal-muscular

de la 1-1,5 la 3-4

sarcina de dezvoltare (criza psihosociala): a dezvolta autonomia minimalizand depdendenta (manifestata prin rusine si indoiala)

relatii semnificative cu parintii

virtute: hotarare, determinare sustinute de autonomie

modalitatile psihosociale: a se tine sau a-si da drumul de parinti

tendinta dezadaptativa: impulsivitate, lipsa de rusine in indeplinirea dorintelor, care, ulterior, se va face in absenta abilitatilor simptom patologic: rusine si indoiala)

Stadiul al III-lea (prescolar)

sau genital locomotor

de la 3-4 ani la 5-6 ani

sarcina de dezvoltare (criza psiho-sociala): initiative fara prea multa vinovatie

relatiile semnificative: familia

virtute: curajul in incercarea de a transforma proiectele personale in realitate, cu constiinta propriilor esecuri trecute si a limitelor

modalitatile psihosociale: a se duce dupa, a se juca

tendinta dezadaptativa: neindurare (indeplinesc propriile planuri indifferent peste cine trec)

simptom patologic: inhibitia (nu face nimic pentru ca apoi sa nu se simta vinovat)Stadiul al IV-lea (varsta scolara mica) sau de latenta

de la 5-6 la 12 ani

sarcina de dezvoltare (criza psihosociala): a dezvolta capacitatea de sarguinta evitand sentimentul de inferioritate

relatii semnificative: vecinatatea, scoala

virtute: competenta

modalitati psiho-sociale: a completa, a face lucruri impreuna

tendinta dezadaptativa: eficienta redusa (deoarece sunt impinsi spre alte arii de competenta)

simptom patologic: inertia (se opresc din a incerca dupa primul insucces)Stadiul al V-lea (adolescent)

de la 12 la 18-20 de ani sarcina de dezvoltare (criza psihosociala): a se dezvolta identitatea eu-lui si a evita confuzia de rol (a sti cine esti in lume si ce loc ocupi in societate)

relatii semnificative: grupul de prieteni, modelele de rol

virtute: fidelitate (loialitate, capacitatea de a trai dupa standardele societatii chiar daca sunt imperfecte)

modalitatile psihosociale: a fit u insuti, a arata cine esti

tendinta dezadaptativa: fanatism (calea personala este calea unica)

simptom patologic: renegare a nevoii de identitate, a locului in lumea adultilorStadiul al VI-lea (adultul tanar)

de la 18-20 de ani la 30 de ani

sarcina de dezvoltare (criza psihosociala): intimidate (capacitatea de a fi apreciat de altii) versus izolare

relatii semnificative: partener, prieten

virtute: dragoste intr-o relatie in care cei doi, fiinte independente, vor sa creeze ceva mai mare decat ei

modalitatile psihosociale: a se pierde si a se regasi in altul

tendinta dezadaptativa: promiscuitate (tendinta de a dezvolta relatii intime prea rapid fara o buna cunoastere de sine)

simptom patologic: exclusivitate (a se izola de dragoste, prietenie si comunitate)Stadiul al VII-lea (adultul matur):

de la 30 la 50 de ani

sarcini de dezvoltare (criza psihosociala): realizare creatoare (mai putin egoista, fara expectatia implicita de reciprocitate in dragostea oferita) versus rutina, stagnare

relatii semnificative: familia, grupul de lucru

virtute: grija (pentru cineva pe care ia cu sine pe tot parcursul vietii)

modalitatile psihosociale: a realiza, a avea grija de

tendinta dezadaptativa: supraextindere (insotita de neglijare de sine)

simptom patologic: rejectivitate (pentru ce? La ce bun?)Stadiul al VIII-lea

de la 50 de ani

sarcina de dezvoltare (criza psihosociala): integritate (a fi impacat cu propria viata) versus disperare relatii semnificative: personae de aceeasi varsta

virtute: intelepciune

modalitatile psihosociale: a fi, a face fata nefiintei tendinta dezadaptativa: indrazneala (fara a luat in considerare propriile dificultati)

simptom patologic: disperare

Jean Piaget

stadiile de dezvoltare a inteligentei

prin succesiunea alternative a proceselor de asimilare si acomodareStadiulVarstaCaracteristici

Senzoriomotor0-18-24 luniCunoaste prin intermediul activitatilor lui fizice, achizitioneaza schema obiectului permanent, se incheie cu achizitia limbajului si a gandirii simbolice

Preoperational2-5-7 aniCopilul se straduieste sa realizeze gandirea logica (gandeste ceea ce vede)

Operatiilor concrete6-11-12 aniGandeste logic probleme concrete si achizitioneaza reversibilitatea si conservarea invariantilor

Operatiilor formaleDupa 11-12 aniOpereaza mintal cu concepte, probleme abstracte ipotetice

L. Kohlberg: evolutia judecatii morale

- a urmarit stadiile parcurse de copil in judecarea unor dileme morale (este preferabil a se salva viata unei singure persoane importante sau a salva vietile unor personae oarecare, dar numeroase?)- a fost interesat nu atat de raspuns in sine, cat de argumentarea folosita

Cercetarea a fost efectuata pe 72 de copii intre 10 si 16 ani, initial, apoi recurgandu-se la stadii longitudinale intelectuale in Canada, Mexic, Anglia, Turcia, TaiwanNivelCaracteristiciStadiuCaracteristici

Premoral sau preconventional (4-10 ani)Standarde de judecare sau etichete culturale de tip bun-rau, cuminte-obraznic, faptele sunt judecate dupa consecinte1. Al moralitatii ascultarii

2. Al moralitatii hedonismului instrumental naivConteaza pedeapsa si recompense

Conformarea la norma este sursa de beneficii

Al moralitatii conventionale (10-13 ani)Se conformeaza la normele exterioare pentru a I se recunoaste purtarea (a fi copil bun)3. Al moralitatii bunelor relati4. Al modalitatii legii si ordiniiCele generale: incepe sa judece faptele dupa intentieRespectarea normelor, legilor, autoritatii devine necessitate ce regleaza conduita tuturor si aduce si beneficii personale

Autonomiei morale sau al interiorizarii si acceptarii personale a principiilor morale (dupa 13 ani)Acceptarea normelor ca forma de identificare cu grupul de referinta, care duce la aceleasi drepturi si indatoriri. Effort de definire a valorilor morale in termenii proprii.5. Al moralitatii contractuale6. Al moralitatii principiilor individuale de conduitaStandardele morale sunt intelese ca rezultat al unei decizii virtualeSe cristalizeaza propriul sistem de valori morale, prin semnificatiile personale acordate conceptelor de justitie, reciprocitate, egalitate, demnitate

Scolaritatea mica

Caracteristici generale

dezvoltarea psihica este sub influenta invatarii scolare

se formeaza si se dezvolta capacitate de baza care apoi asigura accesul la cultura

se accentueaza caracterul voluntary si constient al diverselor structuri si procese psihice

perspective asupra lumii este mai valabila ca sic ea asupra propriei personae rezultand un echilibru calitativ

Perceptii si reprezentari

in ce priveste aria tactila se inregistreaza avansuri in conditiile verbalizarii si completarii informatiilor care lipsesc in alte arii, mai mare finiteVizuale: ele sunt mult antrenate in activitatile de scris, citit

creste campul visual, mobilitatea oculara

se realizeaza o fina discriminare a formei care permite o mai buna orientare in spatiu

s-au stabilizat constantele si tiparele perceptive

diferentierea buna a culorile si formelor geometrice

Auditive

auzul fonematic inregistreaza cel mai mare salt

au rol reglator in citire

auzul musical isi extinde gama

Spatiu si timp

insusirea unor etaloane pentru greutate, marime, volum

cele ale timpului sunt in legatura cu activitatile ritmice care permit o buna evaluare

orientarea in timp e buna dar dominant catre prezent

Se dezvolta simtul observational.

Reprezentarea

se formeaza categorii de reprezentari in afara celor legate de mediul ambient (grafice, sonore, legate de scris-citit, istorice, geografie)

Insusiri

mai bogate, mai corecte, mai precise

organizate in purul conceptelor

mare mobilitateMemoria

la inceput, memoria este orientate catre continuturi concrete, este conditionata de semnificatia afectiva, fragmentara si domina recunoasterea se amplifica continuturile verbale ale memoriei

se conserva memorarea voluntara

creste volumul meoriei

incep sa fie memorate aspecte semnificative, esentiale pentru o tema

este sprijinita de procedeele mnezice invatate in scoala

pastrarea este sustinuta de organizarea sistematica a lectiilor si de evaluarile scolare

copilul intelege relatia dintre performantele lui in invatare si efortul de memorare

catre sfarsitul stadiului exista o relatie cu gandirea care permite organizarea celor memorate dupa criterii logice

activitatea scolara amplifica reproducerea

Imaginatia

se diminueaza egocentrismul si creste sensibilitatea fata de criterii, cerinte ale realului nivelul mai scazut la scolarul mic

are premise noi: dezvoltarea inteligentei si a comunicarii verbale

cea mai reproductiva este legata de insusirea unor cunostinte de baza despre mediu, poate cunoaste si distorsiuni si este angajata in sustinerea lecturilor

cea creatoare: in realizarea unor desene dupa tema data sau modele; se constata o mai mare retinere in a folosi culoarea sau aplicarea conform realitatii

tehnica de desen e mai bine pusa la punct, realizandu-se aproapierea de real

se face conexiunea cu gandirea, astfel ca ansamblurile sunt mai bine organizate

15