CVJ Nr 1141, luni 11 iulie

S paniolii carereabiliteazã DN

66 Petroºani-Tg. Jiu audepãºit toate termeneleavansate iar CompaniaNaþionalã deAutostrãzi ºi Drumuridin România nu arenici o reacþie.

Ba chiar anunþã noirestricþii de circulaþie spredisperarea afaceriºtilor dinValea Jiului care vor trebuisã umble în conturi pentru ocheltuialã în plus cu ruteleocolitoare. Astfel, DN 66

prin Defileul Jiului va fiînchis pânã în 31 augusta.c., în fiecare zi, de lunipânã vineri, între orele09:00 – 18:00.

„De luni, începând cu ora9,00 dimineaþa se închidecirculaþia pe DN 66 întreBumbeºti Jiu ºi Petroºani.Adicã, între orele 9,00 ºi18,00, circulaþia esteînchisã, cu excepþia trans-portului de persoane, acurselor regulate inter-regioºi, spre deosebire de anultrecut, anul acesta am luatdecizia sã permitem sã cir-cule ºi autocarele cu turiºti,

dar numai în momentul încare este în grafic o cursãinter-regio vor fi ºi elecuplate cu respectiva cursã.Sunt 4 sau 5 care vin dinSud ºi la fel ºi dinspre Nord,dinspre Deva. În rest, TIR-urile nu vor fi exceptate”,a declarat Ion Tudor, ºefCNADR Gorj. Promisiunileºefilor CNADNR au rãmasfãrã acoperire încã o datã, încondiþiile în care circulaþiarutierã prin Defileul Jiului arfi trebuit sã se desfãºoare peun covor nou de asfalt, de laPetroºani ºi pânã la Sadu.

În mare parte din traseu

este asfalt, însã sunt ºi porþiuni unde este doar stratde uzurã ori pur ºi simplu nus-a turnat deloc covorasfaltic. Lucrarea de reabili-tare a DN 66 Petroºani-Tg.Jiu este efectuatã de o firmãspaniolã ºi ar fi trebuit finali-

zatã în urmã cu circa treiani, apoi în 2014 ºitermenele iniþiale au tot fostprelungite. Constructorul atot fost ameninþat deCNADNR cã va fi penalizat,însã în realitate nu s-a luatnici o mãsurã care sã-i determine pe spanioli sã seþinã de termene. În tot acesttimp Valea Jiului a fost afectatã economic din cauzarestricþiilor de circulaþie ºi nicimãcar intervenþiile PrefecturiiHunedoara, ale CJHunedoara ori a senatoruluiHarlambie Vochiþoiu n-aureuºit sã miºte mai repedelucrurile.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1141

Luni, 11 Iulie 2016

D atoriile Complexului Energetic Hunedoara au trecut de 2,3 miliardede lei. Complexul Energetic Hunedoara îºi rotunjeºte amenzile,

ºi nu veniturile aºa cum ar fi normal. În contul datoriilor s-a mai adãugat o amendã. De 700 de milioane de lei. Pentru cã nu a achiziþionatla timp certificatele de carbon aferente anului 2015, Ministerul Mediului a mai “felicitat” Complexul Energetic Hunedoara cu o amendã de 700 de milioane de lei. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

CEH îºi rotunjeºte amenzile.Mai adaugã una de

700 de milioaneN oi nereguli

ies la ivealãla Universitatea dinPetroºani. Toateacestea s-au întâmplat în perioada fostelormandate ale con-ducerilor instituþieide învãþãmântsuperior.

Pentru modul încare a fost alespreºedintele Senatului,pe fir a intrat ºi Poliþiacare a începuturmãrirea penalã inrem pentru delapidareºi abuz în serviciu.

“La nivelul Birouluide Investigare aCriminalitãþiiEconomice ValeaJiului a fost înregistratun dosar de cercetarepenalã în care a fostînceputã urmãrireapenalã in rem subaspectul sãvârºiriiinfracþiunilor de abuzîn serviciu ºi delapi-dare (art. 297 ºi art.295 din Codul Penal).În cauzã, poliþiºtiiefectueazã cercetãrisub supravegherea

Parchetului de pelângã JudecãtoriaPetroºani, urmând ca,la finalizarea acestorasã fie dispuse mãsurileprevãzute de lege”, searatã într-un rãspunsal IPJ Hunedoara.

Potrivit unor informaþii, mai mulþistudenþi ar fi fostimplicaþi în acest proces care acum aintrat în atenþiaorganelor de cercetarepenalã. Aceºtia ar fibeneficiat de deconturisubstanþiale pentrudeplasãri în þarã, dar au mai primit ºi laptopuri sau altebeneficii.

Monika BACIUMonika BACIU

Delapidare ºi abuz înserviciu la UPET

Defileul Jiului - bãtaia de joc a CNADNR

P etrila ar putea deveniun fel de arcã a lui

Noe. Un investitor ar vreasã realizeze aici un centrupentru salvarea animalelorsãlbatice ºi exotice. OraºulPetrila ar putea bifa o pre-mierã la nivel local. Aici arputea fi amenajat un parcdendrologic. Solicitareavine din partea unei per-soane care are în intenþierealizarea unui astfel deloc. Acum, edilii vor sã afleºi pãrerea cetãþenilor.

“Vin din nou inaintea cetãþe-nilor oraºului Petrila pentru odezbatere publicã privind conce-sionarea în urma unei scrisori deintenþie adresatã institutiei decãtre o societate, a parcului pen-

sionarilor, care doreºte sã ame-najeze un parc dendrologic. Prinaceastã dezbatere doresc sã nespuneþi punctul de vedere aldumneavoastrã pentru ca maiapoi consiliul local sã hotãrascã.Precizez cã o parte din teren ºifosta popicãrie s-au concesionatcãtre aceastã societate”, scrieDorin Curtean, viceprimaruloraºului Petrila, pe Facebook.

Edilii spun cã în zonã arexista ceva specii de plantedeosebite, însã persoana carevrea sã realizeze investiþia va maiplanta ºi alþi arbori.

“E o doamnã de la un ONGcare vrea sã facã un parc den-drologic. Aceasta a concesionatfosta popicpãrie ºi terenul desport, iar acum ar vrea sã reali-zeze un parc dendrologic. Sunt

arbori care se încadreazã pentru a face parte dintr-un parcdendrologic, dar vrea sã maiaducã ºi alte plante sau pãsãri”,a declarat Vasile Jurca, primaruloraºului Petrila.

De cealaltã parte, iniþiatoriiacestui proiect vin cu argumentecare sã îi convingã pe petrileni.

“Parcul Pensionarilor dinPetrila meritã mai mult! Deci,lãsând deoparte pãrerea celordezinteresaþi sau a acelora careºtiu doar sã îl distrugã, haideþi sãfacem ceva pentru acest parc ºisã susþinem un proiect ce sunãpromiþãtor. Sã spunem DA, câtmai repede, pentru Muzeul deªtiinte ale Naturii, Centrul desalvare ºi reabilitare al animalelorsãlbatice ºi exotice, deci pentruParcul Dendrologic din Petrila”,spun cei de la Asociaþia JuniorVet.

Reprezentanþii asociaþiei au învedere înfiinþarea unui muzeu alnaturii care ar urma sã adã-posteascã atât plante cât ºidiferite specii de animale, atâtautohtone cât ºi exotice.

Cei de la ONG mai sperã cãdupã ce parcul va devenifuncþional, la Petrila ar urma sãvinã undeva la 20 de mii deturiºti.

“Estimãm ca centrul (în spe-cial aripa de reptile) ºi muzeul sãaducã un minim de 10-20.000de turiºti în primele valuri de la

deschidere, aceste realizãri con-tribuind semnificativ atât la buge-tul local cât ºi la crearea unuipunct turistic de mare valoarepentru oraºul Petrila. Investiþiilepentru aceste proiecte vor firealizate din fonduri proprii, fon-duri europene nerambursabilecât ºi din donaþii ºi sponsorizãri(compania va avea anexat unong pentru centrul de animalesãlbatice ºi exotice)”, mai spuncei de la ONG.


Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.70 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 11.50 lei- Cotlet porc cu os - 14.00 lei- Cotlet porc fãrã os -17.50 lei- Ceafã porc cu os - 14.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolan porc - 6,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrietonalã & vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str.

Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

ANUNÞ PUBLICConsiliul Judeþean Hunedoara anunþã publicul

interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul Amenajare platformã de stocare temporarã a deºeurilor înMunicipiul Petroºani, Judeþul Hunedoara.

Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate lasediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului dinDeva, Str. Aurel Vlaicu, nr.25 ºi la sediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, înzilele de luni pânã vineri intre orele 8-16.

Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediulautoritãþii competente pentru protecþia mediuluiHunedoara.

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã”

Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

TRADUCÃTOR AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

PETRILA – ARCA LUI NOECentru de salvare a animalelor salbatice ºi exotice

1. Înfiinþarea unui Muzeu de ªtiinþe ale naturii (care va avea inclusivo aripã impresionantã destinatã animalelor exotice)

2. Reabilitarea parcului existent (prin plantarea de specii autohtonede arbori ºi arbuºti, crearea unui lac ºi a unor zone verzi cu sistem dedrenaj natural) respectiv implementarea unor paºi prin care vom puteaconstrui în timp un parc dendrologic (existã o faunã deosebitã în parcprecum coþofene, codobaturi, pupeze, codroºi de munte, piþigoi, º.a.).

3. Înfiinþarea unui observator de pãsãri ºi animale sãlbatice cuanexarea acestuia la un Centru de salvare ºi reabilitare animale sãlbaticeºi exotice (aici vor fi la îndemâna publicului ºi voliere cu pãsãri ºi micianimale sãlbatice care nu vor putea fi eliberate în naturã dar care vorservi ca ambasadori ai speciei din care fac parte).

4. Derularea unor proiecte specifice (Noaptea muzeelor, oraPãmântului, workshopuri de ºtiinþã ºi tabere de varã pentru copii, etc.).

5. Construirea unor mici locuri naturale de joacã pentru copii (cuelemente precum sfoarã, lemn, piatrã, nisip, plante, apã)

6. Construirea unui wildlife shop unde turiºtii vor putea cumpãraprodusele centrului (ex. cãrþi despre animale sãlbatice, tricouri, etc.) ºi a unui umbrar natural, unde adulþii ºi vizitatorii vor putea petrecetimp de calitate ºi bea o limonadã.

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 2016 Actualitate 3

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIREPROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZÃ -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

“Ne-a venit amendade la MinisterulMediului. 700 de mili-oane pentru neachizi-þionarea certificatelor decarbon”, au declaratsurse din cadrul CEH.

Anul trecut, CEH amai primit o amendã deaproape 600 de mili-oane de lei pe care acontestat-o în instanþã.

C ertificatelecare îngroapã

CEHPentru cã nici anul

trecut, societatea nu aavut resursele financiarenecesare pentru a achi-ziþiona certificatele decarbon a fost nevoie deun împrumut. Statulroman a acordat împrumutul, avizat deComisia Europeanã,însã cu foarte mareîntârziere. Mai exact înluna iulie a fost aprobatde cãtre Guvern ajutorulfinanciar pentru CEH,asta în condiþiile în carecertificatele de carbontrebuiau cumpãratepânã la data de 30 aprilie.

Acordarea celei de-adoua tranºe a împrumu-tul de salvare a fostcondiþionatã de returna-rea primei pãrþi, lucrucare nu s-a întâmplat.Astfel, CEH s-a afundatîntr-o situaþie care parefãrã ieºire.

Anul trecut, Guvernula aprobat mecanismulprivind acordarea unuiajutor de stat individualpentru salvare SocietãþiiComplexului EnergeticHunedoara S.A., socie-tate care s-a confruntatcu dificultãþi economico-financiare majore.

Ajutorul de stat s-a acordat în scopulasigurãrii necesarului delichiditãþi pentruacoperirea cheltuielilorcurente minime desusþinere a activitãþilorpentru o perioadã de 6 luni de la acordare,precum ºi pentru celenecesare achiziþionãriideficitului de certificatede emisii de gaze cuefect de serã (conformHG 780/2006 privindstabilirea schemei decomercializare a certifi-catelor de emisii de

gaze cu efect de serã).”Din suma de 167

de milioane de lei acor-datã ca ajutor de statindividual pentru salva-re, suma de 98,476milioane de lei se vaacorda din veniturile dinprivatizare înregistrateîn contul curent generalal Trezoreriei Statului.

Acordarea celei de-adoua tranºe, în sumã de68, 524 milioane leieste condiþionatã dereîntregirea veniturilorrezultate din privatizare,

respectiv de rambur-sarea împrumutuluiacordat în bazaOrdonanþei de urgenþãa Guvernuluinr.11/2015 privindacordarea unui împrumut SocietãþiiComplexul EnergeticHunedoara S.A. dinvenituri realizate din privatizare. Împrumutulse acordã, în baza uneianalize economico-financiare realizate decãtre EximBank - S.A.în vederea stabilirii

capacitãþii de rambursare.

Rambursarea împrumutului de 167 demilioane de lei seefectueazã integral, întermen de 6 luni de laacordarea acestuia,împreunã cu dobândaaferentã. Pânã la datascadenþei împrumutului,Societatea ComplexuluiEnergetic HunedoaraS.A. are obligaþia sãprezinte MinisteruluiFinanþelor Publice planul de restructurarenotificat ComisieiEuropene. În baza acestui Plan de restruc-turare, la solicitareasocietãþii, MinisterulFinanþelor Publice poateprelungi perioada deacordare a împrumutu-lui, în aceleaºi condiþiide dobândã. Dacã întermen de 6 luni de lamomentul acordãriiîmprumutului de statindividual pentru salvare, societatea nuprezintã un plan derestructurare sau dovadarestituirii ajutorului destat individual pentrusalvare, aceasta esteobligatã sã prezinte unplan de lichidare voluntarã”, arãtau anul trecut informaþiilede la Guvern.

SocietateaComplexul EnergeticHunedoara S.A., aflatîn portofoliulMinisterului Energiei,Întreprinderilor Mici ºiMijlocii ºi Mediului deAfaceri, este unul dintrecei mai importanþi pro-

ducãtori de energieelectricã din România,care, cu o capacitateinstalatã de 1.225MW,asigurã o cotã de circa6-7% din totalul producþiei naþionale deenergie electricã.Este cel mai mare producãtor de energieelectricã din nord-vestulRomâniei.

Societatea are înprezent aproximativ6.500 de angajaþi.Societatea a fost înfi-inþatã ca o societateintegratã energie-mine-rit, al cãrei principalobiectiv îl reprezintãproducerea eficientã de energie electricã ºitermicã pe bazã dehuilã din Valea Jiulu, în prezent societateafiind în insolvenþã.

În afarã de producþiade energie electricã,SucursaleleElectrocentrale Deva ºiElectrocentrale Paroºenisunt unici producãtoricare livreazã energietermicã în sistem centralizat în localitãþileDeva, Petroºani,Vulcan, Lupeni.Totodatã, SucursalaElectrocentrale Devaeste ºi operator al serviciului public de alimentare cu energietermicã pentru municipiul Deva, întimp ce SucursalaElectrocentrale Paroºeniopereazã serviciul publicde apã caldã ºi cãldurãpentru localitãþilePetroºani, Vulcan,Lupeni.

Monika BACIU Monika BACIU

A ngajaþii ComplexuluiEnergetic Hunedoara se

tem de ce este mai rãu. Încazul în care instanþa vadecide oprirea celor douã ter-mocentrale acest lucru atragedupã sine ºi oprirea unitãþilorminiere. ªi nu doar cele dincadrul Complexului EnergeticHunedoara, ci ºi cele de laSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea Jiului.

“Cea mai gravã problemã estedecizia instanþei de a nu permitefuncþionarea termocentralelor,mai exact, deocamdatã a termo-centralei de la Mintia. Acestlucru ar duce la oprirea a patrumine, douã de la închidere ºidouã de la noi (ComplexulEnergetic Hunedoara-n.r.)”, a

declarat Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Potrivit sindicaliºtilor ar trebuica la nivelul ministerului sã fiestabilitã o comisie care sã seocupe în mod special deComplexul EnergeticHunedoara.

“Ar trebui un grup care sã seocupe strict de problema asta, ºinu vorbim de conducãtorii de la

CEH”, a mai spus sursa citatã. Judecãtoria Deva a decis

la data de 12 mai oprirea termocentralei de la Mintiapentru neconformare la cerinþele de mediu. Mai exact,instanþa a admis solicitarea celorde la Garda de Mediu.

Nici pânã astãzi nu a fostdepus un apel în acest caz.


CEH îºi rotunjeºte amenzile.Mai adaugã una de 700 de milioaneD atoriile Complexului Energetic Hunedoara au trecut de 2,3 MILIARDE DE LEI.

Complexul Energetic Hunedoara îºi rotunjeºte amenzile, ºi nu veniturile aºacum ar fi normal. În contul datoriilor s-a mai adãugat o amendã. De 700 de milioanede lei. Pentru cã nu a achiziþionat la timp certificatele de carbon aferente anului2015, Ministerul Mediului a mai “felicitat” Complexul Energetic Hunedoara cu oamendã de 700 de milioane de lei. Astfel, la acest moment datoriile ComplexuluiEnergetic Hunedoara ajung la 2,3 MILIARDE DE LEI.

Oprirea termocentralelor duce la oprirea minelor

La nivelul judeþului

funcþioneazã peste300 de unitãþi deînvãþãmânt.Ministerul EducaþieiNaþionale a publicatlista integralã aunitãþilor deînvãþãmânt care auautorizaþii defuncþionare.

Potrivit statisticii ministerului, la niveluljudeþului Hunedoarafuncþioneazã 308 unitãþide învãþãmânt. Doar 43de autorizaþie ISU, 244nu au deloc ºi 13 audoar parþial. Dintre aces-tea la nivelul Vãii Jiului,38 de ºcoli funcþioneazãfãrã autorizaþie ISU. ÎnValea Jiului cele maimulte ºcoli fãrã autoriza-

þie ISU sunt la Petroºani.În ceea ce priveºteautorizaþiile sanitare situaþia este mai bunã.La nivelul judeþului doar nouã ºcoli nu auautorizaþie sanitarã întimp ce 6 au doar autorizaþie partialã.

Nu pentru toate cons-trucþiile de învãþãmânt,care funcþioneazã înprezent fãrã autorizaþiede securitate la incendiu,este necesarã obþinereaacestui act administrativ,ci doar pentru acele construcþii noi sau exis-tente la care s-au efectu-at lucrãri de dezvoltare,modernizare sau schim-bare a destinaþiei, ºi pentru care, la momen-tul când au fost date înexploatare, legislaþiaprevedea aceastã obligaþie.

Monika BACIUMonika BACIUProiectul intitulat ”Deva

citeºte!” este derulat încomun de BibliotecaJudeþeanã 'Ovid Densuºianu'ºi Primãria Deva, vizate fiindparcurile de la poalele CetãþiiDeva, Piaþa Arras ºi cel dinrezervaþia naturalã Bejan.

Astfel, mai multe rafturi cucãrþi vor fi amplasate în parcuri încadrul proiectului ce îºi propune

sã stimuleze dragostea pentru lecturã în rândurile celor care îºipetrec timpul liber în mijloculacestor oaze de verdeaþã.

Primele cãrþi vor putea fi cititeîn parcuri spre sfârºitul luniiaugust, dupã ce rafturile vor figata ºi vor fi amplasate pe locurilestabilite în proiect.

Cãrþile vor putea fi împrumu-tate, gratuit, de cãtre oricinedoreºte sã le citeascã pe loc sausã le ducã acasã, urmând ca

volumele sã fie restituite ulterior,conform uzanþelor unei bibliotecipublice.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Nevoia unui astfel dedemers apare în contex-tul în care doar 52%dintre copiii românifrecventeazã grãdiniþa,una dintre cauzele prin-cipale ale neparticipãriifiind sãrãcia, potrivitdatelor Eurostat -EUSILC. Grãdiniþelevor funcþiona pe perioa-da verii, între 4 iulie ºi2 septembrie, pentru afacilita creºterea nivelu-lui de pregãtire pentruºcoalã ºi accesul la educaþie primarã, dar ºipentru a preveni aban-donul ºcolar pe termenlung al copiilor proveniþidin medii defavorizate.36 de cadre didacticecare vor lucra direct cucei mici au fostpregãtite special pentruacest program. Pânã în

prezent, Salvaþi Copiii aintegrat peste 5.500 decopii de vârstãpreºcolarã ºi a instruitpeste 1.370 de educa-tori care lucreazã cucopii din comunitãþidefavorizate.

“Salvaþi Copiii îºidoreºte sã ofere sprijintuturor copiilor, pentruca aceºtia sã poatãporni cu ºanse egale înviaþã. În acest sens,accesul la educaþie,începând cu integrareacopiilor în grãdiniþe,

este crucial. Pentru areduce decalajul laînvãþãturã pentru copiiiaflaþi în pragul exclu-ziunii sociale, SalvaþiCopiii România estesingura organizaþie caredesfãºoarã, de cinci ani,iniþiativa Grãdiniþeleestivale, parte din programul ªanse egalepentru toþi copiii, într-osocietate fãrã discrimi-nare.” – GabrielaAlexandrescu,Preºedinte ExecutivSalvaþi Copiii România.

În cadrul grãdiniþelorestivale sunt incluºicopiii care nu au sau nuau avut posibilitateaparcurgerii etapeipreºcolare, din motivesocio-economice, carefie nu au fost înscriºi însistemul de învãþãmânt,fie au fost înscriºi, darau avut o participareredusã, aflându-se astfelîn risc de abandonºcolar. La sfârºitul grupelor estivale, copiiisunt înscriºi în sistemulde învãþãmânt preºcolarsau ºcolar, în funcþie devârstã, iar situaþia loreducaþionalã este monitorizatã pe tot parcursul anului ºcolar.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 2016 Actualitate 5

Ce face o caroserie deMatiz pe un ºasiu de

cãruþã, în curtea uneifoste grãdiniþe, ce are încurte un WC transparent?Ei bine, cunoscutul om deculturã, un fin umorist ºi renumit caricaturist,Ion Barbu a gânditMuzeul Instalatorului.

ªi asta, pentru cã totexistã în gândirearomâneascã mitul lui DorelInstalatorul. Dar ºi legândcumva totul de faptul cãAnglia, recent ieºitã din UE,se temea, pe vremea intrãriiPoloniei în uniune, cã va fiinvadatã de polonezi ºi nu s-aînºelat, aºa cum nu s-aînºelat nici când au plecatromânii în Anglia.

„Totul a plecat de la multelucruri care s-au conjugat. Înprimul rând, cã a existatprima datã sintagma instala-torul polonez, ivitã imediatdupã invazia lor în MareaBritanie ºi dacã ei au instala-

torii lor, de ce sã nu aveminstalatorul nostru, mai alescã avem în Dorel instalatorulun pion de bazã”, ne explicãIon Barbu, artist plastic dinPetrila, cel care a creat pânãacum Casa memorialã I. DSîrbu, Muzeul mamei, dedicatcelei care i-a dat viaþã ºiCentrul Pompadour dincurtea minei Petrila.

Veþi râde de la intrare,pânã în cel mai ascunsungher, dupã umorul fin alcelui care a încântat zeci deani publicul cucaricaturilesale. A creat tot felul despaþii destinate pe rând, luiCeauºescu, lui Gabriel

Oprea, medicii, sportului, cul-turii, pentru cã aici veþi gãsi ogalerie pe care stau atârnateceasuri deºteptãtoare aurite,fiecare având o aþã lungãegalã în centrimetri cu aniipe care i-a trãit personali-tatea respectivã ºi, cine vatrece pragul acestui muzeu, alpatrulea creat de Ion Barbuîn Valea Jiului, va avea ce sãînveþe. Aici sunt expuseobiecte ce redau viaþa, cul-tura, politica, în cel mai purfel, dar cu umor ºi cu multãînþelepciune. „Eu cred cãacesta este un muzeu deumor. Aºtept sã se rândãfoarte mult. În al doilea rând,

eu cred cã este un muzeu încare trebuie sã vinã mulþitineri ºi este un muzeu careînvaþã. Atât el, cât ºi mai alesprivitorii.Trebuie sã înveþi sãgândeºti, sã citeºti, sã râzisãnãtos la lucruri cu adevãratimportante”, a spus IonBarbu.

Înãuntru e un omagiu adusrâsului sãnãtos, a hazului denecaz, pentru cã veþi vedeacã sistemul de sãnãtate dinRomânia este reprezentat deo cârjã ce are cuie cu vârfulîn sus fix sub braþ, iar încurte veþi întâlni, pe lângã ceimai celebri pomi din lume,adicã Teiul lui Eminescu,

Mãrul lui Adam, ori Arborelegenealogic, un WC completutilat, aurit ºi închis cu foliitransparente. Autorul lui avrut sã arate cã oameniipolitici fac treabã, mare, ºi cãtotul este transparent la clasapoliticã, dar ºi cã lucrurile pecare le vedem nu sunt ceeace par a fi. Tocmai de aceea,pe pereþii exteriori ai clãdirii,situatã în spatele Casei deCulturã a studenþilor dinPetroºani existã inscripþii înlimba francezã ce ne duc cugândul la aparenþe, în ciudaevidenþelor.

„Lucrurile nu trebuie luatead-literam. Întodeauna au unsubstrat ºi ascund multe lucruriimportante, pe care muzeulacesta îºi propune sã le des-copere”, a mai adãugat artistul.

Deschiderea oficialã aMuzeului instalatorului vaavea loc timp de douã zile, în22 ºi 23 iulie, pentru cã IonBarbu vrea o dublã premierã,încercînd astfel sã îºi lansezeºi volumul de artã intitulat„Sticle pentru minte, inimã ºi literaturã”.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Rockeri din toatã þara, dar ºi de peste hotare au

ajuns la Petroºani, acolo unde,în week-end-ul care a trecut afost capitala muzicii rock decalitate. De 22 de ani, truperecunoscute din Europa urcãpe scena din curtea pub-uluice poartã numele Barock, laBarock Fest.

ªi în acest an a fost „gãlãgie” ºimuzicã de calitate, iar de vineri pânãduminicã searã sute de tineri au fostinvitaþi la scenã, mai ales cã vremeaa fost numai bunã pentru festivalul înaer liber. „Anul acesta am avut maimulte trupe din strãinãtate. Au venit4 din Bulgaria, Slovacia, Polonia ºiCroaþia ºi cap de afiº sunt Altar ,care a cântat vineri, sâmbãtã –Implant pentru refuz ºi duminicã -Luna amarã. Toþi cei care au venitaici au fost aºteptaþi la o mare petrecere în aer liber. Întotdeaunavin ºi cei plecaþi, studenþii, cei carelucreazã în strãinãtate vin pentru festival ºi eu zic cã este o atmosferãfoarte prietenoasã”, ne-a mãrturisit

într-una dintre zilele festivalului,Alin Petruþ, organizatorul BarockFest 2016. Nu au fost promovatedoar trupele consacrate ºi organiza-torii le-au dat o ºansã tuturor celor care iubesc rock-ul de calitate.„Generaþia nouã a urcat ºi ea pescenã, pentru cã trebuie sã asigurãmcontinuitatea fenomenului rock”, a mai adãugat Alin.

Despre continuitate în acestdomeniu putem vorbi la Petroºani,pentru cã din 1994 aici se întâmplãastfel de festivaluri ce atrag iubitoriide gen din þarã, dar ºi din strãinã-tate. ªi în acest an sunt sute de tineriau fost aºteptaþi în fiecare zi a festi-valului. „Încep sã vinã tot mai mulþi.

Din absolut toatã þara, chiar ºi dinIaºi. Pãrerea mea este cã noi contribuim la turismul din ValeaJiului”, a conchis organizatorul acestei manifestãri rock ce punePetroºaniul pe harta muzicii ºi a tursimului în acelaºi timp.

Barock este un pub înfiinþat cumulþi ani în urmã de un fost miner,care s-a disponibilizat, iar în timp,festivalul ce îi poartã numele a aduspe scenã doar trupe importante alemomentului. Nu vor lipsi nici în acest an, aºa cum nu lipsesc cei dela Gothic, novicii de la B.E.A.R.,TIMES OF NEED, dar ºi multe alte nume.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

MinisterulTineretului ºi

Sportului face apel latinerii care suntinteresaþi sã par-ticipe la cursurileuniversitãþii de varã.

Universitatea de Varãse adreseazã studenþilorºi persoanelor carelucrezã cu studenþii carevor sã înveþe cum sãpunã în practicã activitãþi de voluntariatºi cum sã devinã

cetãþeni activi. Vor fimetode interactive ºiexerciþii din sferaînvãþãrii non-formale,concepte precum managementul volunta-rilor ºi al activitãþilor devoluntariat, participare,includere ºi dialog struc-turat. Patru astfel demodule vor avea loc înHarghita ºi Constanþa.

„MinisterulTineretului ºi Sportuluiîþi oferã oportunitateasã participi la moduleleUniversitãþii de Varã2016 ºi sã descoperi cepoþi face împreunã cuoamenii din jurul tãupentru a contribui laviaþa comunitãþii”,aratã comunicatul MTS.

Acþiunile vor avea loc

în douã locaþii, câtedouã la IzvorulMureºului în judeþulHarghita ºi alte douã laEforie Nord înConstanþa.

Universitatea de Varã2016 dureazã 6 zile, din care 5 zile de lucru.Fiecare zi de curs are 4 ore de lucru efectiv,împãrþite în sesiuni.Pentru Universitatea deVarã 2016 nu se percepe taxã de participare. Costurile decazare, masã ºi formaresunt asigurate deMinisterul Tineretului ºiSportului, iar costurilelegate de transport sunt suportate de cãtreparticipant.


Îºi aºteaptã sentinþaMagistraþii Judecãtoriei Petroºani

vor decide dacã cei trei tineri careau imobilizat un paznic de la EMlivezeni-Petroºani, pentru a fura cãrbune, vor ajunge dupã gratii.

Cei trei indivizi acuzaþi de tâlhãrie au fosttrimiºi în judecatã la finele anului trecut, dupã ceau dat o loviturã pe platforma unei mine dinPetroºani. Doi dintre ei l-au imobilizat pepaznicul exploatãrii ºi au încãrcat mai mulþi sacicu cãrbune într-o dubiþã cu gândul sã-l vândã.

Au avut grijã sã-l ameninþe pe paznic cu bãtaia dacã va alerta poliþia ºi s-au ales ºi undosar penal pentru ameninþare. Când ancheta-torii au vrut sã-i ducã la audieri, cei trei s-aurefugiat în cartierul Colonie din Petroºani ºi pen-tru a-i putea reþine a fost nevoie de o intervenþieîn forþã a poliþiºtilor. Procurorii i-au trimis înjudecatã pentru tâlhãrie ºi dupã mai bine dejumãtate de an, magistraþii au ajuns la o soluþieîn acest dosar, iar marþi se va afla dacã vor fitrimiºi în penitenciar sau primesc o pedeapsãmai cauza blândã, respectiv o condamnare cususpendare. Doi dintre indivizi, Petru AdalbertFeher ºi Gabriel Mihãiþã Tar au încercat sãrecuze judecãtorul ºi sã strãmute cauza, însã fãrãsucces. Pe de altã parte, indiferent de soluþiapronunþatã de magistraþii Judecãtoriei Petroºani,cei trei vor putea face apel.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Hunedoreancã dispãrutã fãrã urmãOtânãrã din Hunedoara este de negãsit

de mai multe zile, familia acesteiatemându-se cã s-a întâmplat ceva rãu cu eadupã ce a plecat din Olanda spre casã ºi nuse mai ºtie nimic de ea.

Femeia de 28 de ani lucraca animatoare ºi ºi-a anunþatrudele cã se întoarce în þarã,iar pe aeroportul din Koln ar fitrebuit sã se întâlneascã cuiubitul ei. Bãrbatul susþine cãfata nu a ajuns la întâlnire ºi areclamat dispariþia. Cosmina s-ar fi plâns de mai multe ori unei surori cã iubitulei, ºi el român, o exploata sexual, iar între eiapãruserã neînþelegeri. Acesta este ºi motivul pentru care apropiaþii fetei cred cã individul arascunde ceva. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))Cãrþi în parcurile din Deva

Universitate de varã pentru tinerii hunedoreni

Barock Fest a ajuns la ediþia XXIIIon Barbu a creat un muzeu la Petroºani

ªcolile din judeþ, probleme mari Grãdiniþe estivale,în Valea JiuluiPreºcolarii din Lupeni ºi Petrila sunt

aºteptaþi la grãdiniþã. Peste 700 decopii din comunitãþi defavorizate dinBucureºti ºi alte 21 de judeþe din Româniavor beneficia de educaþie preºcolarã, încadrul celor 37 de grãdiniþe estivale lansateastãzi de Organizaþia Salvaþi Copiii.

La nivelul judeþului

funcþioneazã peste300 de unitãþi deînvãþãmânt.Ministerul EducaþieiNaþionale a publicatlista integralã aunitãþilor deînvãþãmânt care auautorizaþii defuncþionare.

Potrivit statisticii ministerului, la niveluljudeþului Hunedoarafuncþioneazã 308 unitãþide învãþãmânt. Doar 43de autorizaþie ISU, 244nu au deloc ºi 13 audoar parþial. Dintre aces-tea la nivelul Vãii Jiului,38 de ºcoli funcþioneazãfãrã autorizaþie ISU. ÎnValea Jiului cele maimulte ºcoli fãrã autoriza-

þie ISU sunt la Petroºani.În ceea ce priveºteautorizaþiile sanitare situaþia este mai bunã.La nivelul judeþului doar nouã ºcoli nu auautorizaþie sanitarã întimp ce 6 au doar autorizaþie partialã.

Nu pentru toate cons-trucþiile de învãþãmânt,care funcþioneazã înprezent fãrã autorizaþiede securitate la incendiu,este necesarã obþinereaacestui act administrativ,ci doar pentru acele construcþii noi sau exis-tente la care s-au efectu-at lucrãri de dezvoltare,modernizare sau schim-bare a destinaþiei, ºi pentru care, la momen-tul când au fost date înexploatare, legislaþiaprevedea aceastã obligaþie.

Monika BACIUMonika BACIUProiectul intitulat ”Deva

citeºte!” este derulat încomun de BibliotecaJudeþeanã 'Ovid Densuºianu'ºi Primãria Deva, vizate fiindparcurile de la poalele CetãþiiDeva, Piaþa Arras ºi cel dinrezervaþia naturalã Bejan.

Astfel, mai multe rafturi cucãrþi vor fi amplasate în parcuri încadrul proiectului ce îºi propune

sã stimuleze dragostea pentru lecturã în rândurile celor care îºipetrec timpul liber în mijloculacestor oaze de verdeaþã.

Primele cãrþi vor putea fi cititeîn parcuri spre sfârºitul luniiaugust, dupã ce rafturile vor figata ºi vor fi amplasate pe locurilestabilite în proiect.

Cãrþile vor putea fi împrumu-tate, gratuit, de cãtre oricinedoreºte sã le citeascã pe loc sausã le ducã acasã, urmând ca

volumele sã fie restituite ulterior,conform uzanþelor unei bibliotecipublice.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Nevoia unui astfel dedemers apare în contex-tul în care doar 52%dintre copiii românifrecventeazã grãdiniþa,una dintre cauzele prin-cipale ale neparticipãriifiind sãrãcia, potrivitdatelor Eurostat -EUSILC. Grãdiniþelevor funcþiona pe perioa-da verii, între 4 iulie ºi2 septembrie, pentru afacilita creºterea nivelu-lui de pregãtire pentruºcoalã ºi accesul la educaþie primarã, dar ºipentru a preveni aban-donul ºcolar pe termenlung al copiilor proveniþidin medii defavorizate.36 de cadre didacticecare vor lucra direct cucei mici au fostpregãtite special pentruacest program. Pânã în

prezent, Salvaþi Copiii aintegrat peste 5.500 decopii de vârstãpreºcolarã ºi a instruitpeste 1.370 de educa-tori care lucreazã cucopii din comunitãþidefavorizate.

“Salvaþi Copiii îºidoreºte sã ofere sprijintuturor copiilor, pentruca aceºtia sã poatãporni cu ºanse egale înviaþã. În acest sens,accesul la educaþie,începând cu integrareacopiilor în grãdiniþe,

este crucial. Pentru areduce decalajul laînvãþãturã pentru copiiiaflaþi în pragul exclu-ziunii sociale, SalvaþiCopiii România estesingura organizaþie caredesfãºoarã, de cinci ani,iniþiativa Grãdiniþeleestivale, parte din programul ªanse egalepentru toþi copiii, într-osocietate fãrã discrimi-nare.” – GabrielaAlexandrescu,Preºedinte ExecutivSalvaþi Copiii România.

În cadrul grãdiniþelorestivale sunt incluºicopiii care nu au sau nuau avut posibilitateaparcurgerii etapeipreºcolare, din motivesocio-economice, carefie nu au fost înscriºi însistemul de învãþãmânt,fie au fost înscriºi, darau avut o participareredusã, aflându-se astfelîn risc de abandonºcolar. La sfârºitul grupelor estivale, copiiisunt înscriºi în sistemulde învãþãmânt preºcolarsau ºcolar, în funcþie devârstã, iar situaþia loreducaþionalã este monitorizatã pe tot parcursul anului ºcolar.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 2016 Actualitate 5

Ce face o caroserie deMatiz pe un ºasiu de

cãruþã, în curtea uneifoste grãdiniþe, ce are încurte un WC transparent?Ei bine, cunoscutul om deculturã, un fin umorist ºi renumit caricaturist,Ion Barbu a gânditMuzeul Instalatorului.

ªi asta, pentru cã totexistã în gândirearomâneascã mitul lui DorelInstalatorul. Dar ºi legândcumva totul de faptul cãAnglia, recent ieºitã din UE,se temea, pe vremea intrãriiPoloniei în uniune, cã va fiinvadatã de polonezi ºi nu s-aînºelat, aºa cum nu s-aînºelat nici când au plecatromânii în Anglia.

„Totul a plecat de la multelucruri care s-au conjugat. Înprimul rând, cã a existatprima datã sintagma instala-torul polonez, ivitã imediatdupã invazia lor în MareaBritanie ºi dacã ei au instala-

torii lor, de ce sã nu aveminstalatorul nostru, mai alescã avem în Dorel instalatorulun pion de bazã”, ne explicãIon Barbu, artist plastic dinPetrila, cel care a creat pânãacum Casa memorialã I. DSîrbu, Muzeul mamei, dedicatcelei care i-a dat viaþã ºiCentrul Pompadour dincurtea minei Petrila.

Veþi râde de la intrare,pânã în cel mai ascunsungher, dupã umorul fin alcelui care a încântat zeci deani publicul cucaricaturilesale. A creat tot felul despaþii destinate pe rând, luiCeauºescu, lui Gabriel

Oprea, medicii, sportului, cul-turii, pentru cã aici veþi gãsi ogalerie pe care stau atârnateceasuri deºteptãtoare aurite,fiecare având o aþã lungãegalã în centrimetri cu aniipe care i-a trãit personali-tatea respectivã ºi, cine vatrece pragul acestui muzeu, alpatrulea creat de Ion Barbuîn Valea Jiului, va avea ce sãînveþe. Aici sunt expuseobiecte ce redau viaþa, cul-tura, politica, în cel mai purfel, dar cu umor ºi cu multãînþelepciune. „Eu cred cãacesta este un muzeu deumor. Aºtept sã se rândãfoarte mult. În al doilea rând,

eu cred cã este un muzeu încare trebuie sã vinã mulþitineri ºi este un muzeu careînvaþã. Atât el, cât ºi mai alesprivitorii.Trebuie sã înveþi sãgândeºti, sã citeºti, sã râzisãnãtos la lucruri cu adevãratimportante”, a spus IonBarbu.

Înãuntru e un omagiu adusrâsului sãnãtos, a hazului denecaz, pentru cã veþi vedeacã sistemul de sãnãtate dinRomânia este reprezentat deo cârjã ce are cuie cu vârfulîn sus fix sub braþ, iar încurte veþi întâlni, pe lângã ceimai celebri pomi din lume,adicã Teiul lui Eminescu,

Mãrul lui Adam, ori Arborelegenealogic, un WC completutilat, aurit ºi închis cu foliitransparente. Autorul lui avrut sã arate cã oameniipolitici fac treabã, mare, ºi cãtotul este transparent la clasapoliticã, dar ºi cã lucrurile pecare le vedem nu sunt ceeace par a fi. Tocmai de aceea,pe pereþii exteriori ai clãdirii,situatã în spatele Casei deCulturã a studenþilor dinPetroºani existã inscripþii înlimba francezã ce ne duc cugândul la aparenþe, în ciudaevidenþelor.

„Lucrurile nu trebuie luatead-literam. Întodeauna au unsubstrat ºi ascund multe lucruriimportante, pe care muzeulacesta îºi propune sã le des-copere”, a mai adãugat artistul.

Deschiderea oficialã aMuzeului instalatorului vaavea loc timp de douã zile, în22 ºi 23 iulie, pentru cã IonBarbu vrea o dublã premierã,încercînd astfel sã îºi lansezeºi volumul de artã intitulat„Sticle pentru minte, inimã ºi literaturã”.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Rockeri din toatã þara, dar ºi de peste hotare au

ajuns la Petroºani, acolo unde,în week-end-ul care a trecut afost capitala muzicii rock decalitate. De 22 de ani, truperecunoscute din Europa urcãpe scena din curtea pub-uluice poartã numele Barock, laBarock Fest.

ªi în acest an a fost „gãlãgie” ºimuzicã de calitate, iar de vineri pânãduminicã searã sute de tineri au fostinvitaþi la scenã, mai ales cã vremeaa fost numai bunã pentru festivalul înaer liber. „Anul acesta am avut maimulte trupe din strãinãtate. Au venit4 din Bulgaria, Slovacia, Polonia ºiCroaþia ºi cap de afiº sunt Altar ,care a cântat vineri, sâmbãtã –Implant pentru refuz ºi duminicã -Luna amarã. Toþi cei care au venitaici au fost aºteptaþi la o mare petrecere în aer liber. Întotdeaunavin ºi cei plecaþi, studenþii, cei carelucreazã în strãinãtate vin pentru festival ºi eu zic cã este o atmosferãfoarte prietenoasã”, ne-a mãrturisit

într-una dintre zilele festivalului,Alin Petruþ, organizatorul BarockFest 2016. Nu au fost promovatedoar trupele consacrate ºi organiza-torii le-au dat o ºansã tuturor celor care iubesc rock-ul de calitate.„Generaþia nouã a urcat ºi ea pescenã, pentru cã trebuie sã asigurãmcontinuitatea fenomenului rock”, a mai adãugat Alin.

Despre continuitate în acestdomeniu putem vorbi la Petroºani,pentru cã din 1994 aici se întâmplãastfel de festivaluri ce atrag iubitoriide gen din þarã, dar ºi din strãinã-tate. ªi în acest an sunt sute de tineriau fost aºteptaþi în fiecare zi a festi-valului. „Încep sã vinã tot mai mulþi.

Din absolut toatã þara, chiar ºi dinIaºi. Pãrerea mea este cã noi contribuim la turismul din ValeaJiului”, a conchis organizatorul acestei manifestãri rock ce punePetroºaniul pe harta muzicii ºi a tursimului în acelaºi timp.

Barock este un pub înfiinþat cumulþi ani în urmã de un fost miner,care s-a disponibilizat, iar în timp,festivalul ce îi poartã numele a aduspe scenã doar trupe importante alemomentului. Nu vor lipsi nici în acest an, aºa cum nu lipsesc cei dela Gothic, novicii de la B.E.A.R.,TIMES OF NEED, dar ºi multe alte nume.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

MinisterulTineretului ºi

Sportului face apel latinerii care suntinteresaþi sã par-ticipe la cursurileuniversitãþii de varã.

Universitatea de Varãse adreseazã studenþilorºi persoanelor carelucrezã cu studenþii carevor sã înveþe cum sãpunã în practicã activitãþi de voluntariatºi cum sã devinã

cetãþeni activi. Vor fimetode interactive ºiexerciþii din sferaînvãþãrii non-formale,concepte precum managementul volunta-rilor ºi al activitãþilor devoluntariat, participare,includere ºi dialog struc-turat. Patru astfel demodule vor avea loc înHarghita ºi Constanþa.

„MinisterulTineretului ºi Sportuluiîþi oferã oportunitateasã participi la moduleleUniversitãþii de Varã2016 ºi sã descoperi cepoþi face împreunã cuoamenii din jurul tãupentru a contribui laviaþa comunitãþii”,aratã comunicatul MTS.

Acþiunile vor avea loc

în douã locaþii, câtedouã la IzvorulMureºului în judeþulHarghita ºi alte douã laEforie Nord înConstanþa.

Universitatea de Varã2016 dureazã 6 zile, din care 5 zile de lucru.Fiecare zi de curs are 4 ore de lucru efectiv,împãrþite în sesiuni.Pentru Universitatea deVarã 2016 nu se percepe taxã de participare. Costurile decazare, masã ºi formaresunt asigurate deMinisterul Tineretului ºiSportului, iar costurilelegate de transport sunt suportate de cãtreparticipant.


Îºi aºteaptã sentinþaMagistraþii Judecãtoriei Petroºani

vor decide dacã cei trei tineri careau imobilizat un paznic de la EMlivezeni-Petroºani, pentru a fura cãrbune, vor ajunge dupã gratii.

Cei trei indivizi acuzaþi de tâlhãrie au fosttrimiºi în judecatã la finele anului trecut, dupã ceau dat o loviturã pe platforma unei mine dinPetroºani. Doi dintre ei l-au imobilizat pepaznicul exploatãrii ºi au încãrcat mai mulþi sacicu cãrbune într-o dubiþã cu gândul sã-l vândã.

Au avut grijã sã-l ameninþe pe paznic cu bãtaia dacã va alerta poliþia ºi s-au ales ºi undosar penal pentru ameninþare. Când ancheta-torii au vrut sã-i ducã la audieri, cei trei s-aurefugiat în cartierul Colonie din Petroºani ºi pen-tru a-i putea reþine a fost nevoie de o intervenþieîn forþã a poliþiºtilor. Procurorii i-au trimis înjudecatã pentru tâlhãrie ºi dupã mai bine dejumãtate de an, magistraþii au ajuns la o soluþieîn acest dosar, iar marþi se va afla dacã vor fitrimiºi în penitenciar sau primesc o pedeapsãmai cauza blândã, respectiv o condamnare cususpendare. Doi dintre indivizi, Petru AdalbertFeher ºi Gabriel Mihãiþã Tar au încercat sãrecuze judecãtorul ºi sã strãmute cauza, însã fãrãsucces. Pe de altã parte, indiferent de soluþiapronunþatã de magistraþii Judecãtoriei Petroºani,cei trei vor putea face apel.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Hunedoreancã dispãrutã fãrã urmãOtânãrã din Hunedoara este de negãsit

de mai multe zile, familia acesteiatemându-se cã s-a întâmplat ceva rãu cu eadupã ce a plecat din Olanda spre casã ºi nuse mai ºtie nimic de ea.

Femeia de 28 de ani lucraca animatoare ºi ºi-a anunþatrudele cã se întoarce în þarã,iar pe aeroportul din Koln ar fitrebuit sã se întâlneascã cuiubitul ei. Bãrbatul susþine cãfata nu a ajuns la întâlnire ºi areclamat dispariþia. Cosmina s-ar fi plâns de mai multe ori unei surori cã iubitulei, ºi el român, o exploata sexual, iar între eiapãruserã neînþelegeri. Acesta este ºi motivul pentru care apropiaþii fetei cred cã individul arascunde ceva. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))Cãrþi în parcurile din Deva

Universitate de varã pentru tinerii hunedoreni

Barock Fest a ajuns la ediþia XXIIIon Barbu a creat un muzeu la Petroºani

ªcolile din judeþ, probleme mari Grãdiniþe estivale,în Valea JiuluiPreºcolarii din Lupeni ºi Petrila sunt

aºteptaþi la grãdiniþã. Peste 700 decopii din comunitãþi defavorizate dinBucureºti ºi alte 21 de judeþe din Româniavor beneficia de educaþie preºcolarã, încadrul celor 37 de grãdiniþe estivale lansateastãzi de Organizaþia Salvaþi Copiii.

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 20166 Actualitate

Nu eºti peFacebook,nu exiºti!P este 8 milioane de

conturi sunt active înRomânia, iar potrivit unorstatistici oficiale, ce au fostdate publicitãþii, cei maimulþi sunt în Bucureºti, întimp ce numãrul cel mai micde utilizatori este TârguSecuiesc. Femeile deþin pestejumãtate dintre conturi, iarprocentul bãrbaþilor este de49,59%.

Totodatã, potrivitAgerpres.ro, în Transilvania sunt pe Facebook mai puþini utilizatori cu vârste între 18-24de ani, 25-34 de ani ºi 35-44 deani faþã de procentul naþional, ºimai mulþi pe segmentele devârstã 45-54, 55-64 ºi peste65 de ani.

Statistica Facebrands.ro aratãcã, în prezent, utilizatorii deinternet din România deþin, laora actualã, 8,5 milioane deconturi înregistrate pe Facebook,iar 84,21% dintre aceºtia ºi-au setat oraºul, aratã datelecontorizate de portalulFacebrands.ro, serviciul de moni-torizare a paginilor româneºticreate pe reþeaua de socializare.

Din totalul numãrului de utilizatori, aproape 1,20 de milioane erau din Bucureºti(16,72%), urmaþi de cei din Cluj-

Napoca (260.040 persoane,3,63% din total), Timiºoara ºiIaºi (cu câte 260.000 de persoane).

La polul opus, cu numãrul celmai mic de utilizatori Facebook,se situeazã oraºele Drãgãºani ºi Bragadiru (câte 11.000 depersoane, 0,11% din total),respectiv Câmpia Turzii (10.450persoane) ºi Târgu Secuiesc(10.080 persoane).

La nivel regional, din totalulcelor 8,5 milioane de utilizatoriFacebook, 38,12 % dintre utilizatori care ºi-au setat oraºulsunt localizaþi în Muntenia,18,5% în Transilvania, 12,99%în Moldova ºi 8,36% în Oltenia.

De asemenea, la nivel naþio-nal, statistica aratã cã 50,41%din totalul celor care au contFacebook sunt femei, faþã de49,59 % bãrbaþi. Totuºi, peregiuni aceste cifre variazã, înTransilvania înregistrându-se celmai mare procent de femei peFacebook (51,1%) ºi cel mai mical bãrbaþilor (48,89%), iar înOltenia cel mai mic procent alfemeilor (46,6%), respectiv celmai mare al bãrbaþilor.

Sursa Agerpres.ro

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 2016 Actualitate 7

MunicipiulLupeni îºischimbãînfãþiºareaG ardul viu de

pe mijlocularterei rutiere amunicipiului Lupenia fost îndepãrtat.

Primarul localitãþii,Cristian Resmeriþã, aluat aceastã decizie pentru a veni în sprijinulconducãtorilor auto. În zonã vizibilitatea erascãzutã din cauzaarbuºtilor ornamentali.Odatã îndepãrtat gardulviu va fi amenajatã zona.

"Am decis sã scotgardul viu aflat pemijlocul arterei rutieredin Lupeni ºi amînceput cu cel dinCartierul Bãrbãteni,pentru a creºte vizibili-

tatea conducãtorilorauto in trafic, sãreducem riscurile deaccidente ºi sã fluidizãmastfel traficul rutier. Înlocul acestuia spaþiilerãmase vor fi frumosamenajate cu flori", adeclarat CristianResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

În cursul sãptãmâniicare a trecut municipiulLupeni a avut parte deo multitudine de acþiuniatât pentru îndepãrta-rea efectelor inundaþiilorcât ºi pentru înfrumuseþa-rea oraºului. Zeci demuncitori însoþiþi de utilaje au putut fi vãzuþiprin parcuri ºi pe alei.S-a cosit iarba dinParcul Bãrbãteni, aufost vopsite bãncile, s-atuns gardul viu ºi aran-jate spaþiile amenajatecu flori. Au fost tãiaþicopacii bãtrâni din zonaªcolii Gimnaziale nr. 3care prezentau un riscridicat pentru accidente.


“Ca administraþie localãvom face tot posibilul caServiciul Public SalvamontLupeni sã funcþioneze fãrãprobleme, vor avea toatãsusþinerea noastrã pentru a

depãºi greutãþile cu care seconfruntã ºi turiºtii noºtriisã se afle în siguranþã. Þinsã le mulþumesc ºi peaceastã cale salvatorilormontani pentru sprijinul pe care ni l-au acordat înacþiunile de salvare de lainundaþii”, a declaratCristian Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Serviciul PublicSalvamont Lupeni a fostînfiinþat în anul 2003.Acesta funcþioneazã ºi prinfinanþare de la Primãriamunicipiului Lupeni careasigurã baremele tehnice,cheltuielile tehnice alebazelor ºi mijloacelor de

transport de intervenþie. Ceide la Salvamont Straja auavut pânã în prezent unnumãr de 360 de acþiuni desalvare, au participat la unnumãr de peste 200 deevacuãri cu echipamenteSMURD ºi de Ambulanþã.George Resiga ne-a declaratcã în prezent ServiciulPublic Salvamont a încasatla zi de la Primãria Lupeni,sumele ce li se cuvin pentru

diurnele de masã ºi celepentru baremele tehniceastfel cã din aceºti bani aufost achiziþionate 6 echipa-mente de intervenþie pentruzona montanã, 18 perechide schiuri, fiind alocaþi dejabani pentru achiziþia unuinumãr de 18 perechi debocanci de schi ºi echipamen-te pentru protecþia munciiconform legislaþiei în vigoare.

“Ne bucurã faptul cãavem o bunã colaborare cuadministraþia localã ºi avemalocaþi bani în buget carene asigurã funcþionarea fãrãprobleme pe tot parcursulanului, ceea ce ne-a permisca începând cu data de 1 iulie sã permanentizãmpunctul Straja, unde se vorafla 2 salvatori montani, unlucru foarte importantîntrucât datoritã investiþiilorderulate în staþiune au fãcutca numãrul turiºtilorprezenþi aici sã fie într-ocontinuã creºtere,ajungând la o medie sãp-

tãmânalã de 4000 persoa-ne. Mulþumim domnului primar Cristian Resmeriþãpentru implicarea de care adat dovadã în ceea ce nepriveºte, astfel cã în prezentavem o poziþie bine definitãîn bugetul Primãrieimunicipiului Lupeni pentruachitarea diurnelor de masãce se cuvin salvatorilormontani, asigurarea echipa-mentelor de intervenþie ºicheltuielilor pentrufuncþionarea mijloacelor detransport de intervenþie.Am încredere deplinã îndomnul primar în ceea cepriveºte susþinerea activitãþiide salvare montanã, absolutnecesarã într-o staþiune turisticã”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Straja.

Serviciul PublicSalvamont Lupeni estepregãtit pentru începereasezonului de iarnã, turiºtiicare viziteazã StaþiuneaStraja se vor afla în siguranþã.


T oate cluburilesportive, asoci-

aþiile de acest gen,ori sãlile de fitnessau fost verificate deinspectorii ITM înceea ce s-a dorit a fi prima campaniede acest fel înRomânia.

Inspectorii de muncãau dus o muncã titanicãpentru a descîlci iþeleacestor afaceri sportive,pentru cã multe dintreele funcþioneazã pelângã unitãþi ce au unalt tip de activitate, darpânã la urmã, mãcar i-au identificat pe ceicare rãspund de activitãþile sportive.

Nu mai puþin de 19unitãþi din Valea Jiuluiºi pânã la Haþeg au fostidentificate ca având unastfel de profil de activi-tate, iar responsabilii aufost avertizaþi cã trebuiesã ºi ia câteva mãsuride siguranþã. „În urmacontroalelor efectuate,am constatat cã existãmai multe moduri dedesfãºurare a activi-

tãþilor sportive, ºianume:

- angajatori persoanejuridice, autorizaþi deRegistrul Comerþului sãdesfãºoare activitãþisportive pentru care seaplicã Legea securitãþiiºi sãnãtãþii în muncãnr.319/2006, atâtpentru angajatori, cât ºipentru angajaþi, aºacum este cazul în cen-trele de fittnes. Pentrucei care desfãºoarãactivitãþi în centrele defittness în calitate declienþi, Legea319/2006 nu seaplicã;

- cluburi ºi asociaþiisportive cu personalita-te juridicã, la care L nr.319 se aplicã ºi angaja-torilor ºi lucrãtorilorcare sunt încadraþi înmuncã conformCodului Muncii / Legea53/2003 ºi care suntremuneraþi de acestecluburi ºi asociaþii, cumeste cazul antrenorilor,administratorilor deteren, îngrijitorilor aces-tuia. În schimb, LegeaSSM nr 319/2006 nuse aplicã sportivilor,

pentru cã nu suntremuneraþi, fiind doaramatori. Aici seîncadreazã cea maimare parte afotbaliºtilor din Liga aV-a, dar ºi karatiºtilor,tenismenilor (care prac-ticã tenis de masã),popicarilor, ori practi-canþilor de judo

- echipe de fotbaldin Liga a V-a, carejoacã fotbal în regim devoluntariat, la care nuse aplicã L nr319/2006. Echipelede fotbal, în acest caz,sunt sub tutelaConsiliilor locale. Înurma hotãrârii de con-siliu, acestea asigurãsportivilor un suplimentde hranã, plata

arbitrilor ºi transportulsportivilor la competi-þii”, spun inspectoriiITM din Valea Jiuluicare au efectuat acestcontrol la bazelesportive din zona noastrã.

Inspectorii de muncãle-au dat ºi termene dereabilitare, pentru cãmulte astfel de cluburiºi asociaþii sportive audeficienþe în ceea cepriveºte securitatea ºisãnãtatea în muncã, nuºtiu ce este activitateade prevenþie, angajaþiinu au acte medicale,iar sportivii care intrã înteren, au o legitimaþievizatã doar de mediculde familie, care garan-teazã cã e apt medical,fãrã a avea un set deanalize medicale.

Majoritatea unitãþilorunde s-au gãsit defi-cienþe sunt la primaverificare, pentru cãinspectorii de muncãnu le-au trecut nicio-datã pragul ºi, tocmaide aceea nici nu au fostamendaþi, ci doar aver-tizaþi cã vor urma ºialte controale la care se aºteaptã sã fie înregulã.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Staþiunea Straja va avea serviciu Salvamont permanentS erviciul de Salvamont din staþiunea montanã

Straja va funcþiona pe tot parcursul anului.Acest lucru este posibil datoritã implicãriireprezentanþilor administraþiei locale de la Lupeni.Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupenisusþine activitatea salvatorilor montani, mai ales având în vedere importanþa pe care o arestaþiunea montanã Straja.

Inspectorii de muncã au descâlcit greu iþele sportive

ATLETISMUL –BURUIENI

ªI NEPÃSARE

Poate mulþi specta-tori care merg la fotbalpe la Petroºani, stadioanele “Jiul” ºi“ªtiinþa”, Vulcan sauLupeni, ce-i cu aceleovaluri cu zgurã? dinjurul gazonului ºiterenului de fotbal. Ei bine ele sunt acelepiste unde odinioarãfremãtau emoþiileîntrecerilor atletice.

Atletismul a apãrutla Petroºani, fiindpracticat de cãtre fotbaliºtii Jiului, GugaKiminch sau Petreffy,primul trofeu notabilfiind câºtigat în 1922,un titlu naþional, cuparticipãri dinCehoslovacia,

Iugoslavia, Ungaria ºiPolonia, iar din 1926este iniþiatã CupaCarol.

Sportivul TeodorSilaghi va deveni campion naþional la1500 m în anul 1928.

În anii ’40-’50,ªtefan Mihaly ºiMargareta Nemeº sunt

vedetele atletismului laPetroºani, iar în anii’20, la Vulcan, ImreSpolarich este unexcelent animator.

Multiplu campionnaþional ºi balcanic,ªtefan Mihaly vadeveni dupã 1970antrenor la JiulPetroºani, unde vaactiva 29 de ani,pregãtindu-i pe EugenIonete, Ilie Diaconu,Teodor Gavriliu sauPetre Drãgoescu, aces-ta din urmã(nãscut pe22 iulie 1962) un atletde renume mondial (laJiul între anii 1979-1981, apoi pânã în1984 la Steaua), cu numai puþin de 17 dis-tincþii pentru Jiul ºi 9pentru Steaua.

Dupã anii ’90,atletismul a intrat într-un con de umbrã,dupã care încet-încetzona a rãmas o“pepinierã” pentruburuieni.

BASCHETUL -O

MINGE PREAGREA

Deºi a apãrut înValea Jiului abia în1961, baschetul a fostun sport care s-aimpus rapid în rândulcelor de la ªtiinþaPetroºani, carereuºeºte, la feminin unloc 1 pe regiune, iar lamasculin locul 2, printre campioanele deatunci amintindu-le peMaria Nemeº, SandaRãdulescu, Clara Fiºtersau Gabriela Smeu.

Apoi va exista oputernicã echipã masculinã a ªtiinþei

Petroºani, care vaajunge pânã la niveluiDiviziei “B”, cuantrenor TeodorSilaghi, printresportivii de masãamintindu-I pe Bochiº,Ianoºiga, DanManolescu, SorinSilaghi, Duma,Brãgaru, Gh. Ghiþã,Bratu, Râmniceanu,M. Sârbu, Miniºca,Deac ºi mulþi alþii.

Din pãcate ºibaschetul a dispãrut, la fel precum voleiul, hocheiul pegheaþã, boxul, navomodelismul, sporturi de care nevom ocupa cu altprilej.

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 20168 Sport

E clar F.R.F. nu avea se pare, o alternativã mai laîndemânã decâtChristoph Daum dinGermania în calitatede antrenor al

Naþionalei de fotbal.E drept, o alternativãde 100.000 de eurosalariu pe lunã… Dar de aici ºi pânã aexploda tu, GigiBecali, apostolul

cinstei ºi corectitudiniiîn România, hoþ demarcã având ceva“pregãtire” la “facul-tatea” de la PoartaAlbã, cale lungã pealeea bunului simþ.

În momentul încare biºniþarul dinPipera a simþit cãpierde controlul

asupra fotbalului ºisamsarilor agreaþi deel, s-a dat din prima laBurleanu ºi la alegereaacestuia legatã deantrenorul adus dinGermania. Sã-l lãsãmdeocamdatã sã vedemce roade va culege întoamna asta cuMuntenegru, Armenia,

Kazahstan ºi Polonia,unde dacã, sã zicem,nu adunã minimum 8 puncte, sã-i sãrim la beregatã.

Dar pânã atuncinea Gigi, vezi-þimatale de cele sfinteºi de palat. ªi vezi cãai treabã ºi princupele europene.

Henþ cu mâna

Hoþul strigã “Hoþul”

Paginã realizatã de Genu TUÞU

DEZVÃLUIRI

SPORTURI DE SUCCES DIN TRECUT, ACUM UITATE...V alea Jiului a fost mereu un focar de sport ºi chiar de culturã (nu cum

spunea un agramat de realizator(!) pe un post local tv, cã în ValeaJiului nu avem culturã, bine cã ai apãrut tu, analfabetule, sã ne înveþi ce-iaia!), chiar dacã acum au dispãrut multiple elemente legate de acest aspect. Din pãcate în ultimele 2-3 decenii, au dispãrut multe sporturi. Sã trecem înrevistã câteva dintre ele.

Petre Drãgoescu în plin concurs, în perioada sa de glorie ca atlet

Prof. Teodor Silaghi, animatorul atletismului ºi bashetului universitar

petroºenean în anii `60-`70

Secvenþã dintr-un meci de baschet “în dealul Institului” în anii `60

Documents

CVJ Nr 1141, luni 11 iulie