Tema anuală de învăţare: CINE SUNT / SUNTEM ?

Tema proiectului: “De pe plaiuri romanesti”

Durata proiectului: 4 SAPTAMANI

DIRECŢII DE DEZVOLTARE/SUBTEME ALE PROIECTULUI:

Stramosii meiOrasul lui BucurObiceiuri si traditii la romaniTara mea de glorii

Grupa: Mare

Nivel de vârstă: II

1

Trezirea sentimentelor de mândrie şi preţuire a istoriei neamului românesc, de păstrare a tradiţiilor şi obiceiurilor strabune; Largirea sferei de reprezentari referitoare la localitatea natala si tara; cultivarea dragostei pentru locurile natale prin cunoaşterea oraşului si a tarii.

DLC Să descopere valori morale ale poporului: dragoste de ţară, eroism, vitejie, bunătate Să cunoască evenimente deosebite, fapte din istoria României Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini; Să preţuiască frumuseţea şi armonia limbii române; Să audieze cu atenţie un text, înţelegînd în mod intuitiv caracteristicele expresive, estetice,

comportamente şi valori morale; Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei personale şi a relaţiilor cu

ceilalţi; Să asculte şi să reacţioneze adecvat la poveşti, poezii, alte tipuri de text transmise fie prin

citire sau povestire, fie prin mijloace audio-vizuale. DS

Să cunoască insemnele ţării: steagul, stema, imnul; Să cunoască portul popular specific regiunii în care locuiesc precum şi din alte zone ale ţării. Să le poarte cu plăcere la diferite ocazii (şezători, serbări). Sa manifeste interes si curiozitate pentru cunoastere; Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând orasul si tara ca parte

integrantă a mediului; Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la

recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupe, mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime,culoare).

DOS Sa lucreze independent, fiind capabili sa experimenteze pe masura posibilitatilor proprii,

ceea ce-i intereseaza in mod deosebit din tema data; Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de

securitate personală; Să utilizeze instrumente de lucru şi materiale pentru realizarea unei activităţi practice; Să confecţioneze steguleţe tricolore; Să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului; Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

DEC  Să exerseze deprinderile tehnice specifice desenului, modelajului în redarea unor teme; Sa se mobilizeze pentru a cânta cântece pentru copii; Să acompanieze ritmic cântecele (clopoţei, tamburine, xilofon); Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului; Sa exprime prin mişcare, starea sufletească creată de muzica audiată; Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic; Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii;

2

DPM Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului; Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare); Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare); Să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte.

ALA Să cunoască şi să precizeze numele ţării, al capitalei, al oraşului unde locuiesc, Să cunoască semnificaţia Zilei României şi modul în care poporul român o sărbătoreşte; Să identifice simbolurile ţării; Să înţeleagă conţinutul şi mesajul Imnului de stat, al povestirilor audiate; Să cunoască semnificaţia culorilor tricolorului; Să participe la manifestările organizate cu acest prilej; Sa inteleaga rolul jocurilor în grupa si necesitatea respectarii regulilor de joc; Sa stie sa se joace in locuri special amenajate; Sa identifice si sa descrie lucrurile placute pe care la face in orasul sau, in vacanta prin tara.

a)Secvenţială: probe orale: evidentierea aspectelor legate de tema, ghicitori, explozia stelara, convorbire,

interviul, observarea curenta, verificarea probe scrise: fise, labirint probe practice: act. experimentale, observarea sistematica, autoevaluarea, interevaluarea,

coevaluarea

b) Finală Expoziţie cu lucrările realizate pe parcursul proiectului Mini spectacol tematic {invitaţi părinţi, bunici, şcolari şi toţi participanţii la proiect} Portofoliu Concurs de poezie Suita de dansuri populare CD cu poze din activitatile desfasurate pe parcursul derularii proiectului

PRODUSE REALIZATE DE COPII ŞI UTILITATEA ACESTORA: Picturi, desene, cu care vom orna sala de grupă Poster pentru sistematizare de cunostinţe, Afişe pentru popularizarea activitătii în grădiniţă, Anunţ-invitaţie pentru a face cunoscut părinţilor evenimentul pe care l-am

pregătit, Expoziţii pentru evaluarea /aprecierea rezultatelor activităţii, Cărticica “Tara mea” pentru sistematizare de cunoştinţe, priceperi, deprinderi. Minispectacol tematic

BIBLIOGRAFIE: A.Cosmovici şi L.Iacob, Psihologia generală, Ed.Polirom, Iaşi,1996

3

Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii - Editura Val&Integral, Bucureşti, 2002

Preda, Viorica coordonator –„Metoda proiectelor la vârste timpurii”, Editura Miniped, Bucureşti,2002

CE STIM? CE NU STIM SI VREM SA AFLAM?

Ţara noastră se numeşte Romînia;Steagul tării este roşu, galben şi albastru;Imnul tării este Deşteaptă-te române;1 Decembrie este ziua României;Cum se numeste orasul, Care este capitala tarii;Că suntem romani si vorbim limba romana.

Fapte şi evenimente deosebite din istoria neamului nostru;Semnificaţia acestei sărbători;Locul unde s-a sărbătorit prima dată unirea;Alte simboluri ale României: stema şi Imnul de Stat; Legenda tricolorului;Semnificaţia şi mesajul imnului;Harta cu formele de relief, regiunile şi frumuseţile României; Care sunt unele orase ale tarii;

4

EVENIMENTE IMPORTANTE

casa

bloc

Personalitati de seamacartiere

ISTORIC

Monumente, muzee

Drumul de acasa la gradi

LOCUINTA(cartier, strada.)

Judet Harta

“Nimic nu-i mai frumos, mai nobil, decat meseria de educator, de gradinar de suflete umane, de calauza a celor mai curate si mai pline de energie mladite”(D. Almas). Sa-i invatam pe copii sa pretuiasca si sa respecte obiceiurile si traditiile in care s-au nascut, sa-i invatam sa iubeasca meleagurile natale, portul romanesc si pe romani. Sa le sadim in suflet aceste elemente definitorii ale identitatii neamului romanesc fara de care nu am mai putea sti de unde venim si cine suntem de fapt noi romanii pe acest pamant. Cu ajutorul d-voastra vrem sa cunoastem orasul si tara in cadrul proiectului tematic: „De pe plaiuri romanesti” Veniti cu noi, si haideti sa-i ajutam pe copii sa inteleaga imensitatea tezaurului nostru folcloric, in care arta populara romaneasca este o minunata oglinda in care se reflecta cu cea mai mare intensitate frumusetea Romaniei, istoria si mai ales sufletul neamului. Va fi o calatorie plina de noutati, in timpul careia, copiii vor descoperi frumusetile locului natal, netezindu-si astfel, calea spre cunoaştere.

De aceea, copiii, trebuie indrumati si modelati in asa fel, incat pe fondul lor afectiv sa se aseze elementele cunoasterii artistice, care vor imprima gandirii lor anumite nuante, ce vor imbogati substanta viitoarei activitati individuale si sociale, iar pentru aceasta, trebuie sa ne sprijiniti cu materiale, poze pentru albumul familiei, imagini, obiecte, reviste, cărţi, CD-uri, casete, albume, pliante, materiale din natură, etc. Să trezim copiilor sentimente de mândrie şi

5

Ziua Romaniei

Harta tarii

Portul romanesc

Capitala

Evenimentenationale

Costum national

stramosiMihai

Viteazul Daciiromanii

imnul

tricolorulstema

Proverbe zicatori

Cantece din folclor

Excursii prin tara

Dansuri populare

Orase importante

preţuire a istoriei neamului românesc. Să-i ajutam sa descopere valorile morale ale poporului: dragoste de ţară, eroism, vitejie, bunătate.

Vă rog să discutaţi cu copiii D-voastră despre acest subiect, să le oferiti cunoştinţe şi informaţii corecte, pe care să le împărtăşească şi celorlalţi copii din grupă. Va rugam sa participati alaturi de noi la descoperirea enigmelor acestei teme. Va multumim pentru intelegere si contam pe sprijinul dumneavoastra.

Copiii grupei si

educatoarele

ANEXE

6

Costumul popular din judeţul Suceava se remarcă printr-o croială mai simplă, care dă corpului o linie zveltă.

Cămaşa sau ia este din bumbac, in sau cânepă şi se croieşte din două foi, care se strâng în jurul gâtului prin creţi. Ea este ornamentată cu broderii în mai multe culori, îmbogăţite cu fire de aur şi argint şi cu mărgele.

Motivele de broderie care îmbodobesc altiţele, mânecile şi piepţii au diverse forme geometrice, motive florale şi imagini de păsări şi animale, în cele mai variate culori.

Pe mâneci motivele sunt înguste şi aşezate mai întotdeauna în linii diagonale, spre deosebire de celelalte regiuni unde motivele urmăresc liniile verticale şi câteodată şi liniile orizontale. Mânecile acestor forme de ii fiind foarte bogat împodobite, se termină în partea de jos pe o manşetă formată dintr-un galon foarte îngust.

Partea de jos a iei, care are croială tot în clini, este conturată pe margine cu acelaşi motiv îngust de broderie de pe mânecă.

Fotele sunt dintr-o bucată în formă dreptunghiulară, care înconjoară corpul şi se petrece în partea stângă. Ele sunt ţesute din lână în culori închise, mai mult pe negru şi conturate pe margine la fel şi pe linia de lungime printr-un chenar mai lat, sau mai îngust în mai multe culori, unde însă predomină roşul.

În acestă regiune fotele sunt şi în dungi înguste verticale în diferite culori, pe un fond închis. Fota se înfăşoară strâns în jurul corpului şi se poartă cu un colţ suflecat şi prins în talie sub brâu.

Pe linia de talie fotele se fixează cu brâu sau cu bete, care înconjoară corpul de câteva ori.

Costumul popular din judeţul Suceava se completează pe cap cu o basma de culoare închisă, terminată de jur împrejur cu franjuri de mătase.

Peste costum se poartă un suman din postav de culoare închisă, cu ornamente bogate din şnururi de lână neagră sau cu o bundiţă împodobită cu blană de jder.

7

Când Tudor Vladimirescu, marele nostru revoluţionar de la 1821, a ridicat Ţara, chemând-o la luptă împotriva exploatării boiereşti dinăuntru şi a vrăşmaşilor din afară, dintr-unul din satele olteneşti a pornit pentru a se înrola în oastea pandurilor şi un gospodar cu numele Dragomir, tată a trei fetiţe, una mai isteaţă ca alta. Înaintea plecării, omul şi-a îmbrăţişat nevasta şi pe cele trei fete, iar acestea din urmă i-au dăruit câte o amintire lucrată cu mâna lor. Fata mai mare i-a dat o batistă albastră aidoma ochilor ei, cea mijlocie una galbenă ca pletele sale, iar fata mai mică, Ileana, i-a întins cu sfială una albă; ea n-a mai avut timp să vopsească batista, aşa cum a văzut c-au făcut surorile cele mari. Dragomir a luat cu multă dragoste darurile copiilor săi, a pus cele două batiste colorate în câte un buzunar al mantalei, iar pe cea albă, curată ca sufletul Ilenuţei, a ascuns-o în buzunarul de la piept al vestonului. Aşa a pornit viteazul la oaste, cu încrederea că el şi miile de panduri vor scăpa ţara de asuprirea boierilor şi de sabia otomanilor, chemaţi în grabă de stăpânire să-i dea ajutor împotriva românilor răsculaţi. Dragomir s-a luptat ca un leu dar în cea mai crâncenă dintre bătălii, un glonţ i-a străpuns inima. A căzut cu faţa la duşman. Tovarăşii săi de luptă, înainte de a-l îngropa după datină, i-au cercetat buzunarele, cu gândul de a le duce alor săi obiectele pe care le-ar fi găsit asupra eroului. Dar Dragomir nu avea prin buzunare nimic altceva decât cele două băsmăluţe date de fetele mărişoare, iar în cel de la piept soldaţii au dat pese batistuţa Ilenei, care nu mai era albă ca la început, ci roşie ca focul, pătrunsă de sângele tatălui ei. Vitejii au luat cele trei bucăţi colorate, care acum erau una roşie, una galbenă şi a treia albastră, le-au legat între ele şi le-au prins în vârful unei ramuri rupte dintr-un stejar. Cu acest simbol în frunte, au luptat mai departe pandurii. Şi de-atunci - aşa ne spune legenda – steagul armatei române cuprinde aceste trei culori laolaltă. Sub faldurile lor s-au făcut şi războiul Independenţei, şi marea noastră Unire.

(autor Andrei Ciurunga)

8

ACASĂ de Emilia CăldăraruBine e la noi acasă!Nu e lume mai frumoasăCum e cuibul părintescUnde eu trăiesc şi cresc.Tată, mamă şi bunici,Eu şi fraţiorii mici,Toţi, aici, suntem uniţi,Bucuroşi şi fericiţi!Casa mea şi-n somn o ştiu.Orice colţ pot să-l descriu.Când păşesc al casei prag, Tot ce văd în ea mi-e drag.Parcă dintr-un basm vrăjit,Toate-mi spun: “Bine-ai venit!”

ROMÂNCUTAIată-mă sunt româncuţă.Sunt micuţă, dar drăguţă În picioare am opincuţeIar la brâu port tricolorÎn cap măframă mândră cu flori,Am altiţe în patru iţeŞi pumnaşi mititelaşi. Am şi şoarţe tot frumoaseCum le ştie mama coaseIar la gât mi-am pus mărgeleTot dintr-ale mamei mele.Poale mândre ca şi-a meleSpune-ţi care fată mare se făleşte că le are.

PORTUL MEUPortul meu cel românescE uşor ca să-l ghiceşt

Fata-i îmbrăcată-n ieFusta-i strânsă-n betelieLa mijloc cu cingătoareÎn obraji e ca o floare.

ROMANASUL Iată-mă sunt românaş Tata-mi zice fecioras,Iara mama puişorSe mandreste că-s fecior Mă îmbracă, mă găteşte Uite aşa pe româneşte Cu opinci si zurgalai, Cum sta bine la flacaiSi cu cusma pe-o urecheCa sa le fiu drag la feteŞi aşa mă duc la horăSă-i aduc măicuţei noră. IATĂ-MĂ, SUNT ROMÂNCUŢĂ

Iată-mă, sunt româncuţă,Cam micuţă, dar drăguţă.Mama-mi coase ie alba Si la gat imi pune salba

În picioare opincuţeMa mandresc ca-s romancutaCatrincioara numai fir,Poalele cu trandafirÎn cap, năframă cu floriSa fiu draga la feciori.

Şi la gât mi-am pus mărgeleTot dintr-ale mamei mele.

Poale mândre c-ale mele,Mititele, frumuşele,Spuneţi, care fată mareSe făleşte că le are?

PORTUL ROMANESCPortul românesc Mult îmi place să iubescPortul nostru românesc:Albă ia cu altiţe,Cu ciucuri şi lămâiţe,Şi bundiţă ca un lan,Picurată cu mărgean,Şi cu spice şi cu fluturi,De la vechile-nceputuri.Desenat cu ac vrăjit,Râde brâul vălurit,Sub sumanul gros de lână,Cu flori albe de fântână;Chiar şi traista uneoriParcă scapără de flori.

SUNT UN MANDRU ROMANASFrunzulita de antrasSunt un mandru romanasCu caciula pe-o urechePe pamant nu am pereche !Eu port brau cu floriceleSi bundita cu margeleSi-n picioare-am ciubotelePort in traista busuiocSi stiu cantece de joc.Si iar verde de-artarasMandru sunt ca-s romanas !

9

ROMANIATara mea e Romania,Si oriunde as vedea,Rosu, galben si albastruStiu ca este tara mea.

Astazi e in sarbatoareSa ne bucuram,Ca romani suntem cu totii,Vrem sa aratam !

TRICOLORULde Irimie StrăuţDin culori de curcubeuÎmpletite în cununăTrei cu dragoste-mi alegPentru patria străbună. Trei culori, ca trei petale Le alătur şi-mi fac steag. Roşu, galben şi albastru Tricolorul ţării drag.

TRICOLORULRosu, galben si albastru,Ce frumos, e steagul nostru,Toate-aceste trei culori, Cand le vezi, te trec fiori

Rosul, e ca macul vara,Galben, spicul, cat e zarea,Iar albastru, noi il stm,Marea si cerul senin.

CANTEC; SUNT UN PUI DE ROMANAS, Sunt un pui de romanas,

Jucaus si dragalas,Si va spun la fircare,Ca-s istet nevoie mare,Nu e sarbatoare-n satSa nu m-apuc de jucat,Tot pe loc, pe loc,Si din gura zic cu focZii ma!!!!!

Hai la joc, la joc, la joc,Sa rasara busuioc,Sa cantam sa chiuim, iu, iu, iuCa doar o viata traim

Strai frumos vom imbraca,Si la hora vom juca,Hora noastra romaneasca,Cine-o joaca sa traiasca,Nu e sarbatoare-n sat, Sa nu m-apuc de jucat,Tot pe loc, pe loc,Si din gura zic cu foc

Zii ma!!!!! DESTEAPTA-TE, ROMANE!Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte,In care te-adancira barbarii de tirani!Acum ori niciodata croieste-ti alta soarta, La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani!

Acum ori niciodata sa dam dovezi la lumeCa-n aste maini mai curge un sange de roman

Si ca-n a noaastre piepturi pastram cu fala-un nume,Triumfator in lupte, un nume de Traian!

Inalta-ti a ta frunte si cata-n giur de tineCum stau ca brazi in munte voinici sute de mii;Un glas ei mai asteapta si sar ca lupii-n staneBatrani, barbati, juni, tineri dun munti si din campii!

Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine,Romana natiune, ai vostri stranepoti,Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine,"Viata-n libertate ori moarte!" striga toti.

Pre voi va nimicira a pizmei rautateSi oarba neunire la Milcov si Carpati!Dar noi patrunsi la suflet de santa libertate,Juram ca vom da mana, sa fim pururea frati!

O mama vaduvita, de la Mihai cel Mare,Pretinde de la fiii-si azi mana de-ajutor,Si blastama cu lacrimi in ochi pe orisicareIn astfel de pericul s-ar face vanzatori!

De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa,Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,Cand Patria sau mama, cu inima duioasa,Va cere ca sa trecem prin sabie si foc!

N-ajunse iataganul barbarei Semilune,A carei plagi fatale si azi le mai simtim;Acum se vara cnuta in vetrele strabune,Dar martor ne e Domnul ca vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbire,Al carui jug din seculi ca vitele-l purtam;Acum se-ncearca cruzii, in oarba lor trufie,Sa ne rapeasca limba, dar morti numai o dam!

Romani din patru unghiuri, acum ori niciodataUnitiva in cuget, unitiva-n simtiri!Strigati in lumea larga ca Dunarea-i furataPrin intriga si sila, viclene uneltiri!

Preoti cu crucea-n frunte! caci oastea e crestina,Deviza-i libertate si scopul ei preasant.Murim mai bine-n lupta, in glorie deplina,Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost' pamant!

10

11

Se acorda prescolarului……………………………

de la SCOALA TEDDYBAR .

pentru rezultatele obtinute la concursul

DE PE PLAIURI ROMANESTI