Upload
tiana
View
344
Download
38
Embed Size (px)
DESCRIPTION
DIALIZA PERITONEALĂ SI HEMODIALIZA. An 3, sem 2, an 2014 Curs nr 2.8 Coblisan Alina-Petronela. DIALIZA PERITONEALĂ. introducerea solutiei de dializat in cavitatea peritoneala utilizand un cateter de silicon, care este inserat prin peretele abdominal al pacientului. - PowerPoint PPT Presentation
Citation preview
DIALIZA DIALIZA PERITONEALĂ SI PERITONEALĂ SI
HEMODIALIZAHEMODIALIZA
An 3, sem 2, an 2014
Curs nr 2.8
Coblisan Alina-Petronela
DIALIZA PERITONEALĂ
introducerea solutiei de dializat in cavitatea peritoneala utilizand un cateter de silicon, care este inserat prin peretele abdominal al pacientului.
chirurgical, pentru stabilitate. soluţia dializatoare este drenată în spatiul
peritoneal prin intermediul gravitatii.
Membrana peritoneala
actioneaza ca o membrana pentru dializa, prin care vasele de sange schimba cu solutia de dializat, substantele toxice in exces impreuna cu apa in exces.
Solutia rezultata, este drenată intr-o punga de plastic, urmand reinjectarea unei noi solutii de dializa
Dializa peritoneală.
Solutia de dializat trebuie să fie sterila să contina NaCl si o concentrare crescuta de glucoză relationată concentratiei din sange.
Osmolaritatea crescută a dializatului cauzează trecerea apei din vasele de sange în dializat
Există 3 tipuri de dializă peritoneală 1. Dializa peritoneală ambulatorie continuă (DPAC),
este cea mai uzitată metodă de dializă peritoneală. Soluţia de dializat, este lăsată 3-6 ore, după care se schimbă, acest lucru poate sa-l facă şi pacientul acasă.
2. Dializă peritoneală ciclică continuă (DPCC), in care schimbul de fluide este făcut noaptea în timpul somnului prin intermediul unui aparat.
3. Dializă peritoneală intermitentă (DPI), aceasta foloseşte acelaşi aparat ca DPCC însă se face asistat la un spital sau centru de dializă.
Dezavantaj
mai putin eficienta decât hemodializa, dureaza mai mult mai mult pentru a obţine rezultate satisfacatoare.
precauţie la pacientii cu insuficientă respiratorie- interferează cu miscarea diafragmei – scade ventilatia pulm.
Complicaţii
anemie hipotensiune crampe musculare greturi şi varsaturi, cefalee peritonita copii
– probleme de crestere – probleme neurologice– osteoporoza.
Responsabilitatea asistentului nefrolog în dializa peritoneală educatia necesara cu privire la tehnica
dializei peritoneale - pacient monitorizare, să comande eventuale
materiale necesare în dializa peritoneală făcută acasă.
abilitate de a schimba cateterele
Responsabilitatea asistentului nefrolog în dializa peritoneală ingrijire de urgenta, dupa caz. vizite periodice de supraveghere Evaluarea lunara a pacientului in centre
specializate
HEMODIALIZAHEMODIALIZA
Generalitati
def scop schema
Dializorul
– Membrana semipermeabila de dializa– Compartimentul sanguin– Compartimentul solutiei de dializa
Principii fizico-chimiceproces de dializa
Difuziunea Osmoza Ultrafiltrarea
Schema circuitului de hemodializa
Modalitati de abord vascular- IRC
Deviatii interne-de preferat– Fistula arterio-venoasa– Graft arterio-venos
Deviatii externe– Catetere venoase centrale
Fistula arterio-venoasa (FAV)
Anastomoza artera-vena Realizata chirurgical Vasele de sange - mana Optiune pe termen lung Durata medie de explorare – 7 ani
FAV – nr 1
FAV nr 2
FAV nr 3
Graft-FAV nr 4
Graft arterio-venos
Legatura sintetica intre artera si vena Folosit la pacientii cu probleme vasculare Poate fi suficient de lung pt a conecta
vasele din diferite parti ale corpului
Deviatii externe
Cateter venos central– Def– Tipuri de cateter
Cateter
este un tub inserat in venele subclaviculara sau jugulara, sau femural cu “acces direct la inima ". Cateterul este un vas temporar de acces, este folosit cand accesul intern nu este gata pt pacient si pacientul are nevoie urgenta de dializa.
Dezavantaj
au o parte situata in sistemul circulator (in vene) iar o alta parte iese prin piele la exterior.
Locul patrunderii prin piele a acestor catetere este locul predilect in care se produc deseori infectii peri cateter, infectia propagandu-se apoi pe tot traiectul cateterului, producand bacteriemii, tromboze si in stadii avansate chiar stare septica (septicemie).
Rolul asistentei de dializa
recunoastere a momentului “maturarii” FAV.
fistula “maturata” este acea fistula destul de dezvoltata pentru a permite inteparea cu acele de dializa (numite fistuline
inspecteaza zona: eritem, echimoze, decolorari ale bratului/antebratului/degete)
FAV reusita
Auscultare Examinare Palpare
Ascultarea
Ascultarea – are un murmur specific– Comprimare centru FAV
• murmurul se aude capatul arterial
• dispare – capatul venos
• calitatea fistulei
Examinarea FAV - stenoza
– ridicarea bratului deasupra inimii• fara stenoza se va colaba, se va goli
• cu stenoza – segmentul din spatele stenozei va fi congestionat, ferm
Palparea
Continuitate Lungime Consistenta Adancime Posibile anevrisme
Moduri fiziologice de exprimare a FAV
Dreapta Sinuoasa Scurta Adanca suprafata
Reguli de exploatare a FAV
igiena locala auscultarea, palparea FAV de catre pacient acasa
si de catre asistenta, inainte de punctionare acul arterial – punctiona in ambele sensuri de
circulatie a sangelui, in schimb, venosul numai in sensul directiei de circulatiei a sangelui
nu se va masura TA la bratul cu FAV
Reguli de exploatare a FAV nu se va intepa fistula in afara sedintelor de
hemodializa (pentru analize) alternarea locului de punctie de-a lungul fistulei nu se va face compresiune sau hemostaza in
afara locurilor de punctionare semnalarea rapida a lipsei murmurului FAV nu se duc greutati in mana cu FAV nu se doarme, nu se pune sub cap mana cu FAV
Complicatii FAV
- tromboza - anevrisme - insuficienta arteriala a mainii - insuficienta cardiaca congestiva - infectii locale - ischemie periferica - oprirea FAV
Incidente si accidente
hematom local - punctionarea peretului opus FAV - alt loc
flebita locala hemoragia locala, pe langa ac oprirea FAV
– cateter nepermanent (in caz de urgenta)