DrConst este ramura fundam a dr constituită dintr-un ansamblu unitar denr jur cuprinse in Const care reglement rel sociale fundament ce apar in procesul guvernarii. Nor jur ale dr const reglement forma d stat,forma d guvernăm, organiz şi funcţio parlam , mod d organiz a societ in stat, relaţ social fundament, dr şi indator fundament ale omului şi cetăţ.Inst polit ansamblu d norm jurid prin care este regelm mod d guvern a societatii In sist pol intalnesc 2 tipd inst pol: statale au in centrul lor statul (inst pol executiv – guvern,inst pol legislat – Param, inst şef stat)extrastatale partid politice Inst pol -parte integrantă a dr const şi obiect d studiu.Rap dr const grupa d rap social stabilit in proces guver sunt Regment d norm dr constSubiecte rap. dc-oamenii luaţi individual sau grupaţi in colective. –Popor-suveran naţ aparţi pop RM,care o exercită in mod direct şi prin organe reprez,in form stabilit Cons. Pop concentr in mainele sale intreaga putere şi are dr să decidă asupra sorţii sale.Satatul-apare ca sub direct sau prin org sale reprezentative.Org statului-org legiitoare sunt sub a rap de dr cons cu conditia ca rap jurid la care participa sa fie de dr const. Cetatenii-pot aparea ca ..ca pers fizice in cazut raport pt realiz dr fundament. Strainii\apatriz-sunt,, in rap jurid ce se nasc cu privire la acordarea Cet sau avilului pol.Norm d dr const-norm jurid care reglement conduita oamenilor in rel sociale fund ce apar in proces guver,sunt cuprinse in const si alte acte normat care sunt iz d dr const.Izvor de dr const-forma speciala de exprimare a norm de dr const,form p care o imbraca orice nor jurid.Legile-Const-1 loc in ierarhia legilor,prin continut si procedura speciala de adoptare.Organice - loc secundar in ierarh legi,sunt prelungire a materiilor const, intervin in dom prevazte expres in const sau dom care Parlam considera necesar adopt leg orgOrdinare- intervin in dom rel sociale cu exceptia celor rezervate leg const si organice.Acte subord legii-acte normat ale sef stat cu caracter d dr const.Hot si deciziile cortii const cu privire la constit leg si a altor acte normative cu priv la competenta organ de stat.Ordonantele si hot Guvern,cutuma,precedent judiciar.Materiale(reale)-un sistem d factori sociali,pol, ieologici, materiali care detemina actiunea legiitorului sau dau nastere unor regului izvorite din necesitate prin norme juridice a unor rel sociale.Formale- presupune forma de adoptare sau sactionare prin norm jurid a modului de exprimare a normelor.Locul si rolul dr cons in sist de dr- Orice sistem presupune o ierarhizare a elemet sale componete. Sist d dr la fel cunoaste o asemenea ierarhiz a ramurilor sale. Pt a determi locul ,, treb sa tinem const de 2 aspecte:importanta relat sociale reglement prin dr const si valoarea formelor jurid, prin care vointa detinatorilor put devine drept. Norm d dr const reglent relatii sociale, rel care apar in proces guv. Astfel d rel prezinta cea m m import pt popor. De aceea aceste rel siciale sint reglem d Const ,legea fundament a statului care s situeaza in fruntrea sist de dr. Din Const se desprind pricip dupa care celelalte ramuri d dr reglemt in dom lor d activitate

Constitutia-lege fundement a unui stat, constituita din norm jurid investita cu forta jurid suprema si reglemnt acele rel sociale fund care sunt esentiale pt instaur,metin si exercit put pol a poporlui.Contin normativ al const-din punct de vedere al obiectului sau d reglement al normelor al princip pe care acesta le consacra ca norme si princip const pot si casif in3 categ: 1.Princip d de norme const care se refera la tehnica guvernarii.2.Princip s norm care se refera la statut jurid al cetateanului. 3.Categ d norm care nu au jegat directa cu procesul d guv.Primul act constit sub denumirea Magma Cartu Libertatum,in Anglia 1215,prin aces act Ioan fara de Tara ofera dr. Pt prima dat in lume o Cnst scris a fost SUA 1787. Europa-1791,const franeza p acele timpuri a devenit un model pt celelalte cond europene reesind din pricip p care le reglementa.-Conform doctrinei jurid const ca orice fenom social si jurid pot fi Clasif:1.Forma d exprimare-nescrise,scrise,mixte2.Revizuirea const-rigide, flexibile. 3.Regimul pol-democratice, autoritare, totalitare. 4 Perioda de actiune- permante, tomporare. 5 Mod de adoptare- acordata, statut,pact, conventie,parmaltara. 6 Form d guvernamint- monerhice, republicane. 7 Structura d stat- unitare,federative.Adopt const-proces complex, compus din 3 elemente,lipsa unuia duce la neligitimitatea ei:1. Initiativa adopt. const.-savantii considera ca,,i.a.c treb s apartina acelui organ statal pol sau social care ia locul cel mai inalt in sist pol a nei sicietati,pt ca aces organ est ecompeten sa cunoasca evolutia societatii si perspectivele sale. 2.Organ competent s adopt const-puterea constituanta apare sub 2 forme: a)p.c originara-apare cind exista const.b) p.c instituita-prevazuta in const. 3.Modul d adopt e specific fiecarui stat si e determinat d nivelul d dezv econo,pol, social si din momentul ideologiilor dominante,mom constituirii si d raporturi sociale exista in acest moment.Etap adopt: Initiativa adopt, Elaborarea proect, Dicut publica a proect, Adopt const propriu zisa, Ratificarea const prin referendum. -Odata cu evol societ apar noi rel in societate necunoscute la mometul adopt const.Cons fiind act fundamental nu poate fi obstacol in dezv soviet si apere necesit revizuirii const.Etapele rev.-1. Initiativa rev const. 2. Dezbarea initiativei d rev de catre autoritatea competenta. 3. Adopt legii d rev a const.

Suprematia C- calitate a C, care o situeaza in virful istit politico-jurid dintro sociatate organizata in stat fiind sursa tuturor reglemtarilor in dom econom,pol, social, juridic.Consecinte jurid-1. Privind adotp C –adopt C treb vazuta ca proces de profunda semnificatie politico-jurid, proces in care se detaseaza 3 elemente: initiativa, organu comptent delogat pt adopt, mod de adopt. 2. Privind reviz. suspendrea,abrog C-rev, susp, abrog C treb vazuta ca proces de profunda semnificatie politico-jurid, proces in care se detaseaza 3 elemente: initiativa, organu comptent delogat pt adopt, mod de adopt. 3.Deosebirea dintre C si Legi ca cons jurid a suprem ei- aceasta consecinta se bazeaza pe 3 afirmatii: continut, mod de adopt, forma de adop.Lipsa unei duce la lipsa efectului d continut. 4.Conformitatea intreg sist de dr cu C ca cons jurid a suprem ei- ramurile de dr isi gasesc punt d plecare din dispozitiile constit,iar celelalte ram. d dr dezvolta aceste dipoz d principiu care treb s fie in concordanta cu spiritul C.Orice abatere d la aceasta concord e o incalcare a C.In acesc caz orice modificare a dispozi const duce la modif norm din domeniul date.Garantii jurid- 1. Controlul general al aplicarii C. – C stebileste ntreaga activitate statla si stab si competent org de stat si promite functionare si autonomie care tine de dispozitiile legii fundamentale. Prin intermediul acestui control org statului pune in valoare suprem C. 2.Controlul constitutinalitatii legilor- intitutie a dr const,o activitate de verificare a conformitatii legii cu C,iar ca instit jurid a dr const cuprinde reguli pritoare la org compet d a face verif,precum s la masurile luate dup realiz aceste proceduri. 3.Indatorirea fund d a respect C -garnt asigura ca prevederile const s fie aplicate si respect de cetaeni.Acesc fapt aduce l indeplinire preved C si l realiz lor prin intermed caruia statul le ia in veerea dezvoltarii materiale si cult a societ.Garant si Cons suprem C- necesare pt mentionrea C.

Statul- suma 3 eleme teritoriu, suveranitate, populatie.e forma arganizata a puterii pop, mai exact aparatul statal.Elementele stat:1.Teritoriu-dmensiunea materiala a statului,el prezinta un concept politic si juridic care are la baz funct: a)este indiciul care permite situarea stat in spatiu,localizind astfel statu s delimitind de alte state. b)prin interm T statul stab legaturi cu cei ce locuiesc,atribuind calitatea d apartenenta l statul respectiv c) deremina limit extinderii put pub si contrib la structurarea autorit pub in depend d organiz teritoriala d) simbolul si factorul d protectie a ideii natinale. 2. Populatia constituie dimensiun demograf, psihologică şi spirit a statului. Comunitatea indiviz care s află p un teritoriu strict determinat al statului şi asupra căreia s exercită put e stat.Teritoriu fără pop nu poate constitui un stat. Din popa ţării:cetăţenii,cet străini ş apatrizii.Dintre aceste trei categ d pers cetatenii se bucură d deplinătatea dr şi posedă deplinătatea obliga stabilite d stat. 3.Suveranit d stat- este dreptul statului de a conduce societatea, de a stabili raporturi cu alte state. RM stat suveran şi independ.Sub aspect structurii d stat, R M e un stat unitar. P terit RM e organizată o singur formaţiu statală.Există 1 singur rind d autorităţi pub central: un singurParlam, un Guv, un singur for judecătoresc suprem. Terit ţării e impărţit in unităţi administ-terit(raioane, oraş,sat), iar autorit pub din aceste unităţi sant subordonateuniform faţă d cele centrale. Intreaga organizaţie statală este stabilită de Const art.1,1 RM e un stat suveran ş independ, unitar şi indivizibil.Caracteristicile.Conform doctirnei jurid moderne statul e caracteriz dup trasaturile: Stat democratic- stat democr are criterii de baza: *Autorit pub tre s fie formate in baz alegerilor libere s corecte, exprimind vointa pop. *S. democr refernduse la cetateni presup proclamarea dr, garantiilor,libert fundamentale. *Refer la mecanismul guv presup suprem de stat, pluripartidism,reponsab guvernan si exercitarea impartiala. S. de drept- se auto- limiteaza prin lege asigurind: suprem C, domnia legii, separarea s echilibru put, proclamarea dr s libert cetatenilor. S. social- se preocupa d asigurarea sanselor egale pt toti cetăț, protej paturile vulnerabile ale societ ș s preocupa d garantarea: asigur sănăt, dr la învățat, dr l munca, protecț copii ș tinerilor. S Laic-separat d cultele religioase. Asigura dezv egala a oricarei confesiuni.Form d gurnamint-totalit norm jurid constit ce reglemt rel social fundament cu apr in proces guvern.art1,(2) F d guv a statului este republica. *Monarhie- fdg in care sef stat e desmnat p baz ereditara. –Absoluta,monarhul unicul legislator, Const-imputernicirile monarh sunt limit prin Const. Dualista-put apartine Parlam s monarh in egalitate. Parlam contemporana –monarh doar un simbol pt a pastra traditiile.*Republica- fdg in care sef stat e ales pe anumit termen,determ d pop sau Parlam. Parlametara- cond Parlam ales d pop iar sef stat les d Parlam. Prezidentiala- fdg in care sef stat e ales d pop direct-alegeri sau indirect-colegiile electorale.Structura d stat- organiz put in raport cu teritoriu. Art 1(1) Rm este un stat suvern s independ, unitar s indiviz.S unitare, S. federale1 Const 2rind d Const1 Cetatanie 2rind d Cet1rind org d 2rind,conducere1formatiune 2rind,stataleRegim pol-ansamblul instituţi ş al mijloacel prin care s realize put.*RP -la baza contopirea put in stat: r directorial- put execut o detine un colegiu ales d legilativ p un termen,nu poate fi revocat inainte d term,nu respons in fata acestuia.r dictatorial- put execut predom asupra put legilat,in urma caruia ajunge l un r pol autoritar.guvernam d adunare legilat predom execut,in cadru acestui r pol put execut e p deplin determ d cea legislat, avind control asupra ei. *RP parlamtar- in acest r. organ execut s legilat au posibilitat d a se controla reciproc, fapr ce le impune s colaboreze. Autorit pub aratin sef stat si parlam care o exercita prin Guv responsab in fata parlam. *RP prezidential- aici atribut put legislat s put execut sunt strict delimitate,neavind posibilt d a infuenta reciproc.

Cetatenia-calitate a pers fizice ce exprima rel permante nelitate in timp s spatiu, garantind dr si obligati recipr intr pers fizi-statRel fiind d ordin social-econo, pol, jurid, intre pers f-stat.Regmement jurid-acte normat care reglemt diferit dom. (Const RM,Leg cetat Rm, Conventia UE cu privire la cet, Leg privind regim strainilor in Rm).Princip Cet: 1.Dr fiecare pers d a detine o cet; 2.Evitarea apatridiei; 3.Inadmisibilitatea privarii pers d cet ei s de r d asi schimba cet; 4.Neprod d efecte prin schim cet unuia din soti si asupra cet celuilt sot sau asupra cet copilulu,dac nu exista o cere scris a parintilor; 5.Necesit cet indiferent de modurile dob cet. Princip Dob cet 1.dr singelui.2 dr locului. 3naturalizare.: Prin Dob cet Rm 1. Nastere- 2 verietati: dr singelui capil nascut de cet a statului respectiv devine cettean acelui stat. dr solului- copilul devine cetăț a stat pe teritoriu caruia sa nascut. 2 Recunoastere- *pers care au dobindit si au pastrat aceasta cet potrivt legislatiei anterioare, *pers care pina la 28 iunie 1940 au locuit in nord bucivinei,tinutul Herta,precum s urmasilor lor,*pers deportate sau refugiate de pe tert rm. 3. Redobindire- pers care au avut anterion cet rm o poate redobindi la cerere, pastrind cat straina, daca nu cade sub incidenta art 20 a,b,leg cet rm((a) a săvîr crime internaţion, militare sau crime împotriva umanităţii;b)a fost implicată în activitate teroristă). 4.Naturaliz pers cetatean a unui stat oarecare sauapatrid, emigreaza pe terit altui stat si conform sederii legale s abisnuite la dorinta sa depune o cerere d apartenenta la statul dat si conforminduse crintelor stat dat. *acordata strainilor care au depus o cerere si au 18 ani, au dom s sedere legal p terit cel putin 10ani *copiilor cu sedere leg timp d 5ani inainte de a implini 18,*pers strain sau apatrid casatorite cu cetăț al statului nostru avind șed legal cel puț 3ani.*acord. Cet are conditii:sa cunoasca ș s respescte Const,conoasterea limbii d stat intro masura suficienta d a s putea intelege in societate.5. Infiere Copil apatrid dob automat cet Rm prin infiere dac infietorii sint cetăţ ai Rm. *copil apatrid infiat d soţi unul dintre care este cetăț al Rm iarcelalalt cetăţ străin hotărăsc, d comun acord, infietorii. In caz in care nu cad d comun acord, asupra apartenenţei copilului la Rm, va decide instanţ d judec, ţinand cont de interesele acestuia. copil 14 ani s cere consimţămantul lui,autentificat d notar.Pierderea Cet 2 forme: 1.Renuntare-* se aprobă pers care a împlinit 18 ani, cu condi prezentării adeverinţei privind deţinere sau dobîndirea cetăţi unui alt stat ori garanţiei dobînd cetăţ unui alt stat. *pers căreia i s-a aprobat renunţ la cetăţ , în pofida garanţiei nu va dobîndi cetăţenia unui alt stat, adic va deveni apatrid, partea din decretul Preşedit rm privind aprobarea renunţ la cetăţ Rm referitoare la această persoană se va abroga în modul stabilit. 2.Retragerea * poate fi retrasă printr-un decret al Preşed Rm pers care:a) a dobînd cetăţ Rm în mod fraudulos, prin informaţ falsă sau prin ascunde unui fapt pertinent; b) s-a înrolat benevol în forţe armate străine;c) a săvîrşit fapte deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esenţiale stat.*Retra cetăţ Rm pers nu produce nici un efect asupra cetăţ soţ şi copiilor ei.Pluralitatea de cetăț-  desemnează posesia simultană a 2 sau mai multe cetăț d către aceeasi pers.art 24(1)* copi care au dob automat la naştere cetăţ Rm şi cetăţ unui alt stat.* dacă această pluralit rezultă din preved acordurilor internaţ l care Rm este parte. * Cet Rm, domici leg ş obişnuit p terit rm, care posedă legal şi cetăţ unui alt stat beneficiază în egală măsură de aceleaşi dr ş îndator ca şi ceilalţi cetăţ ai Rm.* Pers care e cetăţ al Rm ş care posed legal şi cetăţ unui alt stat e supusă servic militar faţ d Rm dacă domicil legal şi obişnuit p terit ei, chiar dacă este scutită de obligaţiunea militară faţă de alt stat.

Dr şi libert fundam sunt acele dr subiectiv indespensabi pt libera dezvolt a persoanelit umane dr stabilit prin Const şi garanţie prin Const şi legi. Nimeni nu e m. presus d lege.Principiu-ideii d baz fundame aplicabile

tuturor dr ș libert fundamen a cetăț Rm care l gasim cap1 titlu2 Const rm.1. Universalitatea -s refer la fapt c cetăț Rm au dr ș libert garantate prin Const ș alte legi internaț la care face parte. 2.Egalitate-toti cetăț rm sunt egali in fata legii.3.Interactiune extradarii(intit jurid care permite unui stat d a cere atui stat s predea un cetăț refugiat) si expulzarii(intit jurid care permit autorit pub dintrun stat s oblige un cetăț s paraseasc țara) 4.Protecția cetăț rm in starăinăt 5.Acces liber la justiție. 6Neretroactivitatea legii. Clasificare dr libert 1.Înviolabile-garant siguranță, libertate ș viață. 2 Social-econom- asig condț sociale ș materiale d viață,educație. 3.Exclusiv pol-exercit d cetăț pt particip la guvern. 4Social- polexercit d cetăț la alegerea pt rezolv probl sociale sau spirit sau pt particip l guvern. 5.Dr garanții- exercit d cetăț pt cunoașt celorlalte dr.La categ inviolabilităţilor (sint dr care garant siguranț,viață, libert individului si posibilit lui d mișcare liberă) menţionăm:dr la viaţă; inviolab persoanei; inviolab domicil; dr l libera circulaţie;dr la căsătorie la ocrotirea famil şi a copiilor.Îndatoriri- oblig a tuturor cetăț stabilite d regula prin Const, menite s asigure ordine de dr, securit pub, dezv sist econom, pol, social al statului. * Dr, interesele legitim s dereminare altor cetăț de a respecta. *indat cetăț d asi exercita dr s libert Const cu bună credință. *obligativit protecț mediului înconj s a ocrot monumentelor d ist s cultura. * indat parinț d a asig creștere copiilor s a cop d a le acorda ajutor parinț.

Suveranit d stat- dr stat de a decide liber ăn prob sale interne ș externe,fără implic altor state.Se exercita sun 2 forme d exprimare: 1.prin organ sale reprezentative- in sist de guv al democtaț reprezentative suveran e exercit din num pop d catre reprezentanti alesi.Manifest pricipala a suveran naț in stat contemporan se materializeaza prin poces d legiferare 2. Prin referendum- suveran naț aparț pop care o exercit in mod direct si prin organ sale reprez ș nimeni nu poate exercita put d stat in numele propriu.Sistem electoral-unirea intrun sist a norm care reglemen relaț din domen exercit dr electorale ale cetăț.Alegerile- actiuni prin care cetăț selecteaza ș desemneaza prin vot in conformitate cu anumite proceduri personale care urmeaza sa faca parte din organele d cond ale unui stat. Tip alegeri: 1Directe-vot in aceste aleg are loc intre alegator si candidat la post electiv unde alegît isi exprima vointa. Aleg voteaza direct candid l postul electiv. 2Indirecte- electoratul la aceste aleg alege doar reperentanț sai delegati care la rind lor aleg condid propusi,aleg presed. 3Generale- se aleg reperent pt toate locurile din organele reprezentative. 4 Parțiale- pt a completa o parte din locurile vacante ramase,ale primarilor. 5.Naționale- se desf in toata țara,aleg parlament. 6Ordinare s desfăș in temeiurle prevaz de Const ș legi de regla in legatura cu expirarea termen impuretnicirilor, 4 ani. 7.Extraordinare- se desfăș in caz dizolv parlam. 8.un singur tur de scrutin-rezult alegerilor stabilesc dupa votare unica un singur alegator. 9. In 2 sau m m tururi d scrutine- au loc cind este necesar d 2 sau m m votari in scopul determinarii alagatorului. 10.Repetate-alegerile deja efectuate se considera nevalabile din cauza incalcarii legislatiei.Etapele proces eletoral-1 Fixarea aleg. 2Formarea comsii electorale.3 Prezentarea inform despre alegăt. 4Intocmirea s precizarea list elect. 5Form circumscriptiilor elect. 6Inregistr candidaț. 7Realiz campaniei elect. 8Organiz votă stabilirea rezult aleg. 9.Inregist deput alesi. 10. Public rezultat alegerilor.Principiile electorale reprez o serie de standarde general acceptate,care reflectă naturademocratic a aleger in calitate de fundament constituţional al puterii publice.Ele formează un sistem coordonat de garanţii şi proceduri care asigură desfăș unor alegeri oneste, realizarea şi protecţia drelect ale cetăţ.Ţinand cont de particularit dr constit, princip electorale din Rm se clasifică in:1)Prin organiz ş desfăş aleg reflectă condiţiile incipiente de asigur a raport electorale. Categoria dată include:- Obligativitatea alege: in Rm aleg is unica modalit obligat şi legală d formare a organ reprezent centrale şi d APL.- Autenticitatea aleg: Hotărar consiliului şi birou electoral, adoptate inlimitele competenţ lor, sant executorii pentru autorită pub, intreprind, instit şi organizaţii,precum şi pentru

toţi cetăţenii.- Periodicitatea aleg: atribuţiile autorit pub reprezentativ centrale şi de autoadministrare locală sant limitate in timp, de aceea alegerile ordinare trebuie să se desfăşoare la anumite intervale detimp. Interv d timp is determin d durata mand organelor respective.- Libertatea aleg:. princip dat presupune că in proces de organiz ş desfăşurare a aleg să se exclud orice formă d constrangere in raport cu particip cetăţ la aleg şi la procesul votării.- Alternativitat aleg: in listele de candidaţi treb s fie inregistr m m de un candid In caz nr multipl d mandat, nr cand inregistr trebâ să fie m m decat nr mandat disputate. - Admisibilitatea diferit sist electorale:nici Const,nici Cod electoral al Rmnu conţin interdicţ cu privire l utilizarea diferitor sistem electoral in proces organizării aleg centrale sau locale. Independenţa organelor electorale: pt realiz efectivă a alegâ şi garant dr elector ale cetăţ s formeaz organ electorale speciale.2)princip particip cet ăţ Rm la aleg Universalitat dr electoral: realiz dr electoral nu depind d sex, rasă,naţionalit,limba, provenienţă socială,Cetăţ Rm care au atins 18 ani au dr de a alege, de a particip la procedurile electorale in conformitate cu legislaţia in vigoare.- Egalitatea dr electora presup că cetăţ participă la alegeri in condiţii egale.In cadr oricărui scrutin, fiecare alegat are dr la un singur vot. Fiecare vot are putere juridic egală.” - Votarea directă presupune că cetăţ Rm cu dr d vot işi exprimă opţiunileelectorale in proces alegerilor fără intervenţia altor persoane. Votarea in locul altor persoane este interzisă.- Secretul votului. Vot in condiţii secrete exclude orice control din partea oricăror organ sau funcţionpub a mod in care cetăţ şi-au exprimat sau işi exprimă opţiun electorale.- Libert exprimării opţiunii elect. Princi dat acordă alegăt posibilit de a decide personal utilitatea şi necesit particip sale la alegeri. Nimeni nu este in drept să exercite presiuniasupra alegat pt al face s voteze sau s nu voteze, precum ş pt al impiedica săşi exprime voinţa in mod independent. 3princip complimentare - publicitatea, transparenta, caract teritorial al alegerilor, responsabilit pt incalcarea dr electorale.Scrutin- modalitate prin care alagat desemneaza deputatii,presed,primarii, consilierii.* exista 3 tip de scrutin electorale diferite dupa mod de atribuire a mandatelor: 1)Scrut majoritar-sist in care sunt declarati alesi candidatii care au obținut cel mm nr d vot deosebim s.m.unional s d listă. 2)Scrut reprezent proportional sist care asigura reprezentarea minoritatilor in fiecare circumscriptie in proportie cu voturile obtinute. 3)Scrut mixt- e rezultat a sist majorit c cel al reprezentarii proportionale Dr electorale -2)Dr de vot. Conform legislaţiei Rm dr de a alege il au cetăţ Rm care au implinit, inclusiv in ziua alegerilor,18 ani, cu excepţia celor privaţi de acestdrt in modul stabilit d lege. Totodată is stabilite restricţii in exercitarea acestui dr. Nu au dr dea alege cetăţ: care nu au implinit 18 ani;care is recunoscuţi incapab prin hotărar definitivă a instanţei de judecată; pers condamnate la privaţiune d libertate prin hotărare definitivă ainstanţei de judecat. 2)Dr d a fi ales- *pot fi alese numai pers cu capacit deplina d exercitiu, *posed cetăț Rm,*domiciliu in tara,*posede limba d stat,virsta d 18 ani pt func deputat,40ani-presedinte,25-primar. 3)Dr la revocare- are loc atunci icn un nr de semant pe o petitie d la 20-30% cere organiz s desfasur aleger speciale pt a alegatorilor. *Pt cord aleger sunt formate organe electorale: 1.Comis electorala centrala2. Comisii electorale de circumscriptie3. Birourile elect ale sectiilor d votare.Referendum procedura a democraţiei directe prin care conducerea unei ţări se adresează poporului, fără intermediari, pentru a-l consulta in probleme majore, deregulă pentru textul Const, alegerea form de guvernă sau in probleme de autodeterminare ca stat Referend poate fi :- consultativ: dac se desfăşoară doar cu scopul elucidării opiniei alegăt intr-o anumită problemă. Soluţionare problemei respective rămane pe seama organelor statului; - decisiv: documentul este supus votării alegătorilor pentru soluţionarea definitivă a destinului acestuia. *poate fi de aprobare (dacă alegătorilor li se propune aprobarea documentuluirespectiv) şi de respingere (dacă alegăt li se propune anularea actului);- constituţi: dac cu ajut referend dat se aprobă Const sau amendamentele la ea; - legislativ: dacă un act al legislaţiei curente este supus votării de către alegători.

Iniţiatorul referendâ poate fi Parlam, şef d stat sau autorit locale.Parlamentul-organ repezentativ suprem de stat al carui functie pricipala consta in executarea put legislative.Functiile Parl.- 1. Legislativa. 2d control parlametar. 3.d conducere cu pol interna s externa. 4 d organizare s functionare proprie. Atribuțiile Parl- 1. Declara referndum. 2.aproba bugetul statului, 3.aproba ordinile s medaliile statului , 4 alege s numeste pers oficiale d stat. 5 suspenda activit organ APL in caz prevazut de lege.6 alege presedintele, 7acorda vot de inredere intregei liste a guvernului.Struct intern a Parlam-Fracțiuni Parlam- Dupa ce au loc alegerle naț in termend 10 zile dupa constit legala a Palam se constituie fracț parlam.Ele s formeaza in vederea fomarii org d lucru si organizeaza activit parlem ,se constituie din cel puț 5 deput aleș in baz de liste. Dupa 10 zile Parlam alege Presed parl si vicepresedintii.Preşed P s alege pe durat mand Parlament, prin vot secret, cu buletine d vot pe care se inscriu num ş prenum tuturor candid propuşi de fracţiunile parlamentare. E declarat ales Preşed P candidatul care a intrunit votul majorit deput aleşi.Preşed P poate fi revocat inainte d termen la cererea fracţ parlam care la propus sau a 1/3 din nr deput aleşi. Hotararea privind revoca Preşed P se adopta cu votul a 2/3 din nr deputaţ aleşi, prin vot secret. Preşed P Rm reprezint Parlam in ţară şi peste hotare.Vicepreşed P se aleg la propunerea Preşed P, după consultarea fracţ parlam , prin vot deschis, cu votul majorităţii deputaţiloraleşi.Vicepr P pot fi revocaţi inainte d termen, la propunerea Preşed P,după consult fracţ parlam, cu votul 50+1. Vicepr P indeplinesc in modul stabilit de Preşed atribuţ Preşed, la rugămintea sau in absenta acestuia, inclusiv semneaz legi şi hotărari adoptate de Parlam.. Biroul permanent - organ colegial de conduc al Parlam. S formează, ţinanduse seama dreprezent proporţional a fracţ in Parl. Din el fac parte, din oficiu, Preşed P ş vicepr. Nl de membri ai Bir perm s stabileşte prin hotărare aParlam. Bir perm se considera constituit după numirea a cel puţin 3/4 din membrii lui. Orice membru al Bir poate fi revocat prin hotărare a fracţ parlam, care la numit,adoptata cu votul majorit membrilor acesteia.Comisiile parl- organe interne de lucru a parlam d competenta speciala.Regulam Parl prevede c pot fi fomate 3 tip de comisii C. permanente- acest organ d lucru e infiintat pt exercitarea functiilor legiltives a celei d control a Parlam. C. speciale-organul dat are ca scop elaborarea unor acte legilative C.de ancheta- la fel este un org d lucru a Parlam care se creeaza la cererea fracț palam sau a unui grup de deputati 5% cu scopul cercetarii unor fapte. *Activitatea Parlam este bazata pe cece 3 categ d acte emise de Parlam: 1.Legi- *cosntituț- se voteaza cu 2/3 din deput*organice- vot majorit deput 50+1, reglement organiz, funcț instituț statale*ordinare-vot 50+1 deput prezenti, reglemen rel sociale cu exceptia celor rezerv pt l. const s l. organice.2. Hotărîrile parlam s deoseb d legi prin 2 puncte d vedere ^ legile-caracter normativ ,hotar-caract normativ s individual. ^norme cuprunse in hot cu caract normat au o forț jurid inferioara legilor,adic aceste norm is inferioare legilor. 3.Motiunile- in practica parlam s diviz in 2 categorii * simple- exprim pozitia parlam intro anumit problema d pol interna sau extern.Poate fi inaintată de cel puț 15 deput. *de cenzură-exprim retragerea intrederii acord guvern la investitură.Asupra activit guvern poate fi inițiată d cel puț ¼ din nr deput alesi. Ambele s adoptă cu vot majorit deput prezenti. 4..adopta intrebari, rapoarte, petiții.Statut deput- Parlam Rm activ in baz- legilaturii- perioada de imputernicire a competentei parlam,4ani, pin la constit legal a noului parlam.sesiunilor-perioad d timp pe parcursul caruia parlam se intruneste pt dezbat s soluțion problem c etin se soluțion organ reprezentativ. Sedintelor- interv d timp din cadrtul sesiun cind parlam se aduna si isi desfaș activit sub forma de sedinte in plan si de sedinț ale comisiilor permanete.ele se desfaș conform ordinii d zi care e intocmit de bir perman pt o perioad d 2 sapt.

Președintele- pers oficiala cu funcț de raspundere si reprezint statu in viaț interno-pol ș in rel cu alte state.Atribuții preș- 1. poartă tratative şi ia parte la negocieri,încheie tratate internaţ în numele Rm ş le prezintă, în modul şi în termenul stabilit d lege,spre ratificare Parlam. 2. conferă decoraţii şi titluri de onoare;3acordă grade militare supreme prevăzute d lege;4 soluţioneaz problemele cetăţ Rm şi acordă azil politic;5numeşte în funcţii publice,în condiţiile prevăzute d lege; 6acordă graţiere individuală. *Preş Rm promulgă legile şi este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare Parlam. În cazul în care Parlam îşi menţine hotărîrea adoptată anterior,Preş promulgă legea. Proced d alegere Preș Pr Rm e ales d Parlam prin vot secret. E ales candidat care a obţinut votul a 3/5 din nr deputaţr aleşi. Dacă nici un candid nu a întrunit nr necesar de vot, se organiz al 2-lea tur de scrutin între primii 2 candid stabiliţi în ordinea nr descrescăt de voturi obţinute în 1 tur. Dacă şi în turul 2 nici un candid nu va întruni nr necesar de vot, se organiz aleg repetate. Dacă şi dup aleg repetat Pr Rm nu va fi ales, Preş în exerciţiu dizolvă Parlam şi stabileşte data aleg în noul Parlam. Procedura de alegere a Pr Rm e stabilită prin lege. *Șef stat emite 2 categ d Acte –acte juridie(decrete) ș acte politice(mesaje). Decret emise d Preş pot avea caract nominativ sau pot fi individuale.D ex, decret prezidenţial prin care se declară mobilizarea parţială sau generală-caract normat.Decret prin care se conferă decoraţii, titluri de onoare,se acordăgrad militare supreme,in baza prevederilor din Const-caracter individualMesajele- act pol al Preș prin care dinsul isi adreseaz opiniile sale privind princip prob ale națiunii. *Acte cu un caracter exclusiv politic, deşi nu produc carevaefecte juridice, au totuşi o import deosebit pt indeplinirea atribuţ care vizează independența unitatea şi integritatea statului,precum ş pt atribuţ d reprezentare a stat p plan intern ş extern.

Curt Constit-exercit rol de garant alSupremaț consti; Ea este o autoritate pub ce sprijină buna funcţion a puterilor pub in cadrul raporturilor constit d separaţie, echilibru, colaborare şi control reciproc.Atribuț CC- 1)exercit,control constituţionalit legilor şi hotărîr Parlam, a decretelor Preș Rm, a hotărîr ş ordonanţ Guv, precum ş a tratat internaţ la care Rm este parte; 2) interpretează Constit; 3) se pronunţ asupra iniţiativelor d reviz Const; 4) confirm rezultat referendum republican; 5) confirm rezultat alegerii Parlam ş a Preş Rm; 6) constată circumstanţele care justifică dizolv Parlam, demiterea Preş Rm sau interimatul funcţ d Preş, precum ş imposibilit Preş Rm d aşi exercit atribuţ mm d 60 zile 7) rezolv cazurile excepţionale d neconstituţionalit a actelor jurid, sesizate d Curt Supr d Just; 8) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalit unui partid. *desfăş activit din iniţiativ subiecţ prevăzuţi d Leg cu priv la Curt Constit.Prin hotărare, Curt Constit: -se pronunţă asupra constituţionalit legilor, regulamentelor şi hotărarilor Parlam,decretelor Preş Rm, precum şi a tratatelorinternaţionale la care Rm este parte;- interpreteaz Constit;- confirmă rezultatele referendum republicane;- confirmă rezultatele alegerii Parlam şi a Preş Rm; - rezolvă excepţiile d neconstuţionalitate a actelor jurid, sesizate d Curt Suprem d Justiţie;-s pronunţ asupra altor cazuri de competenţa sa.Avizele-Prin aviz Curt Constit s pronunţ asupra:- iniţiativel d revizuire a Const;- circumstanţelor care justifică dizolv Parlam;- circumstanţelor care justifică suspendar din funcţ a Preş Rm;- circumstanţ care justifică interimatul funcţiei d Preş a Rm;- constituţionalităţii unui partid;- altor cazuri de competenţ sa.Deciziile. sint pronunţate d Curt Constit, d Preş ş judecăt Curţii in cazurile prevăzute d procedura jurisdicţ constit, cu excepţia celor care necesită hotărari sauavize.

Guvern- organ central al statului care organiz ș coordoneaz intreag activit a puterii executive ș care funcțion in baz votului d incredere acordat d parlam.Atribuții Guv- 1. Privind promov in viață ș execut legilor.2. Conducerea generală a intrg activităț administr d pe terit țării. 3.privind organiz,coordon activit ș exercit controlului asupra ministerelor,departam, agentii APC. 4.in dom realiz program social-econom ale statului. 5. Privind apărarea stat.6. in dom pol interne și externe.Învestitura Guv- (nuirea in funcț d catre parlam a guv))dup consultarea fracţ parlamene,Preş Rm desemnează un candidat pt funcţ d Prim-ministr. Candida pt funcţ d Prim-ministr va cere,in termen d 15 zile d la desemnare,vot d incredere al Parlam asupra programului de activitate şi a intregii liste aGuv. Programul d activitat şi lista se dezbat in şedinţ Parlam.Acesta acord incredere Guv cu votul majoritatii deputaţ aleşi.In baz vot d incredere acordat d Parlam, Preş Rm numeşte Guv.Guv işi exercită atribuţ din ziua depunerii jurămant d către membrii lui in faţaPreş Rm. Actele Guv- hot ă riri acte d baz,s adopt pt organiz ș execut legilor. Caract noemativ ș individual,toate au la baz legea.ordonan ţ e acte normativ cu put d lege ordinara,s semneaz d primministr ș s contrasemn d ministr care are oblig punerii in apicare(hotărî).dispozi ţ ii .se emit d primmin pt organiz activit intern a guv. Funcșiile Guv – 1. organizeaz, coordoneaz ș conduce polit interna ș extern a tarii, exercitand in aceasta calitate rolul de administrat general al treburilor publ 2.asigură elaborar strategiei d punere în aplicare a program d guvernare;3. asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar realizării obiectivelor strategice;4.asigură administrarea proprietăţii pub şi private a stat şi gestionarea servici pt care statul este responsabil;5.asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglement în dom apărării, ordinii pub şi siguranţ naţionale, precum şi în dom econom şi social şi al funcţionării instituţiilor şi organismelor care îşi desfăşoară activitat în subordinea sau sub autoritatea Guv.Raporturi Prlam- Guv Din punct d vedere a dr const e necesar d a analiz detailat in ce mod se implica legilativul ca organ reprezent al stat in formarea activit execut si respect a raport dintre legislat-execut si invers. 1. Rap ce exista reesind din rol legislat in formar execut, in acest context tre d tinut cont s d fapt c Parlam la propun a cel puț ¼ din deput prin motiune d cenzura iși poate exprima neincred deput aleși. 2. Rap in legat cu activit legis-execut, reesind din interventiile legilat in activit execut acesta s realiz prin - * P stab legi –G le executa, *P aprob progr execut. *P controleaz G. Intervenirea execut in activit legislat. G vine cu inițiat legilativă in P(90% din legi adopt d P sunt proiect d leg venite din G).

Autoritatea judecător, conform teoriei separării puter in stat, reprezint prin sine sistem organelor judiciare ale statului, ce infăptuiesc justiţia. Justiție- sistem organizarii judecătorești,activitate d solutionare a proceselor civile,admins, penale,, Judecatorul-pers investita constit cu atrib de infaptuire a justitie pe care le exercita pe bază profesionala. *Pt infăptuirea justiţiei, judecăt au imputerniciri plenipotenţiare, stabilite de legislaţie. Cerinţele şi dispoziţiile judecăt legate d infăptuirea activităţii judecătoreşti sunt obligatorii pt toate pers fiz şi juridice. Neindeplinirea lor atrage răspund prevăzută de lege. *Judecăt este factorul principal in infăptuirea justiţiei şi al garantării dr omului. Prin Put judecat- desemnam numai judecat ca unicii putăt ai acestei put ce infaptuiesc justiția.Funcții- 1.infaptuirea justiției, funcț social-jurid solutionind diferite cauze cultural-jurid, penal-sociale.

Instanţele judecătoreşti- Curtea Supremă de Justiţie; curţile de apel; judecătorii.Garantiile Independ ș Imparțialității – inamovibilitatea, incompatibilitatea interdictiile,garantii materiale ș sociale. Princip organiz instanț judecat- 1) Constituirea ierarhica a instanț judecat ș dublu grad d juridicție,- toate act intern ș extern ș tratat Internaț care s referă la independ justiț prevăd c obligativitatea lor p orice cauză tre s fie examinat d o instanț ierarhica-superioara. 2) Stabil jurisdicț numai prin legi- Jurisdicția: competența instanț d jud car eumează a fi stabilită numai prin lege. 3)Constit jurisdic de dr comun ș a jurisd speciale. *Princip constit privind infapt justiț sunt bazate pe: - acces liber la justitie; - Egalit cetăț in fața just; -princip contradictionalitatii dezbat judecat -p. legalitatii; -p. independ judecatorilor; -prezumtia nevinovaț;Statut judecăt. 1) Judec instanţ judecătoreș sînt independenţi,imparţiali ş inamovibili, potrivit legii.2)se numesc în funcţ d Preș Rm, la propuner Consiliu Superi al Magistrat, în condiţiile legii. Judecăt care au susţinut concursul sînt numiţi în funcţ pt prima dat p un termen d 5 ani. Dup expir termen d 5 ani, judecăt vor fi numiţi în funcţ pîn la atingerea plafonului d vîrstă, stabilit în condiţiile legii. 3) Preş şi vicepreşed instanţ judecător is numiţi în funcţ d Preş Rm, la propunerea Cons Sup al Magist, p un termen d 4 ani.4) Preş, vicepreş şi judecăt Curţ Supr d Justiţ îs numiţ în funcţ d Parlam la propuner Con Sup al Magistr. Ei treb s aibă o vechime în funcţ d judecăt d cel puţ 10 ani.