Drept administrativ Curs 5

Contractele administrative

Inca din perioada interbelica se aprecia ca administratia publica poate sa actioneze in unele cazuri ,

incheind acte contractule cu particularii, ex:contracte de vanzare-cumparare, de locatiune de servicii, de

inchiriere.

Contractele incheiate de administratia publica cu particularii in scopul de a colabora in vederea

satisfacerii unei serviciu public sauvrealizarii unui interes public, sunt supuse regimului adm fiind

calificate in doctrina sub titulatura de contracte de drept public sau de drept adm, ex:concesiunea de

servicii publice, a unor bunuri ale domeniului public sau contractulnde lucrari publice.

Regimul juridic special caruia ii sunt supuse contractele administrative se caracterizeaza prin forme

speciale necesare pt incheierea lor si prin principii speciale cu privire la executarea lor.

Teoria contractelor administrative s-a format in dreptul francez modern ca o creatie a jurisprudentei

consiliului de stat, dezvoltat apoi de doctrina franceza.Regimul juridic distinct aplicabil contractelor

administrative consta in faptul ca regulile de ordin tehnic privitoare la incheierea, executarea si

desfiintarea acestora sunt diferite in parte, in unele privinte de regula in dreptul privat.Exista insa si o

clauza care se regasesc la toate tipurile de contracte.In doctrina franceza, contractul adm este definit ca

fiind dontractul incheiat de o persoana publica si identificat prin intermediu unui criteriu alternativ si

anume prezenta clauzeleor exorbitante sau participarea co-cotractantilor la realizarea aceluiasi serviciu

public, intr-o forma sintetica, constractul adm este contractul incheiat de autoritati adm sinsupus regulilor

dreptului public.

Natura administrativa a contractului poate fi decisa in 3 moduri:

de legiuitor

de jurisdictie care poate sa decida ca regimul administrativ urmeaza a fi aplicat unui anumit tip de

contract

prin acordul de vointa al partilor

In Romania , teoria contractelor adm a aparut si a evoluat odata cu dezvoltarea rap juridice dintre

intreprinzatori si particulari ce puteau avea ca ob concesiunea unor servicii publice sau lucrari publice.In

doctrina interbelica au fost identificate 3 pozitii fata de contractele administrative:

-de aceeptarea a teoriei contractelor administrative in sens restrans, pornea de la ideea condorm careia

concesiunea era un contract de drept public, un contract de serviciu public sau pur si simplu un contract

adm propriu-zis caracterizat prin forme speciale necesare pt incheiere, precum si prin principii speciale cu

privire la executare

-respingere a teoriei contractelor administrative, adeptii au pornit de la teza delimitarii actelor

administrative in acte ee autoritate si acte de gestiune.Spre deosebire de actele de autoritate care au un

caracter unilateral, actele de gestijne au un caracter unilateral contractual, motiv pt care se sustinea ca ele

imbraca intotdeauna forma contractelor ee drept privat

-de acceptarea a teoriei contractelor administrative in sens larg, toate contractele incheiate de adm publica

erau considerate ca fiind contracte administrative

Definita si caracteristicile contractelor administrative

Contractul adm este definit ca reprezentand un acord de vointa dintre o autoritate publica aflata pe o

pozitie de superioritate juridica pe de o parte si alte subiecte de drept pe de alta parte prin care se

urmareste satisfacerea unui interes general prin prestrea unui serviuciu public, efectuarea unor prestari

publice sau punerea in valoare a unuinbun pulic in regim de putere publica.

Trăsăturile

-un acord de vointa intre o autoritate a dm publice si un particular

-presupune efectuarea unor lucrări, prestarea unor servicii, concesionarea unor bunuri publice, de regula

in schimbul unei plati.

-partile trebuie sa accepte existenta unor clauze regulamentare stabilite prin lege sau prin hotararea de

Guvern

-cand interesul o cere sau cand particularul nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau cand executarea

contractului d3vine dificila pt particular aut adm poate modifica sau rezilia unilateral contractul

-solutionarea litigiilor in caz de conflict revine instantei de contencios-administrativ

Regimul juridic contractelor administrative

Aceste contracte imprumuta unele din caracteristicile contractelor civile , dar se disting de acestea prin

ilegalitatea juridica a partilor , iar autoritatea publica , parte in contract nu dispune de o libertatre de

vointa identica cu cea specifica dreptului civil.Competenta aut adm publice de a incheia asemenea

tipuribde contracte este determinata de lege , urmareste realizarea unui interes general si in

consecintaveste expres determinata.In ce priveste elaborarea clauzelor regulamentare aceste sunt impuse

de aut adm publice particularului oricare ar fi acesta.In mod obisnuit, lanora actuala sunt analizate

constraftele de achizitie publica , contractele de executare de lucrari publice precum si contractele de

concesiune de hunuri publice.

In doctrina actuala unii autori fac distinctie intre actele de autoritate ce au un caracter unilateralnsi actele

de gestiune ce au caracter bilateral.Actele de gestiune ce privesc bunuri ale domeniului public se supun

regimului dr adm ,in timp ce actele de gestiune ale domeniului privat se supun dr comun.

Legea contenciosului adm asimilieaza actelor adm contractele incheitae de autoritatile publice care au ca

obiect:

-punerea in valoare a bunurilor proprietate publica

-executarea lucrarilor de interes public

-prestarea serviciilor publice

-achizitiile publice.

Prin legi speciale pot fi adaugate si alte categorii de contracte administrative supuse compententei

instantei de contencios administrativ

Institutia contenciosului administrativ

Controlul asupra administratiei publice

Controlul judecatoresc

Administratia publica se prezinta ca un ansamblu de autoritati structurat dupa competenta lor materiala

si teritoriala.In raport cu Guvernul distingem

-autoritati subordonat directvsau indirect al acestuia

-autoritati administrative autonome , ex BNR,SRI, ANI, CNA, SPP etc

-autoritati locale autonome ex:consiliile locale, judetene etc

Dupa natura aut publice distingem

-un control exercitat de Parlament

-un control exercitatvde aut ale adm publice

-un control judecatoresc

In ce priveste controlul parlamentar instituie un control specific parlamentar rraditional, specific statelor

membre Uniunii Europene, ce consta in informarea, intr3bari si interpelari , kotijni simple si kotijni de

cenzura. Controlul parlamentar modern este cel realizat de autoritati publice precum Avocatul Poporului,

Curtea de Conturi.

Controlul administrativ

Generic, controlul infaptuit de adm poarta denumirea de controlmadm, acesta poate fi caracterizat ca

reprezentant controlul infaptuit de adm publica in conformitate cu legea asupra propriei activitati.In

doctrina se distinge un control intern sau extern, existand si structuri specializate in aceste sens , cum ar fi

garda financiara, garda nationala de mediu.Mai facem distinctie intre recursul gratios sau controlul gratios

care inseamna plangerea prealabila la autoritatea emitenta a unui act administrativ, iar recursul ierarhic

este vorba de procedura prealabila la autoritatea superioara, daca aceasta exista.

Controlul administrativ jurisdictional

Analiza acestei forme de control porneste de la prevederea constitutionala potrivit careia :jurisdictiile

speciale administrative sunt facultative si gratuite, din art 21alin 4 introdusa cu ocazia revizuirii din

2003.

Intrarea in vigoare a acestei prevederi constituționale a determinat la momentul respectiv inlaturarea

atribuitiilor jurisdicționale ale curtii de conturi printr-o ordonanță de urgentă intrată in vigoare odata cu

legea de revizuire.

Daca pana in '90 actele adm jurisdicționale erau considerate ca fiind definitive si avand autoritate de lucru

judecat.prin legea 29/1990 , prima lege a contenciosului administrativ s-a stabilitbposibilitatea cacactele

adm jurisdictionaake sa poata fi atacate cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare dupa epuizarea

cailor adm jurisdictionale devatac la Curtea Suprema de Justitie.Legea contenciosului adm actuala, intrata

in vigoare la 6 ianuarie 2005, dezvolta in art6 modalitatea de actiune in instanta de contencios

administrativ impotriva actelor adm jurisdicționale, preluand in alin 1 , textul art 21 alin 4.Legea

defineste actul administrativ jurisdictional ca fiind actul emis de o autoritate administrativa investita prin

lege organica cu atribuitii de jurisdictie administrativa speviala , iar jurisdictia administratuva speciala

este activitatea infaptuita de o atoritate administrativa care are conform legii organice speciale in materie

compententa de solutionare a unui conflict privind un act adm , dupa o procedura bazata ope p.

Contradictorialitatii, asigurarii dr la aparare si independei activitatii autoritatii adm jurisdictionale (art 2

lit d si e )

Contenciosul administrativ

1.Evolutia institutiei

2.Conditiile actiunii directe

3.Actele exceptate de la controlul contenciosului administrativ

4.Procedura in contencios administrativ

Contenciosul administrativ reprezinta forma juridica debaparare a particularilor, pers fizica sau juridice,

oricine, impotriva abuzurilor administratiei publice in general? Termenul provine din latinescul

contendere=a lupta.

Contenciosul administrativ reprezintă totalitatea conflictelor nascute intre particulari si administratiei

publice cu ocazia functionarii serviciilor publice si care sunt su9use in cauze, reguli, principii si situatii

juridice apartinand dreptului public.In doctrina actuala contenciosul administrativ in sens larg, , reprezinta

totalitatea litigiilor din instantele judecatoresti , dintre un organ al adm oublice, o autoritate publica, un

functionar public sau o structura autorizata sa presteze un serviciu public si alt subiect de drept ce se

considera vatamat in dreptul sau interesul sau legitim.In sens restrans, evoca totalitatea litigiilor din sfera

instantelor specialiazate din compententa sferei contenciosului administrativ si fiscal.

Contenciosul administrativ cuprindea ansamblul litigiilor de compententa instantelor .sist justitiei adm

franceze (Consiliul de stat, curtii adm de apel si tribunale administrative) a constituit modelul pt

majoritatea statelor continentale. Sub aspect formal s-au dezvoltat de-a lungul vremii 3 sisteme de control

judiciar al adm publice:

1.sistemul administrator-judecator(aut adm jurisdictionale)

2.sistemul francez al justitiei administrative distincte

3.sistemul anglo-saxon al instantelor polinare (solutionare conflictelor cu adm de instantele de drept

comun)