Drept Administrativ

Drept Administrativ

Curs 4 22.10.2012

Def :( la administratia publica )

3 notiuni : Putere Publica

Serviciu Public

Interes Public

Def : Regimul de Putere Publica este regimul in care interesul genereral (public) prevaleaza in fata interesului particular ( individual ) . Puterea publica izvoraste dintr-o serie de prerogative cu care sunt dotate autoritatiile din sfera administratiei publice . Aceste prerogative rezulta in primul rand din Constitutie si subsecvent din lege . Pe aceste prerogative se fundamenteaza capacitatea de drept public a administratiei publice , in virtutea acestei capacitati administratia publica emite acte administrative , care se executa din oficiu si se aplica direct . Capacitatea de drept public este opusul notiunii de capacitate in dreptul privat , fiind unul din elementele ce creeaza antagonismul dintr-e dreptul public si dreptul privat.

Aceasta capacitatea de drept public pozitioneaza autoritatiile administratiei publice pe o pozitie suprordonata , fata de subiectele de drept cu care intra intr-un raport juridic .

Serviciul public : reprezinta o activitate organizata sau autorizata de o autoritate a administratiei publice pentru a satisface nevoiei sociale in interes public .

Interesul Public : desemneaza necesitatiile materiale si spirituale ale cetateniilor la un momentdat. Aceasta sintagma ,,Interes public depinde de scopurile politice , iar senusul sau se poate schimba cu o alta cu schimbare a conceptiilor politice in cazul unei alternante la putere . ( este interesul clasei politice aflata la putere )Ce sunt serviciile publice ? Ele sunt : ex : aprovizionarea cu apa , invatamantul .

Din cele trei rezulta capacitatea administratiei publice de a emite acte administrative .

Def: Actul administrativ reprezinta forma principala de activitate a autoritatiilor administratiei publice care , consta intr-o manifestare unilaterala si expresa de vointa de a da nastere , a modifica sau a stinge drepturi si obligatii in realizarea puterii publice sub controlul principal de legalitate al instantelor judecatoresti .

Elementele ce formeaza notiunea Actului Administrativ: ( sunt 4 segmente ce compun notiunea Actului Administrativ )

Reprezinta forma principala de activitate a autoritatiilor administratiei publice /1 care consta intr-o manifestare unilaterala si expresa de vointa de vointa de a da nastere , modifica sau stinge drepturi si obligatii / 2 in realizarea puterii publice , /3 sub contolul principal de legalitate al instantelor judecatoresti . 4/

Contenciosul Administrativ Def 1 : Reprezinta totalitatea litigiilor de competenta sectiilor specializate de Contencios Administrativ Def 2 : Reprezinta litigiile de competenta instantelor judecatoresti dintr-e autoritate a administratiei publice , respectiv un functinar public , pe de-o parte si alt subiect de drept pe de alta parte litigii in care autoritatea publica sau functionarul public apar ca purtatori ai puterii publice .

Jurisprudenta: prin Jurisprudenta intelegem solutiile pronuntate de instantele judecatoresti in cauza determinate , evocate si analizate de doctrina , solutii care se bazeaza pe litera si spiritul legii .Legislatie : prin legislatie sunt avute in vedere dispozitiile constitutionale si legale in materie strict necesare in dreptul administrativ pentru o corecta abordare a institutiilor fundamentale prezentate in evolutia lor .

Doctrina : prin Doctrina se intelege tot ceea ce se publica intr-o ramura de drept sau alta , intreaga opera a teoreticienilor dreptului sub forma unor tratate , cursuri , monografii , articole sau studii de caz .Semnificatia Art.52 din Constitutie in Dreptul Administrativ

Art 52 reprezinta temeiul Constitutional al Contenciosului Administrativ , legea la care trimite alin 2 este legea 554/2004 , este legea Contenciosului Administrativ .

1. Prima intrebare : Ce se intelege conform Constitutiei prin notiunea de autoritate publica ? 2. In ce situatii raspund autoritatiile publice ?

3. Caror categorii de acte I se aplica acest text ?

Toate autoritatiile din Capitolul V al titlului 3 avem : ministere, autoritati administrative autonome , fortele armate si autoritatiile administrative locale sunt autoritati ce fac doar administratie publica . Forma lor de exprimare o reprezinta actul administrativ . Ele se numesc autoritati ce realizeaza administratie publica scop , deoarece ele exista dor pentru a realiza , a intreprinde administratie publica .Aici mai includem cap 5 + presedintele ( cap. 2 ) + guvern ( cap 3 si 4 )

Presedintele si Guvernul reprezinta tot autoritati administrative al caror scop este acela de a infaptui si administratie publica .

Cele din titlul 5 fac numai administratie publica

Cap 2 , 3 si 4 au rol politic si administrativ .

Toate la un loc au acelasi scop si anume administratie publica

Ele se exprima toate prin acte administrative li se va aplica art 52 . din Constitutie

Cap 5 , 2 ,3 ,4 au scop de administratie publica .

Titlul 3 ne vorbeste despre autoritati publice .

Cap 1 avem Parlamentul

Cap 6 Instantele Judecatoresti

Sopul parlamentului este de a da legi .

(Actul parlamentului este legea , actul Instantelor este hotararea judecatoreasca .)

Instantele si Parlamentul cu titlu exceptional pot emite si acte administrative .

Autoritatiilor din Titlul 5 li se mai alatura Avocatul Poporului si Curtea Constitutional ele sunt tot autoritai publice .

Art 52. opereaza pe fond cu 2 notiuni : respecti autoritati administrative si autoritati publice . Ca esenta art. 52 vizeaza autoritatiile administartive , insa in mod exceptional pot fi vizate si celelalte autoritati publice enumerate in Constitutie .

Notiunea de Autoritate Publica absoarbe notiunea de Autoritate Administrativa .

Autoritatiile administrative sunt doar o specie de autoritati publice , nefiind insa singurele autoritati publice .

2. Autoritatiile Publice raspund in 3 situatii potrivit art. 52 potrivit Constitutiei .

Prima modalitate prin cazul in care ne poate vatama . Raspund prin acte administrative : Act Administrativ a carui consecinta este incalcarea unui drept sau a unui interes legitim.

A doua modalitate: prin nesolutionarea in termenul legal , al unei cereri : Nesolutionarea poate imbraca 2 forme : 1. solutionarea cererii cu incalcarea termenelor legale . Aceasta ipoteza se numeste tardividitate

2. poate fi aceea a nesolutionarii unei cereri . Aceasta ipoteza se numeste tacere A treia modalitate : Prin erori judiciare

3. Se aplica actelor actelor administrative . Intelegem ca art . 52 se aplica tuturor actelor administrative .

Actele se aplica cu titlu exceptional de celelalte autoritati publice . Ca regula art. 52 se aplica actelor administrative ce sunt unilaterale si exprese. Toate aceste acte sunt Acte administrative tipice ( ele sunt acte unilaterale si exprese ) Constitutia si legea 554/2004 administreaza actului administrativ si nesolutionarea unei cereri . Aceasta nesolutionare nu imbraca nici caracterul de act unilateral , si cu atat mai putin pe cel de act expres . In cazul nesolutionarii vorbim cu precadere despre o pasivitate a autoritatiilor publice si nu despre vreo manifestare a acestora . Cu toate aceste a din punct de vedere constitutional si legal Tacerea si Tardividitatea au semnificatia unor acte administrative Asimilate , desi Tacerea si Tardividitatea sunt fapte juridice Constitutia si legea , le asimileaza actelor si le confera aceeasi forta juridica ce poate merge pana la posibilitatea atacului in Contencios Administrativ . De aici rezulta semnificatia art. 52 si includerea acestuia in categoria drepturilor garantii . Art . 52 semnifica garantia pe care o are cetateanul in fata abuzurilor autoritatiilor publice , manifestate expres prin acte sau tacit prin tacere sau tardividitate.