Drept civil. Obligalii - cdn4.libris.ro civil. Obligatii ed.2... · Paul Vasilescu Facultatea de Drept a Universitdlii Babeg-Bolyai din Cluj-Napoca Drept civil. Obligalii - Edifia

Paul VasilescuFacultatea de Drept a Universitdlii Babeg-Bolyai din Cluj-Napoca

Drept civil. Obligalii

- Edifia a 2-a revizuiti

Cuprins

PRELIMINARII

1. Despre obligalii

2. Sursa intelectuali

3. Definitie

4. Terminologie

5. Natura juridicd

6. Tipologie

6.1. Obligalii complexe

6.1.1. Obligalii obiectiv complexe

6.1 .1 .1 . Obligalii conjunctive

6. 1 . 1 .2. Obligalia alternativd

6. 1 . 1 .3. Obligalia facultativd

6. 1 .2. Obligalii subiectiv complexe

6.1.2.1. Obligaliile conjuncte

6. 1.2.2. Obligalii solidare

6. 1 . 2. 3. Obligalii le i ndivizibile

Capitolul l. REGIMUL GENERAL AL OBLIGATIILOR

Secliunea L Dinamica obligaliilor

1 . Transformarea obligaliilor1.1. Novatia

'13

13

14

14

15

15

t6t621

24

24

1.2. Delegatia

2. Transmiterea obligaliilor

24

24

29

30

30

35

43

47

2.1 . Subrogalia personald

2.2. Cesiunea de creantd

2.3. Preluarea datoriei

2.4. Cesiunea contractului

Sectiunea a ll-a. Stingerea obligaliilor in lipsa p6lii_ Sg1. compensatia

-

s42. Confuziunea

3. Remiterea de datorie

60

63

67

69

72

73

4. Darea in platd

5. lmposibilitatea fortuitd de executare

6. Prescriptia liberatorie

7. Moartea datornicului

vilt I)reS civil. Obligalii

Sec,tiunea a lll-a. Executarea obligaliilor

1. Executarea voluntari a obligaliilor

73

74

2. Mdsuri conservatorii

2.1. Actiunea oblicd

2.3. Actiunea directd

gi de proteclie a creanlei

2.2. Actiunea revocatorie

87

87

88

90

94

94

97

100

100

106

107

112

119

Capitolul ll. GARANTAREA OBLIGATIILOR 124

126

126

Secliunea I. Garanliile personale

1. Fideiusiunea

1.1. Sursa intelectuald

1.2. Tipologie

'1.4. Caractere juridice

1.3. Naturd juridicd

1.5. Condilii juridice

1.6. Efecte juridice

1 .7. Stingerea fideiusiunii

1.8. Proba

1.1. Plata 742. Executarea silitd a obligaliilor

2.1. Condilii preliminare ale executdrii silite

2. 1. 1. Titlul executoriu

2.1.2. Punerea in intArziere a debitorului

2.2. Formele executdrii silite

2.2.1. Executarea silitd in naturd

2.2.2. Executarea silitd prin echivalent

Secliunea a lV-a. Drepturile creditoruluiasupra patrimoniului debitorului

1. Gajul general gi creditorii chirografari

1.9. Drept tranzitoriu

127

128

129

130

131

134

140

142

142

143

144

147

149

149

149

150

151

153

154

2. Garantiile autonome

2.1. Scrisoarea de garanlie

2.2. Scrisoarea de confort

Sectiunea a ll-a. Garantiile reale

1. Garantiile reale fdri deposedare1.1. Privilegiile

1.1.1. Natura juridicd

1.1.2. Caracterele juridice ale privilegiilor la platd

1.1.3. Rangul privilegiilor

1.1.4. Tipologie

Cuprins

1.1.5. Tablou general al privilegiilor de drept comun_ 1561.1.6. Concursul civil 1591.1.7. Concursul falimentar

1.1.8. Concursul in ipoteza insolvenlei persoanei fizice1.1.9. Concurs fiscal

1. 1. 1 0. Stingerea privilegiilor

1.1.1 1. Drept tranzitoriu

1.2. lpotecile

1.2. 1. Sursa intelectualdt

1 .2.2. Caractere juridice

1.2.3. Tipologie

(l) lpoteca imobiliard

1 . lpoteca imobiliari conventionald1 .1 . Caractere juridice

1 .2. Condilii juridice speciale

1 .3. Publicitatea ipotecii imobiliare


1 .5. Realizarea ipotecii imobiliare

1.6. Stingerea ipotecii imobiliare conventionale

2. lpoteca imobiliari legald

3. Drept tranzitoriu

(ll) lpoteca mobiliari

1. Notiune

161

162

163

164

164

165

too

167

170

174

174

175

176

180

181

183

185

186

187

188

188

188

190

194

194

197

198

198

198

199

199

200

202

207

209

209

210

210

2. Paralele inegale

3. Condiliijuridice

4. Efecte juridice

5. Realizarea ipotecii mobiliare

6. Stingerea ipotecii mobiliare

7. Drept tranzitoriu

Secliunea

1. Gajul

a lll-a. Garanliile reale cu deposedare

1.1. Sursa intelectuald

1.2. Tipologie

1.3. Natura juridicd

1.4. Condiliijuridice


1.6. Proba

1.7. Stingerea gajului


2. Dreptulde retenlie

X Drept civil. Obliqatii

2.1. Natura juridicd

2.2. Condiliijuridice


2.4. Stingerea


Capitolul lll. IZVOARELE OBLIcATilLOR

Sectiunea l. Faptul juridic licit (cvasicontractut)

1. Gestiunea de afaceri

1.1. Conditii juridice


1.3. Proba


2. Plala nedatoratd

211

213

213

214

215

216

217

219

221

223

225

225

zzo

227

229

231

231

232

235

237

238

238

239

2.1. Condilii juridice

2.2. Elecle juridice

2.3. Proba

3. imbogdlirea fdrd justd cauzd

2.4. Drepl tranzitoriu

3.'1. Condilii tehnice


3.3. Proba


Sec,tiunea a-ll-a. Actul juridic unilateral

Secliunea a III-a. Contractul 24Sl. Aspecte introductive 246

1. Notiune

2. Terminologie

3. Sediulmateriei

4. Delimitdri

4.1. Actul de drept public Ai contractul civil

4.2. Manifestdri de voinld nejuridice

5. Sursa intelectuald a teoriei contractului

5.1. Autonomia de vointd

5. 1.1. Individualism modern

5.1.2. Consecinlele juridice ale voinlei autonome5. 1 .3. Libertatea contractuald

5.2. Critica autonomiei de vointd

5.2. 1. Pozitivism juridic

5. 2. 2. Sol idailsm ul ju ridic5.2.3. Marxism in civil

246

248

249

250

250

252

256

256

257

258

258

259

260

261

263

Cuprins

5.3. O concluzie

6. Analiza economicd a contractului. Drept nord-americanll. Clasificdri ale contractelor1. Unilateral gi bilateral

2. Patrimonial gi nepatrimonial

3. Contracte numite gi contracte nenumite

4. Contracte consensuale, solemne gi reale

5. Contracte intuitu personae gi contracle intuitu rei

6. Contractul oneros gi contractul gratuit

6.1. Contractul comutativ gi contractul aleatoriu

6.2. Contractul gratuit

6.2.1. Liberalitdtile

6.2.1.1. Subspecii

6.2.1.2. Excluderi

6.2.2. Contractele dezinteresate

6.2.2.1 Excluderi

1.1. Compodament prescris legal la negocieri1.2. Antecontracte

1.2.1. Pactul de op,tiune

1.2.2. Promisiunea de a contracta

1.2.3. Pactul de preferinld

2. Schimbul defazat de consimtdminte

2.1. Oferta de a contracta

2.2. Acceplarea ofertei de a contracta

3. Momentul incheierii contractului

4. I nterpretarea contractului

lV. Structura contractului1. Liminarii

274

265

266

269

270

272

280

281

282

283

283

284

286

288

2897. Contracte cu executare continud gi acte cu executare uno ictu_ 2gllll. Formarea contractului 2921. Negocieri contractuale 292

295

298

298

300

s08

310

310

318

320

321

326

326

326

327

329

331

332

332

1.1. Sediul materiei

1.2. Terminologie

2. Capacitatea de a contracta

3. ConsimldmAntul

3.1. Principiile voinlei juridice

3. 1 . 1. Principiul liberldlii contractuale

3.1.1.1. Ordinea publice s333. 1. 1.2. Bunele moravuri

3.1.2. Regula preeminentei voin,tei reale

xil Drept civil. Obliqatii

3.2. Calitatib ;.rdce re fffie rea.3.2.1. Vo**a bWrA Aea.s sd fe liturd 9i congtientd3.2.2. Vcti@a intemi setrte s& fr'e animatd de intentia

de a gmn efiecte,;urnice.3.2.3. Voirna jurkficd rnfs.ne t*tie sa fie exteriorizatd

4. Viciile de consimt6.mAnl

4.1. Liminarii

4.1.1. Sediul legal

4.2. Eroarea

4.2.1. Notiune

4.2.2. Clasificare

4.2.2. 1. Eroarea obstacol

4.2.2.2. Eroarea indiferentd

4.2.2.3. Eroarea esen,tiald - un viciu de consim.tdmAnl4.2.2.4. Eroarea de fapt gi eroarea de drept

4. 2. 2. 5. E roarea scuzabild

4.2.3. Structura erorii

4.2.4. Condiliile juridice ale erorii

4.2.5. Proba erorii

4. 2. 6. S ancliu nea ero ri i esenliale

4.3. Dolul

339

339

341

342

344

344

344

345

345

345

346

347

_ 348350

4.3.1. Notiune

352

353

353

354

355

356

356

357

357

358

359

361

361

362

362

JOJ

366

368

368

369

369

374

374

374

375

376

4.3.2. Domeniul de aplicare

4.3.3. Clasificare

4. 3.4. Structu ra dol ul ui

4.3.5. Condiliile juridice ale dolului

4.3.6. Proba dolului

4. 3.7. Sanctiu nea dol ul u i4.4. Violenta

5.2. Notiune

4.4.1. Notiune

4.4.2. Clasificdri

4.4. 3. Structu ra violentei

4.4.4. Condiliile juridice ale violenlei

4.4.5. Proba violentei

4.4.6. Sancti u nea viole ntei

4.5. Leziunea

4.6. Paraleld intre viciile de consimtdmdnt

5. Obiectul contractului

5.1. Sediulmateriei

5.3. Conditiile de validitate ale obiectului

5.3. 1. Efectivitatea obiectului5.3.2. Liceitatea obiectului5.3.3. Valoarea obiectului

6, Cauza contractului


6.2. Notiune si distinctii

6.2.1. Cauza eficientd gi cauza finald6.2.2. Cauza abstractd gi cauza concretd

6.3. Opinii despre cauza contractului

6.4. Condiliile de validitate ale cauzei6.4.1. Realitatea cauzei

6.4.2. Liceitatea cauzei

6.5. Domeniul de aplicare a cauzei6.6. Proba cauzei

6.7. Utilitatea cauzei

V. Forma 9i formalitilile contractului

1.1. Principiul consensualismului

1.2. Exceplii de la consensualism

1.2.1 . Contractul autentic

1.2.2. Actul manuscris

1 .3. Principiului echipolentei formei

1.4. Regula simetriei formei

2. Forma contractului - mijloc de probd3. Formalitdti care fortificd eficienta contractului

4. Varialiuni de forme giformalitd[iale contractului4.1. Formalisme informative

4.2. Formalitali gi forme de abilitare

4.3. Forme gi formalitdti de control_4.4. Formalitdli de inregistrare administrativd gi fiscald

Vl. Modalitdtile contractului1. Termenul

381

376

379

w

382

382

385

389

389

391

392

393

394

394

1. Forma contractului - element structural 396

398

401

397

398

403

403

405

407

408

409

410

411

411

413

413

415

415

415

417

417

418

419

1.1. Notiune


1.3. Clasificdri

1.3.1. Termenul convenlional, legal gi judiciar

1.3.2. Termenul ceri gi termenul incert1.3.3. Termenul suspensiv gi termenul extinctiv

1 .4. lnterpretarea termenului

2. Conditia

XIV Drept civil. Obliqatii

2.1. Notiune


2.3. Clasificdri

2.3.1. Condiliile cazuale, mixte gi condiliile potestative

2.3.2. Condilia suspensivd gi conditia rezolutorie2.3.3. Conditia pozitivd Eiconditia negativd

2.4. Cerintele tehnice ale conditiei

2.5. Regulile care guverneaz6, realizarea conditiei2.6. Efectele conditiei

2.6. 1 . Condilia suspensivd

2. 6. 2. Conditia rezol utorie

3. Sarcina

Vll. Nulitatea contractului

1. Preliminarii la teoria nulititii1.1. Sediul materiei

1.2. Functiile nulitdtii

1.3. Delimitarea nulitdtii de alte cauze de ineficientd

1.3.1. Caducitatea

1.3.2. Rezolutiunea

1 . 3. 3. I nopozabil itatea

1.3.4. Revocarea

1.3.5. Reductiunea

1.4. Terminologie

1.4.1. Actul inexistent

1.4.2. Actul putativ.

1.4.3. Resciziunea

1.4.4. Nulitatea de

2. Clasificdri ale nulitdtii

drept gi nulitatea judiciard

2.1. Nulitatea expresd 9i nulitatea virtuali2.2. Nulitatea totalS gi nulitatea parliald2.3. Nulitatea de fond gi nulitatea de formd2.4. Nulitatea judiciard gi nulitatea amiabitd2.5. Nulitatea absolutd gi nulitatea relativd

3. Teorii despre nulitate

4. Atitudini posibile in fata nulitdtii4.1. Modalitdti de invocare a sanctiunii nulitdtii

4.1.1. Acliunea in nulitate4.1.2. Exceptia de nulitate

4.2. Modalitdli de indreptare a cauzelor de nulitate4.2.1. Refacerea

419

420

420

420

421

423

423

424

425

426

428

428

430

432

432

433

434

434

435

436

436

437

437

437

438

439

439

440

440

441

442

442

443

448

449

450

450

452

452

453

Cuprins

4.2.2 Confirmarea

4.2.2.1. Diferenlieri

4.2.3. Conversiunea

5. Efectele nulitdtii

5.1. Principiul desfiinldrii retroactive a contractului nul

5.2.Principiuldesfiin!driiactelorsubsecventeunuicontractnul-5.3. Principiul restabilirii situaliei anterioare incheierii unui contract nul_

Vlll. Efectele contractului

454

456

457

459

460

461

463

465

1.Principiulfor!eiobligatoriiacontractului4691.1. Sursa intelectuald 4701.2. Sursa tehnicd

1.3. Consecintele tehnice ale forlei obligatorii

1.3.1. lmpreviziunea

1.3.2. Denuntarea unilaterald a contractului

2. Regula relativitdlii contractului

2.'1. Sfera de aplicare

2.2. lmportanla practicd

2.3. Pdrlile contractante

2.4. Terlii2.5. Avdnzii-cauza

2.5.1. Succesorii singulari gi creditorii chirografari

2.6. Exceplii de la regula res inter alios acta

2.6.1. Promisiunea faptei altuia

2.6.2. Stipulalia pentru altul

3. Principiul opozabilitdlii contractului


3.2. Noliunea gi efectivitatea principiului

3.3. Evolutii doctrinale

3.4. Opozabilitatea instrumentului gi opozabilitatea operaliunii ju ridice

3.5. Cinematica principiului opozabilititii

3.6. Cunoagterea gi publicitatea contractului

3.7. Simulalia

3.7.1. Conditiile simulatiei

3.7.2. Efectele simulatiei

3.7.3. Principiile regimului interimar al simulatiei

3.7.4. Proba simulatiei

3.7.5. Actiunea in simulatie

lX. Sanctiunea neexecutirii contractului1. Neexecutarea fortuitd gi riscul contractual

472

473

475

479

481

482

483

484

487

489

490

494

495

497

501

501

502

505

506

507

509

511

515

517

519

524

524

526

527

5312. Exceplia de neexecutare a contractului

XVI Drept civil. Obliqalii

3. Rezoluliunea conmctului

4. Reducerea prestaliilor conlracluale

5. Rdspunderea civild contracluald

5.1. Delimitdri

5.2. Non-cumulul rdspunderilor civile

5.3. Specii de rdspundere contractuald

5.4. Conditiile necesare angajdrii rdspunderii contractuale

5.4.1. Faptul ilicit

5.4.2. Vinovdtia

5.4.3. Prejudiciulgi evaluarea sa

5.4.3.1. Evaluarea legald

5.4.3.2. Clauza penald

5.4. 3. 3. Eval uare a j udiciard

5.4.4. Raportul de cauzalitate

5.5. Exonerdri

5.6. Convenlii asupra rdspunderii contractuale

Sec,tiunea a lV-a. Rdspunderea civild delictuald

1. Sursa intelectuald

1.'1. Dreptul strdbunilor

1.2. Drept medieval

1.3. Drept modern

1 .4. Codul civil romdn din 1864

2. Explicalii date temeiurilor rdspunderii civile

2.1. Riscul

534

543

545

545

547

550

552

553

554

555

556

556

559

561

561

563

565

567

568

571

573

575

576

578

582

584

584

585

587

588

591

591

592

595

601

602

605

606

607

2.2. f eoria garan!iei3. Definilie

4. Funcliile gi principiile rdspunderii civile

4.1 . Funclia reparatorie

4.2. Functia normativd

5. Sistemul rdspunderii civile in Codul civil

6. Dreptul tranzitoriu

7. Elemente comune gi necesare angajdrii oricdruitip

de rdspundere civild

7.1. Dauna civild

7.1.1. Clasificdri ale daunelor

7.1.2. Conditiile tehnice ale daunei

7.2. Raportul de cauzalitate

7.2. 1 . Echivalenta conditiilor

7.2.2. Cauza adecvatd

7.2.3. Cauze strdine. Exonerdri

Cuprins XVII

7.2.3.1. Foga majord

7.2.3.2. Cazulforluit7.2.3.3. Fapta tertului

7. 2.3. 4. Fapta victimei

8. Specii de rdspundere civild delictuald

8.1. Rispunderea pentru fapta proprie

8. 1 . 1 . Capacitatea delictuald

sau a interzisului judecdtoresc

8.2.2. Rdspunderea comitentului pentru fapta prepusului sdu8.3. Rdspunderea pentru daunele cauzate de lucruri in general

8.3.1. Rdspunderea pentru lucruri

8.3.2. Acliunea de effusis et dejectis

8.3.3. Rdspunderea pentru animale

8.3.4. Rdspunderea pentru ruina construcliei

9. Repararea daunei

9.1. Mijloace de reparatie

9. 1 . 1 . I ntinderea repara,tiei datorate

9.1.2. Asigurarea de rdspundere civild9.2. Autoritatea hotdrdrii penale in materia rdspunderii crvile

6A8

611

616

620

627

628

628

lndex alfabetic pe materii

Listi de abrevieri

8.1.2. Vinovd{ia civild Ogq8.1.2.1. Terminologie 635

636

638

639

642

642

643

647

650

651

652

655

659

662

664

670

677

678

686

687

689

692

693

694

698

700

703

709

8.1.2.2. Tipologie

8. 1 . 2. 3. C rite ri u I uti I i zat p e nt ru stabi I i rea vi nov dli e i8.1.2.4. lmportanla distincliei intre vinovdlii

8.1.3. Fapta ilicitd

8.1.3.1. Terminologie

8.1.3.2. Tipologie

8.1.3.2.1. Abuzul de drept

8. 1.3.2.2. lnconvenientele anormale de vecindtate

8. 1.3.3. Cazuri justificative. Exonerdri

8. 1.3.3.1. Legitima apdrare

8.1.3.3.2. Starea de necesitate

8.1.3.3.3. Autorizarea gi ordinul de naturd legald

8.2. Rdspunderea pentru fapta altuia

8.2.1. Rdspunderea pentru fapta minorului

PRELIMINARII

1. Despre obligalii

A fi obligat e sinonim cu a fi constrAns la o anumitd atitudine sau activitate. Coti-dian, fiecare dintre noi ne simlim sau suntem obligalisd ne comportdm intr-un anumitfel, gtiind ci dacd nu o vom face, vom suporta consecinlele. Exemplele sunt infinite,in cele mai deosebite registre. Astfel, suntem obligali sd traversdm strada Tn locurilemarcate, sd intoarcem o vizitd unui prieten, sd plitim impozitele, sd fim la o anumitiord la serviciu, sd compostem biletul la urcarea in tramvai, sd trimitem urdri de Crd-ciun, sd pldtim lucrurile pe care le-am cumpdrat dintr-un magazin, sd fim fideli soluluig.a. Din multitudinea de obligalii concrete existente, numai unele sunt de naturdjuridicd, iar dintre acestea, doar anumite obligalii sunt de drept civil. Dar toate obli-galiile au ca numitor comun ideea de constrAngere, realitatea ci, dacd nu suntindeplinite benevol, se va exercita o anumitd presiune, care uneori se materializeazichiar intr-o sanctiune a neindeplinirii lor. Tipul, natura gi intensitatea sancliunilor, careinsolesc creanla, constituie criteriul cel mai simplu pentru clasificarea obligaliilor. Astfel,se poate deosebi intre obligaliile juridice gi cele non-juridice, numai primele avAndde jure o sancliune, care permite executarea obligatiilor chiar silit, neindeplinirea loravAnd deci consecinle de drept. lar dacd sancliunea obligalieijuridice este civild, vomputea vorbi despre o obligalie civild, singura care ne preocupi aici. in schimb, uneleobligalii nu au urmdri juridice de niciun fel, ci doar consecinle sociale supirdtoare(oprobriul), politice sau, gi mai atenuat, doar efecte morale (mustrdri de congtiinld).

Obligalia civil5tll desemneazd o categorie juridicd aparte, permildnd delimitareaei de alte obligalii sau indatoriri juridice, dar 9i de simplele datorii izvorAte din forulinterior sau din convenliile sociale curente. Obligalia civild este un raport de drept, olegdturd stabilitd juridic intre (cel pulin) doi subiecli de drept distincli in virtutea cdreiaunul dintre subiecti datoreazd ceva concret celuilalt. in cazul in care nu se achitdbenevol obligalia, adicd nu se executd de bund voie ceea ce se datoreaz5, cel carenu o va face va putea fi constrdns - dupd anumite proceduri gi de instituliile specia-lizate ale statului -, sd suporte consecinlele juridice ale neindeplinirii obligaliei. Exe-

t1] Bibliografie generald: PH. Mnuunre, L. Avr'rEs, PH. Srorrer--Murucr, Drepf civit. Obtigaliile,Ed. Wolters Kluwer, Bucuregti, 2010 (citatd PH. Mnrnunre); L. Pop, l.F. Popn, S.l. Vlou, Curs dedrept civil. Obligafiile, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2015; L. Pop, Tratat de dreptcivil. Obligaliile. Vol. l. Regimuljuridic generalsau Fiinta obligaliilor civile,Ed. C.H. Beck,Bucuregti, 2006; C. SrArescu, C. Binsnru, Drept civil. Teoria generald.aobliga{ilor, Ed. Hamangiu,Bucuregti, 2008; B. Fnees, Droits des obligations, Ed. LGDJ, Paris, 20O9; M. FaeRe-Mncrunru,Droit des obligations. 1. Contrat et engagement unilat1ral, Ed. PUF, Paris,2008; J. Froun,J.L. Auaenr, E. Snvnux, Les obligations. 3. Le rapport d'obligation,Ed. Sirey, Paris, 2009 (citatdJ. Fr-oun); F. TennE, Pn. Srulen, Y. Leouerre, Droit civil. Les obligations, Ed. Dalloz, Paris, 1999.

Drept civil. Obligatii

cutarea silitd a obligatiei civile constituie sancliunea - mijloc Ai rezultat - tipice, careindividualizeaz6, (in plus) acest tip de obligatie, avAnd un regim juridic distinct, atAtin raport cu alte obligaliijuridice, cAt gifald de simplele indatoriri non-juridice.

Obligalia civild poate fi, deci, inteleasd ca un raport juridic (vinculum juris), ca orealitate relationald, stabilitd inlre subieclidistincli de drept. Din acest unghi, oriceobligatie prezintd caracterele unui raport de drept. Acesta presupune - subiectivvorbind -, ca legdtura juridicd sd se stabileascd intre doud persoane diferite, existenlaunei obligatii civile doar fali de sine fiind o absurditate. Cel care este tinut de obliga-!ie, persoana care datoreazi un anumit comportament juridic, se numegte debitor. Celcare beneficiazd, de obligalie, avdnd dreptul corelativ de a cere debitorului compor-tamentul la care acesta s-a indatorat, se numegle creditor. Acesta conferd creditdebitorului, are incredere in persoana debitorului cd va executa ceea ce a promis. Dinacest unghi, obligalia este un rapod economic de incredere. Fiind astfel, gi privit totdin prisma creditorului, obligalia se prezintd ca un drept subiectiv, numil creanfd. Defi-nirea obligaliei prin dreptul siu corelativ (de creanld) nu este decAt la prima vedereun paradox. El se explici prin aceea cd obligalia descrie o relatie intre doi subiec{i,relatie care, dacd este privitd exclusiv din unghiul debitorului, va apdrea ca o datorie,iar dacd raportul e privit din unghiul creditorului, el se va concretiza intr-un drept. Obli-galia civild - consideratd in natura sa relalionald -, este simultan o datorie gi un drept,fiecare dintre acestea avAnd titulari distincli: subieclii raportului de obligalie. De aceease gi vorbegte despre rapoft de obligalie sau despre raport obligalional; expresiilesubliniind natura relalionald a oricdrei datorii sau creante, voindu-se accentuareaapdsatd a ideii cdin discutie este un raport juridic obligatoriu de o anumitd naturdjuridicd.

Unul dintre subieclii obligatiei este tinut, dator sau obligat la o anumitd prestalieconcretd, al cdrui beneficiar este creditorul. Prestalia constituie obiectul raportului deobligatie (arl.1226 C.civ.), adicd ceea ce datoreazd debitorul. Prestatia se centreazdchiar in conduita datoratd de debitor creditorului sau, invers, in ceea ce poate pretindeconcret cel din urmd debitorului. Comportamentul datorat este unul concret, definitde raportul de obligalie, in sensul cd debitorul trebuie sd facd ceva anume pentrucreditorul sdu; prestatia nu poate fi, deci, genericd ori generald. Din perspectivaactivitdtii pe care trebuie si o desfdgoare debitorul, obligatia civild se cuantificd - dupdo clasificare pe cdt de ancestrald, pe atat de actuald, intr-o prestatie de a da cevaconcret (dare), de a face in mod exact ceva (facere) sau de nu a face ceva precis(non facere). Se di ceva juridic atunci cdnd debitorul se obligd sd transfere sau sdconstituie creditorului un drept real; vdnzdtorul unui bun ori constituitorul unui dreptde gaj este tinut sd dea creditorului un drept de proprietate, respectiv unul de gaj,care poartd pe un anumit bun.

A facecuprinde civil orice actiune a debitorului, circumstanliatd concret de rapor-tul de obligatie. Astfel, toate prestatiile care presupun o activitate (personald) a debi-torului descriu obligalii facere, precum prestdrile de diverse servicii, actiunile impusede contractul de muncd, activitdti intelectuale care trebuie si se concrelizeze intr-unrezultat cuantificabil. A nu face inseamnd cd debitorul trebuie sd se ablini de la aface ceva concret, facere fiind inversul lui non facere. Sunt obligatii de a nu face, de

Preliminarii

pildd, abtinerea de la concurenli, interdictia de a vinde un bun promis deja altuia,renuntarea de a construi intr-un anumit fel, intr-un anumit loc etc. Obligaliile de a nuface concretizeazA, in fond, ingrddirijuridice efective, asumate de debitor, care renuntdastfel la o posibilitate juridicd concretd, pe care el o avea inainte; limitarea fiind cir-cumstantiatd exact de sursa obligaliei sale. in consecin!d, obligaliile desemnategeneric, prin expresii ca,,interzicerea de a desfdgura acliuni care si impieteze drep-tul altuia", ,,obligalii universale de a nu face" nu sunt creanle, ci altceva. Cantitativ,insd, obligaliile de a face (facere) sunt cele mai rdspAndite, cele de dare fiind limitatenatural de regimul drepturilor reale, in timp ce obligaliile de non facere sunl mai rare.

Obligaliile de a face gi cele de a da se pot combina in mod firesc. Astfel, obligatiade a transmite proprietatea unui bun (dare) o va presupune automat gi pe aceea dea preda bunul (facere) noului dobAnditor. Dacd obligaliile de a face se referi la lucruri,cum e in exemplul dat, se poate vorbi de obligalii ad rem. Acestea presupun ca anu-mite prestalii sd fie fdcute in legdturd cu un bun deja existent. Toate contractele carepresupun transmiterea (proprietdlii sau doar a folosintei) lucrului implicd existentaunei obligatii (de a tace) ad rem. Oricum, obligaliile ad rem rdmAn raporturi obliga[i-onale comune; ele se supun regimuluijuridic general, fdrd sd poatd fi confundate cuobligaliile propter rendll. Cele din urmi apar nu ca raporturide creanld, cu subieclidistincli, ci se prezintd doar ca sarcini (reale), accesoriijuridice impuse celor carestdpAnesc un bun, in special proprietarilor, care sunt linuli la o anumitd conduitd,tocmai datoritd faptului cd stdpAnesc bunul. Obligaliile propter rem nu descriu relatiirelaiive, personalizate intre un creditor gi un debitor, cel care stdpAnegte bunul fiindobligat fa!5 de toti sau linut de un interes public. La aceste zise obligalii nu se poatedetermina un creditor propriu-zis, sancliunea lor fiind de cele mai multe ori de dreptadministrativ. Se poate intAmpla astfel cu obligalia de a cultiva terenul sau de a asi-gura proteclia mediului, obligalii care incumbd proprietarilor imobiliari. in cazulin carenu sunt respectate asemenea obligalii, stdpAnulterenuluiva fi amendat, deci sanc-

liunea e de naturd contraventionald, aplicatd nu in beneficiul unui creditor, care defapt nici nu existd, ci de o autoritate publicd in profitul colectivitdlii.

Ar mai trebui fdcutd distinclia gi fala de obligaliile denumite scriptae in rerd2t. Aces-tea pot fi intelese ca o specie distinctd de obligalii ad rem, dar cu specificul cd exe-cutarea lor poate fi cerutd gi unei alte persoane decdt debitorul initial sau primitiv. Fiindlegate de lucru (ad rem), obligaliile scriptae rn reminsotesc bunul, care trecAnd dintr-omdnd in alta, igi schimbd stdpAnul, care poate fi obligat sd execute exact aceeagiprestalie la care era linut antecesorul (autorul) sdu. Un contract de localiunet3l dddrept la stdpAnirea gi folosirea bunului altuia, cu corelativul unei obligalii ad rem,locatorul fiind tinut si asigure aceastd stdpdnire locatarului. La momentul in carebunul se instrdineazd, obligatia se poate gi ea strdmuta, fiind linut la ea gi noul dobAn-ditor, care preia locul locatorului inilial.

t1] L srenornu, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, Buctrregti, 2013; V. Srorcn,Dreptcivil. Drepturile reale principale, Ed. C.H. Beck, Bucureqti,2013; O. Unei-rerlu, C. Muureeruu,Tratat de drept civil. Bunurile. Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, Bucuregti, 2008.t2t lbidem.t3lArt. 181'l-'1815 C.civ. [art. 1441 C.civ.1864].

Drept civil. Oblisalii

Prestalia-care constituie obiffit tlofi/,(p{ei-confereintotdeaunaintregului raportobligalional un caracter patrimonial. Greanla reprezintd o valoare patrimoniala in sine,iar datoria ei corelativd, o evaluare pecuniard a conduitei la care e !inut debitorul. Cre-anla face parte din activul patrimonial al creditorului, iar datoria corelativd a debito-rului ii sporegte pasivul patrimonial. Din aceastd perspectivd, raportul obligalionaleste o legdturd juridicd stabilitd inire doue patrimonii distincte. Numitorul cel mai mical evaludrii patrimoniale sunt baniitll, in care se poate exprima orice obligalie, indife-rent de prestalia concretd care intrd in obiectul raportului de obligalie. CAnd e vorbade obligalii de a da (dare), valoarea patrimoniald a raportului obligalional e datd(intrinsec) indeobgte de valoarea bunului supus transmiterii cdtre creditor. CAnd evorba de prestalii de a face sau de nu face (facerelnon facere), se va cAntdri in baniactivitatea gi rezultatul promis de debitor (e.9. construirea unui zid, repararea unuilucru stricat, sculptarea unui bust, croirea unui pantalon). in lipsa valorii patrimonialea prestaliei, nu se poate vorbi despre raport de obligalie, ci despre altceva. Patrimo-

nialitatea obligaliei se concretizeazd, deci, fie in valoarea in sine a bunului, fie inevaluarea pecuniard a comportamentului debitorului. lar consecinla patrimonialitdlii,ca gi dovada sa, este tocmai posibilitatea executerii (silite) prin echivalent bdnesc aoricdrei obligalii civile. Drepturile nepatrimoniale (e.9. la nume, la reputalie, la viald)nu pot fi cuantificate in bani, degi atingerea lor poate da curs unor despdgubiri inbani. Acestea nu sunt echivalentul lor bdnesc, ci modalitdli de restaurare a ordiniijuridice, cu efect nu atdt de reparalie indirectd, cAt de compensalie 9i pedeapsipecuniard a celor care au indrdznit jignirea unor asemenea valori nepatrimoniale.

Patrimonialitatea raportului de obligalie determind, dupd cum am vdzut, gi sanc-

liunea sa specificd: executarea silitd a obligatieit2l. in ipoteza in care debitorul nuinlelege si igi indeplineascd voluntar obligalia la care e linut, creditorul e in drept sdrecurgd la mecanismele statale de constrAngere, cu efectul cd debitorul va fi fo4at laexecutare. Executarea silitd nu privegte persoana datorniculuit3l, ci bunurile sale, caresunt valorificate, adicd transformate in banii cu care se va pldti echivalentul obligalieineindeplinite. O obligalie civild este, deci, una juridicd pentru cd ea este dublatdintotdeauna de o acliune in justitie, prin care se poate ajunge efectiv la executareasa silitd. Absenla acestei posibilitdli - de forlare juridicd a debitorului rdu-platnic laexecutare - constituie o dovadd suficient de puternicd pentru a conchide cd obligalianu este una juridicd.

Dinamic Ai structural, o obligalie civild igi dezviluie natura relalionald, de raportjuridic patrimonial care leagd debitorul de creditor. Static Aifunctional, obligalia poate

t1l Din pdcate, uneori stAngicia legiuitorului ne induce in eroare, sugerAndu-ne cd ar exista giun tip de obligalie care ,,nu este evaluabilS in bani", v. art. 906 alin. (2) C.proc.civ.t21 lnfra, Executarea obligaliilor. Executarea siliti a obliga$ilor.131 ConstrAngerea de corp desemna modalitatea de for[are fizirE a debitorului in caz de neplatd,de care datornicul putea scdpa (,,se descdrca") prin "cesiurna bunuriloi'sale, ce presupunea,,abandonarea stdrii sale intregi" creditorului, v. art- 112-1127 C.civ.1864. Procedura nu s-aaplicat efectiv, fiind abrogatd in .l 867 gi in Franla - de unde a fost importatd la noi odatd cuCodul civil de la 1864; o asemenea tehnicd juridicd este conqtel incompatibila cu principiiledreptului de astdzi.

Preliminarii

sd ne dezvdluie caracterul ei ambivalent, derivat din caracterul seu patrimonial girelational. Astfel, acum raportul de obligatie poate fi privit din doud unghiuri diferite,luand in considerare doud aspecte distincte gi antinomice, dupd cum ne situdm pepozitia juridicd a debitorului sau a creditorului. Pentru cel din urmd, raportul de obli-gatie conteaz6,caun drept personal fius in personam), numit creantd, care scoate inevidentd doud aspecte. Primul se leagd de faptul cd creditorul e in drept sd cearddebitorului o anumitd conduitd juridicd, concretizatd pAnd la urmd in prestatia datoratdde debitor; cel de-al doilea aspect se materializeazd chiar in valoarea patrimoniald acreanlei. Static, pentru debitor, raportul de obligatie se reduce la datoria pe care oare fald de creditor; la debitul pe care datornicul trebuie sd il pldteascd creditorului,gi aceasta indiferent de natura concreti a prestatiei (darelfacere).

Obligalia civili poate fi, deci, inteleasd ca o realitate juridicd bivalentd, o catego-rie duald, ea fiind in acelagi timp gi raport juridic Ai valoare patrimoniald, Dualitateaobligaliei se pestreazd gi terminologic: creanla desemneazd activul patrimonial,reprezentat de dreptul subiectiv civil, iar debitul (ori datoria) semnificd pasivul patri-monial al raportului de obligalie. Creanla gi datoria sunt in relalie, desemnAnd, unaaversul, cealaltd reversul, aceleiaqi realitdli, care este raportul obligalional. Din acestemotive, paradoxal sau nu, se pot folosi termenii de mai sus ca sinonimi. Analiza juri-dicd a obligaliei ia in considerare atAt natura sa relationald, cAt gi patrimonialitateaei, exprimatd prin binomul creanld-datorie. Uneori, in analizd, accentul cade perelalie, alteori intereseazd mai mult valorile infdligate de creantd gi de debit. Uneoriintereseazd posibilitdlile pe care le conferd creanla crediiorului, alteorieste de ana-lizat prestalia la ce este !inut debitorul. Unghiul de analizd ne permite o focalizaredistinctd a discursului, cu sublinierea secvenliald doar a unui aspect, care poateinteresa la un moment dat; de aceea e corect si se vorbeascd distinct de creanlisau de obligalie, degi ele sunt intotdeauna inseparabile.

Ca orice raport juridic Ai cel de obligalie are o cauzd, iar aici nu ne intereseazdcea eficientd, identificatd cu sursatll ei. Foarte apropiat de ceea ce se discutd ?nmaterie de cauzd a contractulultzt, prin cauzal3t obligalieiintelegem motivulcare le-adeterminat pe pdrlile raportului de obligalie sd se lege juridic, obligalional. Restituireaunuiimprumut, repararea unui prejudiciu, garantarea executdrii unei obligalii aparli-nAnd altuia, oferirea unui profit fdrd contrapartidd etc. pot fi tot atAtea exemple demotivdri juridice care animd subieclii unei obligatii. Cauza obligaliei, izolatd de aceeaa actuluijuridic care o nagte, este importantd pentru cd ea ne poate preciza dacd undebitor e datornic principal sau nu, indicdndu-se astfel regimul aplicabil obligaliei. Agadar,in cazul solidaritdtii pasive, toti codebitorii sunt datornici principali - ei fiind animalide o cauzd unicd (e.9. restituirea imprumutului, repararea pagubei) -, ceea ce-lindrituie pe creditorul comun sd ceard intreaga platd de la oricare dintre ei. in schimb,fideiusorul e doar un debitor subsecvent, el fiind animat de o cauzd distinctd - de agaranta plata la care e linui datornicul-, de aceea a debitorului principal (e.g. resti-

t1t I nfra, lzvoarele obligaliilor.t2t Infra, lzvoarele obligaliilor. Structura contractului. Cauzacontractului; arl. 1235-1239 C.civ.t31 M. Dnvro, Cauza obtigatiei gi formalismul juridic - studiu de drept comparat (l) gi (il), inR.R.D.P. nr.2-3/2014.

tuireaimprumutului'repafafeapaEui:eil.ceeacegiexpliciregulacdtrebuiesdiseceard mai intdi datomiarlui exectrtarea obligatiei, iar apoi 9i numai \n caz de neplatd,

garantului.

2. Sursa intelectuald

Originile normative 9i intelectuale ale obligatiei civile trebuie cdutate in dreptul

romantll. Categorie sociali, juridicd gi culturald distinctd a dreptului roman, obligalia

este poate cea mai importantd mogtenire intelectuald pe care i-o datoreazd dreptul

modern european. intreaga structurd, nu numaijuridicd, ci qi sociald a epocilor ce au

urmat apusului civilizaliei romane, este tributard concepliei quirite iniliale, care vedea

in obligatie un raport juridic, o legdturi stabiliti intre creditor 9i debitor. Aceastd

legdtura '(vincutum

iurid'zt1a fost initial inteleasd in sensul propriu al cuvAntului, ca

putere pe care o avea creditorul asupra persoanei debitorului, urmfind ca mai apoi

sd fie tradusd simbolic ai abstract, intr-un nex juridic, ce dddea drept creditorului doar

aSUpra bunurilor datornicului. Redescoperirea medievald a dreptului roman a fdcut

ca obligalia sd nu mai fie privitd cu preponderenld din perspectiva raportului pe care

il descrie. Facultas agendi, ndscocirea dreptului subiectiv, accentuarea patrimonia-

lizdrii creanlei, descompunerea raportului de obligatie in elementele sale de pasiv 9i

activ, au fost cAgtigurile majore aduse de dreptul canonic occidental la teoria obliga-

!iei. Teorie ce era acum interesati de deosebirea dintre obligalia naturald 9i cea

pozitivd. Prima a fost conceputd prin raportare la ordinea divind (ius divinum), vizAnd

o perfecliune celestdt3l, opunAndu-se obligatiei pozitive, intemeiatd pe ordinea juridicd

umani.Aceste noliuni au fost cuprinse intr-o viziune normativd care se intemeia (qi) pe

voinla umand, ceea ce a permis conturarea categoriei moderne de drept subiec-

tiv. ,,istoria notiunii de drept subiectiv este istoria unui concept de drept care neagd

orice valoare a formalismuluijuridic qi care gdsegte in vointd superioritatea expresiei

spiritului g1.y136"tal. Epoca moderni a preluat infdligarea subiectivd a obligalieijuridice,

subliniindu-i atdt caracterul relalional, cAt gi conlinutulvaloric reprezentat de binomul

debit-drept. Legile moderne au evitat in genere sd defineascd obligalia, ocupAndu-se

mai mult de regimul ei, precum gi de sursele ei concrete. inscriindu-se in aceastd

traditie, fostul Cod civil nu definea obligalia, ca 9i cum toli gtiau despre ce era vorba,

vechea legiuire de la 1864 cuprinzAnd doar norme reglementAnd sursele sale 9iregimul sdu juridic.

t1t M.D. Boe, Obligalia contractuald in dreptul roman cu trimiteri comparative Ia Codul civil'

Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2015, p. 29; V. Hrt'rca, M'D. Boa, Curs de drept privat roman,

Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2009.L2t Obligatio est juris vinculum (...). lJ 3,13, v. tnstitu{iile lui lustinian, edilie bilingvd, traduceregi notede V. Hn1rcn, M.D. Boe, Ed. Universul Juridic, Bucuregti.2009, p' 276-277' Vinculum

are sensul de legdturd, dar gi pe acela de lan!, de {iare'l3l L. pnnrsou, Obligation naturelle et obtigation positive: science normative et perfection spiituelle

dans I'Ecole franciscaine, in APD nr. 44120OO, p.7Q.tal lbidem.

Preliminarii

3. Definilie

Codul civil are acum ambitia de a ne oferi gi o definilie a obligatiei, degi dupd titlularticolului dedicat ei, in discutie ar fi vorba doar despre continutul raportului obligali-onal. Astfel, obligalia ,,este o legiturd de drept in virtutea cdreia debitorul este linutsd procure o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sd obtind prestalia datoratd"(art. 1 164 C.civ.). Definilia legald subliniazd atAt caracterul relational al obligatiei, cAtgi dreptul corelativ gi definitoriu al acesteia, chiar dacd nu folosegte denumirea decreanld. in plus, reiese cd obligatia este drept in personam, deoarece debitorul dato-reaz\, o prestatie, care constituie, nu conlinutul obligaliei, ci obiectul ei (arl. 1226C.civ.). Articolul ar permite speculatiatll cd raportul obligalional ar fi altceva decAtobligalia, deoarece continutul sdu ar fi dat de obligalie, iar obiectul acesteia de pre-stalia datoratd. Pdstrdm insd analiza clasicd, care face - terminologic - sinonimitermenii de obligalie gi raport obligational, precum distingem - structural - intreobligalie ca raport juridic Ai obligalie ca datorie, concretizatd intr-o anumitd prestaliepatrimoniald.

Din cele de mai sus, rezultd cd obligalia civild este un raport juridic, in temeiulcdruia debitorul este linut la o prestatie concretd fald de creditor, care - in caz deneindeplinire a prestatiei, poate folosi anumite mijloace de coercilie a statului.

4. Terminologie

Cuvintele folosite pentru a desemna obligatiatzl civilet3l sunt variate, fiind folositeuneori distinct pentru a sublinia cd in disculie este vorba despre un raport juridic,alteori doar despre prestatie, ori despre un drept subiectiv. Unghiul din care se privegteobligalia permite, in plus, sd fie reliefatd latura ei patrimoniald pasivd ori cea activd. Astfel,sunt sinonime expresiile raporl de obligafie, raport obligafional, pentru ambele folo-sindu-se chiar cuvAntul obligalid4t. Dacd ne referim la pasivul patrimonial pe care ilintrupeazd obligatia, se vorbegte despre debitsau datorie, care urmeazd sd fie plStitdde debitor. indatorire este un cuvAnt cu semanticd ambigud, fiind folosit mai ales insens generic, pentru a se sublinia ideea cd debitorul e tinut la o anumitd conduitd. Stricttehnic, indatorirea se deosebegte de obligalie, intrucAt prima desemneazd oricecomportament impus, chiar dacd nu este vorba despre un raport de creanld. Astfel,

t1l Doar intr-o anumitd mdsurd, intrucAt art. 1164 C.civ. are doar titlul conlinutul raportutuiobligalional, legea referindu-se la obligalie ca legdturd de drept, fird sd mai {acd referire lavreun continut sau obiect (al obligaliei sau al raportului obligational).t2t < ob-ligare, legat strAns. in toatd lucrarea, etimologiile fira trimitere sunt din laiin6.t3l Pentru sensul calificat al acestei expresii, precum gi despre distinctia fatii de obligatiilecomerciale, v. M. NrcoL-ne, Unificarea dreptului obligaliilor civile gi @ffcrrciale. Ed. UniversulJuridic, Bucuregti, 201 5.Iat Obligaliune este forma arhaicd penlru obligalie. Dar, in jargonur;;-crc Ce astazi" &liga[iuneadesemneazd un titlu de valoare emis de anumite societdti corneruae -r sci-n'n*xri unor sumeimprumutate de laterli. Obligaliunea reprezintd, deci, o creanlAspcaa .ez.naa ff irrrprumutulluat de o societate comerciald, v. S.D. CnnerxnRun Drept comerda! rc,qeq. h ii.nlerslrl Juridic.Bucuregti, 2007, p. 362.

Documents

Drept civil. Obligalii - cdn4.libris.ro civil. Obligatii ed.2... · Paul Vasilescu Facultatea de Drept a Universitdlii Babeg-Bolyai din Cluj-Napoca Drept civil. Obligalii - Edifia