DUcontemporan_1

8/16/2019 DUcontemporan_1

1/26

06/01/16 1

Secvente din istoria

didacticii universitare


2/26

06/01/16 2

Didactica-context

• Didactica - ramură a pedagogiei - studiază teoriaşi practica procesului de învăăm!nt sau cateorie generală a instruirii" cunoaşte o evoluiemultiaspectuală#

• $%ordarea &olistică a procesului de instruire în învăăm!ntul superior" cu trei macro-componente '

' predare/instruire ' învăţare/studiere

' evaluare"

• se înscrie în contextul curricular


3/26

06/01/16 (

)%iecte de studiu D* moderne

• analiza situaiilor de plecare +de unde pornim,

• analiza intrărilor +cu ce resurse,"

• analiza normativităii predării şi învăării +norme,"

• teoria o%iectivelor +unde mergem,"• teoria coninuturilor +prin ce continuturi,"

• teoria strategiilor de instruire +cum vom invata,"

• teoria de evaluare şi de management a activităii+proiectare" orme de organizare şi desăşurare,"

• teoria leciei etc#


4/26

06/01/16 .

Didactica universitara• # ucoş - didactica se ocupă de studiul procesului de

învăăm!nt - principala modalitate de realizare a instruiriişi educaiei#

• roesorii au misiunea de a reg!ndi teoria şi practicapredării şi învăării universitare din perspectiva calităii şi

eicienei#• Studentul încă ne încredinează o oarte importantă

parte din timpul său de instruire +numărul mare deprelegeri care persistă în planurile noastre de

învăăm!nt,"

' suntem o%ligai să ne întemeiem aciunile ormative pe teoriilepsi&opedagogice avansate"

' să concepem demersul didactic nu doar pe intuiie practică"experienă ori pe imaginaie#


5/26

06/01/16

Didactica universitara• ea%ilitarea instruirii academice universitare - sidarea

radicala a multor tradiii deectuoase#• el mai olositor tip de învăare în lumea modernă -

învăarea procesului de învăare +learning o t&e processo t&e learning,#

• ultura prezentului +3# ogers, va supravieui dacăoamenii vor i capa%ili să dezvolte individualităi" pentrucare sc&im%area reprezintă un apt central al vieii şicare pot trăi conorta%il cu aceasta#

• roesorul universitar devine ' acilitatorul învăării"

' cu multiple roluri manageriale şi academice" ' încep!nd cu crearea predispoziiei" climatului şi clariicarea

o%iectivelor ' termin!nd cu considerarea sa ca o resursă lexi%ilă" ce poate i

a%ordată şi utilizată


6/26

06/01/16 6

$%ordari conceptuale

• onceptul de pedagogie/didactică universitară nu poate ia%ordat în aara celui de pedagogie generală#

• onceptul 4exprimă întregul ansam%lu de relecii" normeşi mi5loace catalizatoare pentru proesorii c&emai să

organizeze" să desăşoare şi să evalueze realizareacapacităilor necesare specialiştilor cu înaltă caliicareproesională" ştiiniică

• De-a lungul mai multor secole în demersul universitaractual nu s-au produs reorme radicale cu privire laormele şi metodele de instruire" prelegerea şi seminarul răm!n!nd eseniale" recomandate de politicaeducaională din ma5oritatea arilor lumii" iar cota derecvenă variază de la un sistem educaional la altul#


7/26

06/01/16 7

Magistrocentrismul …

• Din perspectiva evaluării didactice" după criteriul centralal relaiei proesor-student" magistrocentrismul răm!ne în didactica universitară clasică/tradiională ocaracteristică de %ază" exploat!nd la maximumconceptul de predare ca artă" axată pe rezultate

cognitive şi ormative#• e l!ngă unciile proesorului general recunoscute - de

urnizor de cunoştine" idei într-o manieră accesi%ilă"atractivă şi provocatoare pentru noi investigaii şi căutări"de organizator al procesului de studiere şi cercetare"

astăzi se impun tot mai insistent rolurile manageriale de partener în procesul de studiere şi cercetare" demoderator şi facilitator al dez%aterilor" de coordonator alproiectelor de cercetare" de manager al calităţii şi

performanţei , de consultant, consilier etc#


8/26

06/01/16 8

9etode de predare-invatare

• După :m# Dur;&eim - 4se pare că două au avut cea maimare răsp!ndire< expunerea +exposito, - o vastă analizădialectică a g!ndirii autorului unei lucrări" un lungraionament" un silogism continuu şi metoda între%ărilor+=uoestiones," care punea studentul în aa unei opoziii"a dialecticii în aciune" a 4stării de răz%oi"#

• )rientarea tradiională individualistă a procesului destudii" axată pe carte ca mijloc de bază în instruire"concurează masiv cu ' resursele videoelectronice

' capacitatea de memorare şi reproducere se completează cuaspectele ormativ-creative"

' cu activităile de cercetare g&idate de rezolvarea pro%lemelor în%aza cunoştinelor euristice şi a portooliilor de cercetare#


9/26

06/01/16 >

?storic +clasic-modern-postmodern,

• atriar&ul didacticii omenius - didactica avea sensul deteorie a întregii activităi de educaie - artificium omnesomnia docendi, cu accepie semantică clasică"cuprinz!nd instruirea şi educaţia, concepie împărtăşită

şi de ali înaintaşi - @#@# ousseau şi A# estalozzi#

• *lterior" în secolul B?B" germanul C# Aer%art a raportatdidactica doar la educaia intelectuală#

• Didactica modernă are în centrul ateniei modelulpsi&ocentrist" provocat de dezvoltarea urtunoasă ateoriilor psi&ologice#


10/26

06/01/16 10

?storic +clasic-modern-postmodern,

• ?n etapa postmodernă didactica a%ordează procesul de învăăm!nt cu toate aspectele sale educative+ormative," pornind de la caracteristica de %ază căprocesul de învăăm!nt este un proces %ilateral decunoaştere" ocusat pe %inomul student-proesor#

• lasicii didacticii exploatau capacitatea individului dememorare şi reproducere" orient!ndu-se ' spre rezultat"

' spre produsul inal"• care însemna un volum enciclopedic de cunoştine în

diverse domenii#


11/26

06/01/16 11

De la Socrate la acon

• Didactica universitară are o moştenire ilosoicăpreioasă" cu relevante uncionale de actualitate#

• Socrate - 4arta dialogului contradictoriu" de căutare aadevărului" de descoperire a contradiciilor din g!ndirea

interlocutorului - maieutica +moşitul adevărului"construirea lui," pe care teoreticienii o vor numi mait!rziu euristică" conversaie euristică" dialog socratic#

• laton - cele%rele dialoguri" ca modele de cunoaştereprin discuii contradictorii" din care desprindemimportana şi utilitatea instruirii şi educaiei în cetate#


12/26

06/01/16 12

De la Socrate la acon

• )rganonul +instrument al gindirii, lui $ristotel tre%uia ştiutde proesorii universitari pentru a demonstracunoaşterea logicii ca ştiină undamentală#

• Euintilian" în lucrarea Institutio oratoria, remarcaimportana artei oratorice pentru dascăli" iar Seneca a

lăsat posterităii maxima nemuritoare non schola, sedvitae discimus. (nu invatam pentru scoala, ci pentruviata )

• # acon" renumit iloso şi proesor medieval" a lăsatposterităii universitare un principiu didactic de %ază<4cine cunoaşte %ine textul" cunoaşte %ine tot ce priveşteştiina care se raportează la acest text#

• Dezvoltarea unei temeinice culturi logice" a inteligenei" aunui orizont impunător de cunoştine teoretice şi practicesunt o%iective care dăinuie peste milenii#


13/26

06/01/16 1(

Didactica ' aceptia actuala+dez%ateriF,

• Didactica generală" implicit cea universitară"

dezvoltă propriile sale concepte de %ază< ' proces de învăăm!nt superior"

' principii pedagogice ale procesului de învăăm!ntuniversitar"

' o%iective pedagogice ale procesului de învăăm!ntsuperior"

' coninut pedagogic al procesului de învăăm!ntsuperior"

' metodologie pedagogică a procesului de învăăm!ntuniversitar"

' evaluare pedagogică a procesului de învăăm!nt"

' proiectare pedagogică a coninutului procesului de învăăm!nt#


14/26

06/01/16 1.

Didactica universitara

• 9# Gtean +Leiconul său pedagogic) ! didactica este odisciplină explicativă +teoretică, si o disciplină normativă+prescriptivă,#

• Din ea se desprind su%ramuri" raportate la dieritesectoare ale învăăm!ntului +didactica specială" pentrucopiii cu :S" didactica învăăm!ntului superior etc,#

• a ramiicaie internă a pedagogiei generale

universitare" didactica învăăm!ntului superior urmeazăsă găsească soluii originale at!t pentru pro%lemele cucare se conruntă instruirea universitară de veacuri" c!tşi pentru pro%lemele oarte noi" din era inormaiei#


15/26

06/01/16 1

Didactica universitara

• ?niversităile de masă - numeroase şi desc&isepentru toi" tre%uie să poată menine ec&ili%rul

între ' învăăm!ntul eminamente livresc şi inormativ"

descendent dintr-o tradiie seculară europeană"

' şi învăăm!ntul eminamente ormativ"• care are ca o%iectiv-cadru ormarea unorpersonalităi creative şi competente"

• proesorul renun!nd la uncia de 4releu deinormaii în avoarea unor sarcini mai diicile ' ' de a declanşa" ' a conduce ' şi a controla eicient procese de învăare" studiere


16/26

06/01/16 16

)rientari

• Distanarea de metodele şcolăreşti %azate pe ' condiionare" ' memorizare ' şi repetiie

•şi promovarea metodelor care au în centru ' participarea activă ' nteresul direct sau indirect al studentului în propria

ormare şi dezvoltare cognitivă#

• aracteristicile acestor metode ' asigură un nivel înalt de coparticipare a studenilor" ' reprezintă elemente-c&eie ce tre%uie avute în vedere

la construirea oricărei situaii de instruire şi educaieuniversitară#


17/26

06/01/16 17

oncepte• 9# 9inder contrapune două concepte interactive<

' didactica tradiională

' didactica nouă"• ultima pun!nd accentul pe construirea activă a cunoştinelor de

către studeni# $specte uncionale cu reerire la sarcinile didactice< ' Hoi studenii nu ac" în mod constant" acelaşi lucru" în acelaşi timpI ' Sarcinile sunt de tip desc&is" nu implică o soluie unicăI ' Sarcinile sunt mai glo%ale" d!nd naştere unor necesităi uncionaleI ' Sarcinile sunt mai puin stereotipizate" iind asociate unor ocazii şi

proiecteI ' Sarcinile cer îndeplinire orală" ără o%sesia cuv!ntului scrisI ' Sarcinile sunt adeseori colective" asumate de mai muli studeniI ' Se compară în mică măsură randamentul studenilor" deoarece sarcinile

sunt dieriteI

' Sunt iniiate sarcini de mari proporii" cum ar i proiecteleI ' Sarcinile răspund unui anumit interes" nu uşurinei cu care pot i

controlateI ' Sarcinile se deinesc în mod progresiv" împreună cu studenii


18/26


19/26

06/01/16 1>

De la un invatamint pentru toti la un invatamintpentru fiecare / angajare personala

• Angajarea studentului în propria ormare este uncie decalitatea interaciunii dintre organele de receptare ainormaiei şi stimul#

• otrivit cercetărilor psi&opedagogice" atenia este

reinută< ' 10J din ceea ce citim"

' 20J din ceea ce auzim"

' (0J din ceea ce vedem"

' 0J din ceea ce auzim şi vedem în acelaşi timp"

' 80J din ceea ce spunem"

' >0J din ceea ce spunem şi acem ca produse ale activităiinoastre personale sau în care suntem implicai#


20/26

06/01/16 20

$nga5are personala

• $nga5area personală a studentului la propria ormare arela %ază interesele care îl poartă şi gradul în care oactivitate sau alta corespunde acestora#

• $nga5area personală într-o activitate este în uncie destarea de potenialitate a organelor receptoare ale

studentului" de modul în care o inormaie sau oactivitate acionează asupra lui#• Cără luarea în considerare a unor astel de elemente

activitatea instructiv-educativă în învăăm!ntul superiorare puine şanse de reuşită#

• unoaşterea aproundată a capacităilor cognitive"aective sau volitive ale studenilor este un punct dereper sigur în organizarea şi desăşurarea tuturorproceselor instructiv-educative din universitate#


21/26

06/01/16 21

?mpactul H?

• ?storicul noilor te&nologii inormaionale"maniestat în orme multiple" transpune didacticauniversitară în dimensiuni totalmente inovatoare#

• :-learning-ul" cu resursele sale ormative"desemnează realitatea educaională realizatăprin intermediul reelelor electronice şi prinimplicarea noilor te&nologii comunicaionale şimultimedia" iind o a%ordare inovativă"interactivă" centrată pe student" 4care ace dinmediul educaional un aliat de primă m!nă


22/26

06/01/16 22

:ducatie virtuala F•

ostmodernitatea vine în educaia universitară cusc&im%ări senzaionale" inormatizarea şi virtualizarea ormării impun!ndu-se plenar#

• Hendinele principale ale educaiei virtuale +raportul"ommon #ealth of Learning, coordonat de 9# Carriel+2001,< ' conversiunea reelelor şi te&nologiilor de inormare şi

comunicare în instane cu scop educativI ' inventarea şi promovarea de noi o%iective pedagogice" care

susin sau sunt livrate prin intermediul reelelor educaiei virtualeI ' ormarea unei noi culturi pedagogice" de susinere şi consiliere a

celor ce se ormează în reele virtual sau on-lineI ' dezvoltarea" testarea şi implementarea de noi modele

organizaionale şi de gestionare a învăării su% impactul noilorte&nologiiI

' asigurarea controlului calităii prin dega5area unor ormule clarede acreditare" de urmărire şi validare a parcursurilor virtuale deormare#


23/26

06/01/16 2(

?nvatamintul la distanta• 9iza învăăm!ntului la distană o constituie trecerea de la o

educaie centrată pe coninut la o strategie de construire acunoaşterii c&iar de către educat#

• oninuturile şi ormele de livrare a inormaiilor tre%uie săcorespundă principiului individualizării şi dierenierii

• $cest tip de învăăm!nt constituie o ormă compensatorie deeducare" cu virtui deose%ite pentru cei care au parcurs deja unprogram instituţional de pregătire şi se găsesc în situaia deperecionare" de reorientare şi de sc&im%are proesională" desatisacere a unor nevoi spirituale individuale#

• ?n universităile noastre urmează să practicăm această ormăavansată de organizare a procesului de învăăm!nt" inclusiv laseciile cu recvenă redusă sau la studenii care ac a douaacultate" care posedă de5a un anumit tip de caliicare proesională#


24/26

06/01/16 2.

:conomie %azata pe cunostinte

• onorm inalităii ormulate în Declaraia de la ologna+1>>>," competiia cu S*$ şi @aponia poate i c!ştigată"dacă :uropa îşi va dezvolta o economie dinamică %azatăpe cunoştine +exempleF,

• ?mperativul conduce la sporirea ateniei acordate calităiiprogramelor educaionale şi prestaiei învăăm!ntuluiuniversitar#

• ?n ultimii ani numărul şi diversitatea cercetărilor asupraactivităii didactice universitare a crescut considera%il"acest interes dator!ndu-se reconsiderării rolului şiimportanei acesteia în structura activităii academice#


25/26

06/01/16 2

:conomie %azata pe cunostinte

• Dezvoltarea unor cercetări care vizeazăormarea şi dezvoltarea competenelor didacticeale cadrelor universitare şi creşterea calităiicorpului proesoral devine o necesitate reală" cel

puin din următoarele motive< ' asigură progresul cercetării în domeniul pedagogiei

universitare la nivel naional şi internaionalI

' contri%uie la crearea unei culturi a pedagogiei

universitareI ' asigură compati%ilizarea internaională a activităii

didactice desăşurate în universităile din 9oldova


26/26

06/01/16 26

?n concluzie

• )ptimizarea continuă a procesului de învăăm!nt superior urmează să serealizeze

' cu eorturi con5ugate ale diverşilor actanieducaionali

' şi prin multiple modalităi de asigurare a

calităii aici şi acum în sala de studii" ' cu anticipări realiste şi uncionale ale

situaiilor din viitoarea carieră proesional

Documents

DUcontemporan_1