Economia Mediului - Sinteza

ECONOMIA MEDIULUI- SINTEZE-

1. Definiia mediului

Mediul reprezint totalitatea resurselor naturale regenerabile i neregenerabile precum i serviciile pe care le ofer diferitele sisteme din componena acestor resurse pentru care agenii economici, persoane fizice i juridice, nu pltesc un pre anume.

2. Funciile mediului:1. Factor de baz pentru continuarea supravieuiri umane, suport al vieii pe Terra.

2. Surs de materii prime i utiliti.

3. Factor de asimilare sau factor receptor al rezidurilor, noxelor, emisiilor, substraturi poluante.

4. Sursa de satisfacere a unuor utiliti, a unor nevoi, trebuine de ordin estetic (peisaj agreabil, aer curat, soare etc.).

3. Economia mediului definiie

Economia mediului reprezint acea ramura a tiinelor economice care studiaz ansamblul relaiilor care se stabilesc intre sisteme de resurse naturale i sistemul economico-social.

4. Factorii de mediu (ap, aer, sol i subsol) i resursele de mediu (regenerabile i neregenerabile)Resursele regenerabile s poat fi meninute i cele neregenerabile s fie folosite intr-un ritm care s in seama de nevoile generaiilor viitoare.5. Principii

Politica de mediu a UE s-a cristalizat prin adoptarea unei serii de msuri minime de protecie a mediului, ce aveau n vedere limitarea polurii. Principiile de aciune sunt:

principiul poluatorul pltete: are in vedere suportarea de ctre poluator a cheltuielilor legate de msurile de combatere a polurii stabilite de autoritile publice-altfel spus, costul acestor msuri va fi reflectat de costul de producie al bunurilor i serviciilor ce cauzeaz poluarea;

principiul aciunii preventive : se bazeaz pe regula general c este mai bine i mai uor s previi dect s combai;

principiul precauiei : prevede luarea de msuri de precauie atunci cnd o activitate amenin s afecteze mediul sau sntatea uman, chiar dac o relaie cauz-efect nu este deplin dovedit tiinific;

principiul proteciei ridicate a mediului : prevede ca politica de mediu s urmreasc atingerea unui nivel inalt de protecie; principiul integrrii : prevede ca cerinele de protecie a mediului s fie prezente n definirea i implementarea altor politici comunitare;

principiul proximitii: are drept scop ncurajarea comunitilor locale n asumarea responsabilitii pentru deeuri i poluarea produs.

6. Poluarea (definiie,poluai i poluatori)Poluarea reprezint generarea de externaliti negative, care in ultim instan conduce la pierdere de bunastare.

Poluatorul reprezint persoana fizic sau juridic ce, voit sau incontient, genereaz externaliti negative pentru care o bun perioad de timp determinat nu platete. In dorina lui de a-i maximiza profitul individual, poluatorul face abstracie de efectele nefavorabile sau costurile suplimentare pe care le induce terilor fr a consimi de bun voie s compenseze intr-un fel sau altul pierderile pe care le-a produs.

Poluatul este persoana fizic sau juridic prejudiciat de externalitate negativ, pentru care este nevoit s plteasc suplimentar o perioad determinat de timp pn cnd se reglementeaz relaiile acestuia cu poluatorul, in general pe baza unor reglementari ale autoritii publice i in particular cu frecven mai redus, pe baza inelegerilor care intervine intre poluat si poluator.

Functii ale emisiilor

Emisiile sunt noxe, deeuri, dejecii, alte substane sau activiti nocive pentru mediu, in general i pentru via , in special.

Funciile de reducere a polurii msoar diminuarea conturilor de emisii i noxe in mediul ambiant a unor msuri de producie, prevenire sau imbuntire a calitii factorilor de mediu crora intotdeauna le sunt asociate cantitativ costurile determinate valoric. Aceast funcie reflect principalele moduri de reducere a polurii, care sunt urmatoarele:

a) Perfecionarea tehnologiilor existente prin procedee de filtrare i reinere de poluani.

b) Introducere de noi tehnologii de producie antipoluante

c) Deversarea poluanilor in locuri ce pot asigura pe cale naturala reducerea polurii ( cursuri de apa parasite).

In cazul analizei economice a mediului se utilizeaz i funcii de difuzie care explic relaia dintre cantitatea de emisii (E) i cantitatea de mediu poluant.

O formula mai precis a factorilor de difuzie necesit cunoasterea capacitii de asimilare a sistemelor ambientale adic acea capacitate a mediului de a absorbi sau primi plouanti sau de a-i reduce fara a schimba calitatea mediului.

Determinarea capacitatii asimilative sau de absorbtie intr-un sistem de rauri ca si variatia in timp a acestei capacitate pot fi influentate de input-urile de resurse (de ex: aerarea in aval sau amonte a unui sistem de rauri impadurit, imbunatatiri funciare).

Functia de prejudiciu specifica modul in care un poluant are efect refavorabil asupra calitatii mediului. Aceasta functie este o relatie fizica si nu evolueaza calitatea factorilor de mediu in termini monetari.

Mediul poate fi considerat ca ansamblu de conditii naturale care definesc spatiul de viata uman caracterizat intr-o masura din ce in ce mai mare de caracterul restrictiv al resurselor acestuia. Din punct de vedere al economistului, mediul a devenit o marfa rara. Raritatea in acest caz presupune existenta unor utilizari concurentiale si pe de alta parte situatii in care nu toate cererile de utilizare pot fi satisfacute in masura in care ar fi optim.

Avand in vedere ca cererea pentru diferite utilizari ale factorilor de mediu este mai mare decat oferta, unele dintre utilizarile concurentiale in mod obligatoriu vor fi reduse sau diminuate. Acestea reprezinta o provocare pentru stiinta economica in sensul determinarii de prioritati pe diferite orizonturi de timp in ceea ce priveste utilizarile potentiale ale diferitelor resurse naturale.

Economia mediului in principal analizeaza relatiile dintre poluatori si poluati in cadrul procesului complex de poluare, proces care pe masura ce s-au inregistrat progrese tot mai mari in domeniul cresterii economice si al tehnologiilor a fost insotit de dimensiuni crescande ale deteriorarii factorilor de mediu. Faptul ca o buna perioada de timp o multitudine dintre resursele de mediu au avut pret 0 a constituit practic un factor de utilizare abuziva a resurselor naturale cu efecte directe si indirecte sesizabile sau mai putin sesizabile pe termen scurt, mediu si lung asupra sistemele ecologice si implicit asupra vietii pe pamant.

Din acest motiv bunurile de mediu au inceput sa capete valoare de piata in cadrul careia sunt incluse elemente atat de utilitate particulara, privata, cat si elementele de utilitate sociala, publica, locala comunitara.

Intrucat preturile marfurilor nu au inclus adevaratele costuri (suplimentar fata de costurile individuale private ale producatorilor individuali) s-a ajuns la inregistrarea unei divergente crescand in ceea ce priveste costurile private si sociale ale productiei si consumului.

Totodata activitatile intens poluatoare au devenit prea extinse in raport cu cerintele alocarii optime a resurselor.

Ca urmare a discrepantei dintre costurile individuale si costurile sociale ale diferitelor tipuri de productie stiinta economica mediului incearca sa apropie cele 2 tipuri de costuri pe baza determinarii asa numitelor externalitati.

7. Teoria externalittilor

Extenalitati reprezinta costuri sau beneficii ale tranzactiilor pe piata nereflectate in preturi.

Curba Costurilor

cu ct crete Q, unde Q este cantitatea, crete i consumul.

CMP costuri marginale private

Curba Beneficiului

pe msur ce Q crete, crete i beneficiul

BMP= beneficiul marginal privat

Regula Pieei ConcurenialeO actitivate ii atinge punctul su optim atunci cnd CMP = BMP

Q optim dpdv privatCriteriul de eficiente economice in utilizarea resurselor mediului

EMBED Equation.3 eficienta marginala

eficienta medie

C costuri

- variaia de costuri

Y venituri

- variaia de venituri

Orice activitate uman polueaz.In cadrul procesului de producie i consum de bunuri i servicii se pot genera o serie de efecte, influene asupra prilor tere, cunoscute ca externaliti cu efecte negative sau pozitive . Aceste externaliti presupun mecanisme specifice de disimulare sau stimulare i au la baz criteriile de optim.

Sunt cunoscute dou criterii de optimalitate Pareto i criteriul Hicks-Kaldor.

- Criteriul de optimitate Pereto presupune acea situaie a economiei sau a societii n care imbuntirea situaiei economice, fie chiar i a unui singur individ, nu duce la inrutirea situaiei economice a altor indivizi, chiar i a unuia singur.

- Criteriul de optimitate Hicks-Kaldor presupune ca imbuntirea situaiei economice a unui grup de indivizi s fie mai mare dect inrutirea situaiei altui grup de indivizi, dar per total, n societate s existe un sistem de redistribuire a veniturilor, astfel nct s poat fi compensat situaia indivizilor defavorizai. Acest criteriu, in ultim analiz, este reductibil la criteriul de optim parentian, intruct, in final, toi membrii societii i imbuntesc situaia.Eficiena Pareto sau optimul Pareto reprezint un concept central in teoria jocurilor, cu larg aplicabilitate in economie, inginerie i tiine sociale. O schimbare care produce bunstarea unei persoane, fr a nruti sutuaia altei persoane. Eficiena Pareto este un important criteriu pentru evaluarea sistemelor economice i reglementrilor politice.Eficiena Hicks-Kaldor este un tip de eficien economic posibil doar dac valoarea economic a resurselor sociale este maximizat. O imbuntire Hicks-Kaldor este orice alternativ care crete valoarea economic a resurselor sociale.

Criteriul Hicks- Klador este aplicat pe larg in economie, in teoriile bunstrii i cele manageriale, constituind un argument solid care st la baza analizei cost beneficiu.TEORIA EXTERNALITILORExternaliti negativeExternalitile negative reprezint costuri, prejudicii, efecte nefavorabile, de natur economic i social induse de ctre agenii economici persoanelor fizice i juridice tere sau prilor tere.ex: fabricantul de hrtie de lng un ru.Externalitatea negativ reprezint costurile marginale externe (CME) pe care un agent economic poluator le provoac terilor, fr ca acesta s plteasc daunele produse altora.In condiiile in care actualele modele ale produciei i consumului deterioreaz tot mai puternic calitatea factorilor de mediu, poluatorii reprezint principalii generatori de externaliti negative, factori nocivi, contraproductivi pentru ntreaga societate, car trebuie supui unor limitri, restricii sau pli pentru compensarea prejudiciilor cauzate.

Pentru a inelege mecanismul de producere a externalitilor negative utilizm noiunile urmtoare: costul marginal privat (CMP), care reprezint costul la care un productor i realizeaz producia, fr s-i intereseze efectele negative, costurile marginale externe (prejudiciile) pe care le cauzeaz terilor. Costul marginal privat urmrete in excusivitate realizarea profitului privat, individual al persoanei sau agentului economic;

costul marginal extern (CME) sau externalitatea negativ reprezint costul pe care un agent economic poluator l cauzeaz terilor, fr ca acesta s plteasc daunele respective; costul marginal social (CMS) reprezint suma dintre costul marginal privat i costul marginal extern. i constituie nivelul optim al produciei dpdv social.

CMS = CMP + CME beneficiul marginal privat (BMP) reprezint beneficiul idividual pe care il realizeaz un agent economic n cadrul pieei concureniale, fr s-l intereseze posibilele externaliti pe care le induce terilor.

Din punct de vedere privat, eficiena economic se realizeaz atunci cnd CMP = BMP.

Conform principiului poluatorul pltete, o atenie deosebit au acordat economitii CME pentru ca aceste externaliti negative s poat fi ientificate, cuantificate, evaluate i input-ate poluatorilor.

presupunnd c mrimea costului marginal extern (CME) este constant indiferent de mrimea volulmului produciei Q, observm c CME + CMP = CMS i c la intersecia celor 3 drepte se formeaz :-punctul Ep care reprezint eficiena economic din punct de vedere privat al pieei concureniale, cruia ii corespunde cantitatea Q1 ;

- punctul Es, care reprezint eficiena economic dpdv social in care au fost luate in calcul i costurile marginale externe, acestuia corespunzndu-i cantitate Q2.

Internalizarea externalitilor negative

Prin mecanismele de internalizare a externalitilor negative, ca urmare a interveniei unei autoriti publice, la costul marginal privat se adaug costul marginal extern, ceea ce va duce la mrirea preului de vnzare i automat la scderea cererii la producia respectiv i, in continuare, la reducerea produciei, a ofertei. Internalizarea externalitilor negative se realizeaz prin taxe i impozite corective (taxe piguviene-taxa Pigou), percepute poluatorului care, la rndul su, le va introduce in costuri, mrind preurile i tarifele.

Pe axa absciselor vom avea urmtoarele mrimi ale produciei:Q1 = nivelul optim al produciei dpdv individual sau al pieei concureniale (in pct.A avem CMP = BMP).Q2 = nivelul optim al produciei dpdv social, la care au fost luate in calcul costurile marginale externe, care reprezint impactul social al produciei individuale. Potrivit teoriei pieelor, nivelul optim al produciei, dpdv social, este dat de abscisa punctului de intersecie (de echilibru) dintre CMS i BMS, altfel spus CMS = BMS

Se observa c Q2 < Q1 , ceea ce este rezultatul includerii in costul marginal privat a costului marginal extern, in acest fel crescnd preul produciei poluatoare si ducnd, implicit, la o scdere a cererii, urmat , ca efect, de scderea corespunztoare a nivelului produciei poluatoare.

Procedeul de includere in costul marginal privat a costului marginal extern se realizeaz de ctre o autoritate public local i / sau central prin sistemul de taxe i impozite corective care modific, micoreaz volumul iniial al produciei poluatoare.Taxele Pigou au rolul de a diminua producia poluatoare pn la nivelul optim de poluare.

Poluatorul a fost nevoit s-i reduc nivelul produciei poluatoare la o mrime optim dpdv social, adic s realizeze costuri marginale sociale, egale cu beneficiile marginale sociale, prin creterea nivelului preului de la P2 la P3. Taxele corective percepute i incasate de autoritile centrale i locale, teoretic, trebuie s fie egale cu costurile marginale externe, in vederea despgubirii terilor.

Volumul total al taxelor corective (Vt) pe care statul le percepe asupra agentului poluator va fie egal cu produsul dintre nivelul optim al produciei dpdv social OQ2 i costul marginal extern, adic CD sau P1P3 . Acest produs reprezint tocmai aria dreptunghiului P3P1CD.

Intruct aceste taxe nu se cheltuie pe msura colectrii, se poate obine un beneficiu net social (BNS) , care poate fi determinat prin calcularea ariei triunghiului CDA.

CDA = (CD x AM) / 2 = (CD x Q2Q1) / 2

Observm c beneficiul net social este egal cu produsul dintre costul marginal extern i diferena dintre producia optim dpdv al pieei concureniale i dpdv social, imprit la doi.Se noteaz cu :

Vt- volumul taxelor corective pe care poluatorii sunt obligai s le plteasc statului;

OQ1- producia optim dpdv privat al pieei concureniale;

OQ2- producia optim dpdv social;

CME- costul marginal extern (adic externalitatea negativ);

BNS- beneficiul net social;

Q2Q1 = Q- diferena dintre optimul social i cel concurenial, atunci Intlnim urmtoarele tipuri de probleme:

Se cere aflarea urmtoarelor mrimi:Se cunosc:

1. Vt = ?

Vt = OQ2 x CME; exprimat in u.m.OQ2; CME

2. OQ2 = ?

OQ2 = Vt / CME; exprimat in cantitatiVt ; CME

3. CME = ?

CME = Vt / OQ2, exprimat in u.m.OQ2 ; Vt

4. BNS= ?

BNS = ( Q x CME) / 2 ; exprimat u.m. CME; Q

5. CME = ?

CME = 2 BNS / Q; exprimat in u.m. / cantitateBNS ; Q

6. Q = ?

Q = 2 BNS / CME; exprimat in cantitatiBNS; CME

Cunoaterea volumului total al taxelor corective i a beneficiului net social reprezint intrumente utile de fundamentare a politicii de compatibilizare a optimului individual cu cel social, mai ales in domeniul dezvoltrii durabile i a proteciei mediului.

Externalitile pozitiveIn cadrul sistemelor economico-sociale, in afar de externaliti negative, unii ageni pot genera externaliti pozitive, care semnific beneficii marginale externe, avantaje, foloase n favoarea terilor, pentru care acetia din urm nu pltesc. Ex: stupul de albine lng o livad cu pomi fructiferi sau cercetrile tiinifice publicate pe INTERNET i utilizate in producie. Externalitile pozitive mai poart denumirea de beneficii marginale externe care au efect social pozitiv.

Cunoaterea i promovarea externalitilor pozitive pot influena n sens favorabil anumii indicatori ai eficienei economice, precum i politicile de sprijinire a generatorilor de externaliti pozitive.

Pentru nelegerea coninutului i a modului de calcul al externalitilor pozitive se vor folosi notaiile urmtoare:

beneficiul marginal privat (BMP) reprezint beneficiul pe care il realizeaz un agent economic fr s in cont de beneficiile pe care le induce terilor;

beneficiul marginal extern (BME) care reprezint beneficiul terilor pentru care acetia nu pltesc;

beneficiul marginal social (BMS) care reprezint suma dintre BMP i BME.

Deci BMS = BMP + BME

In categoria externalitilor pozitive intr i efectele de spillover pe care le au activitile de difuzare a rezultatelor cercetrii-dezvoltrii, a cunotinelor tiinifice, mai ales in prezent, cnd societatea bazat pe cunoatere (knowledge based society ) mpreun cu dezvoltarea durabil constituie obiectivele primordiale ale omenirii.Internalizarea externalitilor pozitive

Stimularea produciei de externaliti pozitive reprezint o cerin a dezvoltrii societii moderne, tot mai complex i interdependent, bazat pe consolidarea paerteneriatului public-privat. Ca i n cazul externalitilor negative, internalizarea externalitilor pozitive presupune un proces instrumentat prin politicile autoritilor publice locale i centrale, cu influen direct asupra nivelului optim al produciei dpdv social.

Prin procesul de internalizare, se ajunge la nivelul optim al porduciei genratoare de externaliti pozitive, care ine seama numai de beneficiile private, particulare, individuale, dar i de cele care ajung la ceilali membrii ai societii.

Din intersecia dreptelor BMP, BMS i CMP(CMS), rezult urmtoarele:

punctului D, situat la intersecia dreptelor CMP i BMP, ii corespunde pe axa absciselor cantitatea OQ1 care reprezint nivelul optim al produciei dpdv privat (CMP = CMS), pe productor interesndu-l in exclusivitate propriul su beneficiu;

pe axa ordonatelor, punctului D corespunzndu-i nivelul de pre P2 pentru producia OQ1, adic cea a nivelului optimului pieei concureniale; atunci cnd se ine seama de beneficiul marginal extern (BME = =AB = CD), care se adaug beneficiului marginal privat (BMP), se obine dreapta beneficiului marginal social (BMS), in care efectele pozitive snt prelate de teri; se observ c, pentru a realiza optimul produciei dpdv social, dreptele CMS i BMS se intersecteaz in punctul B, cruia ii corepunde producia optim OQ2 , pe axa absciselor i nivelul OP3 de pre, pe axa ordonatelor.

In concluzie, spunem c prin includerea beneficiului marginal extern in beneficiul marginal privat are loc internalizarea externalitilor pozitive.Ca urmare a procesului de internalizare a externalitilor pozitive are loc o cretere a nivelului produciei (OQ2 > OQ1 ) i a nivelului de preuri (OP3 >OP2), ceea ce este normal, dat fiind efectul favorabil al acestor externaliti.In cazul internalizrii externalitilor pozitive, avem situaia conform creia o asemenea producie trebuie incurajat, meninut prin subvenii corective din partea statului, deoarece productorii trebuie stimulai s-i mreasc producia. La beneficiile marginale externe, la nivel social, se va aduga i beneficiul net social, care excede nivelului subveniilor datorit unor efecte benefice adiionale, propagate la masa de beneficiari.

Atfel spus, prin internalizarea externalitilor pozitive are loc o mrire a volumului produciei. In practic, acest proces se realizeaz prin subvenii corective, pe care statul (la nivel central i local) le aloc productorilor pentru a-i sprijini s-i mreasc volumul produciei cu externaliti pozitive. Practic, acest proces se bazeaz pe urmtorul mecanism : prin acordarea de subvenii consumatorilor de produse cu externaliti pozitive, acetia ii permit s plteasc un pre mai mare de pre, ceea ce la rndul su, va influena pozitiv nivelul cererii, iar un nivel sporit al cererii determin o cretere a produciei, ceea ce, in cazul nostru, este reprezentat de cantitatea OQ2 > OQ1 . Se numesc subvenii corective deoarece acestea corecteaz, modific volumul produciei i nivelul preurilor.

Pentru politicile de promovare a eficienei dpdv social, este important s se cunoasc volumul valoric al subveniile corective pe care autoritile locale sau centrale trebuie s le plteasc.Volumul subveniilor corective, pe care statul le va plti direct consumatorilor i indirect productorilor cu externaliti pozitive, este egal cu aria dreptunghiului ABP3P1

A = P3B x AB = OQ2 x AB = OQ2 x BME deoarece AB = BMEDar subveniile corective mai pot genera i ceea ce numim beneficiul net social (BNS), ca urmare a unor efecte propagate favorabile cererii, cum ar fi folosirea temporar a subveniilor in depozitele bancare sau in alte scopuri.Volumul beneficiului net social (VBSN) se determin calculnd aria triunghiului ABDAdic:

VBSN = (AB x DM) : 2, dar AB = BME si DM = OQ2 - OQ1

Deci:

VBSN = [BME x (OQ2 - OQ1)] : 2

In concluzie, externalitile pozitive sunt internalizate prin subvenii corective pe care statul le poate acorda fie consumatorilor, fie productorilor de externaliti pozitive. Stimularea produciei cu externaliti pozitive, prin mecanismul subveniilor sau ajutoarelor de stat, are limit ca mrime i durat de timp, determinat de cererea pentru produsele respective. PROBLEME: (Externalitati negative)

1. Fie graficul de mai jos privind internalizarea externalitatilor negative.

CMS

P3NCMP

P2M

P1 P BMS

z

Q (mii tone)

0

70

Stiind ca e de 10$/t; =16$/t; -= 70 mii tone

-= 2$/t

OQ=350 mii tone

Sa se determine:

a). pretul de echilibru pe tona de produs la nivelul optim din punct de vedere social al productiei

b). castigul net social datorita reducerii cantitatii la

c). volumul valoric al taxelor colective incasate de stat.

a). =-(-)= 16-2= 14$/t

CMS = BMS pretul optim e M, caruia ii corespunde

b). Aria MNP castigul net social

h = = = 70

MUP = = = = 210000$

c). Aria ZMF

= productia optima din punct de edere social vezi M e punctual optim

e = (taxa pe tona) diferanta pe vericala dintre CMS si CMP care vt = volumul total al axelor.

ZMF = ZF MF = = 350.000 t 6$/t = 2100.000$

=3=

2. Fie graficul de mai jos cu internalizarea externalitatilor pozitive.

pret

Z

P4CMS

VCMP

P3

UBMS

P2U

P1MBMP

Q (mii buc) Q1 30 Q2

Stiind ca = 12$/buc

= 18$buc

- = 30.000 buc =

= 270.000

Sa se determine :

a) nivelul optim al productiei din punct de vedere social

b) volumul total al subventiilor corrective platit de stat ()

c) volumul beneficiului net social(castigul net social)

a) punctul V calculam = buc

buc

b) (distant ape verticala data de paralele le beneficiilor)

=

(18-12=6)

c)

= .BUNURILE PUBLICE

Bunurile publice reprezint acea categorie de bunuri si servicii care nu pot fi livrate prin sistemul de preturi pe piata concurentiala libera pentru ca nu este posibil ca cetatenii sa fie exclusi de la consumul acestora fie ca paltesc fie ca nu platesc.

Nu exista o modalitate operationala de a opri cetatenii dintr-un anumit spatiu sa beneficieze de cheltuielile pentru amenajarea unui parc public, constructia unor drumuri publice, intretinerea unor locuri de agrement.

De calitatea mediului poate beneficia orice persoana fara ca aceasta sa aiba posibilitatea sa lipseasca o alta persoana de acelas beneficiu.

Bunurile publice sunt consumate in colectiv, iar incercarea de a da acestora un pret este ineficienta.

Bunurile tind sa fie indivizibile, imposibile de vandut n fractiuni de piata. Bunurile publice reprezinta deci acea categorie de bunuri (sau servicii) care nu pot fi divizate din punct de vedere al beneficiilor la utilizatori. Bunurile publice se folosesc de catre grupuri mari de consumatori si in mod obisnuit devin disponibile pe baza unor reglementari cu caracter legislativ si politic recurgandu-se la sisteme democratice de decizie inclusiv votul in ceea ce priveste oferta lor cele mai cunoscute bunuri publice sunt: mediul cu toate componentele sale drumurile publice

- siguranta

- aparare publica o anumita parte a patrimoniului artistic

Costurile pentru productia de bunuri publice sunt finantate de regula prin perceperea de taxe si impozite.

Caracteristicile bunurilor publice

Bunurile publice sunt nerivale in consum adica o cantitate data dintr-un bun public poate fi folosit de catre mai multi consumatori in conditia in care:

consumatorii nu platesc numic pentru acel bun

consumatorii nu sunt rivali, nu se concureaza intre ei in cadrul procesului de consumare a bunului public

Un consumator suplimentar al unui bun public nu afecteaza in nici un fel cantitatea si calitatea, disponibilitatea acestuia.

Spre deosebire de bunurile publice, bunurile private reprezinta acea categorie de bunuri sau servicii a caror cantitati se diminueaza in masura ce un consumator beneficiaza de acestea.

Bunurile private se stabilesc in privinta pretului prin mecanismele pietei concurentiale si sunt rivale in consum. Ele au costuri de productie medii si marginale, iar pretul acestora serveste scopul de a determina orice persoana care doreste un astfel de bun sa ia in considerare descresterea de beneficii la concurentii care doresc sa consume o unitate din bunul respectiv.

In cazul bunurilor publice pentru costul marginal pe care ar trebui sa-l plateasca persoanele carora le este permis consumul aditonal al acestora este 0 ca atare nu este eficient sa se stabileasca preturi la bunuri care nu sunt rivale in consum.

In cea mai mare parte nu este favorabil sa se vorbeasca despre pretul unei unitati de bun public chiar daca pentru productia acestuia sau facut cheltuieli de munca si capital riguros determinabile.

Din caracteristica de nerivalitate a bunurile publicate deriva o alta caracteristica, aceea a nonexcluderii ceea ce reprezinta ca este prea costisitor sa se dezvolte si sa se aplice mijloacele de excludere celor care refuza sa plateasca de pe urma beneficiilor ce le ofera consumul de bunuri publice pure. De exemplu niciodata nu se vor putea exclude de la consumul aerului purificat dintr-o incapere acele persoane care nu au contribuit prin taxe si impozite la plata costurilor purificarii aerului.

Din punct de vedere practice, bunurile nerivale in consum nu au nevoie in mod necesar sa fie supuse nonexcluderii.

Daca din punct de vedere teoretic, bunurile publice se caracterizeaza prin nerivalitate si nonexcludere in realitate pot fi distinse diferite intensitati ale celor 2 caracteristici.

Costul marginal de distribuire a bunului public in cazul cresterii numarului de consumatori va fi intotdeauna egal cu 0.

Pentru o cantitate data de bun public acesta decurge din caracteristica pentru nonrivalitatea bunurilor publice pure.

Exista si situatii in care costul marginal al producerii unor bunuri publice necesita resurse suplimentare, dar de regula astfel de bunuri isi pierd caracteristica de bun public pur.

Distinctia dintre bunul public pur si bunul privat pur poate fi facuta si in alt mod asa cum acesta a fost realizat pentru prima data de catre PAUL SAMUELSON in 1954 in lucrarea de referinta TEORIA PURA A CHELTUIELILOR PUBLICE. In aceasta lucrare, economistul american arata ca un bun public pur nu poate fi divizibil in unitati care sa poata fi impartite intre consumatori, o alta caracteristica a bunului public este cea de nondivizibilitate. De aici recurge aprecierea potrivit careia o conditie data dintr-un public ofera servicii ce se pot utiliza in colectiv de catre toata populatia.

La polul opus se afla bunuri private care pot fi folosite de o singura persoana consumatoare.

Furnizori de bunuri publice si private

Furnizarea de bunui si servicii, ca si mecanismele de distribuire a acestora intre indivizi , reflecta angajamente institutionale convenite in mod colectiv si aparute la nivelul unei comunitati intr-o etapa de dezvoltate a acesteia.

In ceea ce priveste modalitatea de furnizare a bunurilor publice si private este dificil sa se faca generalizari privind cele mai adecvate mijloace de realizare a modalitatii respective din acest motiv chiar daca la extreme exista bunuri publice pure pe de o parte si bunuri private pure pe de alta parte , aceste 2 categorii pot fi distinse , o serie de alte bunuri care se caracterizeaza prin elemente apartinand in grade diferite caracteristicilor celor 2 extreme.

Intre aceste bunuri, cu caracteristici mixte, putem distinge categoria bunurilor congestibile (aglomerare) sau aglomerabile.

Dincolo de acest prag exista categoria de bunuri private care sunt consumate individual, dar care sunt furnizate de Guvern prin mecanismele pietei ca si in cazul unor categorii de servicii cum ar fi transportul, electricitatea etc. Pe de alta parte, exista multe bunuri care sunt nerivale in consum avand deci caracteristicile bunurilor publice, dar sunt produse de catre producatori privati si furnizate prin piata. Acesta este cazul unor servicii recreative prin intermediul unor cluburi private, a serviciilor de televiziune si ale altor mijloace de comunicatie precum si ale protectiei private.

In multe cazuri bunurile si serviciile sunt furnizate prin intermediul pietei in conditia productiei private si prin intermediul guvernelor prin institutii publice, chiar politice (de ex: scoli publice si particulare care coexista, servicii recreationale si unele utilitati sunt oferite atat de piata concurentiala cat si de catre guvern).

In practica nu este posibil sa se traga o linie de demarcare intre bunurile publice si cele private, dar exista multe cazuri intermediare in care beneficiile si costurile externe pot costa numai pentru unele persoane. Acesta este cazul bunurilor publice congestibile in cadrul carora congestia lor reduce beneficiile la consumatorii existentei, atunci la conditia se adauga alti consumatori aditionali.

Costul marginal pentru adaugarea unui consumator aditional numai este 0 dupa ce s-a atins punctul de congestie() exista un utilizator aditional al unui drum congestional, descreste beneficiile utilizatorilor existentei prin incetinirea traficului, cresterea riscului accidentelor folosibile poluarii si determinari ale drumului.

In concluzie putem distinge 4 categorii de bunuri si servicii din punct de vedere al intensitatii nonrivalitatii, excluderii si concurentei:

1. Bunuri publice pure caracterizate prin nerivalitate, nondivizibilitate, nonexcluderii si costuri marginale egale cu 0.

2. Bunuri publice evaluabile prin pret sunt nerivale, nedivizibile, dar exclusive datorita faptului ca se plateste un pret .

3. Bunurile publice congestibile au toate caracteristicile bunurilor publice mai putin costurile marginale.

4. Bunurile private pure: sunt rivale in consum, divizibile, exclusibile, iar costul marginal diferit de 0 (0).

Cererea pentru un bun public

Curba c pentru un bun public se obtine insumand beneficiile marginale individuale la fiecare cantitate.

Beneficiul marginal social la orice cantitate de bun public este reprezentat de suma beneficiilor marginale individuale obtinute de toti consumatorii, utilizatorii

BMS==CMS

Echilibrul Lindahl

Exemplul numeric privind beneficiile si costurile marginale sociale.

BeneficiariBeneficiul

marginal Nr. de paznici pentru protectia unei paduri pe saptaman

1234

A

300250200150

B

250200150100

C

20015010050

TOTAL

750600450300

Tabelul ne ofera date prin beneficiul marginal pentru 3 consumatori (localitatii rurale) care doreste protectia unei paduri ce apartine comunitatii. Datele cuprinse in table reprezinta cifrele utilizate pentru a obtine curba cererii pentru protectia padurii din figura de mai sus.

Beneficiul marginal pana la 4 paznici pe saptamana sunt aratate pentru fiecare consumator utilizator.

Pentru ca fiecare paznic costa saptamanal 450$. Daca se pot angaja oricat de multi paznici cat s-ar dori la acest salariu costul mediu al productiei padurii ar fi constant la 450$ pe paznic. In acest caz de protectie/saptamana se presupune a fi corelata cu serviciile unui paznic pe saptamana. Intrucat costul mediu este constant acesta va fi potrivit ipotezei adoptate egal cu CM. Presupunem ca nu exista externalitati negative cu prorectia paduri, costul social marginal al protectiei va fi constant si egal cu 450$. Tabelul ne arata de asemenea de pe urma paznicilor pentru cei 3 beneficiari.

Presupunem ca cele 3 localitati rurale isi pun la un loc resursele pentru a angaja paznici. Astfel vor putea sa suporte in colectiv mai usor decat si-ar permite individual si astfel isi vor pune impreuna resursele destinate acestui scop pana cand contributiile lor la adunate la un singur loc numai pot angaja paznici aditionali. Presupunem ca cei 3 beneficiari vor incerca sa angajeze un paznic pe saptamana. Beneficiul A va contribui cu 300$ pentru primul paznic, B cu 250$ si C cu 200$. Aceste sume reprezinta beneficiul pentru cei 3 cat se angajeaza un singur paznic pe saptamana. Intrucat suma contributiilor voluntare depaseste CM al primului paznic, beneficiarii ajung la concluzia ca ar merita sa incerce finantarea a 2 paznici pe saptamana. In cazul angajarii unui singur paznic saptamanal se va asigura un suport bugetar pentru protectia padurii care nu se utilizeaza. Practic acest surplus ridica faptul ca BMC al primului paznic depaseste CMS al furnizarii de protectie.

ca urmare a angajarii a 2 paznici pe saptamana este de 600$/paznic. Beneficiarii vor contribui cu aceasta suma, dar suma depaseste deasemenea CM ocazionat de angajarea a 2 paznici, si in acest caz colectarile voluntare sunt decat necesatul de finantare a 2 paznici. Intrucat fiecare beneficiar contribuie cu o suma egala cu BM pe paznic sumele totale colectate pentru a finanta cei 2 paznici ar fi 500$ de la A, 400$ de la B si 300$ de la C. Venitul total ar fi de 1200$ si surplusul pe saptamana de 300$ [1200-(4502)]. Beneficiile marginale cand sunt angajati 3 paznici sunt BM pentru A 200$, pentru B 150$ si pentru C 100$.

este egala cu CM al celui de-al 3- lea paznic adica 450$. Asadar cei 3 beneficiari por sa mai finanteze inca o unuitate pentru protectia padurii.

Costul total al celor 3 paznici/saptamana este de 1350$.

Beneficiarul A costurile cu 250$ pentru un paznic, adica 600$ pentru cei 3 paznici. Beneficiarul B 150$ pt. un paznic adica 450$ pt. cei 3 paznici.

Beneficiarul C 100$ pt. un paznic adica 300$ pt. cei 3 paznici.

Se observa ca totalul contributiilor este de 1350$ egal cu 600+450+300=3450. Aceasta situatie are loc in punctual E din grafic unde curba CM pentru bunul public.

In pretul E avem = CMS pentru cei 3 baneficiari. Orice productie de bun public peste 3 paznici nu se va mai finanta prin contributii voluntare pentru ca ale productiei in exceptie pentru cei 3 paznici pe saptamana nu corespunde costului marginal.

Costurile voluntare vor esua in a colecta bani pentru angajarea unui numar mai mare de 3 paznici pe saptamana. Echilibrul atins pentru contribuirea voluntara refuza in suportarea unui numar de 3 paznici care este un numar optim. Acest numar corespunde punctului E de pe grafic care poarta denumirea de echilibru Lindhal dupa un model al mecanismului de cooperare pentru oferta de bunuri publice, dezvoltat de economia suedezului ERIK LINDHAL la inceputul anilor 90.

Suma cea mai mare pe care fiecare beneficiar ar plati-o pentru paznic este de 300$ pe saptamana. BM al primului paznic pentru fiecare beneficiar este < decat pretul pietei pe unitatea necesara pentru a acoperii ale vanzarilor. Totusi o productie 0 este ineficienta adica de nu ar fi nici un paznic s-ar distinge padurea si ar pierde toti beneficiarii.

Echilibrul pietei ar fi ineficient pentru asa cum se arata in grafic ale celor 3 utilizatori cand se angajeaza pe saptamana doar un singur paznic depaseste CMS de a face disponibil paznicul respectiv BMS al primului paznic este de 750$ in timp ce CMS este de numai 450$. Prin urmare este in mod sigur ineficienta situatia in care s-ar angaja cel putin un paznic pe saptamana. In realitate productia optima de bunuri publice de 3 paznici pe saptamana corespunzand punctului E.

Contriuiea voluntara pe unitatea de bun pentru al fiecarui membru al com. este egala cu beneficiul sau marginal la bunul public realizat intr-o cantitate optima sau la un nivel optim de productie. Aceste contributii de echilibru pe unitatea de bun public uneori mai poarta denumirea pretului Lindahal.

Generalizarea echilibrului Lindahl

Generalizarea echilibrului Lindahl reprezinta acordul asupra repartizarii costurilor pentru producerea unei productii de echilibru dintr-un bun public.

Modelul de cooperare voluntara satisface urmatoarele conditii:

- suma cu care contribuie fiecare persoana pe unitatea de bun public trebuie sa fie astfel ajustata incat fiecare individ sa doreasca acelasi volum de productie de bun public. Acesta rezulta din masura bunului public pentru ca e imposibil pentru oricare din membrii societatii sa consume mai multa protectie decat altul, presupunand ca protectia mediului e un bun public.

- suma contributiilor fiecarui membru pe unitatea de bun ce trebuie sa fie egala cu costul marginal pentru producerea bunului respectiv.

- toti indivizii trebuie sa cada de acord in mod liber consimtit, fara constrangere privind productia de bunuri si aranjamente de impartirea costurilor.

Problema calatorului clandestin (free raider)

Un sistem de contributii voluntate- pentru a se ajunge la un acord asupra finantarii producerii unei cantitati de bun public- poate sa functioneze in conditii normale doar atunci cand societatea este formata intr-un numar redus de indivizi.

Practic exista o similitudine destul de mare intre acorduri voluntare privind furnizarea de bunuri publice sau protectia mediului si externalitatile legale de costurile tranzactionale fundamentale de economistul Roland Coase. In cazul in care o comunitate este mica, costurile tranzactionale pt realizare unei intelegeri voluntare sunt scazute; in grupurile mici de indivizi exista posibilitatea de a se cunoaste reciproc unul pe celalalt si de a-si face o idee in legatura cu beneficul pe care-l poate obtine fiecare de la bunul public disponibil orice incercare a indivizilor de a ascunde beneficiile marginale obtinute pe seama bunului respective poate fi usor detectata, obligatiile morale reprezinta constrangeri puternice mai ales in cazul grupurilor cu un numar redus de persoane.

In consecinta, echilibrul Lindhal este posibil de realizat doar in cadrul colectivitatilor mici, fara interventia statului.

In cadrul grupurilor cu mai multi membrii posibilitatea ca indivizii sa-si ascunda preferintele este mai mare. Cu alte cuvinte, in societatile cu multi indivizi este greu sa se determine beneficiile marginale pentru fiecare de aceea apar cazuri in care o persoana nu contribuie deloc la cheltuieli, pentru protectia mediului ca bun public, in timp ce celelalte contribuie. Pe de alta parte persoana care nu contribuie beneficiaza in mod egal cu ceilalti contribuabili de serviciile oferite de bunul public. Apare clar ca atunci cand numarul de neplatitori se mareste posibilitatile de a finanta productia de bun public se reduce astfel ca in cele din urma intreaga societate este privata de productia bunului public respectiv.

Calatorul clandestin este acea persoana care beneficiaza de un bun public fara a contribui cu nimic la costul finantarii sau realizarii acestuia. El poate fi o strategie pentru orice individ cu conditia sa nu fie penalizat si ca un numar realiv restrans de indivizi sa aleaga o astfel de strategie. Atat cat toti indivizii aleg strategia calatorilor clandestine productia sau mentinerea calitatii unui bun public este imposibila. In conditiile unor contributii voluntare cand sunt implicate numeroase persoane incercarile de a aplica strategia calatorilor clandestine garanteaza aproape faptul ca marimea de echilibru a bunului probabil pur este mai mica decat cea eficienta , in consecinta impartirea costurilor voluntare ale bunurilor probabil va conduce la realizarea acestora in cantitati insuficiente fata de nivelul eficient necesar.

Intr-o societate, problema calatoriilor clandestini devine grava pe masura ce creste proportia indivizilor cu un astfel de comportament. Astfel apare si tendinta tot mai mare de a avea un comportament de calator clandestin datorita efectului de contagiere nefavorabil ceea ce se repecuteaza asupra marimii fondurilor necesare finantarii productiei de bun public.

In colectivitatile mari, fiecare individ poate considera ca aplicand strategia calatorilor clandestin nu afecteaza strangerea volumului de fonduri necesare pentru real si mentinerea bunului public pentru ca sunt multi contribuia si care nu adopta acest comportament. In concluzie, probabilitatea aparitiei calatorilor clandestini este cu mult mai mare in comunitatile mari. Pentru a evita problema calatorilor clandestini in marile comunitati in mod obisnuit se recurge la finantarea obligatorie sau coercitiva sub forma de plati obligatorii pentru fiecare individ in vederea suportarii costurilor pentru bunurile publice. Finantarea obligatorie conduce la posibilitatea guvernamentala sau a altei autoritati publice de a oferi bunuri probabil pentru grupuri numeroase pe baza perceperii de taxe obligatorii.

Nu toate bunurile publice oferite de stat sunt bunuri fara pret, exceptie fac scolarizarea , drumurile publice, serviciile postale, care au un pret si se vand pe piata. De regula serviciile guvernamentale care se consuma colectiv se finanteaza prin scheme fiscale obligatorii pentru a evita posibilitatea aparitiei comportamentului de calator clandestin.

In conditiile taxarii obligatorii, un contribuabil este obligat si nu rugat sa contribuie. Totusi in societatile democratice , datorita faptului ca rezultatele politice se determina prin vot, disponibilitatile fiecarui votant de a reda in favoarea unei propuneri de contributie depinde de cota parte de taxa ce revine pe unitatea de bun de regula fiecare isi va exprima votul in functie de cat plateste .

PAGE 3

_1167916115.unknown

_1167916386.unknown

_1167916810.unknown

_1167918082.unknown

_1167918308.unknown

_1167918439.unknown

_1167918598.unknown

_1167918916.unknown

_1167919131.unknown

_1167918729.unknown

_1167918561.unknown

_1167918425.unknown

_1167918136.unknown

_1167918164.unknown

_1167918105.unknown

_1167918015.unknown

_1167918051.unknown

_1167916856.unknown

_1167916580.unknown

_1167916774.unknown

_1167916797.unknown

_1167916632.unknown

_1167916471.unknown

_1167916514.unknown

_1167916447.unknown

_1167916251.unknown

_1167916351.unknown

_1167916367.unknown

_1167916281.unknown

_1167916164.unknown

_1167916175.unknown

_1167916146.unknown

_1167915529.unknown

_1167915859.unknown

_1167915963.unknown

_1167916007.unknown

_1167915873.unknown

_1167915800.unknown

_1167915830.unknown

_1167915530.unknown

_1167898013.unknown

_1167901545.unknown

_1167903052.unknown

_1167915343.unknown

_1167915435.unknown

_1167903255.unknown

_1167904445.unknown

_1167914626.unknown

_1167904282.unknown

_1167903184.unknown

_1167902527.unknown

_1167902731.unknown

_1167902158.unknown

_1167898037.unknown

_1167898055.unknown

_1167898025.unknown

_1167818948.unknown

_1167857831.unknown

_1167858774.unknown

_1167819047.unknown

_1167846854.unknown

_1167816990.unknown

_1167817060.unknown

_1167817019.unknown

_1167816844.unknown