Embed Size (px)
Citation preview
BENEFICIAR:
Consiliul Judetean Prahova
Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru
alunecari de teren pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale
judetului Prahova- componenta a Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean
si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la alunecari, detaliate in Planul de
Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism
Valenii de Munte Calugareni Lapos Provita de Jos
Adunati Gura Vitioarei Poiana Campina Provita de Sus
Batrani Jugureni Predeal Sarari Talea
RAPORT GEOTEHNIC comuna TALEA
Contract nr. : 16875 / 29.09.2011
Faza de proiectare: studii teren
Anul: 2014
PROIECTANT:
S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A.
2 | P a g e
Cuprins:
Cap. 1. Date de tema ............................................................................................................................ 4
Cap. 2. Date privind cercetarea in situ ................................................................................................. 4
Cercetare geotehnica ............................................................................................................. 4
Investigaţii de laborator ......................................................................................................... 5
Cercetarea geofizica. ............................................................................................................. 5
Masuratorile topografice ....................................................................................................... 7
Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren .............................................................................. 7
3.1. Definiţia alunecarilor de teren....................................................................................................... 7
3.2. Cauzele alunecarilor de teren ........................................................................................................ 7
Cauze litologice ..................................................................................................................... 8
Cauze geomorfologice ........................................................................................................... 8
Cauze structural - tectonice. .................................................................................................. 8
Cauze hidrologice şi climatice .............................................................................................. 8
Cauze hidrogeologice ............................................................................................................ 9
Cauze antropice ................................................................................................................... 10
3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor ...................................................................................... 10
3.4. Clasificarea alunecărilor de teren ................................................................................................ 11
Clasificarea alunecărilor după starea de activitate .............................................................. 11
Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare ..................................... 12
Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare .......... 12
Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării .............................................................. 12
Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Talea .................................................... 13
4.1. Date generale ale comunei .......................................................................................................... 13
4.1.1. Date morfologice...................................................................................................................... 14
4.1.2. Date geologice......................................................................................................................... 14
4.1.3. Date structural – tectonice ....................................................................................................... 15
4.1.4. Date hidrologice ....................................................................................................................... 16
4.1.5. Date hidrogeologice ................................................................................................................ 17
4.1.6. Date climatice .......................................................................................................................... 17
4.1.7. Date seismice ........................................................................................................................... 17
4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei ............................................................................... 18
3 | P a g e
4.2.1. Fam. Ivan Ion ........................................................................................................................... 18
4.2.2. Fam. Aldea Gheorghe .............................................................................................................. 19
4.2.3. In varful Plaiului. DJ 101E ...................................................................................................... 20
Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din varful Plaiului. DJ 101E ...................................................... 20
5.1. Lucrari executate ......................................................................................................................... 20
5.2. Rezultate obţinute ....................................................................................................................... 21
5.2.1. Descrierea alunecarii ........................................................................................................ 21
5.2.2. Investigatii geotehnice ...................................................................................................... 23
5.2.3. Apa subterana ................................................................................................................... 24
5.2.4. Investigatii geofizice ......................................................................................................... 24
5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica .................................................................................... 24
5.3. Analiza stabilitatii. ...................................................................................................................... 25
5.4.1. Metoda de analiza folosita ................................................................................................ 25
5.4.2. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate ............................................................. 26
Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general ........................................................................ 27
6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren .................................................................... 27
6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren. ......................................... 28
Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie ................................................................................... 30
Anexe: ................................................................................................................................................ 30
1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei ...................................................... 30
2. Legenda hartilor geologice folosite in text ..................................................................................... 34
3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate ....................................................................................... 35
4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000 ................................................................................ 36
5. Fisa foraj geotehnic ........................................................................................................................ 37
6. Centralizator analize laborator ....................................................................................................... 37
7. Diagrame analize laborator ............................................................................................................ 37
8. Plan situatie + sectiune prin axul alunecarii ................................................................................... 37
4 | P a g e
RAPORT GEOTEHNIC comuna Talea
Cap. 1. Date de tema
Prezentul raport are drept scop furnizarea informatiilor geologice, structural-tectonice,
hidrogeologice, geomorfologice, hidrologice, climatice si seismice necesare in cadrul contractului:
“Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru alunecari de teren
pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale judetului Prahova- componenta a
Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la
alunecari, detaliate in Planul de Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism” -
comuna Talea.
Documentarea in vederea elaborarii acestui raport s-a facut in conformitate cu prevederile
“HG nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi
conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii “ si a constat in studierea
documentatiilor preexistente (studii geotehnice, harti geologice, topografice, ortofotoplanuri, etc),
observatii de teren si investigatii in situ (topografice, geotehnice si geofizice).
Avand in vedere obiectivul acestui proiect investigatiile geotehnice si geofizice efectuate au
avut drept scop exclusiv furnizarea informatiilor pentru intocmirea hartii de hazard la alunecari de
teren si nu pentru proiectarea unor eventuale lucrari de consolidare sau constructii pentru care sunt
necesare studii de teren axate pe proiect.
Deasemenea prin modelarea de calcul prezentata in raport s-a efectuat, intr-o ipoteza
pertinent posibila, analiza stabilitatii unei alunecari, aleasa ca model, de pe teritoriul comunei.
Cap. 2. Date privind cercetarea in situ
Scopul investigatiilor de teren si al modelarii de calcul a fost acela de a calibra si a confirma
informatiile obtinute pe baza documentarii in birou si a cartarilor din teren cu informatiile directe.
Pentru aceasta investigatiile din teren au constat din:
Cercetare geotehnica
S-a efectuat in conformitate cu principiile stabilite prin „SR EN 1997-2:2007. Eurocod 7:
Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea terenului” si“SR EN ISO 22475-
1:2007 - Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane.
Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie” si a constat din observatii de teren si sondare
geotehnica pe baza careia sa se poata identifica, pe de o parte, factorii litologici şi hidrogeologici
(care stau la baza determinarii coeficientului mediu de hazard “Km”) iar pe de altă parte elementele
alunecărilor de teren (suprafaţa de alunecare, adâncimea şi grosimea alunecării, etc).
5 | P a g e
Sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de pamant tulburate si netulburate necesare
determinarii, in laborator, a valorilor parametrilor geotehnici iar prin tubulatura piezometrica cu
care a fost echipat sondajul s-a permis si monitorizarea nivelelor de apa subterana.
Figura 1. Echipamentul de foraj geotehnic folosit
Figura 2. Foraj de monitorizare piezometrica
Investigaţii de laborator
Planificarea testelor de laborator pe probele de pământ recoltate din teren a fost făcută în
concordanţă cu obiectivul propus si anume elaborarea hărţii de hazard si efectuarea analizei de
stabilitate.
Astel au fost efectuate teste de laborator pentru:
- identificarea tipurilor litologice - analize granulometrice (conform STAS 1913/5-85);
- starea de umiditate naturală - caracterizată prin umiditate - W şi grad de saturaţie - Sr
(conform STAS 1913/3-82);
- starea de consistenţă şi plasticitate a pământurilor coezive determinate pe baza limitelor de
plasticitate (WL şi Wp) şi a umidităţii naturale (W) (conform STAS 1913/4 - 1986);
- proprietatile fizice ale pamanturilor (greutatea volumetrica in stare naturala si in stare
uscata)
- proprietăţile mecanice ale pământurilor, reflectate în primul rând prin parametrii rezistenţei
la forfecare
Cercetarea geofizica.
Cercetarea geotehnica a fost completata cu investigatii geofizice de tipul masuratorilor
electrometrice. Pe baza acestora s-a urmarit obţinerea de informaţii privind:
- limita dintre formaţiunea acoperitoare şi roca de bază şi/sau dintre diverse tipuri litologice
din masiv;
- gradul de fisuraţie şi alteraţie al rocilor;
- grosimea acumulatului de alunecare şi/sau adâncimea suprafeţei de alunecare;
- adâncimea nivelului acvifer şi direcţia de curgere a apei subterane;
- gradul de umiditate al rocilor şi variaţia umidităţii în masa alunecătoare.
6 | P a g e
Descrierea tomografiei geoelectrice (electrometrice).
Tehnica care sta la baza investigatiilor prin tomografie geoelectrica este metoda
rezistivitatii. Aceasta este conceputa sa dezvaluie informatii despre formatiuni sau corpuri ce
prezinta anomalii ale conductivitatii electrice si a fost folosita mult timp pentru a delimita straturi ce
au conductivitati diferite.
Achizitia datelor in cadrul acestui tip de masuratori se face uniform, de-a lungul unor profile
(electrometrice) cu o anumita densitate (distanta) intre electrozi. Astfel la o singura intindere a
cablului multielectrod se pot achizitiona sute de valori de rezistivitate creindu-se o imagine 2D a
subsolului asemanatoare unei tomografii.
Pentru efectuarea masuratorilor si interpretarii datelor au fost utilizate:
selector automat de electrozi
electrozi metalici din inox
cabluri electrice
laptop
soft de prelucrare si interpretare
Figura 3. Sistemul de masura Terrameter SAS 1000
Fig. 4. Dispunerea echipamentului geofizic in teren
Electronica aparaturii utilizate permite injectarea in sol a unui curent stabil de intensitate
cunoscuta si controlata, in cicluri bine determinate in functie de natura solului. Inregistrarea datelor
se face pe memoria interna a aparaturii si se descarca automat pe calculator. Cu ajutorul acestui
sistem se inregistreaza automat date consecutive iar rezultatele sunt mediate in mod continuu. In
sondajele geofizice aparatura folosita permite semnalelor induse sau naturale sa fie masurate la
nivele joase, cu o putere de penetrare excelenta si consum minim. Aparatul poate fi folosit pentru
determinarea rezistivitatii solului putand face diferenta intre formatiuni geologice cu un contrast de
rezistivitate sesizabil.
Procesarea si interpretarea datelor geoelectrice a fost realizata cu programul specializat
Earth Imager 2D - V 2.1.8. Programul permite corectarea si inversia datelor utilizand parametrii de
transcalcul multipli. Interpretarea datelor geoelectrice in termeni geologo - tehnici s-a realizat in
urma analogiei cu datele directe provenite din forajele geotehnice executate.
7 | P a g e
Masuratorile topografice
Rezultatele cartarilor de teren, a investigatiilor geotehnice si a celor geofizice au fost
raportate pe planuri si profile topografice intocmite pe baza masuratorilor din teren cu aparatura de
tip GPS (Magellan Explorist).
Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren
3.1. Definiţia alunecarilor de teren.
Alunecările de teren pot fi definite ca procese de mişcare gravitaţională a terenurilor
naturale sau a umpluturilor, aflate în pantă, ca efect simultan al unor factori, naturali sau antropici.
3.2. Cauzele alunecarilor de teren
Considerând că factorii declanşatori ai alunecărilor de teren sunt produsul simultan al unor
factori favorizanţi (conform clasificarii UNESCO - fig. 5) vom detalia şi grupa circumstanţele
favorizante astfel:
Figura 5. Clasificarea factorilor cauzali conform UNESCO
Analiza, in continuare, a cauzelor alunecarilor de teren se va face plecand de la factorii care
contribuie la determinarea coeficientul de risc mediu (Km) pe baza caruia se intocmesc hartile de
hazard la alunecari de teren:
6
KhKgKfKeKdKcKbKaKm
unde:
Ka = factorul litologic; Kb =factorul geomorfologic; Kc = factorul structural; Kd = factorul
hidrologic-climatic; Ke = factorul hidrogeologic; Kf = factorul seismic; Kg = factorul silvic; Kh
= factorul antropic
8 | P a g e
Cauze litologice
În geologia inginerească tipurile litologice care alcătuiesc scoarţa terestră sunt împărţite
schematic în două mari categorii: roca de bază şi formaţiunea acoperitoare (depozitele superficiale)
În categoria roca de bază sunt cuprinse toate rocile de vârsta precuaternara şi anumite tipuri
litologice cuaternare (depozite de tufuri calcaroase, travertin, conglomerate de terasa, s.a.)
consolidate sau cimentate.
Tipurile litologice denumite generic "pământuri" au fost formate in general pe seama rocilor
preexistente, cuprinse în categoria "roca de bază", în urma proceselor de dezagregare fizică şi
alterare chimică şi biologică.
Aceste procese de dezagregare şi alterare slăbesc treptat coeziunea rocilor şi sunt un factor
favorizant al declanşării alunecărilor de teren.
Cauze geomorfologice
Forma suprafeţei terenului şi înclinarea sa joacă un rol important în stabilitatea masivelor.
Declanşarea pierderii stabilităţii poate fi produsă de creşterea efortului de taiere în masiv
datorită maririi, din cauze naturale sau antropice, a pantelor taluzurilor sau versanţilor.
Deasemenea existenţa pe pantele versanţilor a unor văi torenţiale tinere favorizează apariţia
alunecărilor de teren.
Cauze structural - tectonice.
Înclinarea straturilor poate favoriza sau inhiba apariţia instabilităţii. Straturile care înclină în
aceeaşi direcţie cu înclinarea versantului (alunecări consecvente) au un potenţial de instabilitate mai
mare decât cele care inclină în sens contrar pantei versantului (alunecări insecvente) sau a masivelor
nestratificate (alunecări asecvente).
Fenomenele tectonice (faliile, pânzele de şariaj, încovoierea capetelor de strat, etc.) prezente
în masivele de roci pot favoriza deasemenea producerea fenomenelor de instabilitate.
Cauze hidrologice şi climatice
Apa reprezintă factorul predominant responsabil pentru producerea alunecărilor. Prezenţa
sau absenţa apei trebuie analizată în contextul stării limită în care poate ajunge masivul pentru că
absenţa apei, pentru moment, nu exclude posibilitatea apariţiei sale ulterioare. Pentru a estima
corect efectul apei asupra versantului trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente (vegetaţie,
relief caracteristic) care contribuie la asigurarea circuitului apei pe versant.
Alte efecte cauzate de curgerea apelor de suprafaţă care pot favoriza producerea alunecărilor
de teren pot fi:
Energia mare de curgere a apelor curgatoare poate conduce la spalarea bazei versanţilor sau
taluzurilor şi pierderea stabilităţii acestora;
Apa de suprafaţă, cu energie mare de curgere pe suprafaţa taluzurilor sau versanţilor poate
conduce la ravenări şi eroziuni ale acestora;
9 | P a g e
Ploile torenţiale de scurtă durată, topirea rapidă a zăpezii, preciptaţiile îndelungate,
inundaţiile conduc la creşterea greutăţii volumice a masivului, micşorarea coeziunii şi în final la
pierderea stabilităţii;
Apa de suprafaţă, infiltrată în corpul terasamentelor, conduce la scăderea capacităţii portante
şi pierderea stabilităţii.
Cauze hidrogeologice
Stabilitatea versanţilor sau taluzurilor de debleu poate fi afectată de mişcarea apelor atât
direct prin forţa de filtraţie, cât şi indirect, în urma proceselor de antrenare hidrodinamică a
pământurilor necoezive care intră în alcătuirea versanţilor.
Forţa de filtraţie se manifestă îndeosebi atunci când nivelul apei din interfluvii creşte şi apa
este drenată către suprafaţa versanţilor. Foarte frecvent se produc alunecări de teren în urma acţiunii
forţelor de filtraţie care se accentuează în timpul golirii rapide a lacurilor de acumulare, datorită
exfiltratiilor din versanţi.
Procesele de antrenare hidrodinamică sub forma de sufozie, eroziune internă, refulare sau
rupere hidraulică pot iniţia procese de alunecare a versanţilor.
Alte efecte cauzate de prezenţa apei subterane în masivele de pământ care pot favoriza
producerea alunecărilor de teren pot fi:
Apa subterană cu nivel liber prinsă între două straturi impermeabile acţionează asupra
stratului impermeabil superior prin subpresiune;
Apa subterană sub presiune acţionează asupra stratului impermeabil superior, în condiţii de
suprasarcină, prin suprapresiune (creşterea presiunii apei din pori);
Variaţia bruscă a presiunii apei din pori, în cazul nisipurilor fine, saturate, monogranulare,
asociată unor fenomene şi situaţii complementare, poate conduce la lichefierea acestora.
Cauze dinamice.
Cutremurele de pământ, exploziile şi vibraţiile de mare amploare produc în terenuri oscilaţii
de diferite frecvenţe şi respectiv o variaţie a efortului, care poate strica starea de echilibru a
masivului.
În loessuri şi nisipuri afânate şocurile pot să provoace distrugerea legăturilor intergranulare
şi în consecinţă reducerea coeziunii sau a unghiului de frecare interioară.
În nisipurile fine saturate, şocurile pot avea drept rezultat deplasarea granulelor mergând
până la lichefierea bruscă a acestora.
În cazul argilelor sensitive vibraţiile pot conduce la apariţia fenomenului de tixotropie
Cauze legate de vegetaţie
Rădăcinile copacilor menţin stabilitatea taluzurilor prin efecte mecanice şi contribuie la
uscarea taluzurilor prin absorbţia unei părţi din umiditatea solului.
Despădurirea taluzurilor strică regimul umidităţii la suprafaţa straturilor.
10 | P a g e
Cauze antropice
Suprasarcina pusă pe marginea taluzurilor de rambleu îndeosebi asociată cu infiltrarea
apelor de suprafaţă poate conduce la pierderea stabilităţii acestora.
In cazul terenului natural, supraîncărcarea (de exemplu prin executarea de rambleuri înalte)
poate conduce la creşterea efortului de taiere şi a presiunii apei din pori, elemente care produc
slăbirea rezistenţei. Cu cât este mai rapidă încărcarea cu atât creşte riscul de producere a
instabilităţii.
Realizarea excavaţiilor sau a debleerilor
3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor
Elementele specifice unei alunecări produse într-un masiv de pământ sunt cele redate
schematic în figura 6, precizarea lor fiind absolut necesară în vederea poziţionarii spaţiale a
desfăşurării fenomenului în raport cu posibilele vulnerabilitati.
Figura 6. Elementele specifice unei alunecări de teren A. Vedere în plan
B. Vedere în secţiune
C. Bloc diagram
unde:
1. suprafaţa de alunecare - este suprafaţa (zona) ce separă masa alunecătoare de terenul stabil.
Suprafeţele de alunecare în masivele de pământ naturale, stratificate pot avea forme variate (plane,
circulare sau alte forme mai complicate). În cazul în care alunecarea se produce în masive de
pământ relativ omogene şi izotrope (de ex. în rambleuri) suprafaţa de cedare poate fi presupusă ca
fiind circulară.
11 | P a g e
2. treapta (faţa de desprindere) principală - este suprafaţa înclinată sau verticală, concavă, ce
limitează extremitatea superioară a alunecării şi se prelungeşte în adâncime cu suprafaţa de
alunecare.
3. masa alunecată (corpul alunecării) - este partea centrală a alunecării care acoperă suprafaţa de
alunecare.
4. suprafaţa terenului inainte de alunecare.
5. terenul stabil - zona din masiv ale carei caracteristici geomecanice exclud posibilitatea
alunecării.
6. coronament (fruntea alunecării) - este zona situată deasupra feţei de desprindere principale,
puţin afectată de alunecare. Se disting unele fisuri şi crevase determinate de tensiunile de întindere
din aceasta zonă.
7. piciorul alunecării - corespunde intersecţiei aval a suprafeţei de alunecare cu suprafaţa
topografică iniţială a terenului. Acesta este de regulă acoperit de acumulatul de alunecare.
8. baza alunecării - reprezintă limita din aval a acumulatului de alunecare.
9. teren cu potenţial de instabilitate - zona din masiv ce urmează a fi antrenată în alunecare.
10. terasa alunecării - reprezintă partea de material alunecător cuprins între cele două rupturi.
11. fisurile şi crevasele - sunt rupturi în masiv individualizate prin fante importante de diverse
forme în funcţie de solicitarea predominantă ce le-a produs. Se pot distinge trei mari tipuri:fisuri
prin solicitare de întindere; fisuri de solicitare de forfecare; fisuri prin solicitare de compresiune
Dimensiunileunei alunecări sunt definite prin:
LT - lungimea totală a alunecării - este distanţa între coronament şi baza alunecării.
L - lungimea alunecării - este distanţa între coronament şi piciorul alunecării.
l - lăţimea alunecării - este distanţa între flancuri.
h - adâncimea alunecării - este distanţa între suprafaţa de alunecare şi terenul natural iniţial.
g - grosimea alunecării – este distanţa între suprafaţa de alunecare şi partea superioară a
acumulatului.
3.4. Clasificarea alunecărilor de teren
Principalul criteriu de clasificare al alunecărilor de teren ca fenomene de impact asupra
obiectivelor (vulnerabilitatilor) este acela al caracterului mişcării.
Alte criterii de clasificare a alunecărilor de teren, complementare acestuia sunt:
adâncimea alunecării;
viteza de deplasare;
starea de activitate a alunecării;
Clasificarea alunecărilor după starea de activitate
Alunecările de teren pot fi definite astfel:
a) alunecări active - fenomenele care se desfaşoară în prezent;
b) alunecări stabilizate, dar active în trecut;
c) alunecări inactive, mai vechi de un an şi care la rândul lor pot fi:
latente;
12 | P a g e
abandonate - în condiţiile în care cauzele producerii lor au dispărut (ex. râul de la
bază şi-a schimbat cursul);
stabilizate - prin diverse metode inginereşti de consolidare;
vechi - care au fost active cu mii de ani în urmă dar ale căror urme se pot vedea încă;
d) alunecări reactivate - care au devenit active după ce au fost inactive;
Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare
Tabel 1. Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare
Tipul de alunecare Adâncimea suprafeţei de alunecare
superficială h< 1.0 m
de adâncime mică 1.0 < h < 5.0 m
adâncă 5.0 < h < 20.0 m
foarte adâncă h > 20.0 m
Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare
Tabel 2. Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare
Descriere Clasa Viteza
Extrem de rapidă 7 > 5 m/sec
Foarte rapidă 6 5m/sec … 0,05 m/sec (3m/min)
Rapidă 5 3 m/min … 0,03 m/min (1,8 m/ora)
Moderată 4 1,8 m/ora … 13 m/luna
Lentă 3 13 m/luna … 1,6 m/an
Foarte lentă 2 1,6 m/an … 16 mm/an
Extrem de lentă 1 < 16 mm/an
Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării
După caracterul mişcării alunecările de teren pot fi împărţite în tipurile prezentate mai jos,
dar, fiind fenomene extrem de complexe, în natură pot fi întâlnite şi combinaţii ale acestora sau
treceri, în cadrul aceluiaşi fenomen, de la un tip de alunecare la altul.
Clasificarea alunecărilor din punctul de vedere al caracterului mişcării este caracteristică
formelor geomorfologice naturale, dar, din punctul de vedere al zonei drumurilor, ea poate fi
extinsă şi asupra formelor antropice (debleuri şi rambleuri).
Tipuri de alunecări de teren după caracterul mişcării:
Alunecări propriu-zise
de rotaţie;
de translaţie.
Curgeri
de noroi (mud flow);
de roci (debris flow);
lente (creep);
Prăbuşiri şi răsturnări
În funcţie de direcţia de avansare, alunecările propriu-zise, rotaţionale sau de translaţie, pot
fi la rândul lor:
13 | P a g e
progresive (detrusive) - se formează pe versant sau la partea superioară a acestuia şi
evoluează spre baza pantei în aceeaşi direcţie în care se deplasează acumulatul.
retrusive (delapsive) - încep de la baza versantului şi evoluează pe versant, spre
vârful, pantei în direcţie opusă faţă de direcţia deplasării acumulatului.
În cazul alunecărilor delapsive masa alunecătoare este supusă longitudinal unor forţe de
întindere determinate de îndepărtarea parţială a pintenului de rezistenţă de la baza versantului sau
taluzului spre deosebire de alunecările detrusive în care masa alunecătoare este supusă unor forţe de
compresiune.
Alunecările rotaţionale, la randul lor, pot fi:
- alunecări rotaţionale simple - cu o singură suprafaţă de alunecare, concavă, uneori
(de ex. în argilele moi) aproximativ circulară. În cazul în care nu sunt stabilizate se pot extinde şi
transforma în alunecări multiple;
- alunecările rotaţionale multiple - sunt provocate iniţial de o alunecare simplă
evoluând ulterior (progresiv sau retrusiv) pe mai multe planuri de alunecare;
- alunecări rotaţionale succesive - sunt caracterizate de un număr de alunecări
rotaţionale de suprafaţă. Au în general un caracter retrusiv evoluând de la baza versantului spre
partea superioară.
Alunecările rotaţionale se formează în depozite omogene, au o lungime limitată şi se produc
pe taluzuri relativ abrupte.
În pământurile coezive şi rocile pelitice neconsolidate sau slab consolidate (marne, argilite,
şisturile argiloase) deranjarea echilibrului versantului duce, datorită depăşirii rezistenţei la forfecare,
la pierderea stabilităţii acestuia în lungul unor suprafeţe curbe de alunecare. Forţele care generează
pierderea stabilităţii pot să fie sporite fie de subminarea bazei versantului pe cale naturală sau
artificială fie de supraîncărcarea acestuia cu rambleuri, construcţii, etc.
Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Talea
4.1. Date generale ale comunei
Comuna Talea este situata in vestul judetului
Prahova si este formată din satul Talea
(resedinta) si Plaiu.
Vecinii comunei sunt:
1. orasul Comarnic
2. orasul Breaza
3. comuna Adunati
4. comuna Bezdead – jud. Dambovita
5. orasul Moroieni – jud. Dambovita
14 | P a g e
4.1.1. Date morfologice
Din punct de vedere morfologic comuna Talea este situata in partea de nord a Subcarpatilor
Prahovei la poalele muntilor Bucegi. Diferentele petrografice si structurale imprima reliefului
aspecte diferite si altitudini diferite.
Din punctul de vedere al altitudinilor teritoriul comunei se dispune între 300m si 900 m.
Zona, inscriindu-se in etajul subcarpatic, este caracterizata printr-o continua modelare si prin
prisma proceselor geomorfologice. Principalele procese de modelare intalnite sunt:
Pluviodenudarea si eroziunea de suprafata care isi fac aparitia pe versantii lipsiti de vegetaţie
forestiera
Modelarea fluviatila marcata in timpul viiturilor prin acumulari dispersate in albie si prin
puternice eroziuni de mal (intalnita pe raul Provita)
Alunecarile de teren, unele vechi semnalate deja pe hartile de specialitate.
Figura 7. Harta geomorfologica a comunei Talea (extras din planul topo – sc. 1:25000)
4.1.2. Date geologice
Din punct de vedere geologic in zona comunei Talea afloreaza depozite cretacice si
paleogene având o litologie diversificata si o complexitate structurala avansata (conform hartii
geologice scara 1:50000, foaia 129a Comarnic). Comuna este traversata de la NE-SV de o zona
sinclinala unde sunt prezente depozite ce apartin Turonian – Senonianului (Cretacic superior)
reprezentate litologic de marne, argile, brecii si conglomerate. In partea axiala a sinclinalului, in
15 | P a g e
special in estul comunei, pe un areal restrans afloreaza depozite ale Paleogenului Mediu alcatuite
din marne si argile. Aceste depozite sunt marginite de depozite mai vechi, cretacice, alcatuite din
marne argile, gresii si conglomerate. Depozitele barremian-aptiene (Cretacic inferior) intalnite pe
cea mai mare suprafata a comunei sunt alcatuite in general din sisturi argiloase-marnoase si
calcarenite (strate de Comarnic).
In extremitatea nordica si cea sudica sunt prezente doua anticlinale in axul carora sunt
prezente cele mai vechi (din comuna) formatiuni - neocomiene ce apartin Cretacicului inferior.
Litologic depozitele neocomiene sunt reprezentate de faciesul de flis grezos-calcaros (gresii
calcaroase, calcare marnoase, sisturi argiloase –marnoase).
Asa cum se poate observa pe harta geologica sunt conturate numeroase zone cu alunecari de
teren carora li s-au adaugat unele mai noi.
Figura 8. Harta geologica in zona comunei Talea
(extras din harta geolgica scara 1:50000 – foaia 129a Comarnic )
4.1.3. Date structural – tectonice
Asa cum se poate observa pe harta geologica zona comunei este puternic fragmentata de
numeroase elemente sructurale ce au directii si orientari diferite, perimetrul comunei
suprapunandu-se, din punct de vedere structural, peste o zona de sinclinal, marginita la nord si sud
de doua anticlinale.
16 | P a g e
Conform hartii neotectonice zona este afectata de miscari de ridicare continua cu intensitate
medie in partea de NV si V a comunei si de intensitate redusa in restul comunei, miscari ce
influenteaza stabilitatea depozitelor geologice.
Figura 9. Harta neotectonica a zonei (extras din Harta neotectonica a Romaniei – sc. 1:1000000)
4.1.4. Date hidrologice
Din punct de vedere hidrologic - reţeaua hidrografica din arealul comunei Talea este
reprezentata in special de paraul Talea si paraul Bizdidel
Paraul Talea, afluent de dreapta al Paraului Valea Beliei, este situat in partea de NE a
comunei si delimiteaza perimetrul acesteia pe o lungime de circa 4 km.
Paraul Bizdidel, afluent al Ialomitei, este situat in partea de W a comunei si delimiteaza
impreuna cu paraul Valea Faneasca (afluentul sau de parte dreapta) perimetrul comunei pe o
lungime de circa 3.5 km.
In partea de sud a comunei isi mai are izvoarele si paraul Ocina al carui curs se dezvolta in
special in comuna Adunati.
Deasemenea pe teritoriul comunei se mai intalnesc paraie cu caracter temporar sub forma de
viroage pe care se scurg apele de precipitatii.
comuna Talea
17 | P a g e
4.1.5. Date hidrogeologice
Din punct de vedere hidrogeologic in comuna Talea principalele surse de apa sunt de tipul
infiltratiilor cantonate in depozitele deluviale la adancimi mici (sub 5m). Acestea nu au debit
constant fiind influentate de cantitatea de precipitatii. Astfel in perioadele cu precipitatii abundente
apa poate ajunge la suprafata terenului iar in perioadele secetoase poate sa dispara in totalitate.
Un alt tip de acvifer este cel cantonat in depozitele aluvionare de pe terasele paraielor fiind
direct influentata de nivelul apei din acestea.
In timpul campaniei de cercetare a terenului (octombrie 2014) in forajul de monitorizare
piezometrica executat pe teritoriul comunei nu s-a acumulat apa.
4.1.6. Date climatice
Zona cercetata se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala – moderata, ce prezinta
diferentieri in functie de varietatea reliefului. Aceasta se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale
principalelor elemente meteorologice:
- temperaturi medii anuale: 7 – 80C;
- temperaturi medii in ianuarie: - 3.... – 20C;
- temperaturi medii in iulie: 17 – 200C;
- precipitatii 750 mm/an, cu repartiţie neuniforma in timpul anului, cele mai multe cazand in
intervalul aprilie – iunie
4.1.7. Date seismice
Conform normativului P100/1-2013 (intrat in vigoare de la 01.01.2014) valoarea de varf a
acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.35g pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurenta IMR = 225 ani si 20 % probabilitate de depasire. Valoarea perioadei de control (colt) Tc
a spectrului de raspuns este 0,7 s.
Conform STAS 11100/1-93, din punctul de vedere al macrozonarii seismice, zona se
incadreaza in gradul 81 pe scara MSK corespunzatoare unei perioade de revenire de 50 ani.
Figura 10. Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare (ag) cu un IMR = 225 si 20%
probabilitate de depasire in 50 de ani
Figura 11. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns
(extras din P 100/2013)
18 | P a g e
4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei
In timpul observatiilor de teren (octombrie 2014) pe teritoriul comunei au fost identificate
trei alunecari de teren:
Tabel 3. Punctele cu alunecari de teren identificate pe teritoriul comunei Talea
ID Denumire punct
COORDONATE
WGS 84 STEREO 70
Latitude Longitude x(Nord) y(Est)
1 Fam. Ivan Ion 45° 13' 45.80" N 025° 33' 42.80" E 414557.458 544236.990
2 Fam Aldea Gheorghe 45° 13' 11.67" N 025° 33' 48.02" E 413504.852 544358.228
3 In varful Plaiului DJ101E 45° 13' 01.19" N 025° 35' 56.47" E 413201.720 547162.533
Figura 12. Ortofotoplanul comunei Talea – judetul Prahova
4.2.1. Fam. Ivan Ion
Alunecare de tip progresiv produsa pe un versant cu o panta generala de circa 7 - 8o. Fruntea
alunecarii este situata la circa 30 m amonte fata de un drum local (foto) pe care alunecarea il
19 | P a g e
afecteaza pe o lungime de circa 50 m. Pentru protectia acestuia pe partea stanga a drumului, spre
amonte, a fost executata o lucrare din gabioane, care, la randul ei a fost afectata de instabilitate
( foto).
In zona ebulata se observa fronturi de desprindere recente ceea ce indica faptul ca
alunecarea este inca activa.
Factorii favorizanti producerii instabilitatii sunt litologici, hidrogeologici (masivul este
imbibat cu apa), silvici (versantul nu este acoperit de vegetatie arboricola) iar factorul declansator
este reprezentat de precipitatiile lungi si abundente.
Figura 13. Vedere spre amonte
Figura 14. Lucrare de gabioane afectata de instabilitate
4.2.2. Fam. Aldea Gheorghe
Alunecare regresiva produsa pe un versant cu o panta de 7 – 9grd. la baza caruia se afla o
viroaga. Frontul de desprindere a ajuns la marginea de pe partea dreapta a unui drum local, si fiind
activa, este posibil ca el sa avanseze spre axul drumului in cazul in care nu se iau masuri de stopare.
Atat pe harta geologica sc. 1:50000 cat si pe harta morfologica sc. 1:25000 se observa ca in
zona a existat o mare alunecare de teren. Surprinzator este insa vectorul (directia de deplasare) a
acesteia deoarece este perpendiculara pe directia de deplasare a alunecarii recente. Pe teren, la baza
versantului se observa coronamentul unei lucrari de consolidare din beton orientata paralel cu
directia de deplasare a alunecarii recente (foto 17).
Concluzionam ca vechea alunecare a fost stabilizata dar, datorita eroziunii bazei versantului,
flancul stang s-a reactivat transformandu-se in alunecarea observata in timpul cartarii din octombrie
2014.
20 | P a g e
Figura 15. Vedere spre aval
Figura 16. Lucrare de consolidare amplasata in lungul alunecarii la baza acesteia
4.2.3. In varful Plaiului. DJ 101E
Alunecrea din varful Plaiului, analizata in detaliu in studiul de caz, reprezinta deasemnea o
reactivare a unei vechi alunecari (observata pe harta geologica 1:50000).
Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din varful Plaiului. DJ 101E
5.1. Lucrari executate
Pentru a se determina:
o cauzele care au condus la aparitia instabilitatii si caracteristicile acesteia;
o litologia terenului si parametrii fizico – mecanici si geoelectrici ai stratelor;
o nivelul si caracterul apei subterane
a fost efectuata o cercetare geotehnica si geofizica insosita de masuratori topografice.
Cercetarea geotehnica a constat din observatii de teren (cartare) si investigatii geotehnice de
adancime (un foraj geotehnic). Din foraj (cu adancimea de 9,0 m) au fost prelevate probe de pamant
tulburate si netulburate pentru a fi analizate in laboratorul geotehnic de specialitate. După
executarea forajului acesta a fost echipat piezometric pentru urmărirea in timp a nivelului apei
subterane.
Investigatiile geofizice au constat din executarea unui profil geoelectric amplasat pe vectorul
principal al alunecarii.
Masuratorile topografice au constat din ridicarea topografica a profilului caracteristic si
masurarea cu un aparat GPS portabil a coordonatelor punctelor de observatie.
In anexe sunt prezentate fisa forajului geotehnic; centralizatorul rezultatelor analizelor de
laborator; diagramele testelor de laborator, planul cu amplsamentul investigatiilor si a punctelor de
observatie (scara 1:1000), profilul caracteristic de analiza (scara 1:1000) si tabelul cu coordonatele
GPS ale punctelor de observatie.
21 | P a g e
5.2. Rezultate obţinute
5.2.1. Descrierea alunecarii
Din punct de vedere geologic aceasta s-a declansat pe flancul sudic al unui anticlinal la
suprafata caruia afloreaza depozite ce apartin Cretacicului inferior. Litologic aceste depozite sunt
reprezentate de faciesul de flis grezos-calcaros (gresii calcaroase, calcare marnoase, sisturi argiloase
–marnoase).
Alunecarea este ampla, avand aproximativ 200 m lungime extinzandu-se atat pe partea
stanga dar mai ales pe partea dreapta a drumului judetean. In zona alunecarii drumul este foarte
degradat : tasari de cca 30cm, faiantari, crapaturi. La data efectuarii observatiilor de teren se
executau lucrari de reparatii.
Pe parte dreapta a drumului unde se dezvolta cea mai mare parte a alunecarii se observa ca
terenul este foarte valurit, cu numeroase ebulmente si zone depresionare iar copacii sunt inclinati in
diferite directii. Astfel de zone depresionare apar atat pe flancul drept cat si in corpul alunecarii. In
zona axiala o astfel de zona depresionara se prezinta sub forma unei “chiuvete”.
Spre baza alunecarii terenul prezinta ebulmente si zone in care apa balteste
Figura 17. Vedere generala drum afectat de instabilitate
Figura 18. Tasari si fisuri in DJ 101E cauzate de instabilitate
22 | P a g e
Figura 19. Vedere spre amonte front de desprindere
Figura 20. Vedere aval - livada
Figura 21. Vedere zone depresionare in corpul alunecarii
Figura 22. Vedere zone valurite si copaci inclinati
Figura 23. Vedere zona cu baltire apa
Figura 24. Vedere de pe flancul stang spre axul alunecarii-zona in care terenul coboara foarte mult
23 | P a g e
5.2.2. Investigatii geotehnice
Sondajul geotehnic executat pe partea dreapta a drumului, pe acostament, a pus in evidenta,
pana la adancimea de 1,20 m, o umplutura constituita dintr-un amestec neomogen de argila prafoasa
cafeniu roscata cu nisip argilos, pietris mic si mare si radacini de plante plastic consistenta - plastic
vartoasa.
Sub umplutura a fost interceptat un nisip argilos - argila nisipoasa cu rar pietris mic si mare
cafeniu - cenusiu, plastic consistent - moale, foarte neomogen cu aspect framantat. Grosimea acestui
pachet este de 1,20 m.
Urmeaza, pe o grosdime de 1,70 m, o argila prafoasa, cenusie, cu aspect marnos, plastic
consistenta - plastic vartoasa, cu fragmente de calcar si intercalatii de nisip fin cenusiu de asemenea
cu aspect framantat, dupa care sondajul a avansat, pana la adancimea de 9,0 m intr-o argila prafoasa
cenusie, marnoasa, plastic vartoasa, cu intercalatii de gresie cuartoasa cenusie.
Figura 25. Fotografii ale probelor recoltate din foraj.
24 | P a g e
5.2.3. Apa subterana
In sondaj nu a fost interceptata apa iar aceasta nu s-a acumulat in tubul piezometric nici in
timpul efectuarii campaniei de teren (oct. 2014)
5.2.4. Investigatii geofizice
Profilul este orientat pe directia S-N. Lungimea profilului este de 200 m si s-a reusit
atingerea unei adancimi de investigatie de circa 40 m.
Pachetele de roci traversate au rezistivitati cuprinse in intervalul 6 - 30 Ohm*m, cu
rezistivitati mai ridicate in partea de S a profilului, pe o colina. Profilul prezinta un strat de
suprafata de 7 – 8 m cu rezistivitati cuprinse in intervalul 10 – 20 Ohm*m, dezvoltat pe toata
lungimea profilului, ce se sprijina pe un pachet de roca cu rezistivitati mai scazute, 6 – 15 Ohm*m.
Intreg domeniu de rezistivitati pot fi atribuite unor argile cu variatii ale prezentei fractiei nisipoase
si/sau a prezentei apei intr-o proportie mai mare sau mai mica.
Figura 26. Sectiunea geoelectrica
5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica
Conform normativului NP 074/2014 “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru
constructii” incadrarea perimetrului studiat in categoria geotehnica se face pe baza urmatorilor
factori de definire ai riscului geotehnic:
25 | P a g e
Nr.crt. Factori de definire ai riscului
geotehnic Clasificare Punctaj
1 Conditii de teren terenuri medii respectiv
dificile * 3 - 6 puncte
2 Apa subterana fara epuismente 2 puncte
3 Clasa de importanta a constructiei normala 3 puncte
4 Vecinatati fara riscuri 1 punct
5 Zona seismica de calcul ag = 0.35 3 puncte
Note:
* au fost considerate terenuri dificile terenurile in panta cu potential de alunecare
TOTAL :
12 respectiv15 puncte
Pe baza sumei acestor factori (12 respectiv 15 puncte) zona studiata poate fi incadrata, din
punctul de vedere al relatiei unor viitoare structuri cu terenul de fundare atat in categoria geotehnica
2 risc geotehnic “moderat” cat si in categoria geotehnica 3 risc geotehnic “major” .
La alegerea riscului geotehnic al amplasamentului trebuie insa sa se tina cont si de
recomandarea SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică.:
"In categoria geotehnica 3 se includ, de exemplu: structuri situate pe amplasamente
susceptibile de a-si pierde stabilitatea sau cu miscari de teren permanente, care necesita
investigatii separate sau masuri speciale.”
5.3. Analiza stabilitatii.
5.4.1. Metoda de analiza folosita
Analiza stabilitatii versantului din punctul "in varful Plaiului. DJ 101E" s-a efectuat
folosind software specializat bazat pe metodade analiza a echilibrului limită. Aceasta metoda este
cea mai utilizata de proiectanţi datorită simplităţii şi uşurinţei cu care pot fi rezolvate problemele de
instabilitate din practica curentă.
Metodele de analiza a stabilitatii bazate pe echilibrul limită utilizeaza sectiuni (profile)
geotehnice caracteristice pe care le impart in fâşii verticale si analizează stabilitatea masei de
pământ alunecător luând în considerare echilibrul static al fiecărei fâşii şi echilibrul total al întregii
alunecări.
Pentru a modela masivul de pamant si mecanismul de cedare astfel incat, in programul de
analiza a stabilitatii utilizat, sa poata fi aplicata aceasta metoda, a fost necesara cunoasterea
urmatoarelor elemente din teren
stratificaţia terenului (natură, parametri geotehnici);
prezenţa şi înclinarea discontinuităţilor;
caracterul apei subterane
tipul de cedare (în masiv, curgere pe pantă, alunecări vechi, reactivate, etc);
forma suprafeţei de cedare (circulară, oarecare, straturi cu rezistenţă la forfecare redusă,
blocuri, etc.).
26 | P a g e
Aceste elemente au fost identificate in timpul campaniei de investigare a terenului (oct.
2014) prin observatii de teren si investigatii geotehnice si geofizice ale caror rezultate au fost
descrise mai sus
Pe baza acestor informatii a fost realizat profilul geotehnic de analiza, in care terenul a fost
separat in domenii de stabilitate (instabil, potential instabil, stabil). Pentru aceste domenii au fost
alese valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici (greutatea volumetrica, coeziunea si unghiul
de frecare interioara). Pe baza acestor parametri au fost determinate, in conformitate cu prevederile
SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică, valorile de calcul (prezentate mai jos)
valori folosite in analiza de stabilitate
Iar ca ipoteza de analiza a stabilitatii a fost luata in considerare situatia in care:
- masivul este saturat (dupa perioade de precipitatii lungi si abundente).
- nu exista seism
- sarcina transmisa de trafic este de 26 KN
Figura 27. Profil geotehnic de analiza
1. teren instabil
Model: Mohr-Coulomb
Unit Weight: 18.5 kN/m³
Cohesion: 5 kPa
Phi: 6 °
2. teren potential instabil
Model: Mohr-Coulomb
Unit Weight: 19.5 kN/m³
Cohesion: 10 kPa
Phi: 12 °
3. teren stabil
Model: Mohr-Coulomb
Unit Weight: 20 kN/m³
Cohesion: 40 kPa
Phi: 12 °
5.4.2. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate
In urma analizei de stabilitate a rezultat faptul ca fenomenul de instabilitate care afecteaza
drumul judetean DJ 101E in punctul "varful Plaiului" este activ, are un caracter regresiv (directia de
avansare este spre amonte) iar zona critica este situata la mijlocul versantului, la circa 50 - 70 m
aval fata de drumul judetean.
In cazul in care asupra masivului actioneaza un seism ale carui caracteristici maxime sunt
specifice zonei (conform Normativului de proiectare seismica P100-1/2013) factorul de stabilitate
va scadea sub valoarea rezultata din analiza de stabilitate
27 | P a g e
Figura 28. Profil geotehnic rezultat in urma analizei de stabilitate
Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general
6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren
Prognozarea producerii alunecarilor de teren, spre deosebire de a altor fenomene naturale
generatoare de dezastre (cutremure, inundaţii) poate fi mai facila prin cunoaterea starilor de eforturi
in masiv. Astfel prin monitorizarea, evaluarea si interpretarea cresterii starii de efort din masiv,
generatoare de instabilitate, pot fi luate măsuri eficiente de evitare sau diminuare a dezastrelor ce
pot fi produse de alunecările de teren.
Alegerea zonelor ce urmeaza a fi monitorizate din punctul de vedere al stabilitatii versantilor
poate fi facuta în toate fazele unei alunecări de teren. De exemplu:
- când pe zona de interes, probabilitatea de producere este "mare" şi "foarte mare" sau
alunecarea s-a stabilizat natural dar există probabilitatea de reactivare;
- cand in zona de interes sunt alunecări active "lente" şi "foarte lente"
- în cazul alunecărilor stabilizate prin măsuri constructive
Monitorizarea trebuie efectuata pe baza unui program de monitorizare care sa evidentieze
masura in care comportarea reala a masivului se situeaza in limite acceptabile. Monitorizarea
trebuie sa detecteze acest lucru cu claritate la un stadiu suficient de timpuriu iar frecventa
observatiilor trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa se poata aplica cu succes masurile de
interventie.
Deasemenea prin programul de monitorizare trebuie stabilit ca timpii de raspuns ai
instrumentelor si metodele de interpretare a rezultatelor sa fie suficient de rapide prin raport cu
evolutia posibila a sistemului;
Programul de monitorizare trebuie sa contina si un plan de masuri de interventie care sa fie
adoptat daca monitorizarea evidentiaza o comportare in afara limitelor acceptabile.
Rezultatele monitorizarii trebuie evaluate periodic astfel incat masurile de interventie
prevazute sa poata fi puse in practica imediat ce comportarea masivului iese din limitele
acceptabile.
28 | P a g e
6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren.
Măsurile de prevenire şi/sau stabilizare a alunecărilor pe versanţi se pot grupa după diferite
criterii, cel mai important fiind starea în care se află masivul în momentul studierii acestuia. Ca
atare, un prim set de măsuri, în cazul în care există o stare de echilibru, se referă la menţinerea
acestei stări şi la o eventuală îmbunătăţire a acesteia. Gama măsurilor de îmbunătăţire a stabilităţii,
aplicate în mod curent, cuprinde:
a) măsuri geometrice;
b) măsuri hidrologice;
c) măsuri fizice, chimice, biologice;
d) măsuri mecanice.
Asa cum am descris in capitolul 3 generarea proceselor de instabilitate, ca desfăşurare în
timp, depinde de o serie de factori favorizanti. În acest sens o altă grupă de măsuri poate asigura
stabilitatea versanţilor prin acţiunea chiar asupra acestor factorilor. Acţiunea asupra factorilor
favorizanti declansarii instabilitatii poate cuprinde urmatoarele masuri si metode:
a) măsuri pentru realizarea unei stări de eforturi unitare în teren, compatibile cu
rezistenţa acestuia;
b) măsuri pentru împiedicarea micşorării în timp a rezistenţei terenului;
c) măsuri pentru echilibrarea versanţilor prin lucrări de susţinere şi consolidare.
Metode geometrice - urmăresc reprofilarea pantei cu scopul de a-i mări factorul de
stabilitate. În acest sens, în funcţie de condiţiile şi posibilităţile locale se poate recurge la excavaţii
la partea superioară (în partea de creastă a pantei), la încărcări (berme, banchete), la partea
inferioară (în zona de picior) sau la îndulcirea înclinării pantei respective.
Metode hidrologice - au în vedere în principal drenarea sau asecarea masivului în scopul
îmbunătăţirii caracteristicilor de rezistenţă ale pământului, micşorării presiunii interstiţiale
inlaturarii eventualelor procese hidrodinamice si, în general, a efectelor negative ale prezentei apei
excesive în masiv. În acest sens se pot aplica numeroase măsuri, printre care:
- colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale şi provenite din topirea zăpezilor prin
rigole şi şanţuri pereate, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;
- îndepărtarea apelor de adâncime şi micşorarea umidităţii masivului prin drenuri de
adâncime, galerii de drenaj,
- colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale sau provenite din topirea zăpezilor
prin rigole şi şanţuri pereate a căror pante longitudinale să împiedice atât colmatarea lor cât şi
ravenarea, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;
- puţuri de adsorbţie, drenuri verticale de nisip, drenuri fitil, drenuri orizontale;
- combaterea fenomenelor de antrenare hidrodinamică, în special la baza pantei, prin drenuri
de picior, filtre inverse, drenuri cu geotextile, saltele drenante, amenajări antierozive, etc.
Metode fizice - conduc la îmbunătăţirea structurii şi rezistenţei terenului fărăun aport de
material din exterior. Aici se includ diverse variante de compactare: congelarea (ca măsură
temporară în timpul execuţiei), arderea în foraje speciale, etc.
29 | P a g e
Metode chimice - urmăresc ameliorarea calităţii terenului prin schimbarea cationilor din
complexul de adsorbţie al pământurilor argiloase, întroducerea de liant în structura pământului sau
chiar modificări radicale în structura acestuia. Tratarea se face prin amestec, injectii, etc.
Metode biologice - realizează sporirea stabilităţii versantului cu ajutorul vegetaţiei: la
suprafaţă prin înierbare, garduri vii, cleionaje, iar în adâncime prin plantaţii de arbori care pe lângă
asecarea masivului asigură în timp şi consolidarea mecanică a acestuia.
Metode mecanice - au de asemenea în vedere stabilizarea masivului prin lucrari de
consolidarea si/sau sprijinire.
Între soluţiile posibile se enumeră ancorarea sau bulonarea pantelor, zidurile de sprijin
clasice sau din pământ armat (cu geosintetice), contraforţi, chesoane, pereţi îngropaţi, precum şi
diferite tipuri de pilotaje. Pentru acestea trebuie insa precizat ca:
o Alegerea soluţiilor se face în urma unor calcule de stabilitate.
o Lucrările de susţinere cu fundare directă, cât şi cele fundate indirect, pe elemente fişate,
pot fi continue sau discontinue (ranforţi izolaţi), depinzând de natura, stratificaţia şi caracteristicile
terenului de fundare, prezenţa apei subterane şi nivelul acesteia, vecinătăţi, etc.
In cazul in care alunecarea de teren s-a produs, pentru limitarea efectelor acesteia, pot fi
executate lucrări temporare de asigurare a stabilităţii punandu-se accent pe:
- execuţia lucrărilor de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă pentru a le îndepărta din
zona afectată de alunecare (astfel incat sa nu stagneze perioade indelungate pe suprafata alunecarii);
- executarea unor lucrari (excavaţii şi umpluturi) pentru echilibrarea maselor de pământ;
- matarea (astuparea) crapaturilor provocate de alunecare astfel incat sa se evite patrunderea
apei in masiv
- execuţia unor sprijiniri provizorii;
- evitarea, pe cat posibil, a indepartarii materialului ebulat de la baza versantului sau saparea
de canale (santuri) la baza acestuia
Intocmit:
Ing. Emil Oltean
Ing. Vali Nita
Bucuresti,
noiembrie 2014
30 | P a g e
Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie
Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural–M.Of. nr. 726/14.11.2001
HG nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de
elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii
SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale.
SR EN 1997-1 : 2004 / NB:2007Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli
generale. Anexă naţională.
SR EN1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea
terenului.
SR EN ISO22475-1:2007 Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi
măsurări ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie.
SR EN ISO14688-1:2004:2006 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea
pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere.
SR EN ISO14688-2:2005 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea
pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
NP 074/2014 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii
GT 006-97. Ghid privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea
soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor
acestora, în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere
şi protecţie a mediului
GT 019-98 Ghid de redactare a hărţilor de risc la alunecare a versanţilor pentru asigurarea
stabilităţii construcţiilor
AND 594/2013 Ghid privind evaluarea riscului asociat alunecarilor de teren din zona
drumului
Anghel Stanciu, Irina Lungu - Fundatii - Fizica si mecanica pamantului, Ed. Tehnica, 2006
Eugeniu Marchidanu - Geologie pentru ingineri constructori - Editura Tehnica, Bucuresti,
2005
Anexe:
1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei
31 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Talea
Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Fam. Ivan Ion
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 13' 45.80" N 414557.458
Longitudine 025° 33' 42.80" E 544236.990
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
2013 - toamna
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): 50 latimea (m) 50 adancimea (m) 3
suprafata (mp) 2500 volumul (mc) 7500
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte
drumuri (comunale/judetene/nationale) DL
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta)
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere x
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri Terasari, plantare arbusti
8. Referinte scrise
Data completarii 9.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
32 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Talea
Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Fam. Aldea Gheorghe
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 13' 11.67" N 413504.852
Longitudine 025° 33' 48.02" E 544358.228
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
2014 - vara
3. Tipul
Alunecare primara x
reactiva
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): 120 latimea (m) 50 adancimea (m) 7.5
suprafata (mp) 6000 volumul (mc) 45000
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte
drumuri (comunale/judetene/nationale) DL
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) Gradini. livezi
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere x
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri Terasari, plantare arbusti
8. Referinte scrise
Data completarii 9.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
33 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Talea
Fisa de indentificare a alunecarii de teren: In Varful Plaiului DJ101E
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 13' 01.19" N 413201.720
Longitudine 025° 35' 56.47" E 547162.533
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
2011
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): 200 latimea (m) 100 adancimea (m) 6
suprafata (mp) 20000 volumul (mc) 120000
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte
drumuri (comunale/judetene/nationale) DJ
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta)
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj x
Lucrari de sustinere x
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri
8. Referinte scrise
Data completarii 9.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
34 | P a g e
2. Legenda hartilor geologice folosite in text
35 | P a g e
3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate
36 | P a g e
4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000
37 | P a g e
5. Fisa foraj geotehnic
6. Centralizator analize laborator
7. Diagrame analize laborator
8. Plan situatie + sectiune prin axul alunecarii
