NOTE DE CURS ELEMENTE DE DREPT CIVIL DREPT SUCCESORAL

5. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA DUPA: l. Francisc Deak, Drept succesoral, Ed. Universul juridic, Bucureti, 2002, Ediie actualizata si completata; 2. D. Chirica, Drept civil. Succesiuni, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1996 ; 3. M. Eliescu, Transmisiunea si imparteala motenirii in dreptul RSR, Ed. Academiei, Bucureti, 1966 ; 4. J. Guinard, M. Stettler, Droit civil II. Successions, Edit. Univ. Fribourg Suisse, 1999; 5. E. Molcut, D. Oancea, Drept roman, Ed. ansa, Bucureti, 1993; 6. M.Nicolae, Publicitatea imobiliara si noile crti funciare, Ed. Press Mihaela, Bucureti, 2000 ; 7. C.Statescu, Drept civil. Contractul de transport. Drepturile de creaie intelectuala. Succesiunile, Ed.didactica si pedagogica, Bucureti, 1967 ; 8. S.Ghimpu, T.Stefanescu, S.Beligradeanu, Gh.Mohanu, Dreptul muncii, Tratat, Voi.III, Ed.tiinifica si Enciclopedica, Bucureti, 1982 ; 9. S. Carpenaru, F. Feak, Dreptul de motenire, Universitatea, Bucureti, 1983 ; 10. D. Macovei, Drept civil. Succesiuni, Ed. Chemarea, Iai, 1993; 11 .Culegere TMB, 1993-1997, Secia a IlI-a civila.

1

CURS NR. 1

REGULI GENERALE PRIVITOARE LA MOSTENIREMostenirea legala consta in transmiterea patrimoniului defunctului catre mostenitorii sai, in temeiul legii. Mostenirea este legala daca defunctul nu si-a intocmit testamentul. Mostenirea este legala, si daca defunctul a intocmit un testament, dar: - acesta nu cuprinde nici un legat, ci alte dispozitii; - acesta cuprinde unlegat cu titlu universal (priveste doar o parte din mostenire) sau cu tiltu particular (defunctul a dispus de un bun determinat); - acesta cuprinde un legat universal, dar defunctul are mostenitori rezervatari, care vor dobandi rezerva succesorala ex.: defunctul are un fiu - testamentul cuprinde o exheredare a unuia sau a mai multor mostenitori legali, care sunt insa mostenitori rezervatari. Acestia vor dobandi rezerva succesorala. Pentru a mosteni, in temeiul legii, trebuie sa indeplineasca: - sa aiba capacitate succesorala; - sa aiba vocatie succesorala legala; - sa nu fie nedemna; - sa nu fie dezmostenita. Capacitate succesoaral are persoana care exista in momentul deschiderii mostenirii. Vocatia succesoarala legala generala este guvernata de principiul reciprocitatii, care exista intre persoanele fizice. Daca o persoana nu are vocatie la mostenirea unei alte persoane, nici aceasta din urma nu are vocatie la mostenirea primeia. Vocatia lor depinde de ordinea in care va surveni decesul lor sau al uneia dintre ele. Ordinea de preferinta intre rudele defunctului cu vocatie generala este stabilita pe baza clasei de mostenitori si agradului de rudenie. Cazuri de nedemnitate: 1. atentatul la viata celui ce lasa mostenirea; 2. acuzatia capitala calomioasa impotriva celui ce lasa mostenirea; 3. nedenuntarea omorului a carui victima a cazul cel despre a carui mostenire este vorba. 1. Pentru existenta acestui caz de nedemitate succesoarala se cer intrunite urm. conditii: - mostenitorul sa fi ucis sau sa fi incercat sa ucida pe cel despre a carui mostenire este vorba; - mostenitorul sa fi fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila pentru infractiunile de mai sus. 2. Pentru existenta nedemitatii determinate de acuzatia capitala calomioasa se cer indeplinite urmatoarele conditii: - mostenitorul sa fi facut plangere ori denunt; - plangerea ori denuntul sa priveasca o infractiune al carei maxim special este pedeapsa cu moartea* abrogat; - plangerea sau denuntul sunt calomioase, fapt constatat printr-o hotarare penala definitive si irevocabila de condamnare a mostenitorului. 3. Acest caz presupune indeplinirea urmatoarelor conditii: - mostenitorul sa fi cunoscut omorul celui pe care mosteneste; - mostenitorul sa fie capabil; - mostenitorul san u fi denuntat omorul; - nedenuntarea san u fie scuzabila. 2

(Art. 656 Cod Civil ascendentii si descendentii omoratorului, a fiilor sai in linie directa, sotul sau, fratii sau surorile, uncgii si matusile sale sunt aparati de nedemnitate pentru nedenuntarea omorului). Efectele nedemnitatii Nedenuntarea succesorala produce efecte retroactive pana la data deschiderii mostenirii, astfel incat se considera ca nedemnul nu a dobandit nimic din mostenire. Nedemnul nu trebuie sa restituie toate bunurile succesorale, in natura, iar, in caz contrar, daca acest lucru nu mai este posibil, va trebui sa plateasca despagubiri (si pentru fructe). Efectele nedemnitatii fata de descendentii sai Copiii nedemnului pot veni la mostenirea bunicului lor defunct, doar in nume propriu nu si prin reprezentare. Efectele nedemnitatii fata de terti Deoarece nedemitatea este o pedeapsa civila, avand un caracter personal, ar trebui ca efectele juridice incheiate de nedemn cu tertii sai sa ramana valabile. Din acest motiv si in virtutea ocrotirii bunei-credinte a tertilor, exista exceptii: - actele de conservare; - actele de administrare se mentin deoarece de ele profita si ceilalti mostenitori; - actele de dispozitie vor fi valabile daca indeplinesc urmatoarele conditii: a. daca actul are ca obiect un bun mobil si a fost incheiat cu un tert de bunacredinta, se mentine; b. daca actul are ca obiect un bun imobil, tertul de buna-credinta se va putea apara. Invocarea nedemnitatii succesoarale Aceasta poate fi invocate de orice persoana interesata de inlaturarea de la mostenire a nedemnului: comostenitorii legali, mostenitorii legali subsecventi, legatara sau donatara daca nedemnul este mostenitor rezervatar. Persoana despre care este vorba, defunctul, se mai numeste si de cuius (abreviere din dreptul roman cel despre a carui mostenire / bunuri este vorba) Persoanele care dobandesc patrimonial defunctului se munesc mostenitori sau succesori sau erede, erezi, coerezi termen livresc. Dobanditorul testamentului se numeste legetar.

3

CURS NR. 2 - 3

MOSTENIREA LEGALA REGULI GENERALE ALE DEVOLUTIUNII LEGALE A MOSTENIRIIDevolutiunirea legala a mostenirii este reglementata de 3 principii: 1. principul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali; 2. principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa; 3. principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la mostenire. 1. Acest principiu a fost denumit denumit Principiul prioritatii clasei de mostenitori. Clasa mostenitorilor este o categorie de rude Se stabilesc cele 4 clase de mostenitori legali: Clasa I: a descendentilor in linie directa, compusa din copiii, nepotii, stranepotii defunctului fara limita de grad; - Clasa a II-a: a ascendentilor privilegiati (parintii defunctului), a colateralilor privilegiati (fratii si surorile defunctului si descendentii lor pana la gradul al IV-lea inclusiv); - Clasa a III-a: a ascendentilor prdinari (bunici, starbunici, fara limita de grad); - Clasa a IV-a: a colateralilor ordinari (unchii si matusile, verii primari si fratii sau surorile bunicilor defunctului). Clasele de mostenitori legali sunt chemate sa culeaga mostenirea numai cate una, in ordinea stabilita de Codul Civil. De la acest principiu exista 2 exceptii: a. este posibila la mostenirea defunctului, sa vina rude din doua clase diferite, atunci cand mostenitorii rezervatari din clasa (descendentii sau parintii defunctului) au fost exheredati prin testament. Ei vor culege rezerva succesorala, iar restul mostenirii va fi dobandit de mostenitorii din clasa subsecventa; o alta exceptie o constituie cea a sotului supravietuitor care vine la mostenire in concurs cu oricare clasa chemata la mostenire; el nu inlatura si nici nu este inlaturat de vreo clasa de mostenitori legali. Principul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa In cadrul aceleiasi clase, rudele mai apropiate in grad inlatura de la mostenire rudele mai indepartate in grad (proximior excludit remotiorem). Astfel, copiii defunctului inlatura de la mostenire pe nepoti, etc. In clasa a II-a fratii si surorile defunctului ii inlatura de la mostenire pe nepotii sau starnepotii de frate. In clasa a II-a de mostenitori, bunicii defunctului, rude de gradul al II-lea inlatura pe starbunici (rude de gradul III). In clasa a IV-a unchii si matusile (rude in linie colaterala de gradul III cu defunctul) inlatura pe verii primari ai acestuia (rude gradul IV cu cel decedat). De la acest principiu exista 2 exceptii: 4 -

b.

a. in cadrul clasei a II-a de mostenitori, parintii defunctului desi, sunt rude de gradul I, nu inlatura de la mostenire pe fratii si surorile acestuia (rude de gradul II) si nici pe descendentii lor; b. reprezentarea succesorala. Parintii dobandesc o parte stabilita de lege din mostenire in concurs cu colateralii privilegiati. De asemenea, sotul supravietuitor culege o parte determinata de lege in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs. REPREZENTREA SUCCESORALA Reprezentarea succesorala reprezinta o inlocuire a unei persoane anterior decedate si nu o inlocuire a vointei unei persoane in viata. Nu se confunda cu reprezentarea in actele juridice, in general definita ca fiind procedeul prin care o persoana numita reprezentant, incheie un act juridic in numele si pe seama unei alte persoane numite reprezentat. Domeniul de aplicare Reprezentarea succesorala este admisa in privinta descendentilor copiilor defunctului si a descendentilor din frati sau surori. Deoarece reprezentarea deroga de la principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii, dispozitiile ce o prevad sunt de stricta interpretare. De aceea, ascendentii ordinari, verii primari nu pot veni la mostenire prin reprezentareaparintilor, respectiv a unchilor sau matusilor defunctului. Conditiile reprezentarii succesorale Pentru a opera reprezentarea se cer intrunite anumite conditii, unele in persoana reprezentatului, altele in persoana reprezentatului. a. cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii; Potrivit art. 668 al I Cod Civil nu se reprezinta decat persoane moarte. b. locul celui reprezentat sa fie util; Reprezentarea este admisibila cand cel reprezentat, daca ar fi fost in viata la deschiderea mostenirii, ar fi avut vocatie concreta la mostenire. c. reprezentantul sa indeplineasca toate conditiile pentru a culege mostenirea lasata de defunct; Acesta sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa aiba capacitate succesoara; - sa aiba vocatie succesorala generala proprie la mostenirea defunctului. Adoptatul cu efecte depline poate beneficia de reprezentare deoarece adoptatul si descendentii lui devin rude cu adoptatorull si rudele lui. Reprezentarea opereaza chia daca reprezentantul este nedemn de a veni la mostenirea reprezentatului (nedemnitatea produce efecte relative, numai in raport cu persoana de fata de care s-a savarsit fapta). Sau daca reprezentantul a renuntat la mostenirea reprezentatului sau a fost exheredat de acesta . Modul in care opereaza reprezentarea 1. Reprezentarea opereaza in toate cazurile Daca reprezentarea nu ar fi admisa pe o tulpina, vor veni la mostenire nepotii de pe cealalta tulpina, prin reprezntare excluzand de la mostenire pe copilul nedemnului. 2. Reprezentarea este admisa la infinit in cadrul clasei I de mostenitori in sensul ca acestia, indiferent de grad pot fi reprezentati (nepoti, stranepoti). In cazul descendentilor din frati si surori pot beneficia de reprezentare numai rudele colaterale pana la gradul III inclusiv. 3. Reprezentarea opereaza de drept, in temeiul legii fara a mai fi necesara indeplinirea altei conditii pe langa cele prezentate. Reprezentarea opereaza imperativ, caci ea nu poate fi influentata de vointa descendentilor (decat renuntand la mostenire) sau a defunctului. Efecetele reprezentarii succesoare Potrivit dispozitiilor (art 664, 667 Cod Civil) reprezentarea produce 2 efecte:

5

1. urcarea reprezentantului in locul, gradul si drepturile reprezentatului; 2. inpartirea pe tulpini. Reprezentantii, dobandesc ca urmarea a culegerii mostenirii nu numai activul, ci si pasivul succesoral, in raport cu vocatia succesorala a fiecaruia, respunzand pentru pasivul succesoaral in limitele activului daca a acceptat mostenirea sub beneficiu de inventar si peste aceasta limita, daca reprezentantul a acceptat mostenirea pur si simplu.

CURS NR. 4 - 5

DREPTUL LA MOSTENIRE A RUDELOR DEFUNCTULUI Clasa I de mostenitori legali Descendentii defunctuluiDin prima clasa de mostenitori legali fac parte descendentii defunctului, fie ca sunr din casatorie sau din afara casatoriei inclusiv adoptatii. Daca adoptatorul a decedat, adoptatul si descendentii lui il mostenesc. Daca la mostenire sunt chemati doi sau mai multi descendenti de gradul I sau de grad subsecvent, fiecaruia ii va reveni aceeasi parte din mostenire. Daca descendentii de gradul II si urmatoarele vin la mostenire prin reprezentare, impartirea se face pe tulpini si subtulpini, principul egalitatii aplicandu-se numai intre ramurile din aceeasi tulpina. Daca in concurs este chemat si sotul supravietuitor, se stabileste mai intai cota sa si restul se imparte intre descendenti dupa regulile aratate mai inainte. Caractere juridice: - Descendentii pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare; - Sunt mostenitori rezervatari; - Sunt mostenitori sezinari (avand posesiunea de drept a titlului de mostenitor); - Sunt obligati la raportul donatiilor primate de la defunct, daca acestea nu au fost facute cu scutire de raport. Clasa a II-a de mostenitori legali Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati Daca defunctul nu are descendenti, sau acestia au fost dezmosteniti sau nu vor sa mosteneasca, vor veni la mostenire rudele ce fac parte din clasa a II-a de mostenitori: - Parintii defunctului (ascendentii privilegiati); - Fratii si surorile defunctului sau descendentii acestora (colateralii privilegiati). Ascendentii privilegiati: Parintii defunctului: - din casatorie; - din afara casatoriei; - din adoptie. Daca la mostenire sunt chemati numai ascendentii privilegiati ai defunctului, mostenirea se va imparti in mod egal intre ei. In cazul adoptiei cu efecte restranse, adoptatorul vine la mostenire alaturi de parintii firesti ai adoptatului. Daca ascendentii privilegiati vin in concurs cu colateralii privilegiati, ei vor dobandi din mostenire (daca defunctul are un singur parinte) sai din mostenire (daca defunctul are cel putin 2 parinti). Daca defunctul are un sot supravietuitor, se stabileste mai intai cota acestuia si restul se imparte intre mostenitorii din clasa a II-a, dupa regulile aratate mai sus. Caractere juridice: - pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare; 6

-

sunt mostenitori rezervatari; sunt mostenitori sezinari; nu sunt obligati la raportul donatiilor.

Colateralii privilegiati: Fratii si surorile defunctului si descendentii acestora. Aici intra fratii si surorile din aceeasi casatorie, din casatorii diferite, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline. Daca la mostenire sunt chemati frati si surori din categorii diferite, mostenirea se va imparti in doua parti egale: linia paterna (ce cuprinde jumatate din mostenirea ce se imparte intre fratii defunctului ce au acelasi tata cu defunctul) si linia materna (ce cuprinde cealalta jumatate din mostenire), ce se imparte intre fratii si surorile defunctului ce au aceeasi mama cu defunctul. Impartirea pe linii se aplica si descendentilor din frati si surori, indiferent ca ei vin la mostenire prin reprezentare sau in nume propriu. Fratii buni vor dobandi din mostenire, iar fratii consagvini si cei uterini cate fiecare. Caractere juridice: - pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare; - nu sunt mostenitori rezervatari; - sunt mostenitori sezinari; - nu sunt obligati la raportul donatiilor. Clasa a III-a de mostenitori legali Ascendentii ordinari Sunt: bunicii, strabunicii, etc. fara limita de grad. Ei vor veni la mostenire daca defunctul nu are mostenitori din primele doua clase sau cei existenti au renuntat la mostenire sau sunt nedemni. Ascendentii ordinari pot fi din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline. Daca defunctul are ascendenti ordinari de grade diferite, cei de grad mai apropiat ii inlatura de la mostenire pe cei de grad mai indepartat. Daca sunt mai multi ascendenti ordinari de acelasi grad, mostenirea se va imparti in cote egale intre ei. Daca alaturi de ascendentii ordinari este chemat la mostenire si sotul supravietuitor, acesta isi va retine primul cot ace I se cuvine, dupa care restul se va imparti intre ascendentii ordinari dupa regulile de mai sus. Dreptul la mostenire al ascendentilor ordinari are urmatoarele Caractere juridice: pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare; nu sunt mostenitori rezervatari; sunt mostenitori sezinari; nu sunt obligati la raportul donatiilor. Clasa a IV-a de mostenitori legali Colateralii ordinari Sunt: unchii si matusile, verii primari, fratii si surorile bunicilor defunctului. Ei vor veni la mostenire daca defunctul nu are mostenitori din primele trei clase sau cei existenti nu pot, fiind nedemni sau exheredati sa mosteneasca sau au renuntat la mostenire. Colateralii ordinari pot fi din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline. Daca la mostenire vin colateralii ordinari de grade diferite, cei de grad mai apropiat ii inlatura de la mostenire pe ceilalti de grad mai indepartat. Daca exista mai multi colaterali ordinari de acelasi grad, mostenirea se va imparti in mod egal intre ei. Daca defunctul are si un sot supravietuitor, acesta isi va lua mai intai cota ce i se cuvine, restul mostenirii impartindu-se intre colateralii ordinari, dupa regulile aratate mai sus. 7

Caractere juridice: - pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare; - nu sunt mostenitori sezinari; - nu sunt mostenitori rezervatari; - nu datoreaza raportul donatiilor. DREPTURILE SUCCESOARLE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR AL DEFUNCTULUI Pentru a-l putea mosteni pe defunct, sotul supravietuitor trebuie sa indeplineasca conditiile generale cerute pentru a mosteni si, in plus, sa iba calitatea de sot la data deschiderii mostenirii. Nu are importanta cat a durat casatoria sau daca sotii erau sau nu despartiti in fapt

.

Drepturi sot supravietuitor: - un drept de mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali sau in lipsa rudelor din cele patru clase; - un drept de mostenire special asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta; - un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit. In concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali - in concurs cu descendentii defunctului, indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul la din mostenire; - in concurs cu ascendentii privilegiati, indiferent de numarul lor, care vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul la 1/3 din mostenire; - in concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor dobandeste din mostenire; - in concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari, indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul la din mostenire; - in lipsa rudelor din cele patru clase, sotul supravietuitor dobandeste intrega mostenire. Caractere juridice: - poate veni la mostenire doar in nume propriu nu si prin reprezentare; - daca vine in concurs cu descendentii defunctului, datoreaza raportul donatiilor. Dreptul la mostenire special al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta Pentru a dobandi aceste bunuri, trebuie sa indeplineasca conditii: 1. sotul supravietuitor sa nu vina la mostenire in concurs cu descendentii defunctului; 2. defunctul sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin liberalitati intre vii sau pentru cauza de moarte; 2.1 in acest caz buburile se includ in masa succesorala; 2.2 sotul supravietuitor va pierde orice drept supra acestor bunuri, aceste bunuri incluzanduse in masa de calcul pentru stabilirea rezervei succesorale a sotului supravietuitor. Si darurile de nunta facute de terti, exclusiv sotului defunct, vor avea acelasi regim juridic, fiind dobandite in exclusivitate de sotul supravietuitor. 8

Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor In momentul deschiderii mostenirii, sotul supravietuitor, in afara de celelalte drepturi succesorale, are un drept de abitatie asupra casei de locuit, indiferent de mostenitorii cu care intra in concurs, Conditii: - la data deschiderii mostenirii, sotul supravietuitor a locuit in casa ce formeaza obiectul dreptului de abitatie; - nu are locuinta proprie; - casa face parte in tot sau in parte din mostenire; - nu devine prin mostenire proprietarul exclusiv al casei; - defunctul nu a dispus altfel. Caracteristici: - este un drept real; - este un drept conferit sotului supravietuitor cu titlu gratuit; - este un drept personal. DREPTUL STATULUI ASUPRA MOSTENIRII VACANTE In lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului, trec in domeniul public. Statul nu poate renunta la mostenire (nu are drept de optiune succesorala). Notarul elibereaza certificat de vacanta succesorala. Dobandind un partimoniu, statul va fi obligat fata de creditori in aceleasi conditii ca orice mostenitor legal. Statul va raspunde de pasivul succesoral chiar daca nu s-a intocmit un inventar al bunurilor succesorale.

CURS NR. 6 - 7 MOSTENIREA TESTAMENTARA Reguli generale cu privire la mostenirea testamentaraMostenirea este legala cand transmiterea unui patrimoniu succesoral are loc in temeiul legii, in ordinea si cotele determinate de aceasta, sau cand defunctul care a lasat un testament, in acesta nu sunt cuprinse dispozitii referitoare la transmiterea patrimoniului succesoral. Mostenirea este testamentara atunci cand transmiterea patrimoniului succesoral are loc datorita vointei celui care lasa masa succesorala printr-un testament. Mostenirea legala poate coexista cu mostenirea testamentara. In cazul mostenitorilor rezervatari, se impune coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara. Putem aprecia deci ca mostenirea testamentara inlatura pe cea legala numai daca nu exista mostenitori rezervatari si testatorul a instituit unul sau mai multi legatori universali sau doi ori mai multi legatori cu titlu universal care, cumulativ au vocatie la mostenirea intreaga. Transmiterea mostenirii este o transmitere pentru cauza de moarte (mortis causa). Transmiterea mostenirii este o transmisiune universala deoarece are ca obiect patrimoniul persoanei fizice decedate, ca universalitate juridica, adica toate drepturile si obligatiile care au valoare economica si au apartinut defunctului.

9

Transmitrea mostenirii este o transmisiune unitara in sensul ca toate drepturile si obligatiile defunctului se transmit mostenitorilor legali sau legatori dupa aceleasi norme juridice, indiferent de originea bunurilor care o compun. Transmiterea bunurilor este indivizibila, adica acceptarea sau renuntarea mostenirii nu poate avea ca obiect numai o parte din acea mostenire. Efectul juridic al transmiterii mostenirii are loc in momentul deschiderii mostenirii, iar mostenitorii legali nu pot dobandi nici un drept asupra patrimoniului succesoral decat in momentul deschiderii mostenirii. CAPACITATEA SUCCESOARALA O are orice persoana care exista in momentrul deschiderii mostenirii, are capacitatea de a culege o succesiune, de a mosteni. Dovada existentei revine aceluia care pretinde dreptul de a mosteni.

Persoanele care au capacitate succesoralaPersoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii au capacitate succesorala fara deosebire de sex, opinie, rasa, nationalitate, limba, apartenenta publica, s.a. Dovada o face cu actele de stare civila sau prin orice mijloace de dovada admise de lege. Persoanele disparute au de asemenea capacitate succesorala (fiind prezumate de lege a fi in viata). Capacitatea succesorala a disparutului se desfiinteaza cu efect retroactiv daca se constata fizic sau prin hotarare judecatoreasca definitiva declarativa de moarte ca nu mai exista la data deschiderii mostenirii. Persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu (nu si viabil). Acceptarea mostenirii cuvenite unui minor va fi socotita intotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar, astfel ca el va raspunde de datoriile mostenirii numai in limita activului, putand si abandona bunurile succesorale daca administrarea si lichidarea mostenirii ar fi prea impovaratoare. Persoanele juridice au capacitatea de a dobandi in virtutea testamentului lasat de defunct bunurile mostenirii de la data dobandirii personalitatii juridice in conditiile legii, adica de la data inregistrarii.

Persoanele care nu au capacitate succesoralaPersoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa aiba fiinta. Comorientii: cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare, fara se se poata stabili daca una a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata. Prin comorienti intelegem: doua sau mai multe persoane / decedate in aceeasi imprejurare / si in astfel de conditii incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia /. Este necesar a se preciza ca intre persoanele in cauza sa existe vocatie succesorala reciproca. Persoanele fizice decedate in acelasi timp (codecedatii) Deosebire de comorienti -> nu a murit in aceeasi imprejurare. Deci in cazul mortii mai multor persoane unde nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia ele sunt socotite ca au murit deodata.

TESTAMENTULEste un act juridic revocabil prin care testatorul dispune in cazul incetarii sale din viata, de tot sau o parte din avutul sau. Caractere juridice Este un act juridic unilateral (manifestare de vointa a testatorului cu intentia de a produce efecte juridice); Este un act juridic personal (nu poate fi incheiat prin reprezentare are si caracter individual); 10

-

Este un act juridic solemn (sub sanctiunea nulitatii absolute testamentul trebuie sa fie incheiat intr-una din formele prevazute de lege); Este un caz juridic pentru cauza de moarte (efectele dispozitiilor din testament produc efecte numai la moartea testatorului); Este un act esentialmente revocabil (poate fi revocat pana in ultima clipa de viata a testatorului).

Cuprinsul testamentului Obiectul principal al testamentului il constituie legatele (dispozitiile referitoare la patrimoniul succesoral -> legatele universale sau cu titlu universal sau bunurile care fac parte din acel patrimoniu -> legate cu titlu particular. In afara de legate, testamentul mai cuprinde: - Numirea unui executor testamentar; - Exheredari (adica inlaturarea de la mostenire a unor mostenitori legali, in limitele prevazute de lege); - Sarcini impuse legatorilor sau mostenitorilor legali; - Revocarea totala sau partiala a unui testament anterior; - Partaju de ascendent (imparteala facuta de testator intre descendentii sai a bunurilor succesorale); - Recunoasterea de catre mama a copilului trecut in registrul de stare civila; - Dispozitii de ultima vointa (ex.: privitoare la recunoasterea unei datorii, referitoare la funeralii, etc.) ! Pentru a fi valabil, testamentul trebuie sa indeplineasca, conditiile de validitate ale actului juridic (capacitatea de a incheia actul, consimtamantul valabil, obiect determinat (determinabil) si licit, cauza sa fie reala, licita si morala). Capacitatea: testatorul sa aiba capacitate de a dispune.

Incapacitatie de a dispune prin testamentSunt incapabile de a dispune prin testament: Minorul care nu a implinit varsta de 16 ani (incapacitatea lui fiind totala); (la 14 ani are capacitate de exercitiu restransa); Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca (incapacitatea interzisului este totala si permanenta); Minorul care a implinit varsta de 16 ani poate dispune prin testament dar pentru o jumatate din ceeea ce ar putea dispune daca ar fi major; Ex.: Daca are un parinte care este rezervatar pe din mostenire, poate dispune de jumatate din 1/3, adica 3/8 din mostenire. Minorul desi are 16 ani si are capacitate partiala de a dispune prin testament, nu poate dispune in favoarea tutorelui sau; Lipsa discernamantului neprevazut de lege ca atare atrage incapacitatea celui in cauza de a face acte de dispozitie testamentara; (lipsa discernamantului din cauza alienatiei sau debilitatii mintale, stare de boala, hipnoza, somnambulism, betie alcoolica, folosire de narcotice, etc, fie dovedite prin forme concludente); Comerciantul persoana fizica - nu este imcapabil de testament, daca se afla in stare de faliment (reorganizare si lichidare judiciara). Capacitatea de a incheia un act juridic trebuie sa fie apreciata la momentul cand se savarseste. Sanctiunea incapacitatii legale sau naturale de a dispune prin testament este nulitatea relativa a testamentului potrivit dreptului comun, intrucat incapacitatile de a dispune prin testament au ca scop protectia vointei incapabilului si a familiei sale.

11

Incapacitati de a primi prin testamentMedicii si farmacistii -> de la bolnavii lor; Preotii -> care au asistat pe testator in cursul ultimei sale zile; Ofiterii de marina pe mare -> daca nu sunt rude cu testatorul.

Pentru viciile de consimtamant ca si in cazul incapacitatii legale sau naturale de a dispune prin testament sanctiunea aplicabila este nulitatea relativa.

Conditii generale de forma pentru validitatea testamentuluiForme testamentare prevazute de lege: 1. forme ordinare - testament olograf; - testament autentic; - testament secret (mistic). 2. forme extraordinare: testamente privilegiate

Conditii de forma: a). forma scrisa;b). forma actului separat a). (pentru validitate) ad solemnitatem Fara forma scrisa nu exista testament. b). Legea nu permite ca doua sau mai multe persoane sa testeze prin acelasi act, una in favoarea celeilalte sau in favoarea unei a treia persoane numite testamente conjunctive; astfel de testamente sunt interzise, deoarece ar conferi testamentului caracter contractual si deci irevocabil prin vointa unilaterala. Sanciunea nerespectarii conditiilor de forma (forma scrisa si forma actului separat) este nuliatea absoluta. Constatarea nulitatii potrivit dreptului comun poate fi invocata de orice persoana interesata si oricand, fie pe cale de exceptie, fie pe cale de actiune, dreptul de a invoca fiind inprescriptibil.

Conform legii, testamentele se impart in trei categorii: 1. testamente ordinare (obisnuite): testamentul olograf, testamentul autentic si testaentul mistic (secret); 2. testamente privilegiate (extraordinare) care pot fi incheiate numai in situatii exceptionale; astfel sunt: testamentul militarilor, testament facut in caz de boala contagioasa, testamentul maritim. 3. alte forme de testament permise de lege in mod special, pentru legatele avand ca obiect anumite sume de bani, sau pentru dispozitiile testamentare ale catatenilor romani aflati in strainatate. Testamentul olografEste un act juridic scris in tot, datat si semnat de mana testatorului. Este un act solemn, scrierea integrala, datarea si semnarea de mana testatorului sunt prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii absolute, deci ad solemnitatem. - Scrierea (de mana testatorului) cerinat ad solemnitatem; - Data (datarea exacta de mana testatorului) zi, luna, an; - Semnatura (testatorului) reprezinta vointa sa definitiva. Lipsa acestora conduce la nulitatea testamentului. Veridicitatea se probeaza prin recunoasterea sau verificarea de scripte.

12

Testamentul autenticA fost facut in interiorul tarii, iar prin incheiere a fost investit, in conditiile prevazute de lege pentru autentificarea inscrisurilor, cu forma autentica de catre notarul public (1 exemplar se pastreaza la biroul notarial). Autentificarea testamentelor este de competenta notarilor publici (Legea nr. 36/1995). Autentificarea consta intr-o incheiere care trebuie sa cuprinda: data si locul autentificarii + alte elemente (ex.: ca s-a luat consimtamantul testatorului, ca testatorul a semnat testamentul in fata notarului, etc.).

Testamentul mistic (secret)Este un testament strans, sigilat, prezentat judecatoriei in vederea efectuarii formalitatilor de suprascriere, semnat de testator. Testatorul va declara in fata judecatorului ca dispozitiile din inscrisul prezentat este testamentul sau, scris de el sau de altul, dar semnat de el. Pe plicul sau hartia sigilata, judecatorul este obligat sa intocmeasca actul de suprascriere (actul de subscriptie potrivit Art. 864 Cod Civil), constand in intocmirea unui proces - verbal in care se consemneaza prezentarea testatorului(identificat de judecator), declaratia acestuia ca testamentul este al sau si semnat de el. Actul de suprascriere este un act autentic, iar inscrisul testamentar este un act sub semnatura privata.

Testamentele privilegiateSunt testamente autentice simplificate, facute de persoane care se gasesc in imprejurari exceptionale care justifica posibilitatea testarii intr-o forma autentica simplificata.

Testamentul militarilorMilitarii si persoanele asimilate lor pot testa valabil in fata comandantilor de unitate sau in fata altor ofiteri superiori asistati de 2 martori, sau in fata medicului militar, sef asistat de comandantul spitalului militar, daca militarul este ranit sau bolnav. Testamentul facut in timp de boala contagioasa Persoana bolnava sau sanatoasa care se afla intr-o localitate izolata din cauza unor epidemii de boli contagioase pot testa valabil in fata unui membru al consiliului local asistat de 2 martori.

Testamentul maritimCalatorii sau membrii echipajelor care se afla pe un vas sau un pavilion romanesc pot testa pe timpul calatoriei in fata comandantului de vas, a inlociutorului acestuia, asistat de ofiterul intendent sau inlocuitorul sau si 2 martori, testament care se va redacta in 2 exemplare originale, care se vor expedia in tara prin intermediul consulatelor sau organelor portuale romane. Forma scrisa si forma inscrisului separat sunt obligatorii si in cazul acestor testamente (privilegiate).

Alte forme de testamentPe langa testamentele ordinare si privilegiate, legea prevede reguli speciale de forma pentru: - Dispozitiile testamentare numite clauze testamentare avand ca obiect sume de bani depuse la C.E.C.; - Testamentele cetatenilor romani aflati in strainatate. Statutul C.E.C. (H.G. 888/1996, Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea C.E.C. in societate bancara pe actiuni) in Art. 22 este prevazut: Titularul depunerii are dreptul sa indice C.E.C. persoanele carora urmeaza sa li se elibereze sumele depuse in caz de deces. Depunerile asupra carora nu s-au dat dispozitiitestamentare se elibereaza de C.E.C. mostenitorilor legali si testamentari. Natura juridica a acestui testament: este o liberalitate pentru cauza de moarte, adica un legat cu titlu particular facut prin testament. Dar pentru alte unitati bancare?! 13

Nimeni nu va putea dispune de avutul sau personal, caz de moarte decat cu formele prescrise de lege, testamentul fiind un act juridic solemn.

Testamentul facut de un cetatean roman in strainatateOrice roman aflat intr-o tara straina va putea face testamentul sau in forma olografa sau in forma autentica intrebuintata in locul unde se face testamentul Art. 885 Cod Civil articol caduc. Testamentele depuse si facute in fata autoritatilor statului roman.

CURS NR. 8MOSTENIREA TESTAMENTARA Regimul juridic al principalelor dispozitii testamentareLegatulEste o dispozitie testamentara prin care testatorul dispune ca una sau mai multe persoane urmeaza a dobandi cu titlu gratuit, la decesul sau, o parte sau in tot, patrimoniul sau, ori anumite bunuri determinate. Este o liberalitate pentru cauza de moarte (ca act unilateral de vointa), testatorul urmand sa procure un avantaj patrimonial (drept real sau / si de creanta)legatarul fara contraechivalent.

Desemnarea legataruluiAceasta trebuie facuta prin testamentul incheiat in forme legale personal de catre testator, in sensul ca elementele necesare pentru identificarea legatarului sa se regaseasca in cuprinsul testamentului. Legatarul trebuie sa fie o persoana determinata sau determinabila in momentul deschiderii mostenirii; el poate fi insa si o persoana viitoare, cu conditia ca aceasta sa fie conceputa in momentul deschiderii mostenirii si sa fie determinabila. Legatul secret este considerat nul, avand in vedere necesitatea desemnarii legatarului prin testament. Legatul cu facultate de alegere este nul, pentru ca nu testatorul dispune, ci un tert, dupa moartea testatorului. Desemnarea directa: in afara de indicarea numelui, prenumelui, se va indica si calitatea care ii individualizeaza pe legatari (de ex. frate, nepoti, etc.). Este desemnare indirecta, daca rezulta din exheredarea unor mostenitori legali, avand rezultat si marirea cotei succesorale, alaturi de chemarea la mostenire a mostenitorului subsecvent.

Clasificarea legatelorDupa obiectul dispozitiei testamentare (principalul criteriu de clasificare): legate universale sau cu titlu universal (pentru patrimoniu) si legate cu titlu particular (pentru anumite bunuri). Modalitatile care afecteaza liberalitatea (alt criteriu de clasificare): legate pure si simple, respectiv legate cu termen sau sub conditie si legate cu sarcina. Clasificarea legatelor dupa obiectul lor Legatul poate avea ca obiect un patrimoniu, o universalitatea de bunuri sau bunuri determinate, privite ut singuli. 14

Legatul universal = are ca obiect intraga avere a testatorului. Legatul este cu titlu universal daca se vizeaza o cota-parte din acea universalitate. Legatul este cu titlu particular (singular), avand ca obiect bunuri determinate. 1. Legatul este universal daca se confera vocatie (chemare) la intreaga mostenire si chiar daca legatarul care va culege intreaga mostenire vine in concurs cu mostenitori legali rezervatari. Acest tip de legat nu se refera la bunuri, ci confera vocatie la intreaga mostenire. Legatul (legatarul) universal se mai poate intalni si sub denumirea : - Legatul nudei proprietati a intregii mosteniri; - Legatul prisosului (remesitei), adica a ceea ce ramane dupa executarea legatelor cuprinse in testament; - Legatul tuturor bunurilor mobile si imobile; - Legatul cotitatii disponibile a mostenirii. 2. Legatul cu titlu universal este daca legatarul are vocatie (chemare) la o cota-parte (fractiune) din mostenire (universalitate), indicata intr-o masa de bunuri succesorale si exprimata printr-o fractie matematica. Sunt legate cu titlu universal: - Legatul tuturor bunurilor mobile; - Legatul tuturor bunurilor imobile; - Legatul unei fractiuni din totalitatea bunurilor mobile; - Legatul unei fractiuni din totalitatea bunurilor imobile; - Legatul unei fractiuni din mostenire (1/2, , 1/3) Legatul cu titlu particular (singular) este daca legatarul are vocatie succesorala la unul sau mai multe bunuri determinate privite singular (ut singuli). Legatarul cu titlu particular nu are vocatie la: - Universalitatea succesiuniii; - La o fractiune din acesta universalitate. ci numai asupra bunurilor determinate (determinabile), specificate in testament, indiferent de valoarea si numarul acestor bunuri. Legate cu titlu particular: - Legatul unor bunuri corporale certe (individual determinate) sau bunuri de gen determinate sau determinabile dupa numar, masura, etc.; - Legatul unor bunuri incorporale (ex.: dreptul de proprietate intelectuala); - Legatul unui fapt (posibil si licit) mostenitorul universal sau cu titlu universal este obligat sa faca sau sa nu faca ceva in favoarea legatarului. Legatul uzufructului: este posibil ca prin testament nuda proprietate sa fie lasata unuei persoane, iar uzufructul unei alte persoane. Este un legat cu titlu particular, deoarece are ca obiect un bun (drept) determinat si anume uzufructul. Legatul altor dezmembraminte ale proprietatii uzul sau abitatia constituie legate cu titlu particular. Legatul bunului individualizat este un legat cu titlu particular ce are drept obiect un bun individual determinat care se afla in indiviziune la data deschiderii mostenirii.

Clasificarea legatelor in functie de modalitati15

Legatul pur si simplu = daca nu este afectat de nici o modalitate. Drepturile legatarului, la fel cu ale mostenitorilor legali, se nasc in momentul deschiderii mostenirii. Legatul cu termen Legatul supus unui termen de catre testator; efectele acestuia se vor produce dupa cum termenul este suspensiv sau extinctiv. - In cazul termenului suspensiv, drepturile legatarului se vor naste si se vor putea transmite intervivos si mortis causa ca si in cazul legatului pur si simplu; - In cazul termenului extinctiv, legatul produce efecte de la deschiderea mostenirii, dar implinirea termenului dreptului legat se stinge pentru viitor (ex.: dreptul la o renta). Legatul sub conditie - conditia care afecteaza existenta (nasterea sau desfiintarea) legatului poate fi suspensiva sau rezolutorie. - Conditia suspensiva legatarul devine proprietar la realizarea conditiei; - Conditia rezolutorie drepturile legatarului se nasc la deschiderea mostenirii. Legatul se desfiinteaza cu efect retroactiv de la data deschiderii mostenirii, la realizarea conditiei rezolutorii. Daca aceasta conditie nu se realizeaza, legatul se consolideaza definitiv ca si cum ar fi un legat pur si simplu. Legatul cu sarcina (sub modo) , este o obligatie impusa de testator legatarului (dupa acceptarea legatului) sarcina ca modalitate a legatului, care trebuie executata.

Ineficacitatea legatelor Nulitatea (relativa sau absoluta) = intervine in caz de nerespectare a regulilor de forma saufond prevazute de legea pentru validitatea lor.

Reductiunea = intervine in cazul cand s-a depasit conditia indispensibila, prin liberalitatilefacute de defunct.

Revocarea (testamentului sau a unor dispozitii) = poate fi voluntara (facuta de testator) saujudecatoreasca, pronuntata de instanta in cazurile prevazute de lege.

Caducitatea = intervine cand executarea legatelor devine imposibila din cauze posterioaremomentului intocmirii testamentului. Nulitatea legatelor Nulitatea (relativa sau absoluta) intervine in cazul cand dispozitia testamentara sau testamentul nu intruneste conditiile de validitate (fond sau forma) prevazute de lege. Revocarea legatelor Voluntara; Judecatoreasca.

a. Revocarea voluntaraRevocarea voluntara expresa (directa) = este un act solemn redactat in forma autentica testamentara sub sanctiunea nulitatii absolute. Testamentul revocator = trebuie sa indeplineasca cerintele de forma ale unui testament, inclusiv forma testamentului olograf simplificat. 16

Revocarea voluntara tacita (indirecta) = redactarea unui testament nou (posterior), fara a revoca pe cel anterior si instrainarea obiectului legatului cu care se asimileaza si distrugerea lui. Distrugerea voluntara a testamentului = consta in ruperea, arderea, stergerea textului sau a unui element esential cum ar fi semnatura, are semnificatia revocarii tacite daca: - Testamentul este mistic (secret) sau olograf, existand intr-un singur exemplar; - Distrugerea testamentului de catre testator sa fie voluntara; - Distrugerea sa fie materializata, sa fie efectiva. Revocarea tacita prin distrugerea testamentului poate fi partiala sau totala.

b. Revocarea judecatoreascaAceasta revocare intervine in cazurile in care legatarul, in mod culpabil, savarseste o fapta limitativ prevazute de lege drept cauza de revocare judecatoreasca, inainte sau dupa deschiderea mostenirii (ex.: refuzul la alimentatie, survenienta unui copil, injuria grava). Revocarea pentru neindeplinirea sarcinii = actiune in justitie Revocarea pentru ingratitudine Revocarea judecatoreasca poate fi pronuntata daca legatorul a comis urmatoarele fapte: In timpul vietii testatorului: Atentat la viata testatorului; Delicte, cruzimi, injurii grave la adresa lui. dupa moartea testatorului injurii grave facute urmasilor lui.

-

Caducitatea legatelorEste imposibilitatea de a fi executat legatul ce a fost instituit valabil si nerevocat, din cauze posterioare obiective, intocmirii testamentului sau din cauza renuntarii legatarului la legat dupa ce a fost deschisa mostenirea.

Cazuri de caducitateDecesul legatarului legatul devine caduc daca legatarul a murit inaintea testatorului; Incapacitatea legatarului de a primi legatul - orice dispozitie testamentara cade cand legatarul va fi necapabil de a o primi; Neacceptarea legatului de catre legatar nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine; Pieirea totala a bunului care formeaza obiectul legatului legatul va fi caduc daca lucrul legat a pierit de tot din viata testatorului.

Consecintele ineficatitatii legatelor Dreptul de acrescamant In cazul ineficacitatii legatului din cauza nulitatii, revocarii sau caducitatii, mostenirea, respectiv cota-parte corespunzatoare din mostenire, va fi culeasa de comostenitori ale caror cote succesorale vor creste in mod corespunzator sau va trece la mostenitori subsecventi. In materia devolutiunii testamentare a mostenirii, regula este ca de ineficacitatea legatului profita acei mostenitori (legali sau testamentari), ale caror drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau inlaturate prin existenta legatului sau care aveau obligatia sa execute legatul. Deci, profita mostenitorii in dauna carora legatul ar fi fost executat.

17

Exheredarea (dezmostenirea)Prin exheredare, mostenitorul legal, fie si nerezervatar, pierde numai emolumentul mostenirii (vocatia concreta de mostenire), dar nu si titlul de mostenitor. Poate cere in acest caz, anularea sau constatarea nulitatii dispozitiilor testamentare. Exheredarea poate fi: - Directa (expresa) testatorul dispune prin testament inlaturarea de la mostenire a mostenitorilor legali. Aceasta poate fi partiala sau totala (nominala sau generala). - Indirecta prin instituirea de legatari, mostenitorii legali nerezervatari pot fi inlaturati de la mostenire total, iar cei rezervatari in limita cotitatii disponibile.

Executiunea testamentaraEste o dispozitie cuprinsa in testament in care testatorul imputerniceste si desemneaza una sau mai multe persoane pentru a pune in executare dispozitiile testamentare. Executor testamentar, poate fi orice persoana (mostenitor legal sau testamentar, avocat, etc.) care sa aiba capacitate de exercitiu deplina. Minorul, cu capacitate restransa de exrcitiu nu poate fi executor testamentar. Incetarea executiunii testamentare Cazuri: - Daca dispozitiile testamentare au fost executate integral; - Prin moartea executorului testamentar; - Prin renuntarea executorului testamentar; - Prin revocarea executiunii de catre instanta; - Prin punerea sub interdictie a executorului testamentar.

CURS NR. 9

LIMITELE DREPTULUI DE DISPOZITIEASUPRA MOSTENIRII Libertatea de a dispune de patrimoniu pentru cauza de moarte se poate exercita numai pe calea dispozitiilor (legatelor) testamentare, precum si libertatea de a mosteni trebuie sa fie exercitate in anumite limite stabilite de lege. Cea mai importanta limitare a libertatii testamentare este stabilita de lege prin institutia rezervei succesorale.

Oprirea pactelor asupra unei mosteniri nedeschise, viitoarePrin pact (act juridic) asupra unei mosteniri viitoare, interzis de lege, se intelege orice contract sau act unilateral prin care se renunta la o mostenire viitoare, nedeschisa la data incheierii lui sau se instraineaza drepturile eventuale ale uneia dintre parti din acea mostenire. Pentru ca actul sa intre sub incidenta prohibitiei legale ca pact (act juridic) asupra unei mosteniri viitoare el trebuie sa aiba ca obiect drepturi asupra unei mosteniri: - Mostenirea in cauza sa nu fie deschisa; - Pactul sa nu fie permis in mod exceptional de lege. Bunul determinat care formeaza obiectul pactului (daca este cazul) sa nu intre in alcatuirea patrimoniului succesoral. 18

Pactul care intruneste conditiile aratate este lovit de nulitate absoluta, putand fi invocata de orice persoana interesata. Oprirea liberalitatilor care incalca rezerva succesorala

Rezerva succesorala si cotitatea disponibilaNimeni nu este obligat sa lase o mostenire, chiar daca are rude apropiate sau sot supravietuitor. Rezerva succesorala: este parte a patrimoniului celui ce lasa mostenirea, la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii, impotriva vointei defunctului manifestata prin dispozitii testamentare sau liberalitati facute in timpul vietii. Cotitatea disponibila: este partea patrimoniului care excede rezervei succesorale si de care defunctul putea dispune liber, inclusiv prin donatii si dispozitii testamentare.

Caractere juridice ale rezervei succesoraleRezerva are caracter succesoral, fiind o parte a mostenirii care este atribuita mostenitorilor rezervatari impotriva vointei defunctului. Rezerva fiind o parte a mostenirii, atribuirea ei implica obligatia de plata a datoriilor, daca acceptarea mostenirii a fost pur si simpla, iar daca a fost sub beneficiu de inventar, numai cu bunurile mostenirii. Caracterul imperativ al rezervei Mostenitorii rezervatari si cuantumul rezervei sunt stabiliti imperativ de lege. Actele incheiate cu nerespectarea dispozitiilor legale privind rezerva sunt sanctionate cu nulitate absoluta, intru-cat dezmostenirea rezervatarilor contravine celor mai elementare norme de morala.

Caracterul propriu al dreptului de rezervaIn privinta dreptului de rezerva, descendentii, parintii si sotul supravietuitor nu sunt succesori de drepturi fata de actele incheiate de defunct si prin care se aduce atingere acestui drept, ci au calitatea de terti si ca atare aceste acte nu le sunt opozabile.

Dreptul la rezerva in naturaMostenitorii rezervatari au dreptul la rezerva, in principal in natura, iar nu sub forma echivalentului in bani, valorifacandu-si dreptul la rezerva nu in calitate de creditori ai unei creante, ci in calitate de proprietari de bunuri. Este eronat a se spune ca rezerva este inalienabila insesizabila. Cat timp traieste omul este liber sa-si instraineze, fie si cu titlu gratuit, bunurile sale.

MOSTENITORII REZERVATARICalitatea de mostenitori rezervatari o au descendentii defunctului de orice grad (mostenitorii din cls. I de mostenitori legali), precum si parintii defunctului, deci ascendentii privilegiati, mostenitorii din cls. a II-a de mostenitori legali. Ascendentii ordinari si rudele colaterale ale defunctului, indiferent de clasa din care fac parte precum si de gradul de rudenie nu beneficiaza de rezerva succesorala. De ex.: colateralii privilegiati (fratii, susorile si descendentii acestora), desi fac parte din aceeasi clasa de mostenitori legali ca si parintii, nu sunt mostenitori rezervatari. Legea determina cuantumul rezervei, in toate cazurile, numai in mod indirect, prin aratarea cuantumului cotitatii disponibile, restul patrimoniului defunctului alcatuind rezerva.

Rezerva descendentilorPrin descendenti trebuie sa intelegem copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la infinit, indiferent ca sunt din casatorie sau din afara ei. Sub forma unei fractiuni din mostenire, indirect, pentru stabilirea cotitatii disponibile, legea determina cuantumul rezervei astfel: 19

Cotitatea disponibila, ce poate forma obiectul liberalitatilor (donatii si legate) fara a fi supusa reductiunii este de din bunurile dispunatorului daca lasa un singur copil, de 1/3 daca lasa 2 copii si de daca lasa trei sau mai multi copii. Astfel rezerva descendentilor este: - din mostenire pentru 1 copil; - 2/3 din mostenire pentru 2 copii; - din mostenire pentru 3 sau mai multi copii. Prin copii se inteleg nu numai descendentii de gradul I, dar si ceilalti descendenti, indiferent de grad (nepoti, stranepoti). Descendentii decedati, la stabilirea rezervei nu sunt luati in considerare, deoarece (neavand capacitate succesorala) nu au calitatea de mostenitori legali, respectiv de mostenitori rezervatari.

Rezerva parintilorPrin parinti, ca mostenitori rezervatari legea are in vedere pe tatal si mama defunctului, din casatorie, din afara ei sau din adoptie. Aceasta rezerva este din bunurile defunctului daca lasa tata si mama si de daca lasa numai pe unul dintre parinti.

Rezerva sotului supravietuitorAceasta este de din cota succesorala ce i se cuvine in calitate de mostenitor legal. Aceasta cota-parte de mostenire legala a sotului supravietuitor variaza in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs, iar in lipsa rudelor din cele 4 clase el are dreptul la intreaga avere a defunctului. Astfel rezerva sotului supravietuitor va fi: - 1/8 din mostenire daca vine in concurs cu descendentii defunctului (cls. I de mostenitori) indiferent de numarul sau gradul de rudenie cu defunctul (copii, nepoti, etc.), deci din cota legala de ; - 1/6 din mostenire daca vine in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, deci din cota legala de 1/3; - din mostenire numai ascendentii privilegiati, colateralii privilegiati, deci din cota legala de , indiferent de numarul lor; - 3/8 din mostenire (ascendenti ordinari colaterali ordinari indiferent de numarul lor, deci din cota de ; - din mostenire in lipsa rudelor din cele 4 clase de mostenitori, deci din intreaga mostenire; In rezerva sotului supravietuitor se va calcula asupra intregii mosteniri, incluzand si bunurile caznice, darurile de nuntasau casa de locuit in masura in care a apartinut defunctului. Rezerva sotului supravietuitor este o cota fixa (de ) dintr-o cota variabila, nefiind o fractiune raportata direct asupra mostenirii, neavand caracter colectiv ci individual. La calcularea masei succesorale, numita si masa de calcul se are in vedere: - Stabilirea valorii bunurilor existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii; - Scaderea patrimoniului succesoral din activul brut al mostenirii pentru a obtine activul net; - Reunirea fictiva (pentru calcul) la activul net a valorii donatiilor facute in timpul vietii de catre cel ce lasa mostenirea. Reductiunea liberalitatilor excesive Este o sanctiune civila aplicabila liberalitatilor excesive, lipsindu-le de eticitate in masura necesara intregirii rezervei, dar fara a atrage nulitatea lor. Dreptul de a invoca reductiunea apartine limitativ persoanelor prevazute de lege: - Mostenitorii rezervatari; - Mostenitorii acestora; - Creditorii rezervatarilor; 20

-

Succesorii universali sau cu titlu universal ai mostenitorului universal.

Raportul donatiilorReprezinta obligatia pe care o au anumiti mostenitori (descendenti si sotul supravietuitor) de a readuce la masa succesorala bunurile pe care le-au primit cu titlu de donatie de la cel care lasa mostenirea. Sunt obligati la raport descendentii defunctului precum si sotul supravietuitor (cand el vine in concurs cu descendentii). Raportul donatiilor se justifica prin aceea ca atunci cand defunctul face o donatie unui viitor mostenitor, care este descendent sau sotul supravietuitor, are intentia de a-l favoriza pe acesta in detrimentul celorlalti mostenitori (din aceleasi categorii aratate); doreste numai anticipare a transmisiunii de drepturi, urmarind ca aceasta sa fie imputata asupra partii din mostenire ce-i va reveni celui gratificat odata cu deschiderea mostenirii.

Raportul imobilelorRaportul imobilelor se efectueaza in natura. El se poate pretinde in natura pentru imobile, cand cel ce a primit imobilul l-a instrainat sau ipotecat inaintea deschiderii succesiunii, raportul in natura nu este obligatoriu. Raportul in acest caz se pretuieste dupa valoarea ce imobilul a avut-o in momentul deschiderii succesiunii. Ca urmare a raportului, donatia este desfiintata cu efect retroactiv, astfel incat imobilul face parte din masa succesorala si este supus partajului intre mostenitori.

Raportul mobilelorRaportul mobilelor se face prin luarea mai putin (prin echivalent) si donatia nu este desfiintata cu efect retroactiv, ceea ce presupune ca donatorul ramane proprietarul bunului dobandit.

CURS NR 10 TRANSMISIUNEA MOTENIRII: DREPTUL DE OPTIUNE SUCCESORALAPersoana care indeplineste condijiile pentru a putea mosteni-succesibilul-are dreptul de a alege, numit optiune succesorala intre consolidarea (confirmarea) titlului de motenitor prin acceptarea mostenirii (acceptare pura si simpla sau sub beneflciu de inventar) si desfiintarea acelui titlu prin renunjarea la motenire, ( ea devenind persoana straina de mostenire).

l.Subiectele dreptului de optiune'.- 1. mostenitorii legali: calitatea de subiect al dreptului de optiune aparfine tuturor persoanelor cu vocafie generala (eventuala) la mostenire si trebuie sa fie exercitat nu numai de catre succesibilii chemati in primul rand sa moteneasca (rudele din clasa 1 de mostenire), dar si de catre succesibilii subsecventi ( rude din clasa a 11 a). - 2. legatarii: toti legatarii au drept de op|iune; vointa unilaterala a testatorului nu poate constrange nici un legatar sa conserve dreptul dobandit prin mostenire si, cu cat mai putin, sa suporte anumite obligatii sau sarcini.

21

- 3. creditorii succesibilului: in principiu creditorii succesiunii nu pot ac|iona pe cale oblica sau pauliana.

2. Conditiile de validitate ale actului de optiune succesorala:1. capacitatea: fiind un act de dispozifie, pentru validitatea optiunii, succesibilul trebuie s& aiba capacitatea de exercijiu deplina, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa trebuie sa exercite optiunea prin ocrotitorul legal, respective cu ncuviinarea acestuia i, n ambele cazuri, cu autorizarea autoritii tutelare ( art. 105, 124, 127 i 147 C. fam.) 2. consimmntul neviciat: pentru ca opiunea succesoral s fie valabil, consimmntul succesibilului trebuie s fie neviciat. Viciile de consimmnt sunt: dolul, violena i eroarea att de fapt ct i de drept. Datorit procedurii succesorale notariale, problema viciilor de cosimmnt se pune extreme de rar n practic. 3. Condiii de form i alte condiii de validitate: spre deosebire de acceptarea pur i simpl a motenirii, care este un act consensual, acceptarea sub beneficiu de inventar i renunarea la motenire sunt acte juridice solemne, fiind valabile numai dac au fost ncheiate n condiiile de form special prevzute de lege ( ad validitatem). 4. Sanciunea condiiilor de validitate: nerespectarea condiiilor de validitate ale actului de opiune succesoral se sancioneaz cu nulitatea potrivit dreptului comun. 3. Caracterele juridice ale actului de opiune succesoral: -1. act juridic unilateral: spre deosebire de testament- act juridic tot unilateral- actul de opiune poate fi svrit nu numai personal de ctre succesibil, dar i prin reprezentare - legal sau convenional- sau cu ncuviinarea autoritii tutelare. Deci actul de opiune nu este un act esenialmente personal. - nimeni nu este obligat s accepte motenirea ce i se cuvine; succesibilul are un drept absolut de a alege ntre posibilitile conferite prin dreptul de opiune; dac sunt o pluralitate de succesibili, fiecare este liber s opteze n sensul dorit. Excepii: acceptarea motenirii cuvenite unui minor, unei personae puse sub interdicie, succesibilul decedat, motenitorul care cu intenie frauduloas a dat la o parte sau a ascuns bunuri ale motenirii. - 3. act juridic irevocabil: motenitorul care a exercitat dreptul de opiune nu mai poate reveni asupra alegerii fcute. - 4. act juridic indivizibil: succesibilul trebuie s se pronune unitar cu privire la dreptul su succesoral, nefiind posibil acceptarea n parte a motenirii i renunarea la rest ori acceptarea pur i simpl pentru o parte i acceptarea sub beneficiu de inventar pentru cealalt parte. Subliniem c indivizibilitatea opiunii vizeaz numai motenirea; n persoana motenitorilor (dac sunt mai muli), ntruct opiunea este indivizibil, divizarea este posibil; unii s accepte, iar ali s renune. Excepii: motenitorul legal gratificat prin testament care va putea opta diferit cu privire la motenirea legal i la legat, Legea fondului funciar nr. 19/1991- dreptul de propietate se face la cerere, relativitatea puterii (autoritii) lucrului judecat, devoluiunea succesoral. - 2. act juridic voluntar:

22

- 5. act juridic declarative de drepturi: opiunea succesibilului produce efecte retroactive, de la data deschiderii motenirii. - 6. act juridic nesusceptibil de modaliti .opiunea succesoral nu poate fi afectat de termen sau condiie.

- 4. Prescripia dreptului de opiune succesoral- 1. Termenul de opiune: dreptul de opiune trebuie s fie exercitat ntr-un termen de 6 luni calculate de la data deschiderii motenirii. Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printrun termen de 6 luni, scotite de la deschiderea succesiunii. - 2. Domeniu de aplicare al termenului de opiune: n practica judectoreasc se aplic n mod consecvent soluia potrivit creia termenul de 6 luni nu se aplic n cazul legatarilor cu titlu particular, n privina lor fiind aplicabile dispoziiile referitoare la prescripia din drepul comun. - 3. nceputul prescripiei dreptului de opiune succesoral: termenul de prescripie de 6 luni ncepe s curg de la deschiderea Neexercitarea dreptului de opiune n termenul prevzut de lege nu se confund cu renunarea la motenire.

5. Termenele de inventar i de de deliberareDurata: patrimonial succesoral se transmite ctre cel chemat n puterea legii sau a voinei celui care las motenirea din ziua deschiderii motenirii. El poate fi urmrit de ndat de ctre creditorii succesiunii, inclusive de ctre legatarii cu drept de a cere predarea legatelor.Legea acord succesibilului un termen de 6 luni pentru consolidarea titlului de motenitor prin acceptarea motenirii, respective pentru desfiinarea cu efect retroactive a voinei succesorale prin renunarea la motenire.

CURS 11

EXERCITAREA DREPTULUI DE OPIUNE SUCCESORAL1 Acceptarea pur si simpl a motenirii Prin acceptarea pur i simpl a motenirii succesibilul nu dobndete nici un drept, ci consolideaz numai dobndirea care s-a produs ope legis de la data deschiderii motenirii i pierde posibilitatea de a renuna la ea sau de a accepta sub beneficiu de inventar. Acceptarea pur i simpl poate fi de mai multe feluri. Atfel, ea poate fi voluntar, rezultnd din manifestarea expres sau tacit a voinei succesibilului i, forat, prevzut de lege ca sanciune pentru svrirea unor fapte de ctre succesibil.

A. Acceptarea pur i simpl voluntar1. Acceptarea voluntar expres: acceptarea este expres cnd succesibilul i nsuete calitatea de erede printr-un nscris autentic sau sub semntur privat. Voina succesibilului de a accepta expres motenirea trebuie s fie manifestat inform scris, autentic sau sub semntur privat. Evident, nscrisul trebuie s fie redactat cu respectarea 23

regulilor de capacitate i n termenul de prescripie a dreptului de opiune succesoral. Acceptarea expres a motenirii poate fi fcut i prin reprezentant. Pentru ca nscrisul s valoreze acceptarea expres, din coninutul lui trebuie s rezulte c succesibilul i-a nsuit n mod neechivoc calitatea de motenitor. Din nscris trebuie s rezulte c succesibilul nelege s exercite drepturile i s-i asume obligaiile rezultnd din calitatea de motenitor. 2. Acceptarea voluntar tacit: acceptarea este tacit cnd succesibilul face un act (fapt) pe care nu-1 putea svri dect n calitatea sa de erede i din care rezult (indirect) dar nendoielnic intenia sa de acceptare a motenirii. Sunt dou condiii pentru a fi n prezena unei acceptri tacite: - voina succesibilului de a accepta motenirea i - conduita lui (actele sau faptele svrite) din care s rezulte indirect intenia de a accepta pur i simplu motenirea. Acceptarea tacit poate fi fcut i prin reprezentant, inclusive printr-un mandatar convenional mputernicit special s fac acte de acceptare tacit a motenirii (de exemplu vnzarea unor bunuri din motenire). n sfrit, precizm c acceptarea voluntar tacit este, n toate cazurile, acceptare pur i simpl. Acceptarea sub beneficiu de inventer nu pote fi dect expres, svrit cu respectarea condiiilor speciale prevzute de lege. Actele cu semnificaia acceptrii tacite: actele de dispoziie avnd ca obiect drepturile succesorale constituie acte de acceptare, chiar dac - apparent- mbrac forma renunrii la motenire. Actele materiale de acceptare tacit a motenirii pot fi: intrarea n posesiunea i folosina bunurilor succesorale, mutarea definitiv a succesibilului n casa motenit, demolarea unor costrucii,etc. Actele de dispoziie: ncheierea actelor de dispoziie, indiferent de valoarea obiectului actului juridic i de natura lui, presupune intenia neechivoc a succesibilului de a accepta motenirea pur i simplu. Aciuni injustiie i alte acte procedurale sunt: cererea de mpreal a bunurilor succesorale, de raport a donaiilor sau de reduciune a libertii excesive,etc. Intentarea unei aciuni succesorale valoreaz acceptarea chiar dac va fi respins, anulat ca timbrat, va fi urmat de desistare etc.

B. Acceptarea pur i foratAcceptarea motenirii poate fi nu numai voluntar dar i forat. Cea forat este impus de lege n cazul n care succesibilul ( unul sau mai muli) a dat la o parte (a sustras) sau a ascuns (tinuit, dosit) bunuri ale motenirii, inclusive prin nedeclararea lor la inventar, cu intenia frauduloas de a le nsui n exclusivitate i de a pgubi pe comotenitori i/ sau creditorii motenirii. Condiiile acceptrii forate sunt: - Elementul obiectiv, indispensabil pentru a deveni aplicabile dispoziiile art. 703 i 712 C. civ, const n darea la o parte (sustragerea) sau ascunderea, tinuirea (n special cu ocazia inventarierii) a unor bunuri din motenire, sustragere sau ascundere svrit de succesibil. Poate fi vorba de fapte comisive, de exemplu, ascunderea material a unor bunuri, bunuri care au existat n patrimoniu succesoral. Prin fapte omisive sunt de reinut: omisiunea de a trece anumite bunuri n inventar. Elementul subiectiv, l reprezint intenia frauduloas a motenitorului. Autorul faptei ilicite trebuie s aib calitatea de motenitor cu vocaie concret la motenire, fie de motenitor legal, fie de legatar universal sau cu titlu universal. C.Efectele acceptrii pure i simple Prin efectul acceptrii pure i simple se stinge definitive dreptul de opiune al succesibilului; el decade din dreptul de a renuna la motenire sau de a o accepta sub beneficiu de inventar. Cel mai important efect al acceptrii pure i simple este contopirea, confudarea patrimoniului succesoral cu patrimonial personal al motenitorului, succesor universal sau cu titlu universal. 24

Efectele generale ale acceptrii pure i simple se produc, att n cazul acceptrii voluntare ct i n ipoteza acceptrii forate, care se produce de drept ca urmare a sustragerii sau ascunderii de bunuri succesorale. Pentru svrirea acestei fapte ilicite, legea prevede ns-drept pedeaps civil- o dubl decdere: - decderea din dreptul de opiune succesoral i - decderea din drepturile succesorale asupra bunurilor sustrase sau ascunse.

2. Renunarea la motenireRenunarea la motenire este actul juridic unilateral, expres i solemn prin care succesibilul declar, n cadrul termenului de prescripie a dreptului de opiune succesoral, c nu i nsuete (renun) la titlul de motenitor, desfiinnd cu efect retroactiv vocaia sa succesoral, devenind strin de motenire. Renunarea ca i acceptarea este un act juridic indivizibil; succesibilul nu poate renuna n parte la dreptul su succesoral pentru a accepta restul. Renunarea la motenire este un act juridic solemn. Renunarea trebuie s ndeplineasc dou condiii de form: una de validitate i alta de opozabilitate. Declaraia trebuie s fie dat n faa notarului public. Declaraia de renunare trebuie s fie nscris n registrul special de renunri la succesiune inut de biroul notarial. Efectele renunrii: ca urmare a renunrii n condiiile prevzute de lege se desfiineaz cu efect retroactiv i - dac declaraia de renunare a fost nscris n registrul de renunri- cu opozabilitate erga omnes vocaia succesibilului, el devenind strin de motenire. Retractarea renunrii este posibil dac sunt ndeplinite dou condiii cumulative: retractarea este posibil numai ct timp, n privina renuntorului, nu s-a mplinit termenul de prescripie a dreptului de opiune succesoral; - retractarea este posibil numai dac motenirea nu a fost acceptat pn n momentul retractrii de un alt succesibil. Efectele retractrii: - ca urmare a retractrii motenitor acceptant. - retractarea renunrii prin de la data deschiderii motenirii.

renunrii acceptare

succesibilul opereaz

devine retroactive,

3 Acceptarea sub beneficiu de inventar Acceptarea sub beneficiu de inventar este un act de opiune expres i solemn prin care succesibilul declar, n cadrul termenului de prescripie a dreptului de opiune succesoral, c i nsuete titlul de motenitor (comotenitor) al patrimoniului succesoral, dar nelege s rspund de pasivul succesoral numai n limita activului motenit {intra vires hereditatis) i numai cu bunurile motenite {cum viribus), inventarul ntocmit mpiedicnd confuziunea patrimoniului succesoral cu patrimonial propiu. Derogri: opiunea succesoral este un act juridic voluntar, succesibilul avnd doar facultatea, nu i obligaia, de a accepta sub beneficiu de inventar. - n cazul persoanelor lipsite de capacitatea de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns acceptarea motenirii va fi socotit totdeauna ca fiind fcut sub beneficiu de inventar; 25

- n cazul succesibilului decedat nainte de exercitarea dreptului de opiune, acest drept se retransmite prin motenire. n aceast ipotez, dac succesibilul decedat are mai muli motenitori care nu se neleg cu privire la exercitarea dreptului de opiune unic i indivizibil dobndit prin retransmitere, atunci succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventar. Condiii de form: expres; -s fie nscris n registrul special de renunri la succesiune inut de biroul notarial desemnat; -declaraia de acceptare sub beneficiu de inventar trebuie s fie precedat sau urmat de ntocmirea unui inventar fidel i exact al bunurilor succesorale. Efectele acceptrii sub beneficiu de inventar: succesibilul i consolideaz titlul su de motenitor. Separaia de patrimonii: spre deosebire de acceptarea pur i simplu care are drept consecin contopirea patrimoniului succesoral cu cel personal, acceptarea beneficiar mpiedic amestecarea bunurilor; motenitorul beneficiar devine titular a dou patrimonii distincte, separate ntre ele. Administrarea i lichidarea patrimoniului succesoral acceptat sub beneficiu de inventar: motenitorul beneficiar dac nu prefer abandonarea, adic predarea bunurilor succesorale creditorilor i legatarilor devine administratorul i lichidatorul patrimoniului succesoral. ncetarea beneficiului de inventar: acceptarea sub beneficiu de inventar, ca act de acceptare a motenirii, are caracter definitive i irevocabil. n schimb, beneficiarul de inventar, cu toate consecinele corespunztoare, poate s nceteze cu efect retroactiv, acceptarea devenind pur i simpl de la data deschiderii motenirii, prin renunarea motenitorului la beneficiu de inventar i prin decderea lui din acest beneficiu cu titlu de pedeaps. - acceptarea sub beneficiu de inventar poate fi numai

CURS 12

TRANSMISIUNEA ACTIVULUI I PASIVULUI MOTENIRIIObiectul transmisiuniiLa decesul unei persoane fizice patrimoniul ei se transmite asupra motenitorilor, legali sau testamentari. Se transmit numai drepturile i obligaiile defunctului cu coninut patrimonial, cele personale nepatrimoniale se transmit pe cale de motenire. 1. Cuprins al activului succesoral Intr n alctuirea patrimoniului succesoral numai drepturile patrimoniale existente la data deschiderii motenirii. Drepturile patrimoniale ale defunctului intr n alctuirea activului succesoral, indiferent de natura lor, drepturile reale principale sau accesorii, drepturile reale de crean sau drepturile patrimoniale rezultnd din creaii intelectuale, fac parte din activul succesoral i aciunile patrimoniale la care defunctul avea dreptul: aciunile n revendicare, anulare, rezoluiune sau reziliere, revocare, etc. 26

Vor mai intra n activul succesoral fructele naturale i civile produse de bunurile succesorale ulterior deschiderii motenirii. 2. Cuprinsul pasivului succesoral In alctuirea lui intr datoriile i sarcinile motenirii. Datoriile succesorale sunt acele obligaii patrimoniale ale defunctului care exist n patrimoniul succesoral la data deschiderii motenirii, inclusiv datoriile defunctului fa de motenitorii. Sarcinile succesorale sunt acele obligaii care se nasc n persoana motenitorului la deschiderea motenirii sau ulterior, independent de voina defunctului sau din voina lui. Astfel sunt: cheltuielele de nmormntare, cheltuielile pentru administrarea i lichidarea motenirii, plata legatelor cu titlu particular. 3. Transmisiunea activului succesoral Transmisiunea activului succesoral poate fi universal, cu titlu universal sau cu titlu particular. Ea opereaz de drept, de la data deschiderii motenirii. Transmisiunea universal sau cu titlu universal: are ca obiect patrimoniul succesoral, iar titularii dreptului sunt motenitorii legali i legatarii universali. Transmisiunea cu titlu universal are ca obiect o cot-parte din motenire. Transmisiunea cu titlu particular are ca obiect unul sau mai multe bunuri determinate sau determinabile, privite izolat. Opereaz tot din momentul deschiderii motenirii. Diviziunea de drept a activului succesoral ntre motenitorii universali sau cu titlu universal: se divide, prin efectul legii, ntre comotenitori i teri, n proporie cu partea sa de crean. Comotenitorii dobndesc numai cote-pri ideale din dreptul real asupra bunurilor. 4. Transmisiunea pasivului succesoral - a. Transmisiunea universal i cu titlu universal: pasivul succesoral se suport de ctre succesorii universali sau cu titlu universal. - b. Transmisiunea cu titlu particular: spre deosebire de succesorii universali sau cu titlu universal, legatarii cu titlu particular nu contribuie la plata pasivului succesoral. Excepii: dac testatorul a prevzut expres plata de ctre legatarul particular a unei datorii sau sarcini; dac legatul particular are ca obiect un grup particular de bunuri cuprinznd nu numai drepturi, dar i obligaii; dac legatul are ca obiect un imobil ipotecat; dac activul motenirii nu acoper pasivul; legatarul cu titlu particular al uzufructului avnd ca obiect universalitatea succesoral sau cotparte din universalitate. - c. Diviziunea de drept a pasivului succesoral ntre motenitorii universali i cu titlu universal proporional cu prile ereditare: motenitorii universali i cu titlu universal au obligaia de a plti pasivul succesoral proporional cu partea ereditar a fiecruia. Regula diviziunii de drept a pasivului succesoral proporional cu partea ce revine fiecrui motenitor se aplic att n cazul acceptrii pure i simple a motenirii, ct i n cazul acceptrii sub beneficiu de inventar. n cazul legatului cu titlu universal al tuturor bunurilor mobile va trebui raportat valoarea legatului la valoarea ntregii moteniri, pentru ca pasivul s fie divizat n aceeai proporie. Excepii: dac obligaia are ca obiect un bun individual determinat; dac unul dintre motenitori este nsrcinat singur, prin titlu, cu executarea obligaiei; dac obligaia este indivizibil; dac datoria este garantat cu ipotec. - d. Contribuia motenitorilor la datoriile pltite. Aciuni n regres: o asemenea plat peste partea contributiv din datorie, poate fi fcut de motenitor voluntar sau ca urmare a obligaiei juridice de a plti peste partea sa din datorie. n aceste cazuri motenitorul solvens care a pltit peste partea sa, are o aciune personal n regres mpotriva comotenitorilor, fie o aciune din gestiunea de afaceri, fie o aciune rezultnd din 27

subrogaie legal, fie o aciune n garanie a mprelii. n toate cazurile aciunea este divizibil, chiar dac creana creditorului pltit era indivizibil, motenitorul solvens putnd cere de la comotenitori partea ce fiecare din ei era obligat a plti. Aciunea n regres este prescriptibil n termen general de prescripie. - e. Limitele tspuderii succesorilor universali i cu titlu universal pentru pasivul succesoral. Sunt motenitori regulai: sunt rudele defunctului cu vocaie legal i soul supraveuitor, i motenitorii neregulai: sunt legatarii universali sau cu titlu univrsal i statul. Motenitorii regulai rspund pentru plata pasivului succesoral cu bunurile motenirii i cu patrimoniul lor propiu. Motenitorii neregulai rspund pentru pasivul succesoral numai n limita bunurilor motenite. 5. Separaia de patrimoni Legea acord posibitatea separaiei de patrimonii fiecrui creditor al succesiunii, n cazul n care succesiunea solvabil este culeas de unul sau mai muli motenitori insolvabili. Separaia de patrimonii este un privilegiu, care poate fi invocat de oricare creditor al motenirii. 1.Condiii: calitatea de creditor al motenirii, fie c este vorba de o datorie propiuzis a defenctului, fie de o sarcin succesoral nscut la deschiderea motenirii. Pentru exercitarea privilegiului nu se cere respectarea unor forme speciale, el poate fi invocat, chiar i mpotriva imobilelor. 2. Caracterul individual al privilegiului: este n privina persoanelor dar i n privina bunurilor. Profit de el numai creditorul solicitant i se ntinde numai asupra bunurilor succesorale la care a fost invocat. 3. Efecte: ca efect al privilegiului, creditorul separatist are dreptul de a fi pltit cu preferin fa de creditorii personali ai motenitorului din bunurile succesorale cu privire la care a fost invocat. Creditorii personali vor putea urmri aceste bunuri numai dup satisfacerea creanelor creditorului separatist. 4. Stingerea privilegiului se face prin renunarea creditorului separatist. n privina bunurilor mobile, privilegiu nu poate fi invocat iar n privina imobilelor, privilegiu este imprescriptibil i opozabil terilor dobnditori.

CURSUL 13

TRANSMISIUNEA POSESIUNII MOTENIRIISpre deosebire de drepturile succesorale care se dobndesc de ctre toi motenitorii de la data deschiderii motenirii, n privina dobndirii exerciiului acestor drepturi, numit -posesiunea motenirii- legea distinge ntre dou categorii de motenitori: - motenitori care au posesiunea de drept a motenirii, numii motenitori sezinari; - ceilali motenitori care nu au sezin i, n consecin, trebuie s cear trimiterea n posesiune- motenitorii legali nesezinari, legatarii universali, legatarii cu titlu universal, respectiv executarea legatului:legatarii cu titlu particular.

1. Dobndirea de drept a posesiunii motenirii de ctre motenitorii legaali sezinari 28

Sezina este un beneficiu al legii n virtutea creia anumii motenitori au drept posesiunea succesiunii din momentul morii defunctului. Posesiunea are ns n aceast materie un neles special; nu presupune neaprat stpnirea material a bunurilor din motenire i nici intenia de a stpni acele bunuri pentru sine, putnd avea ca obiect i bunuri dobndite prin motenire de altul. Sezina confer motenitorului n cauz posibilitatea juridic de a intra n stpnirea bunurilor succesorale i de a exercita drepturile i aciunile dobndite de la defunct sau intrate n motenire ulterior, fr a fi necesar atestarea prealabil a calitii de motenitor pe cale judectoreasc sau notarial. 1. Motenitorii sezinari: sunt numai descendenii i ascendenii defunctului, deci numai rudele n linie dreapt. Calitatea de sezinar al rudelor n linie dreapt este condiionat de vocaia lor concret la motenire; cine nu motenete nu poate avea calitatea de motenitor sezinar. 2.Efectele sezinei sunt:- motenitorul sezinar poate intra n stpnirea de fapt i administrarea tuturor bunurilor succesorale, mobile i imobile, fr ndeplinirea tuturor formalitilor prealabile. Motenitorul sezinar are dreptul s stpneasc i s administreze patrimoniul succesoral nainte de a obine certificatul de motenitor. - motenitorul sezinar poate exercita drepturile i aciunile patrimoniale dobndite prin motenire i poate fi urmrit de creditorii motenirii ca prt (cu rezerva termenului de 3 luni i 40 de zile pentru inventar i deliberare, n care nu pote fi condamnat la plat).

2. Dobndirea posesiunii motenirii de ctre motenitorii nesezinari 1. Intrarea n posesiune a motenitorilor legali nesezinari: se realizeaz pe calea procedurii succesorale notariale, prin eliberarea certificatului de motenitor de ctre notarul public sezinar din circumscripia teritorial a judectoriei de la locul deschiderii motenirii. Motenitorul nesezinar poate s nstrineze bunurile motenite nainte de a fi pus n posesiune, deoarece exercit un drept al su propiu i poate cere notarului public luarea msurilor de conservare a bunurilor succesorale. 2. Dobndirea posesiunii motenirii de ctre legatarul universal: se realizeaz i produce efecte ca i n cazul motenitorilor legali nesezinari, prin eliberarea certificatului de motenitor de ctre notarul public. 3. Dobndirea posesiunii motenitorilor de ctre legatarul cu titlu universal: dac intrarea n posesiunea fraciunii din motenire nu se realizeaz prin bun nvoial, legatarul cu titlu universal va intra n posesiune pe baza certificatului de motenitor eliberat de ctre notarul public, n condiiile prevzute de lege pentru legatarul universal. 4. Executa rea legatului cu titlu particular: legatarul singular intr n posesiunea lucrului legat din ziua n care a cerut prin justiie sau i s-a ncuviinat de bun voie predarea legatului. Legatarul cu titlu particular poate valorifica drepturile succesorale notariale, obinnd certificatul de motenitor (legatar). PETIIA DE EREDITATE Petiia de ereditate este o aciune prin care o persoan cere instanei judectoreti recunoaterea titlului su de motenitor legal sau legatar i obligarea la restituirea bunurilor succesorale persoanei care deine aceste bunuri, drepturile pretinse de cele dou pri fiind inconciliabile. 1. Prile : - reclamantul n petiia de ereditate este persoana care se pretinde a fi succesor universal sau cu titlu universal - prtul este o persoan care se pretinde a fi succesor universal sau cu titlu universal i care posed bunurile succesorale . 29

2. Caractere juridice'. Petiia de ereditate este : - o aciune real, avnd drept scop deposedarea motenitorului aparent de bunurile succesorale. -o aciune divizibil, n sensul c fiecare pretins motenitor trebuie s acioneze , respectiv s se apere n nume propiu. -o aciune prescriptibil n termenul general de prescripie. Termenul curge nu de la deschiderea motenirii, ci de la data cnd prtul a fcut acte de succesor. 3. Dovada calitii de motenitor. Mijloacele de prob admise n acest cadru sunt certificatul de motenitor, testamentul, actele de stare civil i orice alte mijloace de prob admise de lege. Certificatul de motenitor se elibereaz de ctre notarul public n cadrul procedurii succesorale notariale necontencioase i cuprinde constatrile referitoare la masa succesoral, calitatea motenitorilor i cotele ce le revin din patrimoniul defunctului. Certificatul de calitate de motenitor face dovada numai n privina calitii de motenitor. Testamentul poate servi, de asemenea, ca instrument probator al calitii de motenitor. Actele de stare civil vor putea fi, de asemenea, prezentate ca dovad a calitii de motenitor, a rudeniei cu defunctul sau a calitii de so supravieuitor. i alte mijloace de dovad vor putea fi prezentate pentru a justifica vocaia succesoral. 4. Efectele petiiei de ereditate : - efecte ntre adevratul motenitor i motenitorul aparent. Ca urmare a admiterii petiiei de ereditate, motenitorul aparent este obligat s restituie adevratului motenitor toate bunurile succesorale pe care le-a deinut, creanele pe care le-a ncasat i s plteasc datoriile pe care le are fa de succesiune, dac este cazul. - efectele fa de teri: dac motenitorul aparent, n perioada ct a deinut bunurile succesorale a ncheiat acte juridice cu tere persoane se admite c actele de conservare i de administrare se menin, afar numai dac terul a fost de rea-credin i actul se dovedete a fi duntor

CURSUL 14

INDIVIZIUNEA I MPREALA MOTENIRIIl.lndiviziunea succesoral C. civ reglementeaz mprirea succesiuni" ca modalitate de ieire din indiviziune". 1. Pluralitatea de titulari: indiviziunea presupune o pluralitate de titulari ai dreptului de propietate, dar nu neaprat mai muli motenitori cu o vocaie universal. 2. Regimul juridic al indiviziunii succesorale: literatura de specialitate i practica judiciar au desprins dou principii: - fiecare coindivizar are un drept individual asupra cotei-pri ce i se cuvine avnd ca obiect bunuri din indiviziune; 30

- nici unul dintre coindivizari nu este titular exclusiv asupra vreunui bun sau bunurilor indivize. 3. Libera dispoziie asupra cotei-pri ideale: coindivizarul poate dispune liber asupra cotei sale indivize din universalitate ( avnd ca obiect toate bunurile), ct i (numai) de cota sa asupra unui bun determinat din universalitate. 4. Regula unanimitii: toate actele juridice referitoare la bunurile aflate n indiviziune trebuie s fie fcute cu acordul unanim al coindivizarilor. 5. Imprescriptibilitatea dreptului de a cere ieirea din indiviziune: spre deosebire de dreptul de a accepta motenirea care este prescriptibil n 6 luni de la deschiderea motenirii, ieirea din indiviziune poate fi cerut oricnd, de ctre oricare dintre motenitorii. 2. Imprirea motenirii Imprirea este operaiunea juridic care pune capt strii de indiviziune (coproprietate) prin mprirea, n natur i/sau prin echivalent, a bunurilor aflate n indiviziune, avnd ca efect nlocuirea cu efect retroactiv a cotei-pri ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive ale fiecruia din coindivizari asupra unor bunuri (valori) determinate n materialitatea lor. 1. Condiii generale de fond ale mprelii motenirii vizeaz calitatea persoanelor care o pot cere, capacitatea lor de exerciiu i, n mod excepional,necesitatea unei autorizaii. -In primul rnd, mpreala poate fi cerut de ctre coindivizari (motenitorii legali i legatarii universali sau cu titlu universal). - Succesorii n drepturi ai coindivizarilor pot cere mpreala sau continu aciunea nceput de autorul lor. - Creditorii personali ai coindivizarilor pot cere mpreala sau continua aciunea de mpreal promovat de coindivizarul debitor,pe cale aciunii oblice. 2. Capacitatea de exerciiu necesar pentru a cere i a participa la mpreal .toi coindivizarii participani la mpreal (inclusiv n cadrul procedurii succesorale notariale) trebuie s aib capacitatea deplin de exerciiu, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exerciiu restrns trebuie s fie reprezentate, respectiv asistate de ocrotitorul legal. 3. Autorizaie: potrivit legislaiei n vigoare ieirea din indiviziune nu este condiionat de obinerea unei autorizaii administrative prealabile.

Obiectul mpririi succesoraleObiectul mprelii l constituie, n principiu numai bunurile asupra crora poart drepturile reale ale defunctului transmise asupra motenitorilor. 1. Bunurile existente n patrimoniul succesoral nesupuse partajului sunt: - bunurile individual determinate care formeaz obiectul unor legate cu titlu particular se dobndesc de ctre legatar de la data deschiderii motenirii i deci nu formeaz obiectul partajului. - bunurile care, prin destinaia sau prin natura lor, nu sunt susceptibile de a fi mprite: amintirile de familie, servitutile i prile comune din imobile destinate folosinei n comun, dreptul real de folosin asupra locurilor de mormntare.

31

2. Bunurile care fac obiectul partajului, dei nu au existat n masa succesoral la data deschiderii motenirii sunt: - bunurile care sunt aduse la masa succesoral ca efect al reduciunii liberalitilor excesive sau ca efect al raportului donaiilor; - bunurile care intr n masa succesoral n temeiul subrogaiei reale cu titlu universal; -terenurile asupra crora se reconstituie dreptul de propietate al defunctului; -fructele naturale, civile sau industriale produse de bunurile succesorale dup data deschiderii motenirii. FORMELE MPRELII Ieirea din indiviziunea succesoral se poate realiza n dou forme: prin bun nvoial i pe cale judectoreasc 1. mpreala prin bun nvoial: trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - toi coindivizarii s fie prezeni; - s aib capacitate de exerciiu deplin, s fiemajori; - coindivizarii s fie de acord cu realizarea mprelii pe aceast cale i cu clauzele conveniei. Coindivizarii pot mpri bunurile indivize oricum ar voi". 2. mpreala pe cale judectoreasc: potrivit legii, partajul judiciar este obligatoriu: dac nu sunt prezeni (personal sau prin reprezentan) toi coindivizarii; - dac ntre coindivizari exist persoane lipsite de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns.

EFECTELE MPRELII1. Efectul declarativi retroactiv): mpreala nu are caracter translativ, ci declarativ de drepturi i, ca atare retroactiveaz pn n momentul deschiderii motenirii. 2. Desfiinarea mprelii: - Nulitatea relativ mprelile pot fi desfiinate pentru violen sau doi. Ca anulare, potrivit dreptului comun, se sancioneaz i mpreala fcut cu nerespectarea condiiilor de ocrotire a persoanelor lipsite de capacitatea de exerciiu sau cu capacitate restrns. - Nulitatea absolut , potrivit dreptului comun, actul de partaj va fi nul absolut dac s-a ncheiat cu violarea unor norme imperative (cauz sau obiect ilicit, imoral). 3. Efectele desfiinrii mprelii: anularea sau declararea nulitii actului de mpreal produce efecte retroactive (de la data partajului) cu consecina renaterii strii de indiviziune.

MPREALA DE ASCENDENT Legea permite ca ascedentul s-i mpart prin donaie sau prin testament bunurile sale, ntre descendeni, prentmpinnd naterea strii de indiviziune ntre ei la decesul ascendentului. Partajul poate fi definit drept un act juridic ntre vii (donaie) sau pentru cauza de moarte (testament) prin care ascendentul mparte