ERICH KASTNER s-a nXscut pe 23 februarie rB99 la Dresda. A scris

poezii, romane, povestiri, dar a devenit celebnt in toatS lumea mai

ales datoriti cdrlilor sale pentru copii.Scriitorul s-a nSscut intr-o familie sirac5. Tatdl sdu era qelar

(f5cea gei pentru cai), iar mama casnicS. Pentru a suplimenta veni-tul familiei, mama lucra din cAnd in cAnd ca fuizerii{.

Erich Kdstner a avut o relafie foarte apropiati cu mama sa.

DupS plecarea de la Dresda, ii scria acesteia in fiecare zi. Figuramamei iubitoare qi autoritare se regiseqte, de altfel, in majoritateascrierilor sale.

DupX studii de istorie, literaturi, filozofie gi teatru pe care le

urmeazi la Leipzig, scriitorul pleacd la Berlin, unde lucreazd ca

In octombrie t92g publicd romanul Emil ;i detectiaii, care

va deveni cea mai cunoscuti carte pentru copii a scriitorului,deschizAnd drumul literaturii poligiste adresate celor mici. A fost

tradusb in peste 59 de limbi qi s-a vAndut in milioane de exem-

plare in intreaga lume. De asemenea, cartea a inspirat mai multeecranizdri de succes.

Erich Kistner a scris numeroase c5r!i pentru copii. printre care

g5 Mai (tggz), Emil;i cei trei gemeni (tggg, continuarea romanuluiEmil qi detectiuii) s;ar Secretul celor doud Lotte (t949).

ln 196o, Erich Kdstner a primit Premiul Hans Christian Ander-

sen, cea mai inalti distinc{ie pentru literatura pentru copii.Scriitorul s-a stins din via!6 pe z9 iulie t974,la Miinchen.

WALTtrR TRIER (25 iunie r8go, Praga - B iulie r95r, Craigleith,

Canada) a fost un ilustrator care a devenit cunoscut mai ales pentruilustra{iile ce inso{esc textele lui Erich Kdstner qi pentru copertele

rcalizate pentru revista lxitanic{" Lilliput.

Lvii

Mdete

ESi)

Erich Kd.stner

cttIlustralii de Walter Trier

Traducere din limba german6de Ana Canarache

Affnun

Redactor: Diana GeorgescuMachetare, design gi DTP: Florin ParaschivDesign copertd: Alexandru Daq

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

KASTNAR, ERICHEmil qi detectivii / Eri'ch Kdstner; trad. de Ana

Canarache. - Bucureqti: Editura Arthur, zorz.ISBN 978-6o 6-8o44-t6-g

I. Canarache, Ana (trad.)

Bzr.rrz.z-3r=I35.r

Erich KdstnerEmil und die Detektiae

@ Atrium \brlag, Ziich,ryzg

@ Editura Arthur, 2oI2, pentru prezenta edilieEditura Arthur este un imprint al Grupului Editorial Art

Povestea nu incepe incd....

Voud pot s5 vd spun: chestia cu Emil a fost chiar qi

lx)ntru mine neaqteptatd. De fapt, eu am vrut s5. scriu culot.rrl alt5 carte. O carte in care tigrilor sd le clSn!5ne colliiqri curmalilor sd le clSnfdne nucile de cocos de fricd. $i p"r:unib5.lu{a in pdtrblele albe qi negre care traversa inotOr:eanul Pacific ca sd ajungd la Drinkwater & Co in Frisco

tI hi ia o periul5 de dinli trebuia sd o cheme Pbtnrnjel.Asta era prenumele, bineingeles.

Aveam de gAnd sd scriu un adev5rat roman de aventuri

lrrin Marea Sudului. Pentru cd mi-a povestit mie odatd unlrone cu barbd mare cd aqa ceva cit4i voi cu ma-re pl6cere.

$i chiar erau gata primele capitole. $"ful de trib Rabe-nilas, cdruia i se mai spunea gi Poqta Rapid6, iqi potriviirnediat briceagul inc5rcat cu mere coapte fierbinfl, iqi ludirtima-n dinli si num5r5", cAt putu de repede, pAni la treisrrl.e nouXzeci qi qapte...

* Tiaducere de Adriana Ionescu

5

$i, deodat5, nu am mai gtiut cAte picioare are balena!M-am lungit cAt eram de mare pe podea, pentru cH aqa

pot sd gAndesc cel mai bine, qi m-am gAndit. Dar de dataasta nu mi-a fost de prea mare ajutor. Am rdsfoit diclio-narul enciclopedic. Mai int6i la litera B qi apoi la P, ins5nicS.ieri nu se spunea nimic despre asta. Dar trebuia s5

qtiu neapS.rat cAte picioare are balena ca sd pot scrie maideparte. Trebuia s5" qtiu foarte precis chiar!

Pentru c5, dac5 in acest moment balena ar fiafar5 din jungl5 cu piciorul greqit, nu ar fi putut-o nimeriqeful de trib Rabenaas, numit qi Poqta Rapid5.

$i dacd nu ar fi nimerit balena cu mere coapte, canib5-lula in p5tr51ele albe qi negre numitd Pdtrunjel nu ar fiintAlnit-o niciodatS. in viala ei pe spdlitoreasa cu diaman-te, madam Lehmann.

$i dacd Pdtrunj el nu ar fi int6lnit- o pe madam Lehmann,nu ar fi primit niciodatd cuponul acela valoros pe caretrebuia sb il ar51i la Drinkwater & Co dacd voiai gratis operiu!5 de dinli nou-nouf5. Da, qi dupd aceea...

Romanul meu de Marea Sudului - qi ce m5" mai bucu-rasem! - s-a impotmolit, ca sd zic aga,la picioarele balenei.Sper cd md inlelegegi. Mi-a pdrut tare, tare rdu! $i dom-niqoara Fiedelbogen aproape cd a pl6ns c6nd i-am spus.Dar nu avea timp, pentru c5" tocmai atunci trebuia sd aqe-

ze rnasapentru cin5, aga c5 a amAnat plAnsul pentru maitdrzfit. $i apoi a uitat. Aqa sunt femeile.

Cartea am r,'mt sd se numeascd Pdtrunfeltn fungld.IJntillrr distins, nu? Aqa c5 acum primele trei capitole zaclarrrine sub birou qi ilfln sd nu se clatine. Dar poate cd chiarrrsla e treaba cea mai potrivitd pe care o are de fbcut unr'olnan a cdrrri poveste se desfdqoarS" in Marea Sudului.

$eful de sa15 Nietenfiihr, cu care mai vorbesc eu c6teo-

rlirti despre lucr5rile mele, m5" intrebd c6teva zile rnait|r-zirr dacd am fost acolo.

- Unde acolo? il intreb.

- Pdi, acolo la Marea Sudului qi pe insula Sumatra qi

1rc insula Borneo, pe-acolo.

- Nr, zic eu, de ce?

- Pentru cd poli sd scrii tocmai despre acele chestii

lx) care le cunoqti qi pe care le-aivdzut, rdspunde el.

- Vd rog, stimate domnule Nietenfiihr!

- Dar e limpede ca lumina zilei, spune el. FamiliaNrugebauer, care vine pe aici pe la noi, avea o slujitoarecirre nu vdzuse in viala ei cum se prepard o pas5"re la cup-

tor. $i, de CrHciunul trecut, trebuia sd gdteascd gAsc5 lar:rrptorl doamna Neugebauer fd"cea irtre timp cumpdrituri,vonea, pleca qi ce pocinog a iegit! Fata a pus in tavd g6sca

irla cum a luat-o de la pia15. N-a opdrit-o, n-a t5iat-o, n-arkrsf5.cut-o. $i pot s5. vd spun cd pulea de mama focului!

- $i? am rS.spuns eu. Doar nu wegi sd spuneli c5 eirt:elaqi lucru sd scrii cd4i qi sd faci friptur5 de gdsc6! Nu

7

mi-o luafi in nume de r5.u, dragd domnule Nietenfiihr, darVFma lacetr sa racl.

A aqteptat pAnd am terminat de r6s. Nici nu a duratfoarte mult. $i apoi zice:

- Marea Sudului qi canibalii qi recifele de corali gi totfarmecul, astea sunt ca gAsca. Si romanul e tava in carewefi sH punefi Oceanul Pacific qi tigrii qi pe Pdtrunjel. $idac5. nu qtifi cum se prepard animalele astea, o sd ias5. oputoare de i1i mut5 nasul. Exact cum a pdqit slujnica dela Neugebauer.

- Dar aqa fac cei mai mulli scriitori! strig eu.

- Poft5 bun5. AtAt a spus.Md frdmAnt pufin. $i apoi reincep discufia:

- Domnule Nietenfiihr, il qtifi pe Schiller?

- Schiller? V5 referiqi la Schiller 5.1a care e rnagazionerla fabrica de bere Valdschlcisschen?

- Nr, dom'le! zic eu. La scriitorul Friedrich Schilleqcare a scris o grdmadd de piese de teatru acum mai binede o sut5. de ani.

- A, dla! Ala care are multe statui!

- Corect. El a scris o pies5. in care povestea se intAm-pl5 in Elvelia gi se cheamd WilhetmTblt.inainte tofi eleviitrebuiau si scrie despre piesa asta.

- $i noi, zice Nietenfiihr, pe Tell il O pies6 mag-nific5, intr-adevdr! Trebuie sd recunosti asta despre Schiller:

r:o-i al lui e-al lui! Dar comentariile pentru qcoal5. eraugr<tazrice. Asta ?ncb imi aduc aminte. Pusesem titlul comen-lirriului ,,De ce nu a tremurat Tell cAnd a ochit m5.ru1?"Arn primit un patru. Comentariile nu au fost niciodat5...

- Bine, acuma ldsafl-md sd vd zic, spun eu; vedegi?crr toate cd Schiller nu a fost niciodatd in Elvetia, piesalrri se potriveqte intru totul cu realitatea.

- Pdi, maiftrainte a citit cHr,ti de bucate, zice Nietenfiihr.

- Cdrli de bucate?

- Pfi, sigur! in alea scrie tot. CAt de inalli suret mun{iil,)lvefiei, cAnd se topeqte zdpada, cum e cAnd e furtund peLrrrrrl Vierwaldstdtt gi cum era cAnd s-au rdsculat fdraniiir rr potriva guvernatorului Ge8ler.

- Avefi dreptate totuqi, am r5.spuns eu? asta a f5cutSclriller.

- Vedegi? inni explicd Nietenfiilr qi dd cu qervetul dupdo rrruscd, vedefl? dacd facefl aqa, dacd citipi c5r,ri inainte, pu-lcli sd scriefi qi poveqti cu canguri din Australia, bineinleles.

- Dar nu am chef de aqa ceva. Dacd aq avea bani, aq

rnorge acolo si m-aq uita cu atenfie. Acolo, la fala locului.l)rrr s5. citesc c54i, of!...

- Vreau si vd dau un sfat extraordinar, zice el, cel mailrinc ar fi sd scriegi despre lucruri pe ca.re le cunoaqtefl. Desprernt:l-rou, hoteluri qi chestii d-astea. $i despre copii. cum vdlrrx: in fiecare zi pe sutr nas gi culn eram noi c6nd erilm copii.

9

- Dar mie mi-a explicat foarte clar unul cu barb5" mare,care cunoaqte copiii ca pe propriul buzunar, cd asta nu leplace copiilor.

- Prostii! mormdie domnul Nietenfiihr. Ascultafl ce vdspun eu! Doar am qi eu copii. Doi bdiefl qi o fatd. $i cAnd le

povestesc, ?n zln mea liber5., ce se int6mpli pe aici, pe larestaurant... Cum nrl wea unul sd achite nota de plati sau

curn a vrrt un client ubfg"it s5-i lipsescd o palmd b5iatuluicu gigdri, dar a nimerit-o pe o cucoan5 care tocmai trecea pe

acolo..., copiii md ascultd, vd spun, cu gura c5scat5.

- Bine, domnule Nietenfiilr, dac[ ziceli dumneavoas-tr5., spun eu ezitAnd.

Sigur. Puteli paria pe orice cd domnuleKdstner, strigd el qi dispare pentru cd un client bate tarecu cutilul intr-un pahar, fiindcd vrea sX pl5teasc5.

Aqa cd am scris o poveste despre lucruri pe care noi,voi qi eu, le cunoaqtem de mult, pentru c5, de fapt, aga a

vrut qeful de sal5, domnul Nietenfiihr.M-am intors acasd, m-am tol5nit pulin pe pervazul

ferestrei, m-am uitat de-a lungul strdzTi Praga qi m-amgAndit cd poate o sd imi vind in minte povestea pe c€Lre o

ciutam. $i dacd mi-ar fi trecut prin fala ochilor, i-aq fifdcut cu m6na gi i-aq fi spus: Ia vino aici! Vreau sd te scriu.

Dar povestea nu venea. $i incepea sd rni se faci frig.Am inchis enervat fereastra si m-am invArtit de cincizeciqi trei de ori in jurul mesei. Nici asta nu m-a ajutat.

Aga ci m-am intins, in sfArqit. exact ca qi mai inainte,

1rr: podea qi mi-am omor6"t timpul gAndindu-m5 profund.CAnd stai aqa intins pe jos, cAt eqti de lung, lumea incepe

sii a.rate cu totul altfel. Vezi picioarele scaunelor, papuci,llorile de pe covor, scmm de qigar6, vdldtuci de praf, pi-cioarele mesei, qi gdseqti sub canapea chiar qi mdnuqa stAn-

g,i, pe care o cdutai acum treizlein dulap. Agadar, stdteamcu intins pe jos in camera mea gi md uitam curios la ce era?rr jur, de jos in sus, in loc de sus in jos, aqa, pentm variafie,cfind am observat spre ma-rea mea mirare cd picioarelescirunelor aveau coapse. Coapse adevdrate, netede qi

irrtunecate, ca acelea ale unor negri dintr-un trib sau alerut<ir elevi cu ciorapi de culoare maro.

$i, p. cAnd md pregdteam sd numdr picioarele scau-rrclor gi mesei, ca sd qtiu c61i negri sau c61i elevi erau, de

lirJrt, pe covorul meu, mi-a venit ?n minte povestea cu Emil!l)oate pentru cd tocmai md g6ndeam la elevi cu ciorapirrraro? Sau poate pentru cd numele sdu de familie era'l'ischbein.?

in orice caz,mi-avenit in acel moment in minte chestiar:u Emil. Am rdmas nemiscat, deoarece cu gAndurile qi

rrrnintirile care se apropie de noi e ca qi cu acei cAini te-rrrdtori. Dacd te miqti prea brusc sau Ie zici ceva, sau

* Tischbein - in german5, Picior-de-mas5.

II

drslultldtl, &&&rit4rlr**ffidlf d

dacd wei sd ii mAngAi, au gi fugit! $i-apoi poli si fii unsqi cu unturd c5. nu mai vin la tine.

Stdteam, aqadar, fdrd sX md miqc qi ii z6mbeam prie-tenos ideii care tocmai imi venise. Voiam sd ii dau curaj.S-a liniqtit, aproape cd a cdpdtat incredere, s-a mai apro-piat un pas qi incd un pas... $i atunci i-am pus m6.na inceafS! A mea era!

Ceafa, adicd. $i cam asta a fost pentru moment. Pen-tru cd este o mare diferenld intre a apuca un cAine de

ceafd qi a-l flne bine si a apuca o poveste de care doar i1iaminteqti. Dacd ai apucat cAinele de ceaf5, ai apucat qi

restul: ai, de bine, de rdu, si labele, qi botul, qi coada, qi

toate celelalte pirli in viaf5.Amintirile se prind altfel. Amintirile se prind in etape.

Mai int6i le pnrni, poate, de ciuf. Apoi zboar5 spre tinepiciorul stAng din fap, apoi dreptul, apoi fundul, apoi opulpb din spate si tot aqa, bucatd cu bucat5. $i cdnd crezi cd,

ai povestea intreagS., md vine r;n lob de ureche qi se pune gi

el mo!. $i, ir, sf6rqit, dacd ai noroc, ai o poveste intreagd..

Am v5zut odatd intr-un film ceva ce imi aminteqte de

ceea ce vd povestesc acum: era un om intr-o camer5, carenu avea nimic pe el decAt un maiou. Deodati s-a deschisuga gi at zbtrat in5untru pantalonii. I-a pus pe el. Apoia vAjAit pe lAngd el cizrna stAng6. Apoi bastonul. Apoicravata. Apoi gulerul. Apoi vesta, un ciorap, cealaltd cizrnd",

lri'iliiria, jacheta, cel5lalt ciorap, ochelarii. Minunatl $i panalrr rrrmd omul era imbrdcat complet. Totul se aqezase lalor:uI lui.

lixact aqa qi cu povestea mea, pe cAnd stdteam lungit

lrrr podea la mine in camer5, numdram picioarele mesei

;i rrr5" gAndeam la Emil. $i voud trebuie sX vi se fi intAm-

lrlirt asta. Stiteam acolo qi am prins amintirile care imilrrrceau prin cap din toate pd4ile, aqa cum se cuvine sd

lircir toate ideile. in sfArqit, am pus ceva frumos cap lacit[) qi povestea era gata! Nu mai aveam altceva de fdcutrk:<;6"1 s5. md agez gi s5. o scriu pe hArtie.

L'eea ce am si f5.cut, bineinleles. Pentru c5., dacd nu aq

li liicut-o, nu ali fi al.ut acum in m6nd cartea despre Emil.l)rrr inainte am rezolvat repede altceva. Am scris bucdtile?rr ordinea in care n5.v51eau peste mine in camerS, panacirrd le-am str6ns pe toate: aveam cizrna stAngS, gulerul,lrirstonul, cravata, ciorapul drept qi aqa mai departe.

O poveste, un roman, un basm - aceste lucrr;ri se aseam5-

rrii cu flinlele vii qi poate chiar sunt vii. Au un cap, picioare,kr circulS s6ngele prin vene qi au qi costum pe ele, ca oame-rrii adevHrafi. $i dac5. le lipseqte nasul sau dacd au pantofirli{'erifi in fiecare picior, observi imediat dacd te uifl atent.

Acum, inainte de a vb povesti povestea in ordine, vreausri v5" prezint micul bombardament cu care au venit ideile

;i p54ile din intreg.

r3

Poate cd vefi fi destul de isteli sd pune{i voi povesteacap la cap din fiversele elernente, in loc s5 v-o povestesc

SI

eu! Este ca qi cum ali construi din cdrdmizile care vi se

dau o gard sau o biseric5; nu afi avea planuri de construclienu ar trebui s5" v5 rXmAnS

E aproape ca un test.Brrr!Doar cd nu existd note.Slavd Domnului!

cdrdmid6 nefolositS!

nnrrr, iNsugr

irr 1x'imul r6nd, iat5J pe Emil. in costumul sdu de duminicd albastru inchis.

l)rr care nu-l imbracd niciodatd cu pldcere, ci numai atunci cAnd nu are inco-

tro. Costumele albastre se pdteazd ingrozitor de uqor. Apoi apare mama luil,lrnil, umezeqte peria de haine, il prinde pe bdiat intre genunchi, curd15 qi

lrrrrie qi spune de frecare datS: ,,Biiete, b6iete! Slii doar cb nu pot s5-1i cum-prir altul". $i abia atunci se gAndeqte qi el - ca de obicei, prea t6rziu - lalirJrtul cd ea munceqte toatdziuapentru ca ei doi si aibd ce mAnca gi pentrucrr ol sd poatd merge la qcoalS.

r5