EnrEsr VoLKItAN

SlPllONArl

@Editura RAO

CuPrins

Introducere /9Glosar / i7imparaliile spionajului / 21

Marile dezinforman 125

l. LJltimul caz al maestrului spion / 270perati unea Trust 1.921-L924,S o ui eti cii imb rob ode sc Ve stul

2. Omul nostru din Havana /42Agenti i dubl i cubanezi 1961,-1987Fidel Casuo tage o cacealma

3. Nimic nou pe Frontul deVest / 54Operatiunea B0DYGUARD 1943-1944Germanii rateazdZuaZ

4. Caderea luiA3725 166Si stemul Pacal el i I 1940- 1945O capodopert a dezinformdrii

5. Long Island cheaml Hamburg / 78Operatiunea TRAMP 1939-i941D i stru gere a aminl ul ui C an ari s

Spioniineter /89

6. Zeila de bronz / 910perati unea ULTRA i939-1945Priuind pste umarul lui Hitler

T. rrPrin intuifie qi Dumnezeu" I 1040perati unea MAGiC 1936- 1945Tokio demascat

8. O cheie pentru Rebecca / 115

0perati unea K0ND0R 1942Ofuirea Vulpii D esertd ui

. Inamicul intern 1125

9. Racheta de tenis scobita / 128

Opera!i unea GRI FFI N 1937 - 1945Tnd arc a secretel or G erm ani ei

10. Cel mai mare secret / 139

0perati unea CANDY 194I-1945Rugii furt bomba atonicd

11. BlackTom / 151

0pera!iunea germanA de sabotaj 19i5-1917Armdnd in aerAmerica

12. Un glonf pentru generalul Poliakov / 163

0peratiunea T0P HAT 1959-1985CIA penereazA Moscova

.pn labirint al oglinzilor I 175 '

13. Razboiul cirtifelor / 178Lupta CIA-KGB 1961-1974O moatelaDallas

14. Misterul,goiului cinstit" / 190Cazul l^lallenberg 1944'1945Otravd laLubianka

15. Doamna de Ia chiogc / 203Caruselul spionilor djn Berlin 1966-1989Un agant triplu

16. Domnul Kent sosegte la ceai I 2llFurtul secretel or ameri cane 1939 - 1941Ambasadorul ca Sintd

Dezastre l22l

17. Vint din est Si ploaie I 2230pera!iunea Z 1932'1941Catasuofa de Ia Pead Harbor

18. infringere la Cortina de$ier l24ORazboiul subteran al CiA 1947-1956O tragdie in Europa de Est

19. Colonelul qi aviatoare^ / 253Spionind in Mandate 19ZZ-1937Un p4radox impenetabil

Ttiumfuri /264

20. Cominternul de la Cambridge / 266Cercul Celor Cinci 1934-1951Englezii lui Stalin

21. Familia care spiona /278. Reteaua de spioni Wal ker 1967-1985

America, o cane derchisi22. Plrarfii din Tel Aviv / 294

OperaIi unea PLUMBAT 1965 - 1968*S u pemul triumf i sraeli an

Epilog/307

Spionajul ca operf bufa0pera!iunea C0RNFLAKES 1944-1945O cwiozitateOSS

inrpAnATrrLE sProNAJ$Lux

Secolul XX a fost uneori denumit,,Secolul Spionului" - o

perioadi in care agenfiile de spionaj guvemamentale au fostinstin{ionalizate. Niciodau in istoria scrisi nu au fost consacratri

atilia oameni $i atitea valori urmiririi unicului articol intr-adevirnepregrit din lume: informatia Din multele mii de asfel de orga-

nizadi, citeva au avut o influenti semnificative asupra cursuluiistoriei mondiale. Multe vor ap{rea in mod repetat pe parcursul

acestei carXi, de obicei desemnate prin acronimele lor. in folosulcititorului, urmeaztr o listi a acestor organizalii, care include titu-lahlra lor completi Si afiliatia nafionala.

AustraliaAushalian Secret Intelligence Service (ASIS, cunoscut gi ca

MO9), agenfie care este succesoarea lui AusEalian Secret

Intelligence Organization (ASIO).

Defence Signals Directorate (DSD) - supravegherea comu-nicatiilor.

Canada.Canadian Security Intelligence Service (CSIS), agengie care este

succesoarea lui Royal Canadian Mounted Police Secu-

rity Service.

Communications Security Establishment (CSE) - supravegherea

comunicaliilor.

ChinaGuojia Anqouaabj (Ministerul Securita$i Statului).

Te Wu (Departarrentul Central de L,eglturi Exteme).

QuingPao (Serviciul de Informalii al Armatei).

CubaDirecci6n General de Inteligencia @GI, Servicul de Informalii).

22 . ERNESTVOLKMAN

FranfaDirectorat G6n6ral de la S6curit6 Ext6rieure (DGSE), agenlra

care a inlocuit Serra ce de Documentation Ext€ieure etd e C ontees pionage (SDECE).

Groupment des Communications RadioflIectriques (GCR),supravegherea comunicatriilor.

Diretion duRenseignement Militairc (DRM), succesor al aceluiDeuxiime Bureau al Marelui Stat-Major Francez; servi-ciul de informatii militar.

Direction de la Swveillance du Tenitoire (DST) - contrain-formatii.

GermaniaAmt Ausland Nachichten und Abwehr (Abwehr, Serviciul de

Informatii Exteme gi Apf,rare), absorbit de Sicherheits_dien*in1944.

Sicherheitilienst (SD, Serviciul.secret), desfiintat in 1945.Gehlen Org, desfiinlatin 1954.Bundes Nachrichten Dienst (BND, Serviciul Federal de

Informatii).Bundesamt fiir Verfassungsschurz (BfV, Biroul Federal pentm

Protejarea Constituliei), conEainformatii.Geheime Staatspolizei (Gestapo, politia Seiret6 de Stat), des_

fiinFta in 1 945; contrainformatii.

IranSavama (Serviciul de Securitate Silnformatii al Natiunii).

IrakN Mukhabaraf (Departamennrl de Informatii Generale).Esffiabarat (Serviciul Milirar de Informatrii).

IsraelMossad r etufkidim Meyouch-hadim (Mossad, Instirufia Cen_

tralapentru Informatii Si Misiuni Speciale).Aman (Serriciul Militar de Informatii).

, SPIONAJ . 23

Sherlut Bitachon Katali (Servicul de Securitate Generali), con-trainformatii.

JaponiaKempei 7iu (Politia Militara), desfiintattr in 1945; contrain-

formatii.N aich o (nformalii Exteine).

LibiaMukhabarat (Biroul Central de Informafi).

RusiaServiciul de Informatii Exteme (SIE), agenlia care a inlocuit

KGB-ul sovietic.

Federafia RusiServiciul Central de Informatrii (SCI), agenlia care a inlocuit o

gami de organisme sovietice de informatii.Glawoie Razvdlvatelnoie Upnulenie (GRU), serviciul militar

de informalii.

Coreea de SudAgenlia pentru Planificare a Securititii Nationale (APSN), care

a inlocuit Agentia Cenfiah de Informati a Coreei de Sud.

Uniunea SovieticeCerezviceainnaia Komissia po Borbe s Kontarcvoliutiei i Sab-

otajem (CEKA, Comisia Extraordinari de LuptiImpotriva Contrarevolutiei gi Sabotajului), rargarizatdin cele din urmain KGB.

Komitet Gosudarstvennoi Bezopasnosti (KGB, Comitetul pen-

tru Securitatea Statului), absorbit in 1990 in SIE.

Regahrl UnitSecret Intelligence Service (SIS), cunoscut de asemenea ca Ser-

vicul de Securitate al MI6 (MI5), contrainformatii.

24. ERNESTVOLKMAN I

Cartierul General Guvemamental de Comunicatii (GCHQ),agenlia succesoare a $colii Guvemamentale de Cifruri Si

Coduri (GCCS).

Centrat Intellig"n"" or"X$tr"l"#""National Security Agency (NSA), supravegherea comunicafiilor.Federal Bureau of Investigation (FBI), contrainformagii.

VietnamBo Cong An (SVGR, Serviciul Vietnamez de Cercettrii Gen-

erale).

&AAS.I rS nSAr N SelR&&Rt

Dac6, aqa cum s-a sustinut uneori, spionajul este arta neagrA

a relatriilor intemalionale, afunci dezinformar. ea este cea maiinalta forml a acestei arte. in termenii spionajului, dezinfor-marea este un efofi dificil -implicind, uneori, cheltuieli uriasede timp, bani Si oameni - pentru a induce in eroafe un inamic.Este o tehnicA extrem de greu de finalizat, chiar 9i o mic6gregeali putfrrd atrage atenfia unui inamic ctr o operafiune de

dezinformare este in curs.Existi o multime de raliuni pentnr montarea unei operatiuni

de dezinformarc: pentnr a ascunde propria sldbiciune 9i a-l facepe inamic s6 cread[ intr-o fo{i fantomaticf,, pentru penetrareaserviciului de informatii al inamicului sau pentru deformareatotali a percepfiilor inamicului. Ca multe alte activitati legate de

spioqaj, dezinformarea atilueazA o tehnicl folositi de infractori:,,prostirea" sau ,,feapa", un giretlic bine pus la punct pentru apiclli ,,1inta" (detenninind-o de obicei s6 se desparti de baniiei). $i, la fel ca,,1eapa" folositf, de escroci, o operafie de dezin-formare sebatnazA, in cea mai mare misrui, pe credulitatea vic-timei.

Credulitatea este un factor-cheie in cele cinci srudii de cazcae urmeaztr;infte*arc caz, o operafiune de dezinformare a fostorganizati pentru a profita de inclinatia victimei de a crede ceea

ce opera[iunea era pregltiti si confirme. Cu alte cuvinte, aga

cum orice bun artist al ,,prostirii" poate depune mf,rturie, lintelese prostesc singure.

Stuaiite de caz o includ pe ,,bunica'' tuflror operafiunilor dedezinformare, o acfiune care a avut loc ln deceniul al treilea alsecolului nostru, trei opera[iuni, stri,lucit conduse, din timpul

26 . ERNESTVOLKMAN

celui de-al doilea rtrzboi mondial, care au imtrobodit Germania

nazist6, gi o operafiune modemf, care ainSelat CIA- acestultim

shrdiu servind pentru a dovedi ca luerurile, cu cit se schimbi mai

mult, cu atit r[min aceleaqi.

1

Ultiruutr eaa aI maestrului spion

0perati unea Trust1921-1924

S ovieti cii imb rob od e sc V e stul

intr-o zi recoroas[ din toarnna anului 1921, Iuri Artamanov

a fost plicut surprins si primeascir vizita unui vechi prieten pe

care presupusese cf, nu-l va mai vedea vreodati" In anii care vor

urma, va ajunge sa regrete cf, aceasti viatA a avut loc.

Datr, pentnr moment, exista numai gindul reinnoirii unei prie-

tenii de durati care fusese intrerupti de forlele politicii mondiale.

Artarnanov, fost ofiter in armata taristi, fugise din Rusia in 19L8,

dupi revohrtia bolsevici, gi se stabilise la Tallin, capitala

Estoniei, unde o ducea de azi pe miine, lucrind ca translator lamisiunea diplomatictr britanica. intre timp, seryea ca reprez€n-

tant in Estonia al unui grup antibolgevic in exil cunoscut sub

numele de Consiliul Suprem Monarhist (CSM). Ca 9i Arta-manov, toti membri grupului erau fogti militari tari$ti sau

firnctionari guvemamentali care fugiserf, de o moarte siguri inregimul lui Lenin. In exil, ei erau uniti de un scop comun:

ristumarea guvemului bolgevic ai restaurarea monarhiei.

Printre prietenii pe care Artamanov ii pdrdsise in Rusia se

numara 9i figura ambigu[ a lui Aleksandr Iakugev, fost admi-

nistrator al Departamentului Exploatare al Adminisnatiei CtrilorNavigabile. Iakugev rezistase rugaminlilor lui Artamanov 9i ale

altora de a fugi, cind bolgevicii preluaserf, puterea, insistind ciexperien(a lui in administrarea ci,ilor navigabile ale tirii va fiugent necesarl. Dactr ar fi fugit, argumentase el, sistemul de

canale al Rusiei, vital din punct de vedere ecoqpmic, s-ar fipribugit in curind. Nu putea suporta gindul cl un sistem, pentru

28 . ERNESTVOLKMAN

a carui reahzarc fusese necesar un secol, va fi l6sat in paragini

in confuzia revolutiei Si a rizboiului civil. Asta ar fi ri.nit grav

tara pe care o iubea. Nu, va ri.rnine $i, intr-un fel sau altul, va

ajunge la o ingelegere cu noul guvem revolutionar.

Artamanev il considerase naiv; nici un rus nu putea sa nu

inleleag[ ci bol$evicii intenfionau evident sa $tearga toate

vestigiile regimului larist pe care il urau, in special pe ofilerii 9i

functionarii guvemarnentali pe care Lenin ii numea pe fapcriminali. Astfel, Artamanov a fost cu atit mai surprins cind,

duptr ce mai mulli ani nu-l vazuse $i nu auzise nimic despre

Iakugev, vechiul lui prieten a apemt in biroul siu din Tallin'aparent nevattrmat Afost 9i mai surprins cind Iakugev i-a spus

cI fusese recrutat de insuSi Trotki in calitate de consultant pen-

tru noul Departament al Clilor Navigabile Sovietice ca si-iinvefe pe bolsevici cum sf, conduci sistemul de comert naval al

Rusiei. Experienfa lui era atit de acut necesara, pretindea

Iakusev, incit bolgevicii erau gata sa faca pasul flri precedent al

angajlrii unui,, inamic al poporului"' Artamanov de-abia absorbise acest $oc surprinzator, cind

Iakugev i-a fumizat o altii bomb6. I se permisese sf, cf,litoreasci

in ttrrile vestice, sustinealaku$ev, ca reprczentant al Noii Politici

Economice (NEP), un gambit drastic al lui Lrnin pentm salvarea

noului stat sovietic de.la un colaps economic iminent. in esenti

o infuzie de idei capitalisle in elecul dezastruos al colectivizlriiindusriei si agricultrarii sovietice, NEPpermitea comertul liber

Iimitat gi crearea de afaceri particulare importante pentru

comerful exterior.Iakugev a subliniat cd el nu era bolgevic ai nu implrttrgea

politica sau obiectivele lui Lenin. Pentru a-$i susfine afirmatia,

el i-a flcut apoi lui Artamanov o mirturisire uluitoare: era mem-

bru al unui grup monarhist clandestin din Rusia, compus din

fosti oficiali taristi si simpatizanli care asteptau cu ribdareinevitabila cidere a regimului bolgevic. Operind sub numele

conspirativ ?res (,,trust" in limba rusa), a maturisit Iakusev' si

avind membli la toate nivelurile societitii sovietice, cauta acum

sa stabileasci legaturi cu exilatii monarhi$ti din afara Rusiei -

SproN^q; o 29

pentru a ajuta cit mai bine la realizarea obiectivului subminlrii

9i apoi a rtrstumirii regimului de la Moscova. Iakugev a pretins

ca-i impirtlgea aceasti informatie lui Artamanov numai datoritivechii lor prietenii; natural, presupunea ci Artamanov va da

dovadl de o discretie absoluti ca nu cumva temuta CEKA,agentia bolsevici de informatii/securitate intem{ str afle ceea ce

iidezviluise. Iakugev nu mai trebuia sf,-i reaminteasca lui futa-manov cf, CEKAmicelarea ru$i cu sutele de mii; orice oponent

al regimului se putea a$tepta si fie tirit in beciurile noului cartier

general al CEKAde pe Strada Lubianka din Moscova gi ucis cuun glonf in ceafi-

Cind vizita s-a sfirSit, Artamanov s-a aflat inr-o stare de pro-fundi surescitare. Ideea ci un grup clandestin monarhist reugise

str supraviefuiascl in statul sovietic era o noutate uimitoarc, iarfapnrl ciunul dintevechii lui prieteni senumira printrefigudeimportante ale partidului era un premiu suplimentar. Cind cei doibirbafl s-au desparft, Iakugev a promis c5 se vor intflni din noucu ocazia altor cilitorii in sffainetate. Au convenit o serie deparole care si fie folosite pentru ca Artamanov str poattr recu-noa$te ,,trimi$ii speciali", pe care Iakusev s-ar putea s6-i man-datbzeinlocul siu in eventualitatea ci el nu ar fi capabil si fac6

o cilatorie in strainatab.Cu aceast4 Iakupev a plecal Artamanov s-a asezat imediat

la birou si i-a scris o scrisoare lui Kidl $idnski-$ikmatov, unuldintre personajele de frunte ale CSM din Berlin, transmitindnoutatile vizitei lui Iakugev. $irinski-$ikmatov a impartagitsurescitarea lui Artamanov gi, printr-o scrisoare de rispuns, i-adat indicatii sI mentin[ conlactul cu Iakugev 9i si punl baz*leunei legituri cu ftes. Scrisoarea era atit de importantd, incit a

incredintralo unui curier special care se ocupa, de ciwa timp,, de

coresponden[a sensibill a CSM.CSM nu $tia, dar curierul era de fapt agent CEKA. El a

deschis cu grijl, sub aburi, plicul mesajului lui $irinski-$ikma-tov, a copiat mesajul 9i l-a liwat la Misiunea Comerciall Sovie-tici din Berlin. La scurt timp dupi aceea, un mesaj codificat a

ajuns la cartierul general CEKA: momeala fusese inghftita.

30 . ERNESTVOLKMAN

Acel mesij va marca adeviratul inceput a ceea ce se vadovedi a fi cea mai mare d mai reusitr operafiune de dezinfor-mare din intreaga istorie. in cele din urma, el va distrqge prac-

tic opozifia antibolgevici organizatA, ii va induce in eroare pe

inamicii extemi ai tinerei Uniuni Sovietice, fi va scoate la iveahpe inamicii ei intemi gi va crea p9ntru serviciul sovietic de

informatii o reputafie ltudabilI, care va dura pini la colapsulUniunii Sovietice, Saptezeci de ani mai tirziu. Pentru serviciilede informa[ii vestice, ceea ce va deveni cunoscut ca Operafiunea

Trust a fost un dezastru de primi mirime: ca rezultat direct al

operafiunii, vesticii au fost lipsn ani de zile de surse de informa[iitn Uniunea Sovietic6. Se poate afirria, fi,ri exagerare, cioperagiunea a fost principalul responsabil pentru supraviefuireastahrlui sovietic in timpul anilor dificili 5i periculogi ai copillrieilui.

Conceputi 9i organizattr cu o arti desf,viisiti, anvergura

Operaliunii Trust aproape c6-ti tlia respiralia. Obiectivul,indeplinit in final, era organizarea gi apoi monitorizarea intregiirezistenfe, atit in interiorul, cit $i in exteriorul Rusiei. Printreelementele cele mai interesante ale operatriunii, judecate strictdupa standardele spionajului, eta crearea opoziliei pe care

operaliunea cauta sa o distugi.

Operatriunea Trust a fost elaboratI in doui contexte, amin-douf, reprezentind ameninpri foarte serioase la adresa regimu-lui bolgevic. Pe plan intem, dupf, un rizboi civil singeros, care

lisase fara devastati economic Ai-i ficuse cadou o ,,TeroareRosie" care urmarea si extermine orice opozilie, Rusia fierbeade nelinigte. Pentru simplul motiv ci nu existau suficientibolgevici pregatrfi care si pistreze magina guvemamentalI infunc1iune, acegtia fusesertr obligali si completeze mii de posturiin birocralia guvemamentala si militara cu fogti taristi si erauacut congtienti de pericol. Situatia punea o problema de securi-tate intemi, o potenfialtr fo4i contrarevolufionara care lucrachiar in cadrul conducerii de stat. Multi dintre ace$ti fosti tari$ti,care manifestau loialitate fati de noul stat sovietic, se organi-

. SPIONAJ . 31

zasera in secret in celule ilegale care se intilneau clandestin $i

incepuserd s6 formuleze planuri - nu toate realiste - de rlstur-nare a regimului care cavzaRusiei atita mizerie.

CEKAinfiltase unele dintre aceste celule gi aflase repede

c[ printre ele exista un grup de monarhifti inraiti care creasera o

organiz4ie sesreta, grandilocvent intimlati Asoci4ia Monarhistia Rusiei Centrale (AMRC). Compus din functionari guvema-

mentali care-$i ascundeau simpatiile politice, grupul inten[iona

si perforeze structura de putere bolgevici din interior, si oslf,beasci Si, in final, sa restaureze dinastia Romanov. Printre

activigtii de frunte din AMRC era gi un funcgionar guvemamen-

tal pe nume Aleksandr Iakuwv.Aceasti amenintare intemi era combinati cu o amenintare

extema, potential mult mai periculoasi.Cele citeva sute de miide antibolsevici, care fugiserf, din [ar6 dup6 revolutie Si rlzboiulcivil, erau acum preocupatri de reintoarcerea in Rusia Si de dis-

trugerea bolgevicilor. imprdstiati in peste zece [6ri europene -degi concenffi in Franta siGermania- se reuneau intr-o coalitie

nelinistitl de factiuni de stinga si dreapta sub conducereaMare-

lui Duce Nikolai, ultimul din clanul regal al Romanovilor.Vazuf de laMoscova, exilatii reprezentau o amenin;are formi-dabil[: aveau aproximativ 400.000 de oameni doritori s6 iaamele penfiu recucerirea Sfintei Rusii, iar grupuri de exilati tra-

versau regulat Rusia prin granitele inci poroase pentru a se

intilni cu disidentii intemi, pentru a efectua operaliuni de sabo-

taj 9i, in general, a face viata mizerabili pentru guvemulbolWvic.

Nu era un secret ca multe dintre factiunile de exilatiincheiaseri angajamente cu diverse servicii de informafii (inclu-

siv cel al Japoniei) pentru culegerea de informatii. ln schimb,

primeau bani, arme $i, chiar mai important, promisiuni de spri-jinire a eforturilor lor pentru rasfimarea guvemului bol$evic.Amenintarea cre$tea cu fiecare luni care trecea, creind posibili-

tatea unui co$mar final: o unifi.care a migcirii exteme din exil cu

migcarea disidenti intemA. La inceputul lui 1921, Lenin a ordo-

nat ca ambele amenintlri sa fie distruse.

32 . ERNESTVOLKMAN

Exista un singur om pe care Lenin il credea "upuUit

,areu$eascA o sarcin6 atit de descurajanti: Felix Dzerjinski. Cre-ator gi Sef al CEKA, Dzerjinski fusese aliatul Si prietenulapropiat al lui Lenin inci din 1903, cind fr abandonase pe

mengevici gi se al4nrase bolgevicilor lui Lenin. Nascut in Polo-nia, Dzerjinski ar6tase valenfe de revolu[ionar inctr din 1897

cind, ca tintu student la universitate, in virsta de douizeci de ani,decisese sa-gi dedice viata ristumirii oligarhiei ruse care-i sub-jugase tara natala @olonia e.rape atunci o provincie a Rusiei).

La prima vedere, omul care va deveni cel mai mare maestruspion al istoriei nu era o figuri impresionanti. Slab gi chel, cu oguvif[ de barba, era tot timpul zguduit de o tuse produs& de

firberculozi, o boalS pe care o conmctase cind fusese obligat dec6tre guvemul trarist sa lucreze ink-o mina de clrbuni siberianf,,in timpul unei condamn6ri la inchisoare de doi ani. Dar Dzer-jinski avea o minte formidabilI, care se distingea pdn talentulorganizatoric, neindurare, tirie de caracter gi, cum era pe cale s-

o dovedeasci, un dar inegalabil pentru conducerea unor ope-ratiuni complicate de dezinformare.

Pnxa in tgzl,Dzlri:rrrski i$i demonstrase deja considerabilele

talente. in 1917, cind a fost creatl CEKA, Dzerjinski era unrevolulionar ftrrf, experienfi in domeniul informatiilor. Ca mij-loace, avea la dispozifie doar impresionanhrl dispozitiv al unuidetagament de agenli 9i patru maqini. Dar numai intr-un an aconstruit o organizalie putemicd cu mii de agenli, un serviciu de

contrainformafii infloritor gi un aparat de securitate intem6feroce, represiv, care inttrrea controlul bolgevic.

Noua sarcini a lui Dzerjinski reprezenta cea r.nai mareprovocare la adresa lui de pina atunci gi el a pierdut mai multesaptlmini pentru a analizaproblema. PrnI la urma, a aparut cuun plan pe care adjunclii lui l-au g6sit oarecum curios: geful lorpropunea ca CEKA sE intre in sfera disidenlei.

Asemenea migclrilor de deschidere dintr-o partida de $ah(Dzerjinski era un jucitor pasionat,) primele acliuni ale CEKA

SptoNRr o 33

au fost evident de mic[ amploare. La ordinele lui Dzerjinski,zupravegherea AMRC s-a intdrit cu mai multi agenti CEKAinfiltrali in rindwile ei. (lrnd CEKAa awt o imagine complet6

a organizagiei gi a membrilor ei, Dzerjinski a ordonat urmltoarea

migcare: Alexandr Iakugev trebuia arestat in secrel

Iaku$ev a presupus ce urma sa fie impugcat, dar, spre sur-

priza lui, a indlnit la Lubianka un nucleu de oficiali CEKAcare

au efectuat cu prizonieml lorun fel de sedinta de terapie de grup.

Cea mai mare parte a discutiei a fost condusi de unul dintre cei

mai inteligenli adjuncli a lui Dzerjinski, seful serviciului siu de

contrainformatii, ArturArtuzov. Pe un ton sugerind mai multun

seminar universitar decit un interogatoriu al poliliei secrete,

Afiuzov a inceput si lucreze asupra minlii lui IakuSev.

in cursul interogatoriului, Artuzov a risipit toate veleititileprizonierului sau. Iakugev afirma c6 era impotriva politicii dra-

conice a tarului. Artuzov l-a ironizat da, dar ce-ai f4cut inlegiturd cu asta? Amenfionat numeroasele avenflri exEaconju-

gale ale lui Iaku$ev din anii precedenli rastumerii tarului, apoi l-a

intrebaf ,,Deci a$4 tovara$e IakuSev, in timp ce poporul rus se

sacrifica, tu ce f6ceai? Te tineai de prostii?" Artuzov a con-

tinuat, notind sumbru ci Iakugev avusese unele contacte cu ser-

viciul de informatu britanic fu 1918, cind englezii executau o

operafiune clandestintr de mari proportii penfu rAstumarea

regimului bolsevic. $ocat ca CEKAdescoperise aceastf, leg6turl,

Iakugev s-a gindit sE explice c6 nu ficuse decit sf, discute viitorul

Rusiei cu englezii, dar Artuzov l-a intrerupt: ,,Ei bine, deci

vedem ctr voiai str vinzi Rusia englezilor. Asta-i patriotism?"

Alte citeva slptSmini de asemenea asalt mintal continuu

asupra lui Iakugev au produs, pind la urma, un prizonier ruginat

5i pocdit, care accepta acum de bunivoie cf, fusese un diletant

toati viata gi un suporter ipocrit al regimului tarist, pe care

mtrrturisea c4-l dispreluia si totu$i nu facuse nimic pentru a-l

schimba. Iakugev s-a pronuntat singur ca ar trebui si fieimpugcat pentru picatele sale.