Compartimentul I. Fundamentele marketinguluiTema 1. Esenţa marketingului

1.1.Definiţiile marketingului.1.2.Conceptele de bază ale marketingului.1.3.Direcţiile de formare a conţinutului marketingului.1.4.Evoluţia marketingului. Etape în dezvoltarea teoriei şi practicii marketingului.1.5.Condiţiile constituirii marketingului în Republica Moldova.

1.1. Definiţiile marketingului.

1. Marketingul reprezintă un fenomen economic multilateral, care include

un set de elemente interdependente (figura 1.1).

Satisfacerea Cercetarea şi Bază meto- Formarea nevoilor identificarea dologică în unor metode consumatorilor cererii activitatea pe şi mijloace Respectarea Cunoaşterea piaţă de activitate intereselor cerinţelor pieţei Abordare pe piaţă a consumatorilor Modernizarea metodică întreprinderii şi a societăţii activităţii pentru acţiuni Formarea întreprinderii practice unui sistem

Metodă de de promovare integrare a a mărfurilor

eforturilor Folosirea pentru a unei largi

pătrunde pe varietăţi depiaţă instrumente

în acţiunea Concepţie Orientare spre întreprinderii intelectuală necesităţile pe piaţă Adoptarea optimă consumatorului a scopurilor Întocmirea

unei strategii eficace de activitate

Figura 1.1. Elementele interdependente ale marketingului.

10

MARKETING

Un

sist

em d

e gâ

ndir

e

Fil

osof

ia

busi

nesu

lui

Eti

ca

com

port

ării

în

afa

ceri

Met

odol

ogie

a

acti

vită

ţii

pe p

iaţă

Un

mod

de

cond

uită

Ans

ambl

u de

măs

uri

ştii

nţif

ice

perm

anen

tee

Astăzi, nu se poate vorbi de o definiţie universal acceptată a marketingului,

deoarece în literatura de specialitate pot fi întâlnite sute de definiţii, ele semănând

între le şi totodată diferă semnificativ unele de altele, precum urmează în figura

1.2. Astăzi, nu se poate vorbi de o definiţie universal acceptată a marketingului,

deoarece în literatura de specialitate pot fi întâlnite sute de definiţii, ele semănând

între ele şi totodată diferă semnificativ unele de altele, precum urmează în figura

1.2.

Figura 1.2 Principalele definiţii ale marketingului

Asociaţia Americană de Marketing

Drucker P.

Stanton I.

11

Ph. Kotler

Definiţii clasice

Activitate umană orientată spre satisfacerea cerinţelor omului pe calea schimbului de bunuri şi servicii pe piaţă

Arta de a crea şi satisface cererea într-un mod profitabil

MARKETING

Procesul prin care o organizaţie se racordează la piaţă într-un mod creativ, productiv şi profitabil

Proces social şi managerial prin care indivizi şi grupe de indivizi obţin ceea ce le este necesar şi doresc: prin crearea, oferirea şi schimbul de produse având o anumită valoare

Întreaga afacere privită din punctul de vedere al rezultatului final, adică prin prisma clientului

Marketing = satisfacerea cererii + beneficiu

Realizarea activităţii economice care dirijează fluxurile bunurilor şi serviciilor de la producător la consumator

Numărul mare de definiţii ale marketingului reflectă, în primul rând,

complexitatea şi orizontul larg al definirii marketingului; în al doilea rând –

numărul mare de şcoli de marketing, abordări metodice şi opinii. În acelaşi timp,

momentul - cheie al tuturor definiţiilor este orientarea către necesităţile unor

grupuri definite de consumatori şi abordarea complexă în soluţionarea problemelor

pieţei.

Scopul principal al marketingului constă în crearea şi menţinerea clientelei

prin utilizarea unor mijloace şi tehnici specifice de marketing. Realizarea acestui

obiectiv major este asigurat de „Management”, „Marketing” prin funcţiile sale de

analiză, planificare, implementare şi control (figura 1.3).

Figura 1.3 Managementul Marketingului (aspect conceptual).

În viziunea lui Kotler Ph. Managementul Marketingului reprezintă procesul

de planificare şi punere în practică a conceptului stabilirii preţului, promovării şi

distribuirii unor bunuri, servicii şi idei destinate schimburilor cu anumite grupuri,

care să satisfacă clientela şi obiectivele organizaţiei.1 Principalele componente şi

activităţi ale managementului marketingului sunt evidenţiate în figura 1.4.

1Sursa. [14, p.43]

Managementul marketingului:

12

Este un proces de transmitere a unor bunuri celor care au nevoie de ele, proces în care profitul firmei este condiţionat de satisfacţia clientului.

Presupune adoptarea unui proces decizional de marketing, (respectiv o activitate conştientă şi deliberată) de orientare a schimburilor de produse şi servicii către rezultatele aşteptate de firmă

Implică desfăşurarea unor activităţi concrete, fie de către vânzător, cumpărător, organizaţiile nonprofit, organismele guvernamentale interesate în stimularea şi reglementarea schimburilor.

Figura 1.4 Managementul marketingului (aspect operaţional)

1.2.Noţiunile de bază ale marketingului.

Esenţa conceptului de marketing este prezentată în figura 1.5.

Figura 1.5 Orientările principale ale conceptului de marketing

Noţiunile expuse anterior necesită o incursiune rezumativă în nucleul

categoriilor primare cu care operează marketingul, nevoile umane, dorinţele,

cererea, oferta de produse şi servicii, valoare, cost şi satisfacţie, schimb, tranzacţii

şi relaţii, pieţe, marketing şi marketeri.

volumului şi structurii pieţei

grupurilor de consumatori

13

Conceptul de marketing – este filosofia businessului care are un impact direct asupra companiei, inclusiv a determinării:

domeniului de activitate

scopurilor strategice şi tactice

Cercetarea pieţei

Cercetarea consumatoruluii

Culegerea informaţiei

Interpretarea informaţiei

Stabilirea misiunii şi obiectivelor firmei

Stabilirea strategiei

Elaborarea mixului şi programelor de marketing

MA

NA

GE

ME

NT

UL

M

AR

KE

TIN

GU

LU

I

Figura 1.6 Noţiunile de bază ale marketinguluiNoţiunile categoriilor de bază ale marketingului sunt redate în continuare

figura 1.7.

Figura 1.7 Definirea categoriilor de bază ale marketingului

14

Nevoia – exprimă o stare de conştientizare a lipsei unei satisfacţii elementare (hrană, apă, îmbrăcăminte, adăpost) a individului.

Produsul – tot ceea ce poate fi oferit pe piaţă încât să fie cerut şi cumpărat pentru a fi utilizat sau consumat.

Dorinţa – este superioară nevoii şi exprimă manifestările concrete ale nevoii umane în concordanţă cu personalitatea individului, statutul său social, în raport cu mediul care-l înconjoară.

Cererea – exprimă dorinţa pentru un anumit bun dublată de posibilitatea şi decizia de a-l cumpăra. Drept urmare numai o parte a dorinţelor se transformă în cerere efectivă pe piaţă.

Valoare, cost şi satisfacţie – oricine va analiza valoarea şi preţul unui bun sau serviciu pentru a-şi satisface o dorinţă.

Schimbul – este o modalitate de obţinere a unui produs dorit oferind altceva în locul său

Tranzacţia – este un schimb de valori între două părţi.

Marketingul de relaţie este format din firma în cauză, toţi distibuitorii, furnizorii, clienţii şi exprimă extinderea între ei a relaţiilor reciproc avantajoase şi de parteneriat.

Marketerul reprezintă persoana care se află în căutarea unei resurse deţinute de altă persoană şi care este dispusă să ofere ceva de valoare în schimbul acesteia.

Pieţe

Marketing şi marketeriProduse

Valoare, cost şi satisfacţieSchimb, tranzacţii

şi relaţii

Nevoi, dorinţe,cerere

Schimbul

Figura 1.8 Modalităţile de obţinere a produselor

În condiţiile economiei de piaţă schimbul reprezintă modalitatea

principală de obţinere de către consumator a produselor şi serviciilor. Totuşi

există şi alte 3 posibilităţi concurente pentru acestea (fig.1.8.).

15

Modalităţi de obţinere

a produselor

Producţia proprie

Constrângerea

Cerşitul

Schimbul

concept definitoriu pentru marketing, realizarea căruia

necesită cinci condiţii:

să exite cel puţin două părţi;

fiecare să deţină ceva care are valoare pentru celălalt;

fiecare să fie capabil să comunice şi să pună la dispoziţie produsul;

fiecare să aibă libertate de a accepta sau refuza oferta;

fiecare parte să considere că este potrivită să trateze cu cealaltă parte.

Marketingul operează întotdeauna cu o piaţă concretă. Piaţa include clienţii

potenţiali care au aceleaşi nevoi, dorinţe şi care sunt dispuşi şi au capacitatea de a

se angaja într-o relaţie de schimb pentru satisfacerea acestor nevoi sau dorinţe.

Principalele tipuri de pieţe sunt prezentate în figura 1.9.

Figura 1.9 Principalele tipuri de pieţe

1.3. Conţinutul marketingului ilucidat prin elemente componente de bază.

Definiţia complexă a marketingului – varietatea şcolilor şi definiţiilor

marketingului impune necesitatea elaborării unui concept complex al acestuia.

Marketingul,(componentele constituitive) pare a fi cea mai adecvată. Este vorba de

cele 3 elemenete de bază ale marketingului şi anume: (I) filosofia (optica,

conceptul) de marketing, (II) activitatea practică de marketing şi (III) activitatea

ştiinţifică de marketing (figura 1.10.).

În contextul celor menţionate considerăm oportun de a prezenta şi o

definiţie pur practică a marketingului prin prisma întrebărilor la care acesta

(respectiv, marketerii) urmează să răspundă (figura 1.11.)

6.Cum

să promoveze?

5.La ce preţ să vindem?

4.Cum să comercializăm?

3.Ce să producem?

2. Pentru cine să producem?

1. Care sunt cerinţele pe piaţă ?

Figura 1.11 Marketingul ca mod de acţiune a firmei pe piaţă

16

Pieţele guvernamentale

Pieţele consumatorilor

Pieţe

Pieţele producătorilor (industriale)

Pieţele intermediarilor

Pieţele externe

17

Optică economică modernă

I.principiile

marketinguluia) satisfacerea cerinţelor consumatorilor

b) orientarea pe termen lung a activităţii economice

c) eficienţa economică a activităţii

d) abordarea complexă a activităţii de piaţă

e) integrarea marketingului pe orizonturi şi verificarea în cadrul întreprinderii

bazate pe conceptul general de orientare spre

necesitatea clientului

Activitatea practică de

piaţăII.

funcţiile marketingului

aspect managerial

aspect operaţional

analizăplanificareimplementarecontrol

cercetarea consumatorilor

cercetarea mediului de marketing

inovare şi gama de produse (certificare)

preţuri, rabaturi, credit

canale de distribuţie şi logistică

negociere-vânzări

comunicare - promovare

inclusiv:- funcţii manageriale (analiză, planificare implementare şi control)- funcţii operaţionale (studiul pieţei, elaborarea ofertei, stabilirea preţului, distribuţia, promovarea ofertei ş.a).

III. Disciplina ştiinţifică

sistem categorial instrumental

propriu

mediul de marketingsegmentarea pieţeicomportamentul consumatoruluicercetările de marketingpiaţa şi conjuncturamixul de marketing, etc.

caracterul interdisciplinar (legătura cu alte

ştiinţe)

economiemanagementsociologiematematică – statisticăpsihologie

Figura 1.10. Elementele componente de marketing.

Conceptul de bază al marketingului este susţinut de trei piloni: orientarea şi

apropierea de client, marketingul intgrat şi satisfacerea clientului (figura 1.12).

Figura 1.12 Pilonii marketingului.

1.4. Evoluţia marketingului. Etape în dezvoltarea teoriei şi practicii

marketingului.

Marketingul a apărut la începutul secolului XX în SUA şi relativ rapid a

fost acceptat de către alte ţări cu economia de piaţă. Fostele ţări socialiste au aderat

mult mai târziu la conceptul de marketing, iar mediul academic şi de afaceri a

Republicii Moldova a cunoscut marketingul abia după 1980 (tabelul 1.1).

18

Identificarea şi definirea cerinţelor pieţei

Studierea comportamentului consumatorului

Segmentarea pieţei şi alegerea segmentului ţintă

Diferenţierea produselor

Restructurarea şi reorientarea tuturor componentelor firmei cu „faţa” către clientelă

„clientul” este cel mai important „element patrimonial” al unei firme

Scopul firmei este de a crea clienţi

Calitatea produsului sau serviciului

Accesibilitatea preţului

PIL

ON

II

MA

RK

ET

IN

GU

LU

I

Orientarea şi

apropierea de client

Marketing integrat

Satisfacerea clientelei

Tabelul 1.1

Istoria dezvoltării marketingului

Perioada Fenomenele petrecute în domeniul marketingului

1901 În SUA a început studierea cursului de marketing în Universităţile din Michigan şi Illinois.

1908 Prima organizaţie pentru cercetări în domeniul marketingului.

1926 În SUA a fost fondată asociaţia naţională a profesorilor de marketing şi reclamă.

1937 A fost fondată Asociaţia Americană de Marketing (AMA).1940-1960 Sunt create asociaţii de marketing în ţările Europei de apus (Franţa,

Anglia, Germania), Japonia.1960-1970 Asociaţia de marketing în Cehoslovacia, Polonia, Ungaria,

România.1990-1995 Se introduce cursul de marketing la USM, ASEM, UCCM, UASM,

UTM (Republica Moldova).1996-2000 Sporeşte editarea manualelor şi altor materiale în domeniul

marketingului (Republica Moldova).

În evoluţia sa marketingul a cunoscut 3 etape de bază, inclusiv cea de

producţie, vânzări şi de marketing (figura 1.13)

Figura 1.13 Etape în evoluţia marketingului ca şi concept.

19

Orientarea spre producţie

1900-1930 Orientarea spre vânzări

1930-1950 Orientarea spre marketing1950-2005Orientarea spre

creştere volumului de

producţie fără a cunoaşte suficient

de bine ce vor clienţii

Întreprinderile încep să se confrunte cu

supracapacitatea de producţie, iar cumpărătorii ocupă o poziţie dominantă

în cadrul pieţei

Apare şi se dezvoltă conceptul marketingului modern, care are scopul

satisfacerii nevoilor consumatorilor într-un mod mai eficient şi mai

operativ decât concurenţii

Concomitent cu evoluţia conceptului de marketing menţionată mai sus, a

evoluat şi atitudinea (acceptabilitatea) faţă de marketing a sectorului de afaceri şi

academic, în acest sens, marketingul a cunoscut iniţial o dezvoltare extensivă şi

apoi una intensivă (figura 1.14).

A crescut numărul întreprinderilor

Creşte experienţa întreprinderilor

Influenţa învăţământului şi a literatutii

Încep aplicaţii în practică pe baza acestora

Se acumulează experienţă

Trecerea de la metode simple la cele

complexe bazate pe suport ştiinţific

Utilizarea unor programe complexe

Implementarea experienţei utilizate de

întreprinderile ce au avut succes

Utilizarea strategiei de marketing

Figura 1.14. Evoluţia marketingului ca şi grad de acceptare.

Fiind o ştiinţă tânără, spre deosebire de alte discipline economice,

marketingul a evoluat şi ca direcţii de specializare (figura 1.15).

Figura 1.15. Evoluţia marketingului ca şi direcţii de specializare.

20

Dezvoltarea extensivă

Dezvoltarea intensivă

Extinderea funcţiilor de marketing în interiorul firmei

Dezvoltarea metodelor şi tehnicilor de marketing

Extinderea marketingului în noi sectoare de activitate

Adaptarea marketingului la crizele economice şi la noile transformări politice şi social-culturale

Dezvoltareamarketingului internaţional

La începutul evoluţiei sale marketingul deseori era confundat cu vânzarea.

Deosebirile între orientarea spre vânzări şi orientarea de marketing sunt mai

degrabă de natura esenţei decât a formei. Vânzarea priveşte interesul celui care

vinde de a-şi transforma oferta de produse şi servicii în bani lichizi, obiectivul final

fiind profitul din vânzări.

Orientarea de marketing urmăreşte satisfacţia consumatorului şi începe cu

studiul pieţei şi al comportamentului consumatorului, iar după vânzarea propriu-

zisă se urmăreşte produsul în consum şi exploatare. Orientarea de marketing

reprezintă o filozofie de afaceri care poate fi reflectată în expresia “Bine faci, bine

găseşti”. În continuare prezentăm schematic esenţa deosebirilor între orientarea

spre vânzări şi orientarea de marketing. (figura 1.16).

І.Orientarea spre vânzări Profit din vânzări

ІІ. Orientarea de marketing Profit din

satisfacţie

Figura 1.16.Deosebirile între orientarea spre vânzări şi orientarea de marketing

Trecerea la orientarea de marketing a condus la o serie de activităţi

suplimentare, legate în primul rând de studiul doleanţelor consumatorilor până a

produce ceva şi de service-ul post-vânzare. totuşi, beneficiile au fost mult mai

importante ţinând cont de faptul, că eforturile suplimentare pentru a vinde

produsele practic nu mai erau necesare. O altă destinaţie contraversată ţine de

21

ProduseProducţie

CantitativăPromovarea

vânzărilor

Nevoile, Dorinţele, consumatorilor

Marketing integrat

Calitativă

Punctul de plecare

Mijloacele utilizate

Natura creşterii

Obiectiv final

diferenţierea între activităţile de marketing strategic şi cel operaţional sau tactice

(figura 1.17).

Figura 1.17 Funcţii strategice şi operaţionale ale marketingului.

22

Marketingstrategic

Studierea pieţei

Alegerea pieţelor - ţintă

Conceperea produselor noi

Fixarea preţurilor

Alegerea canalelor de distribuţie

Elaborarea unei strategii de comunicaţii

Marketingoperaţional

Punerea în acţiune a companiilor de publicitate şi promovare

Acţiunea vânzătorilor şi marketingul direct

Distribuirea produselor

Servicii post - vânzare

Pe parcursul evoluţiei sale în toate ţările şi în toate domeniile de activitate se

manifestă un interes sporit faţă de marketing. Interesul pentru marketing este în

creştere, deoarece tot mai multe organizaţii, întreprinderi din sfera activităţilor

lucrative, nelucrative şi din domeniul relaţiilor internaţionale înţeleg modul în care

marketingul contribuie la îmbunătăţirea performanţelor lor (figura 1.18)

23

Sfera activităţilor

lucrative

Sfera activităţilor nelucrative

Domeniul relaţiilor

internaţionale

Firmele specializate în producţia de bunuri de consum zilnic

Firmele producătoare de bunuri de folosinţă îndelungată

Firmele de producţie a echipamentelor industriale

Firmele din domeniul serviciilor destinate populaţiei (companiile aeriene, băncile)

Societăţile din domeniul asigurărilor şi cel bursier

Prestatorii de servicii profesionale (avocaţii, experţii, contabilii, medicii, arhitecţii)

Universităţile, colegiile, spitalele, asociaţii artistice. Interesul este determinat de :

Confruntarea cu scăderea

numărului de abiturienţi, creşterea costurilor

Creşterea cheltuielilor de

spitalizare, utilizarea slabă a capacităţilor de care dispun

Grupele artistice resimt nevoia atragerii unui

public mai numeros, nevoia de

a atrage noi sponsori

Companiile multinaţionale investesc masiv în perfecţionarea aptitudinilor lor de marketing la nivel global, explorează posibilitatea existenţei unor pieţe cu potenţial ridicat

Figura 1.18 Evoluţia şi adaptarea marketingului în domenii de activitate1.5 Condiţiile constituirii marketingului în Republica Moldova.

Marketingul a apărut în urma unor cercetări economice în domeniul pieţei şi

sistematizării activităţii practice, având la bază teoria disciplinelor economice şi

metodologia ştiinţelor sociale (filozofia, sociologia, psihologia etc.)

În Moldova constituirea marketingului a avut loc iniţial prin extinderea

opticii marketingului şi activităţilor specifice la un număr mare de întreprinderi şi

în tot mai multe domenii de activitate. Această dezvoltare extensivă a

marketingului a reprezentat rezultatul acţiunii factorilor de decizie şi reacţia lor la

experienţele pozitive a celor ce apelează la marketing. Pe de altă parte a urmat o

consolidare a marketingului la întreprinderile care l-au implementat, trecându-se

treptat la dezvoltarea intensivă a marketingului. Astfel s-a efectuat transferul la

metode şi tehnici simple de cercetare la alte metode mai complexe, cu un suport

ştiinţific solid, precum şi de la acţiuni de marketing izolate la acţiuni integratoare,

coordonate în cadrul unor programe complexe într-un orizont larg.

Aceste două etape de constituire a marketingului semnifică căile majore de

dezvoltare a sa, ceea ce atestă faptul că dezvoltarea şi promovarea marketingului

este un proces de lungă durată, consolidându-se treptat în timp.

Noua paradigmă a gândirii de marketing în ziua de astăzi este marketingul

relaţional ce reflectă o etapă modernă în orientarea întreprinzătorilor în relaţiile de

piaţă. Marketingul relaţional constă în stabilirea, menţinerea şi întărirea rapoartelor

între parteneri. Adevăratul marketing relaţional trebuie să se bazeze pe o strategie,

în care ambele părţi vor rămâne loiale una faţă de alta.

În Republica Moldova e dificil să evidenţiem anumite etape în constituirea şi

dezvoltarea marketingului, deoarece ne găsim la faza începătoare a acestuia. Pentru

prima dată un curs de marketing a fost predat în anul 1990 la facultatea de Comerţ

în cadrul Universităţii de Stat din Moldova. Odată cu înfiinţarea Academiei de

Studii Economice din Moldova, în octombrie 1991 a fost deschisă facultatea

„Marketing”. Actualmente disciplina „Marketing ” este inclusă în planurile de

studii ale tuturor instituţiilor superioare de învăţământ de profil economic şi în

24

unele colegii. Printre primele întreprinderi din republică care au creat secţia de

marketing se numără: S.A Ionel, S.A Bucuria, S.A Zorile, Televiziunea Naţională,

etc.

Cauzele constituirii şi promovării marketingului în republică au fost diverse

(figura 1.19)

Figura1.19. Condiţiile constituirii şi promovării marketingului în Republica Moldova

25

Dinamismul social – economic

Apariţia şi intensificarea concurenţei libere

Propagarea experienţei pozitive în domeniu de către

instituţii şi asociaţii profesionale specializate în

domeniul marketingului

Schimbările rapide în sfera de producţie;Modificări în sortimentul şi calitatea produselor;Aplicarea progresului tehnico-ştiinţific;Diferenţieri majore între consumatori;Aprofundarea specializării ca rezultat al divizării muncii;Integrarea pieţelor naţionale în complexul pieţelor internaţionale;Liberalizarea preţurilor şi lichidarea monopolurilor comerciale ale statului;Schimbarea titlurilor de proprietate ale întreprinderilor, apariţia întreprinderilor private;Creşterea considerabilă a numărului agenţilor economici şi poziţiei lor pe piaţă

Concurenţa determină societăţile neeficiente, să părăsească piaţa;Concurenţa serveşte ca şi mecanism de distribuire a veniturilor într-o economie de piaţă;Concurenţa reprezintă un mediu foarte favorabil pentru realizarea principiilor marketingului;Concurenţa este un reglator al forţelor pieţei;Influenţa concurenţei asupra activităţii de marketing este globală;Impactul concurenţei asupra pieţei şi agenţilor care acţionează pe piaţă

Asociaţii naţionale de marketing (îşi concentrează activitatea asupra manifestărilor ştiinţifice, editării periodice şi difuzării conceptelor în domeniu)Apariţia Asociaţiilor Naţionale de Marketing în SUA, Franţa, Marea Britanie şi alte ţări dezvoltate;Publicităţile periodice sunt axate pe anumite specializări ale marketingului (marketingul serviciilor, marketingul industrial) şi zone de mare activitate din problematica marketingului (managementul marketingului, politicile de marketing)

Condiţiile constituirii marketingului în Republica Moldova

Activităţile de marketing se desfăşoară într-un cadru global foarte dinamic.

Operatorii de marketing din Moldova sunt nevoiţi să-şi revizuească permanent

obiectivele şi practicile de marketing. Întreprinderile de azi se luptă cu o

concurenţă tot mai piternică la scară globală, cu degradarea mediului înconjurăror,

cu stagnarea economică, cu problemele sociale, politice. Factorii esenţiali care

determină modificarea peisajului activităţilor şi a strategiilor de marketing, inclusiv

şi în Republica Moldova sunt: procesul de globalizare rapidă, modificarea

conjuncturii economice mondiale, necesitatea unor acţiuni cu o mare implicare

socială.

Figura 1.20. Implicaţii ale globalizării asupra marketingului.

26

Economia mondială suferă o schimbare radicală

Distanţele geografice şi culturale sau redus odată cu apariţia:

Televiziunii prin satelit

Fax-urilor

Legăturilor electronice şi telefonice internaţionale

Posturilor de televiziune prin cablu

Firmele îşi extind masiv operaţiunile

Companiile încearcă să-şi creeze o structură globală care

Comercializare

Aprovizionare

Producţia pe piaţa mondială

Permite să transmită rapid ideile dintr-o parte în alta a lumii

Firmele, întreprinderile sunt afectate tot mai mult de concurenţa globală