EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU SINUZITAI.3.1 SIMPTOMATOLOGIESIMPTOMATOLOGIE: Inflamatiile sinusurilor nazale sunt insotite de o simptomatologie generala si locala, comuna in unele privinte majoritatii sinusurilor afectate. Manifestarile clinice ale rinosinuzitelor sunt, in primul rand, in raport cu stadiul lor evolutiv acut si cronic, cu profunzimea si gradul proceselor lezionale si cu existenta complicatiilor. Aceasta simptomatologie exprima, in numeroase cazuri, suferinte numeroase si variate. Stadiul acut al inflamatiilor sinusurilor nazale se manifesta adesea printr-o simptomatologie locala si generala zgomotoasa, aflata in strans raport cu boala infectioasa cauzala, mai ales cand aceasta este o infectie cu virus gripal, cu alte virusuri, cu microbii supuratiilor banale sau cu microbii specifici ai numeroaselor boli infectioase. Stadiul cronic al rinosinuzitelor este adesea tacut, iar datorita caracterului paucisimptomatic al acestor sinuzite ipocrite cum le numeste Portmann face necesara o anamneza minutioasa, sistematica si deductiva.Simptomele sunt diferentiate in functie de forma acuta sau cronica, precum si de sinusul afectat. I. Forma acutaa. Sinuzitele cranio-faciale1. Simptomatologia locala subiectiva poate fi exprimata de bolnavi in cursul anamnezei prin una sau mai multe dintre urmatoarele manifestari:1. senzatia de tensiune, de plenitudine intranazala, perinazala. Pielea si tesuturile moi de la nivelul obrazului respectiv si adesea pleoapa capata un aspect inflamator, sunt tumefiate, au culoare roz, sunt mai calde si mai hiperestezice decat cele din vecinatate.1. rinoree abundenta, initial bilaterala, pentru ca, dupa trecerea catorva zile, sa devina unilaterala; o rinoree siromucoasa cu striatii de sange, mucopurulenta sau reprezentata de evacuarea unui puroi gros, bine legat. Aceasta rino-sinurosecretie este de culoare galbena, verde, mai rar maronie, in cantitate variabila, totdeauna mai abundenta dimineata la trecerea in pozitia de ortostatism precum si la sfarsitul unei crize dureroase cand blocajul ostiumului cedeaza si orificiul devine permeabil, consecutiv cresterii tensiunii intracavitare a puroiului care forteaza deschiderea lui.1. durere spontana provocata nu numai de efectul actiunii mecanice a acumularii puroiului din sinusul maxilar dar si ca o consecinta a nevritei inflamatoare a ramurilor nervoase terminale care asigura sensibilitatea mucoasei sinuso-maxilare. Durerea spontana este totdeauna prezenta datorita abundentei si complexitatii inervatiei senzitive trigemino-simpatice, in care exista numeroase anastomose de fibre mielinice si amielinice si care explica posibilitatea extinderii contralaterale a ei. Sediul durerii maxime este insa in raport cu sinusul maxilar afectat si bolnavul o localizeaza la nivelul hemifetei respective. Durerea are de cele mai multe ori un caracter periodic, cu intensificari paroxistice, ritmice, orare, obligand bolnavul sa prefere in asemenea cazuri pozitia de chinostatism in imobilitate completa si semiobscuritate si sa renunte la oricare activitate fizica sau intelectuala.1. obstructie nazala. Aceasta tulburare a functiei respiratorii nazale este cauzata de congestia si hipersecretia pituitarei nazale, fenomene care suprima total sau partial lumenul fosei nazale. Obstructia nazala acuta este initial bilaterala, mai apoi se mentine strict unilaterala, are caracter intermitent si este favorizata de clinostatism. Insuficiena respiratorie nazala se accentueaza in timpul noptii si din aceasta cauza somnul este zgomotos, nelinistit, intrerupt prin senzatii de uscaciune si sufocatie, consecinta a respiratiei bucale, care provoaca spasmul reflex al mucoasei faringo-laringiene.1. tulburarea functiei normale a olfactiei. Dereglarea poate fi cantitativa, in sensul unei scaderi a senzorului olfactiv si calitativa. Hiposmia este mai frecvent observata si ea este cauzata de deficientul respirator nazal care elimina aportul aerian al moleculelor odorivectoare. Cacosmia, totdeauna subiectiva, poate fi cauzata de retentia puroiului, de flora microbiana anaeroba.1. hiperestezia mucoasei pituitare. Bolnavul are periodic senzatia de corp strain care se deplaseaza intermitent si care ii provoaca o gadilare, un prurit nazal, care-l face sa stranute in salve.1. microepistaxiul poate fi un simptom insotitor al rinoreei acute nazo-sinuso-maxilare. El este cauzat de congestia difuza a mucoasei si de ruptura capilarelor ectaziate in cursul unui acces de stranut sau al unui efort de suflare a nasului.2. Simptomatologia locala obiectiva consta in urmatoarele semne fizice: - tumefiere cel mai adesea moderata si difuza;- congestie difuza a membranelor externe oculare de partea bolnava;- modificare de culoare a tegumentelor obrazului de partea bolnava, pielea avand un aspect inflamator discret;- roseata, escoriatii, fosuri la nivelul vestibulului nazal.Prin palparea externa directa se poate constata ca pielea corespondenta este mai calda si mai sensibila la atingere.Din categoria simptomelor obiective functionale pot fi intalnite:- obstructie nazala unilaterala;- rinoree sero-mucoasa sau mucopurulenta unilaterala;- hiposomie sau rareosianosmie temporara;- lacrimare si fotofobie, intensificate in momentul proiectarii fascicolului luminos in vederea examinarii.Inspectia endonazala realizata prin metoda rinoscopiei anterioare si posterioare ne permite sa constatam ca lumenul foselor nazale este micsorat sau aproape complet disparut, fiind obstruat cu secretii seropurulente fluide sau mucopurulente groase, vascoase, care dupa indepartarea lor lasa sa se vada o mucoasa puternic inflamata.3. Simptome generale. Manifestarile de ordin general sunt in strans raport cu etiologia, mai ales cand aceasta este o infectie cu virusuri gripale, cu edenovirusuri sau cu microbi specifici ai altor boli infectioase:- febra oscileaza in jurul a 38-39 0C, este aproape mereu prezenta in primele zile, insotita de o senzatie de oboseala fizica si intelectuala si de rau general;- cefaleea are un caracter mai mult difuz, bolnavul descriind-o ca pe o senzatie de greutate a capului, cu paroxisme in perioadele de obstructie nazala maxima;- nevralgiile fetei si cele cranio-cervicale imbraca forma unei hiperestezii dureroase a intregului teritoriu de distributie a trigemenului sau sunt prevazute sub forma de dureri periodice si violente care apar in crize provocate de retrutia exudatului intrasinuso-maxilar, prin blocajul edematos intermitent al ostiumului.Toata aceasta simptomatologie algica, cu senzatii din cele mai variate arsura, intepatura, zvacnituri, tensiuni cu caracter discontinuu poate fi favorizata de pozitia de ortostatism, de inhalatii prea fierbinti, de frig, de incordarea atentiei, concentrarea vederii. Mai trebuie subliniat ca intensitatea acestor nevralgii este variabila cu potentialul nervos senzitiv al fiecarui individ.- aprosexia devine aparenta mai ales in timpul lucrului, iar aceasta dificultate de concentrare a atentiei, alaturi de cefalee si sindromul dureros contribuie la scaderea randamentului numai fizic si intelectual;- ameteala de origine sinuso-maxilo-nazala este o manifestare clinica mai rara; ea apare brusc fiind insotita de tulburari vegetative (greturi, transpiratie, paloare, hipotimie) precum si senzatia de echilibru instabil;- tahicardie, palpitatie, dureri precordiale, neliniste cardiovasculara, toate sunt manifestari neororeflexe ale unui sindrom functional cardiac, care poate fi provocat de o rinosinuzita maxilara acuta;- inapetenta, constipatia, limba saburala, alcatuiesc un manunchi de simptome digestive aparute ca o consecinta a piofagiei, starii febrile;- tusea la inceput este uscata, mai mult o tuse de iritatie faringiana pentru ca ulterior sa devina o tuse productiva, consecinta fie a unei infectii descendente, fie a interrelatiei neuro-umorale sinuso-bronsice.b. In cazul sinuzitelor croniobazale, simptomatologia este asemanatoare, aici mai aparand o serie de semne cauzate de localizarea infectiei la nivelul sinusurilor etmoidale si sfenoidale. Astfel, apar in plus:- durere de cap spontana cu sediul in crestetul capului sau in ceafa, provocata nu numai de efectul actiunii mecanice a acumularii si tensiunii intracavitare a puroiului dar si ca o consecinta a nevritei inflamatoare a ramurilor nervoase terminale care asigura sensibilitatea mucoasei etnoido-sfenoidale. Durerea are de cele mai multe ori un caracter continuu cu exacerbari si persistenta ei compromite atat activitatea fizica si intelectuala cat si cat si odihna bolnavului in pofida pozitiei de dinostetism si semiobscuritatii preferate de catre bolnavi;- scaderea acuitatii vizuale este cauzata de un proces vascular edematos, care comprima nervul optic in canalul sau osos.Restul simptomatologiei se confunda cu cea prezenta la sinuzitele craniofaciale.II. Forma cronica este stadiul de boala consecutiv episodului acut. Sinuzita cronica este sinuzita care nu s-a vindecat timp de aproximativ 2-3 luni si in care apar remanieri profunde ale epiteliului, adesea ireversibile din punct de vedere histofunctional.Simptomatologia este asemanatoare tuturor tipurilor de sinuzita:1. Simptomatologia locala subiectiva exprimata de catre bolnavi in cursul anamneziei poate fi exprimata prin unul sau mai multe din semnele urmatoare:- rinoree purulenta, rareori bilaterala, frecvent unilaterala reprezentata prin scurgerea unui puroi gros, vascos, intens colorat in galben sau verde;- senzatia de plenitudine intranazala si perinazala;- durere spontana ce apare doar in perioadele de acutizare cand este asociata cu simptomatologia formei acute;- obstructie nazala cauzata de congestia mucoasei.2. Simptomatologia locala obiectiva se confunda cu cea prezentata la forma acuta.3. Simptome generaleCefaleea imbraca caracterul unei senzatii de greutate a capului si poate prezenta paroxisme in perioadele de obstructie nazala maxima. Ea se intensifica totodata in miscarea de aplecare a capului, in efortul de a sufla nasul, in stranut si in tuse.Nevralgiile cranio-cervico-faciale apar cu toata intensitatea in perioadele de acutizare si in cazul retentiei puroiului.Sinuzita cronica poate deveni aparent vindecata in perioada sezonului calduros pentru ca in timpul iernii starea de latentizare sa ia sfarsit si sa apara manifestari de tip acut.Oboseala fizica si intelectuala se manifesta in special in timpul lucrului si se repercuteaza asupra randamentului in munca.Ameteala de origine sinuzala este un simptom clinic mai rar. Poate apare brusc insotita de tulburari vago-simpatice precum si de senzatia de echilibru instabil. Ea poate fi provocata de un efort de dezobstruare a nasului.Manifestari toxiinfectioase de boala de focar care pot tulbura functiile normale ale majoritatii sistemelor si aparatelor organismelor.