Examen-OMF-2015-an.III.docx

8/19/2019 Examen-OMF-2015-an.III.docx

1/57

1. Istoricul dezvoltării chirurgiei OMF în lume şi în republică Moldova.

2. Clasi icarea proceselor in lamatorii în regiunea oro!ma"ilo! acială.Procesele inflamatorii in regiunea omf pot fi odontogene si neodontogene; infectioase - specifinespecifice si washpe neinfectioase, adica alergice, traumatice, stiti voi de la fizpat, acute si crInflamatiile neodontogene au drept sursa alte structuri ale cavitatii bucale, faciale sau la distantonsilogene, rinogene, otogene (di la urechi nna), etc.. Inflamatiile odontogene detin un loc machir. !"#. $ele mai frecvente afectiuni inflamatorii sunt: limfadenitele, flegmoane si abcese, chi(inflamatie productive), periostitele, osteomielitele, periodontitele, sinusite, granulom subcutan%odontogene ma oritar& frunculi si carbunculi, sialoadenite si mai putin agresive; stomatite, dermatite, foliculite, ateroame suprainfectate i.t.d.i.t.p. 'a nu uitati ca ne intereseaza mai multodontogene

#har$gorods$i %1&'() clasi ica ast el*

Au fost multi savanti medicali care au propus diverse si diverse clasi cari, ca pina

la urma Robustova sa concluzioneze o clasi care unica si fundamentala (tipanecopieta de Sharkgorodski):

Se mai clasi ca conform imunitatii declansate in in amatie infectioasa speci ca sinespeci ca

Reactivitatea organismului la diferiti factori etiologici se clasi ca in !ormala(reactie" amenintarea) # normoergica$ Slaba% &ipoergica (reactia' amenintare)$

ronuntata # &iperergica omplicatii in in amatie deobicei sunt provocate dehipersensibilitatea la factorul etiologic prin alergie si afectiuni autoimune$

perpetuarea in amatiei in zone neafectate, etc

+. ,tiologia proceselor in lamatorii în regiunea oro!ma"ilo! acială. In producerea infectiilor regiunii ma*ilo-faciale avem mai multi factori favorizanti sideterminanti.#actorii favorizanti sunt :locali si generali.#actorii favorizanti locali sunt:leziuniletraumatice osoase (de obicei fracture deschise in cavitatea bucala) +. umorile ma*ilarelor,maichisturile suprainfectate .$orpii straini patrunsi accidental prin mucoasa .$omplicatiile anestloco-regionale,nerespectarea asepsiei ,antisepsiei /.complicatiile e*tractiei dentare(e*tractii

traumatizante,alveolite,chiureta insufficient 0.$omplicatiile diferitor tratamente stomatologicecu mortificari pulpare,obturatii de canal cu depasire dupa ape*,coroane incorect adaptate cu iri parodontiului marginal,tratamente ortodontice cu e*ercitari de presiune ce duc la mortificarea dintelui.

Factori avorizanti generali :1.2arsta,+.3eactivitatea diminuata a organismului,imunodefienta .de emaciere,case*ie,starile de denutritie din bolile cronice si carentiale .5fectiunile neurologineuropsihice(nu se asigura igiena cav. bucale) /. ratamentul indelungat cu antibiotice saucorticosteroizi


2/57


3/57

Rezolutia # revenirea la normal a tesutuirlor in amate

- Repararea # inlocuirea tesutului distrus prin tesut de granulatie, cu formarea decicatricii brinoase

. /n amatia cronica Inflamatia cronica. Poate avea caracter proliferativ si granulomatos( de corp strain sau infectii de foca$aracterul proliferativ este dat de popularea focarului cu infiltrate celulare de origine somatic sitisulara(limfocite, plasmocite, mononucleare, celule polinucleare, fibroblasti). 6eucocitele polimorfonsunt reduse sau absente. 3eactiile vasculare, e*sudative si alterative sunt discrete si nu ating intensitatedin inflamatia acuta.

(. ,volu/0a clinică a proceselor in lamatorii regiunii OMF.

. eriodontită apicală acută* etiologia clasi icarea tabloul clinic tratamentul.

3upa etiologie poate i*

Periodontita infectioasa- cauzata de streptococul nehemolitic, verident, hemol9tic, coci. Patrucale:prin canalul radicular, punga gingivala, calea hematogena si limfogena.

Periodontita traumatic 8 traumatism unimomentan mai puternic sau microtraumatisme cornice

Periodontita medicamentoasa 8 tratarea incorecta a pulpitei, patrunderea in periodontiu din ca pastelor arsenicale, formalina,materialelor de obturatie. $a reactive alergica la aplicarea prepar(antibiotic, eugenolat).

4imptomatologie : evolutie vertiginoasa. 'urere vie localizata cu character constant. Intensitatedurerii depinde de hiperemie, edem, cantitatea de e*udat.

Faza I: dureri indelungate neintreupte, siciitoare, uneori hipersensibilitate la muscatura. angllimfatici regionali 8 usor mariti in volum si provoaca durere usoara.

Faza II : 'ureri neintrerupte. $ea mai usoara atingere pe dintele bolnav provoaca dureri, percutiadureroasa. ingia local hiperemiata,edematiata, palparea dureroasa. Pulpa de obicei e necrozataceea dintele nu reactioneaza la e*citanti termici si electrici. 7dem collateral pronuntat al tesut parama*ilare. Plica de trecere e nivelata. #ormarea de fistula in gingie. 4imptomegenerale:febra,frisoane, uneori leucocitoza. 4porire in volum si durere in ganglionii submandibsubmentonieri pe latura dintelui bolnav.

4ratamentul chirurgical :


4/57

Rezectia apicala 8 e*tirparea ape*ului radicular si a procesului pathologic periapical precedat dtratament endodontic. ehnica: incizia curba la fundul de sac vestibular, decolarea lamboului m periostal, reperarea zonei de rezectie, trepanarea osului, rezectarea ape*ului cu o freza cilindrichiureta , se sutureaza.

Tratamentul general 8 igiena bucala buna, aplicarea medicamentelor, inlaturarea depunerilor, trcariilor, vitamine $,PP,


5/57

eriodontita cronica granulomatoasa este o consecinta a netratarii a formei cronice granulante. 4e dezvlent, in tesuturile periapicale apare un granulom. ranulomul poate fi simplu (pina la >,/ cm, din tesutugranulatie), epitelial ( pina la >,/ cm, tes. 'e granulatie ? epiteliu), si chistic (>,/-1cm,cavitate acoperitaepiteliu). ranulomul creste lent de aceea pacientii nu acuza plingeri. Patologia poate fi depistata intime*amenul radiologic, unde vedem la ape* un granulom cu hotare bine delimitate.

eriodontita cronica ibroasa 8 apare in urma manoperelor terapeutice curative incorecte, dar si desines

in rezultatul cicatrizarii periodontitei granulomatoase sau granulante cu recuperarea si aparitia tesutuluregiunea periapicala. $linic se manifesta astfel: indolor la percutie si palpatie, la e*amen se depisteazanecroza pulpara. In caz de acutizare pot aparea dureri. Pe radiograma avem dilatarea fantei periodontaregiunea periapicala.

Metode chirurgicale de tratament:

1.osteotomia 8 trepanatia in regiunea apicala, se realizeaza cind canalul e obturat, dar apar dureri.

+. decompresia (drenarea) 8 mai rar, se face o fereastra in regiunea periapicala si se introduce un tub

.rezectie apicala .

• u obturatie intraoperatorie anterograda (obutarea radiculara, anestezia troncularaperiferica sau prin in ltratie, descoperirea ape0ului dentar, indepartarea tesutuluipathologic si rezectia ape0ului)

• Retrograd (anestezia, incizia, decolarea lambioului muco%periostal vestibular,trepanarea osoasa, rezectia ape0ului, chiureta1ul procesului pathologic, obturareacanalului, obturarea cavitatii cu material osteoplastic, suturarea plagii )

• Rezectie apicala la diferite grupuri de dinti cu augmentare osoasa

Amputatia radiculara (radacinile vestibulare ale molarilor superiori, radacinilepalarine la molarii superiori, amputarea radacinii la molarii inferiori)

Premolarizarea (hemisectia) # cind este process la bifurcatie, s einlaturaradacina in cauza shi o portiune de dinte

Replantarea dintelui % e0tractia dintelui cu pastrarea peretilor integri ai alveolei,obturatia canalelor, rezectia apicala a dintelui, replantarea in alveola cu 0area lui

4ratamentul general 8 igiena bucala buna, aplicarea medicamentelor, inlaturarea depunerilor, tratarea vitamine $,PP,


6/57

. controlul calitatii protezelor

/. comple* de polivitamine in perioada de iarna - primavara

'. 7olile de erup/ie a din/ilor* etiologia tabloul clinic diagnosticul tratamentul.

Accidente de eruptie ale dintilor temporari.

Etiologie :

• terenul, starea de hiperre ectivitate naturala a copilului mic, marita in cursuldiferitor boli care diminua in aceleasi timp rezistenta organismului 2n rolimportant ii revine eriditatii , disendocriniilor , rahitismuluii, hipovitaminozelor

• /ritatia letelor gingivoalveolare ale trigemenului• /nfectia pericornara directa sau indirecta

5ccidente si complicatii locale:

• 3ruptia precoce• 3ruptia tardiva sau intirziatat pericoronarita congestiva• ericoronarita supurativa• 4ingivostomatita• histul de eruptie

5ccidente regionale:

• sialoree ,rinoree ,epifora ,congestie ,con1unctiva ,fotobie

5ccidente generale• tulburari digestive• tulburari respiratorii• tulburari urinare• tulburari de crestere

ratament:

Profilactic : local 8 spalturi bucale cu sol antiseptice slabe, bade onarea mucoasei gingivale cu sol a

general- administrarea de sedative si vit. $,5,'+

ratament hirurgical in pericoronarita supurata: sub anestezie de contact sau analgezie generala, se abcesul.

8ccidentede eruptie ale dintilor permanenti

Patogenie : factori favorizanţi:


7/57

a 5blicitatea a0ului de erup6ie, imprimat7 e iter dentis la care se adaug7oblicitatea determinat7 de dezvoltarea mandibulei

b /nsu cien6a spa6iului retromolar dintre marginea anterioar7 a ramuluiascendent 8i molrul -

c alitatea 6esuturilor pe care trebuie s7 le str7bat7 molarul . (os adult,calci cat 8i bromucoas7 gingival7 rezistent7)

d api8onul de mucoas7 care acoper7 fa8a ocluzal7 a molarului de minte esteapreciat ca elementul principal 9n apari8ia 8i dezvoltarea complica6iilorseptice, datorit7 traumatismelor permanente pe care le suport7,discontinuit76ii lui 8i reten6ilor alimentare care creaz7 condi6ii bune pentrudezvoltarea germenilor patogeni

e Structura 8i a8ezarea capi8onului pe suprafa6a ocluzal7 a molarului .constituie un element important nu numai patogenetic, dar 8iterapeutic:

i c9nd acest capi8on este sub6ire 8i a8ezat orizontal, ,,ca o fa67 demas7 , acoperind suprafa6a ocluzal7 a molarului de minte, favorizeaz7mai pu6in infec6ia 8i se preteaz7 la e0cizie

ii 9nd este gros, masiv, 9n prelungirea pilierului amigdalian, anterior,c7z9nd ,, ca o cortin7 pesuprafa6a ocluzal7, favorizeaz7 infec6ia,

9ntre6inerea ei 8i nu se preteaz7 la e0cizie chirurgical7

actori determinan/i sunt cei septici*

Infec@ia sacului folicular se poate realiza pe douA cAi:

• endogenă # pe cale vascular%sanguin7, de la un focar oarecare din organism(esterar 9nt9lnit7)

• directă # este cea mai obi8nuit7 8i provine: din deschiderea sacului folicular 9nmediul septic bucal, de la un proces septic periapical sau periodontal al molarului -

sau dup7 alveolita pose0trac6ional7 a acestuia - Anatomie patologică: *olarul . inferior insu;cient erupt se a 7 9n anclavare, sacul s7u pericoronardeschis comunic9nd cu cavitatea bucal7 8i adesea o por6iune din coroan7 ind vizibil7 molarul . are adesea direc6ia oblic ascendent7 mezial, coroana sa id 9n raport str9ns cufa6a distal7 a coroanei 8i uneori chiar a molarului - !um7rul, forma 8i dispozi6iar7d7cinilor sunt foarte favorabile, iar canalul alveolar inferior se a 7 situat dedesubtul 8i

9nd7r7tul ape0urilor api8onul format din sacul pericoronar dublat de mucoasabucal7 uneori este sub6ire, aplicat orizontal ca o fa67 de mas7 pe suprafa6a ocluzal7 amolarului, alteori gros, masiv sau c7z9nd ca o cortin7 pe molarul . situat 9n baza pilieruluianterior al v7lului palatin

3.Studiul clinic al complicaţiilor: a complicaţii in amatorii: Pericoronarita reprezint7 in ama6ia 6esuturilor moi pericoronare 3ste cea maifrecvent7 8i cea mai important7 complica6ie a erup6iei molarului de minte inferior

5re la origine impulsul de erup@ie a molarului inferior, care, Bn ascensiunea sa, pune Bn tensiunde mucoasA pe care Bl fisureazA, Ci traumatismul ocluzal al antagonistului, la care se adaugA infec


8/57

bucal. PAtrunderea infec@iei Bn sacul folicular se face fie prin efrac@ia mucoasei datoritA traumatis provocat de cAtre antagonist, fie consecutiv, prin desprinderea capiConului de fa@a distalA a molaru

#lora microbianA este cea BntDlnitA Bn cavitatea bucalA: streptococi, stafilococi Ci fuzospirili. Ee*cluCi BnsA nici ceilal@i microbi cunoscu@i, care pot a unge fie prin cale directA, fie mai rar, ind

$a orice proces inflamator, pericoronarita se prezintA sub formele acutA Ci cronicA.

ericoronarita acută , la rDndul ei, Bn ordinea gravitA@ii, BmbracA douA aspecte:con- gestiv şi supurată .

b complicaţii generale: !omplicaţiile generale apar prin vehicularea sanguin7 a germenilor microbieni,produc


9/57

! 3eplasări dentare Bn cadrul arcadei, prin Bnghesuirea consecutivA presiunii dinapoi-Bnainte e*molarul Bn erup@ie (ipoteza nu este unanim acceptatA).

! 4ulburări de ocluzie.

d complicaţii nervoase:

Accidentele (complicaţiile) nervoase ale erupţiei molarului de minte inferior sunt foarte variate Ci see*tind pe toatA gama func@ionalA a nervilor. FntDlnim astfel:

4ulburări motorii , manifestate prin:

- Contracturi ale musculaturii faciale (ticuri);

- Trismus , Gneori persistent, prin contractura refle*A a muCchilor ridicAtori ai mandibulei;

- Spasme ale buzei;

! Paralizii faciale tranzitorii sau paralizii oculare (midriazA unilateralA).

4ulburări senzitive mani estate prin*

- Durere: este simptomul ce Bnso@eCte ma oritatea manifestArilor clinice de incluzie; cel mai adreprezintA consecin@a inflama@iei, infec@iei sau irita@iei nervoase prin compresiune. 5l@i autori cu aceastA interpretare a etiopatogeniei, aducDnd ca argument faptul cA durerea poate e*ista Ci Bn acontactului rAdAcinilor dentare cu canalul mandibular sau, dimpotrivA, absen@a durerii Bn condi@ifactorului aparent compresiv.

$u toate acestea un fapt este evident, Ci anume cA unii pacien@i se liniCtesc dupA odontectomia problemA, dispArDnd nu numai durerea obiCnuitA odontogenA, ci Ci celelalte forme de algii care BdentarA. 7*istA BnsA Ci aspectul opus, Bn care odontectomia poate transforma un sindrom algic inteunui continuu. 'in fericire, aceastA situa@ie este mai rar BntDlnitA.

- Algii faciale cu caracter de nevralgie simptomaticA sau esen@ialA de trigetnen;

- Algii asociate cu tulburări vasomotorii refle e!

- "evralgii dentare Ci otice;

- Sinalgii dentodentare sau dentocutanate;

- Deficite de sensibilitate , mai ales Bn teritoriul nervului mentonier sau, dimpotrivA, hiperstezii lanivel.

- Tulburări vegetative refle e secretorii cu sialoree sau, dimpotrivA, uneori cu asialie.

Complica/ii generale %trombo lebita compl. pulmonare).


10/57

4rombo lebita sinusului cavernos este un accident specific sever, din fericire rar; apare mai frecvent BlegAturA cu supura@i a spa@iului infratemporal.

Complica/iile pulmonare : pneumonie sau angrenă pulmonară ca consecin@A a aspira@iei din cavitatea bcon@inutului septic ce-Ci are originea Bn pericoronarita supuratA. #lora microbi anA este reprezentaanaerobe, fuzospirilare, care provoacA grave pneumonii sau chiar gangrene pulmonare.

4ratamentul în dependen/ă de varietatea complica/iei şi situa/ia anatomică a molarului inciziedecapuşonare e"trac/ie.

ecapi!onarea:

$ontrar aparen@elor, e*istA pu@ine cazuri care se preteazA la decapiConare, iar aplicarea ei fAr poate duce la accidente grave, cum ar fi: diseminarea infec@iei Bn lo ile vecine sau necroza osoasA,foloseCte incorect termocauterul sau bisturiul electric; cunoaCtem de asemenea cazuri de lezAri ale nlingual Bn cursul decapiConArii; de men@ionat apoi. numArul mare al recidivelor dupA decapiConAetc. 'e fapt, acest act chirurgical este indicat la din@ii care, Bn absen@a obstacolelor mecanice - osoa

sau mucoase - Bndeplinesc urmAtoarele condi@ii;

- dispun de un spa@iu suficient pentru Bncadrarea marginalA Bntre molarul + Ci ramul ascendenmandibulei;

- dintele sA fie erupt din structura osoasA cel pu@in pDnA la ecuatorul coronar;

- sA prezinte o orientare verticalA, cu rAdAcini drepte sau eventual uCor curbate spre distal, Bn sde compensa@ie;

- fibromucoasa care acoperA molarul Bn erup@ie sA fie sub@ire Ci dispusA orizontal pe suprafamolarului de minte, precum o fa@A de masA.

Contraindica#iile decapiConArii vizeazA cazurile Bn care recidivele infec@iei sunt frecvente Ci dingrave. 6a acestea, mucoasa - fie dinspre obraz, fie dinspre pilierul amigdalian - cade vertical pe suprafocluzalA a molarului, ca o cortinA. 'e fapt, situa@iile amintite corespund cazurilor la care erup@ia diuCor Bn afara sau BnAuntrul curburii arcadei dentare. 6a fel sunt contraindicate cazurile care nu core punctul de vedere al spa@iului, oblicitA@ii etc. radiografia ne este de un real folos Bn aprecierea situenumerate.

Pacientul care urmeazA a fi operat va fi pregAtit prin igienizarea cavitA@ii bucale, toaleta ei cu spra$ -ui de laaparat Ci cu solu@ii antiseptice, Bn aCa fel, BncDt interven@ia chirurgicalA sA se desfACoare Bntr-mai propice.

"ehnic# operatorie:

Pozi#ia bolnavului : bolnavul este aCezat Bn fotoliu dentar, cu capul Bn uCoarA e*tensie Ci gura desmai larg. 'acA deschiderea gurii este limitatA de trismus, se poate face infiltra@ie Bn masa muCchilo pterigoidian intern prin incizura sigmoidA.


11/57

Anestezia : interven@ia chirurgicalA se desfACoarA sub anestezie localA sau loco-regionalA prin in pentru pacien@ii agita@i, se recomandA o preanestezie.

5ctul chirurgical se deruleazA Bn urmAtorii timpi operatori:

4impui I : se practicA oincizie care circumscrie coroana molarului , plecDnd din unghiul disto-oramolarului + spre posterior Ci BntorcDndu-se distal de dintele Bn cauzA, urmDnd fa@a vestibularA a

unghiul disto-vestibular al molarului secund. $riteriul de BnAl@ime a inciziei mucoase raportatA la socluzalA a molarului de minte nu este totdeauna uCor de precizat rebuie ca Bn prealabil sA avem o borientare clinicA Ci radiologicA.


12/57

1 . eriostita odontogenă cronică* diagnosticul tabloul clinic tratamentul.

15. Factorii care contribuie la dezvoltarea osteomielitei odontogene.

1'. Osteomielitele ma"ilarilor* clasi icare etiologie patogeneză.

1&. Osteomielita odontogenă a ma"ilarelor* clasi icarea etiopatgenia anatomia patologică.

Osteomielita odontogenă a ma"ilarelor 8 proces inflamator necrotico - purulent infectios in tesuosos, maduva osoasa si periost (deobicei si in tesuturile moi incon uratoare) ca urmare a organhipersensibilizat la factorul etiologic si (deobicei) imunitate slaba. 4hargorodsHi considera ca aafectiune mai corect rezida sub denumirea de panostit (5sta-i un detaliu care deobicei se uita a 7rmolaev vapshe crede ca osteomielita e doar atunci cind e prezenta necroza osului. Preponderafecteaza persoanele intre +> si > de ani, barbatii prevaleaza. ,tiologie* !steomielita acuta se dezvolta in rezultatul patrunderii infectiei odontogene. #lacaii

principali 8 4tafilococul auriu si alb (albicans), streptococi si alti coci, bacili si bacterii putridein asociere, In formele complicate se intilnesc si streptococi anaerobi si stafilococi patogeni. Gmare li se acorda anaerobilor nesporogeni. atogenie* $el mai des este afectata mandibula pe motivul structurii tisulare: canale havers masi mai inguste, tesut spongios mai bogat, astfel drenarea din maduva nu se efectuiaza eficient fmecanismele distrugatoare ulterior. + teorii: 1. infectoJembolica 8 nu e veridica, tats so pricalitasta 8 in vase se formeaza embol infectios sau a unge acolo ceea ce duce la necroza(ischemie puroi - insasi factorul infectios prin infiltrarea de neutrofile. +. eoria hipersensibilitatii sauneuroJtrofica: s-a observat aparitia osteomielitei la oameni cu inflamatii cronica stomaKodontocronice in e*acerbare adica la o eventuala hipersensibilizare (care dureaza pina la / saptaminImunitatea locala scade, apar reactii alergice prin distrugerea vaselor (reactii autoimune, de tip preponderent) duce la ischemie, staza apoi la necroza. Pacientul devine alergic la antigeni, end

to*inele bacteriene si iaHa. !steomielita ma*ilara odontogena survine cel mai frecvent de la infPrimului molar, la mandibula "1L" de minteL"+.

Clasi icarea osteomielitei*%steomielita ma ilara: acut& subacuta& cronica ' cronica de novo!

%steomielita cronica se divizeaza in: Distructiva& distructiv(productiva& rarefianta ' )iperplasticaMorfopat: !steomielita deobicei are evolutie: acuta subacuta cronica, dar se poate instala si forma

cronica de novo care nu a avut initiere de osteomielita acuta (agent putin virulent si stabil la antibioticimunitate redusa, reactie hipoergica).

Acut: In maduva apar zone rosii inchise de necroza care curind se transforma in galbene 8 purodevin afectate: staza, trombate, distruse (par debrosis) din cauza inflamatiei ceea ce duce la neunei zone in e*pansiune a maduvei, se raspindeste si in vasele de alimentare a osului ducind ladistrugerea lor si la necroza purulenta a oaselor (tesutului osos), se raspindeste si asupra perios(comunicarea prin vase si canalele Mavers, 2olHmann), apre inflamatie purulenta si in tesuturiincon uratoare prin colaterale si comunicarea directa, ea se mai cheama parulis, tine minte 8 P4e formeaza abces subperiostal, care se poate fistuliza, si caroce asa apare abcesul sau flegmontreaba ii ra Eecroza purulenta osoasa poate fi de focar, partiala sau totala 8 difuza.


13/57


14/57

3e periodontita acuta 8 nu e asemenea into*icatie, dupa inlaturarea dintelui periostita dispare zile, nu se raspindeste durerea si mobilitatea spre dintii vecini.

21. 4ratamentul general al bolnavilor cu ostiomielită odontogenă acută a ma"ilarelor.

4ratamentul general a osteomielitei acute odontogene depinde de cele tipuri dereactii:normoergice,hiperergice,si hipopergice.In reactiile normoergice se indica preparateantibiotice,sulfanilamide,desensibilizante,antihistaminice si antinflamatoare precum si preparate cstimuleaza imunitatea organismului,stimulatori antigenici.In reactiile grave de tipul celei hiperergiindica terapie intensiva,preparatele care au fost numite anterior(antibioticele pot fi introduce intraasau intralimfatic) se asociaza cu preparate ce corecteaza hemodinamica,normalizeaza procesele msi asigura functionalitatea organelor vitale.4timulatori antigenici nu se indica.In insuficienta supraindica glucocorticoizi.In reactiile hipoergice se incepe cu intarirea imunitatii generale apoi se facecu antibiotic specific.In formele difuze la persoanele cu imunodeficienta se indica un tratament inse indica hormoni anabolizanti(glucocorticoizi) imunoterapie pasiva,si vitamine.

8ntibiotice :teramicina'lincomicina'morfociclina'clindamicina'fuzidina (au tropism fata de os),precum scefalosporinele,ristomicina,fosfomicina,cefuro*ime,ampicilina'car$ecilina ,ampio*,gentamicina,o*acilina,cra infectiei anaerobe(metronidazole,nitazol)e.t.c.

inergistele antio$ioticelor :sulfanilamide(au un efect.eficient,streptocid'norsulfazol 'sulfadimezil'etazolgr.*+, ori pe zi si sulfapirazina,ortosulfina,sulfadimeto*ina 1gr. + ori pe

zi),enzime(penicilinaza'tripsina ,chemotripsina,lizocim iKm ) ,nitrofuranii(furazolidol'furadonina )

In fromele usoare antibioticoterapia dureaza -1> zile in cele difuze + saptamini.

Antihistaminice :dimedrol,suprastina,diazolina,dipirazina,taveghil,fencorol,peritol >,>+/->,> +- ori

Antimicotice: levorina,nistatina

4olutie $a$l cu gluzoca >=-desenzibilizre

timultatori antigenici: metiluracil,pento*il,orotat de Ea,prodigiozan

Adaptogeni :dibazol,ging-seng,

2itamine: $,vitaminele grupului <

4e ma foloseste fizioproceduri ca iradiere cu cuart 0-1> ori in fiecare +- zile,G2(se face la - zi)Q-+> R,,electroforeza cu antibiotice,ozonoterapie

In fromele hiperergice si grave:hemodeza,poliglucina,reopoliglucina,solutie 3inger,

Se mai fac transfuzii de singe la inceput =%> ml,apoi =%-?,=?,>?, ??, -=, =? mlcu intrerupere @%= zile


15/57

22. 4ratamentul local al bolnavilor cu ostiomielită odontogenă acută a ma"ilarelor.

2+. Osteomielita odontogenă subacută* anatomia patologică tabloul clinic diagnosticul tratamentul.

Proces infectios cu character purulent , necrotic, ce evolueaza in os si tesuturile inconjuratoaresub influenta factorilor de natura fizica, chimica si biologic ape fonul sensibilizarii preliminare si adereglarilor neuro-umorale.

Subacuta apare de la 14 la a 21-a zi, toate simptomele se diminueaza, are loc ingustarea terenuluide raspindire a procesului inflamator septic, in os si tesuturile inconjuratoare shi formarea in jurulfocarelor a tes granulos.

Clinica la faza acuta: edem , hiperemie, infiltrate leucocitar a tes medular, a continutului canalelorhavers, a periostului si a tes moi adiacente. Vasele din focar dilatate, hiperemiate, peretii – tumefiati,

omogenizati, cu focare de necroza in straturile interne, are loc tromboza si hemoragia tes adiacente.eriostul tumefiat, destramat, decolat de pe os,din ambele parti in urma colectarii e!sudatului

purulent, apoi se evidentiaza reactii de resorbtie osoasa in cavitatile medulare , in canalele osoase,pe fata e!terna a lamei compacte in dreptul zonei de raspindire a procesului inflamator septic si inperiost. "re loc largirea lumenului canalelor cu formarea lacunmelor in stratul compact al ma!iloarului.

Diagnosticul:

• "namneza si clinica• #!plorari paraclinice $radiologic, punctia, #%&, e!amenul de laborator, antibioticograma'

(iagnopsticul diferential se face cu osteita corticala $fenomene inflamatorii locale si generale maiputin intense, pe radiograma se precizeaza cauza locale') cu supuratiile periosoase $evoliutie maiscurta shi vindecarea dupa drenaj'

2-. Osteomielita odontogenă cronică a ma"ilarelor* anatomia patologică clinica diagnosticultratamentul.

Osteomielita cronica (ostreomielita productiva cronica, osteomielita hiperostozanta) este o forma raraIntilnita mai frecvent la virsta eruptiei dintilor temporari(in special molari), 7ste localizata in special lcor%pului mandibular, inaintea unghiului

abloul clinic.

#aza cronica se instaleaza la patru-cinci saptaminii. emperatura de obicei normala periodic poate sa pina la Q- Q,/ grade,sint cazuri de inrautatire a starii generale.7volutia este indelungata (1-+ ani) cude episoade infectioase subacute,urmata de fistule, uneori trenante, care se pot inchide spontan, chiar cretrocedarea integrala a procesului osteomielitic.

7*amenul e*obucal.


16/57

-osul este ingrosat difuz prin e*istenta unui proces inflamator cronic central si printro ingrosare difuza periostala periferica, mandibula pare ingrosata marita in volum.

-durerea are un caracter spontan si progresiv, la inceput discontinua , apoi continua.

-pielea intinsa

-la afectarea unghiului si ramurilor mandibulei deschiderea gurii este limitata -asimetria faciala la nivelul osului afectat datorata prezentei infiltratului inflamator

-prezenta fistulelor din care se elimina puroi

-ganglionii limfaticii se micsoreaza in volum devenind plati si mai putin durerosi la palpare.

7*amenul endobucal

-mucoasa bucala hiperemiata sau cianotica,deseori ingrosata.

-la persoanele tinere se observa formarea sechestrelor,la ma*ilarul superior se formeaza dupa trei pasaptamini,iar la cel inferior la sase- sapte saptamini.4echestrele se formeaza din osul alveolar cel mai chind se deprind de la corpul osului au aspectul unuor placute,la ma*ilarul superior sechestratia poate peretle inferior al orbitei.

'iagnosticul

• radiologic se observa mai multe focare de rezorbtie osoasa in centrul carora se potobserva sechestrele osoase Astfel portiunea osoasa afectata are un aspectcavitar, aceste lacune de rezorbtie osoasa cu tinpul se pot incapsula sau sa deanastere unor stule

In cazurile de tratamnet indelungat a osteomielitei cornice se pot forma si focare de ostoscleroza,care odata cu trecerea timpului devine tot mai pronuntat.

'iagnosticul diferential:

In faza de osteomielita acuta , difuza, se face cu:

osteita corticala (osteoperiostita)- fenomenele inflamatorii, locale si regionale, se instaleaza dupa un eacut dento-paradontal; ele sunt mai putin intense decit in osteomielita difuza, iar e*amenul radiol;ogic precizeaza cauza locala.

supuratiile periosoase%celulita abcesul) debutul inflamator este precedat de simptomele procesului caulocal, care sunt usor de diagnosticat clinic si radiografic; evolutia este de mai scurta durat, iar vindecarsurvine dupa suprimarea cauzei.

3isplaziile ibroase


17/57

4umorile benigne osoase centarl=e si peri erice

4umorile maligne cu debut central

In ectiile speci ice endoosoase

7volutia

Eetratata , afectiunea poate dura perioade indelungate de timp (luni,ani) in care dupa delimitareasechestrelor , aceastea se elimina prin fistulile mucoase sau tegumentare(foramina roia), iar osul rege'e asemenea , procesul infectios se poate croniciza, inflamatia devine productiva, implimind un aspect pseudotumoral, care deseori impune biopsia.

2(. Complica iile locale şi generale ale osteomielitelor odontogene.ț

Pe parcursul evolutiei, oseomielita difuza poate genera urmatoarele complicatii:

• "ocale # supuratii ale partilor moi faciale, ale orbitei, sinusului ma0ilar,trombo ebita sinusului cavernos, artrite temporo mandibulare, fracturi ma0ilaredin cauza procesului de sechestrare intii din veninatatea focarului infectios semobilizeaza, si sunt eliminati, e spontan, e odata cu eliminarea sechestrelor

>enerale - septicopiemii, bacteriemii (prezenta tranzitorie a unor bacterii in torentul sanguin, care se manifesta cu sau fara simptome clinice), septicemii (boala infectioasa generala, determinata de microo patogene variate, caracterizata prin: poarta de intrare, focar septicemic, prezenta germenilor in singe, septice,simptomatologie generala grava, febra cu caracter neregulat si evolutie severa), endocardite bacteriene (localizarea bacteriilor la nivelul endocardului, care se manifesta prin febra inalta, frisoanevalvulelor cardiace etc), socuri infectioase, supuratii pulmonare, etc

2 . articularită/ile anatomice ale spa/iilor regiunii OMF asciile capului şi ale g?tului.

25. Căile de răsp?ndire a in ec/iei în regiunea OMF.

• a.calea transosoasa , intilnita in special in procesele care au drept cauza afectiuniledentare apicale: infectia periapicala difuzeaza progresiv de%a lungul canalelor &avers, carese dilate(faza endoosoasa)$ germenii patogeni, impreuna cu puroiul traverseaza astfel osulma0ilar si a1unge sub perioast, pe care la inceput il decoleaza(faza subperiostala) si apoi ilerodeaza, deschizind%si drum in tesuturile moi ma0ilare,(faza de supuratie sub%mucoasasau de difuzare in lo1ile perima0ilare)

• b. calea sub mucoasa, intilnita in procesele supurative care au drept cauza afectiunileparodontale, accidentele de eruptive a dintilor, fracturile ma0ilare: infectia se dezvolta lanivelul unei pungi pioreice, sub capisonul mucos intre mucoasa si os$ mucoasa estedecolata, procesul supurativ localizindu%se super cial si avind chiar posibilitatea de a sedeschide spontan

• c. caile limfatice si venoase, situatie mai rar intilnita in cazurile in care infectiafaringoamigdaliana, dentoparadontala sau osoasa difuzeaza prin vasele limfatice,


18/57


19/57

j. complicatiile e0tractiei dentare aceasta put


20/57

S osteoperiostitAS osteitAS osteomielitA- supuratA acutA- supuratA cronicA- nesupuratAS osteonecrozA

7. In ec/ii speci ice1. 5ctinomicozA+. 4ifilis

.Infec@ii periosoaseInfec@iile periosoase pot fi cantonate Bn urmAtoarele spa@ii:S spa@iul vestibular;S spa@iul corpului mandibulei;S spa@iul palatinal;

A$cesul5bcesul este o colec@ie supuratA limitatA. Eecroza tisularA apare ca urmare a

microtrombozelor urmate de grave tulburAri ale microcircula@iei sangvine dar Ci ca urmare a efectuenzimelor bacteriene asupra @esuturilor. ranulocitele sunt atrase Bn zona inflamatA de leucoto*inelstafilococice Ci elibereazA enzime proteolitice care lizeazA @esuturile necrotice formDndu-se e*sudce este delimitat de @esuturile vecine printr-o barierA piogenA cu numeroase granulocite Ci macrofatumefac@ia deformeazA regiunea, palparea este dureroasACi se deceleazA fluctuen@A.

egumentele acoperitoare sunt congestionate, destinse Ci lucioase. 4tareageneralA este alteratA cu febrA, frison, tahicardie, tulburAri ale diurezei. ratamentulconstA Fn incizia Ci drena ul colec@iei supurate, urmat de suprimarea factorului cauzal dentar.

5bcesele netratate pot evolua spre fistulizare, moment Fn care simptomatologia se amelioreazA7le pot difuza Fn spa@iile vecine sau potdetermina infec@ii osoase nespecifice (osteitA, osteomielitA).

Flegmonul

#legmonul este o supura@ie difuzA cu caracter e*tensiv, Bn care nu e*istA o colec@ie supuratcaracterizeazA prin trombozA septicA vascularA, necrozA BntinsA cu apari@ia de sfacele Ci prezengazoase. #legmoanele fe@ei (flegmonul planCeului bucal Ci flegmonul difuz hemifacial) se remarcAtumefac@ie masivA, durA (TlemnoasAT) cu crepita@ii gazoase, iar tegumentele acoperitoare sunt deanotice sau livide. 4tarea generalA este marcatA de prezen@a sindromului to*ico-septic.

4indromul to*ico-septic se instaleazA atunci cDnd la infec@ie se asociazA unul sau mai multeurmAtoarele semne:1* .eneraleS emperatura mai mare de NU$ sau mai micA de 0U$S 5lterarea statusului mentalS Pulsul este mai mare de > sau peste de douA ori valoarea normalA

S ahipneeS 7deme cliniceS Miperglicemie Bn absen@a diabetului+. +nflamatoriiS 6eucocitozA sau leucopenie sau forme imature peste 1>=S Proteina $ reactivA sau procalcitonina depACind de douA ori valoarea normalA

. /emodinamiceS ensiunea arterialA sistolicA mai micA decDt > mm M sau scAzutA cu mai mult de >= din val

. Disfunc#ii de organ (insuficien@A pulmonarA, hepaticA, renalA, cerebralA)S Mipo*ie arterialAS !ligurie (sub >,/ mlKHg corpKh)


21/57

S $reatininA mai mare de + mgKdlS rombocite mai putin de 1>>.>>>Kmm/. Scăderea perfuziei tisulare

ratamentul va urmAri reechilibrarea stArii generale a pacientului, incizia Ci drena ul tuturor spa@iiimplicate Fn procesul supurativ difuz Ci BndepArtarea factorului cauzal dentar.

#legmoanele tratate necorespunzAtor au o evolu@ie letalA, e*tinzDndu-se rapid spre baza cranmediastin.

2&. Caracteristica generală a abceselor şi legmoanelor regiunii oro!ma"ilo! aciale.

A$cesul - supuratie circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent. 7ste constituit din tesutunecrotizate, celule partial sau total distruse, , germani fagocitati sau chiar vii; in urul supuratiei e*ista biologica celulcara de origine histocitara (membrana piogena), alcatuita din histiocite, limfocite, plasm polinucleare, iar la periferie - fibroblasti. $onsistenta si mirosul puroiului sunt in functie de germenii pde terapia antibiotica instituita.

%linic + tumefactie dureroasa, care intereseaza partile moi perima*ilare, deformind regiunea respectiv

sau mucoasa de acoperire sunt hiperemiate, congestionate. 6a palpare apare senzatia de fluctuenta. 4imgenerale: febra, frisoane, tahicardie, uneori tublurari ale diurezei. $linic, dupa incizie si drena se vindnu se face tratamentul chirurgical adecvat, supuratia se poate deschide spontan, raminind o fistula cu manractuoase, poate difuza in lo ile vecine, cu care comunica, sau poate invada osul, din vecinatate, prosteomielita.

8bcesele regiunii OMF se pot clasi ica in*

• ab periosoase (perima0ilare si perimandibulare)• ab lo1elor super ciale (submandibular, submentonier, maseterin, sublingual,

lingual, genian, temporal, al orbitei)• ab lo1elor profunde (latero%faringian, abcesul fosei zigomatice)

Flegmonul - forma difuza a proceselor supurative. 4e caracterizeaza prin absenta colectiilor limitate stendinta invadanta, e*tensiva a procesului septic, aceasta infiltrind tesuturile; tromboza septica vasculaurmata de necroza cu aparitia de bule gazoase datorita actiunii germenilor anaerobi si sfacele.

%linic + tumefactii difuze, infiltrative, edematoase,, pielea si mucoasa destinse, cianotice, neavind aspinflamator. 6a palapare - un infiltrat dur, dureros, care se pierde difuz in tesutul sanatos. Gneori se perccrepitatii gazoase. 4tarea generala - diminuarea sau absenta reactiei de aparare a organismului, aspect

septicoto*ic.

7tiopatogenia este la fel ca la abcese, iar ca factori favorizanti sunt: surmena ul, boli caEectizante, virulentadeosebita a germenilor cauzali. 6a nivelul fetei, deosebim flegmonul difuz al planseului bucal si flegmhemifacial.

+


22/57

+1. 8bcesul şi legmonul lo:ei submandibulare* topogra ia etiopatogenia clinica şi tratamentul.elimitare

S medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos;S lateral: tegument Ci m. platisma;S superior: mandibula, m. milohioidian, m. maseter;S inferior: osul hioid;S anterior: pDntece le anterior al m. digastric, spa@iul submental;S posterior: pDntecele posterior al m. digastric, m. stilohioidian;Por@iunea posterioarA a spa@iului submandibular, cunoscutA Ci sub denumirea deTrecesusT este plasatA distal de m. milohioidian Ci despAr@itA de cavitatea oralA doar prin mucoas bucal.EtiologiePunctul de plecare al abcesului de spa@iu submandibular Bl constituie infec@iile dentoparodontale ainferiori (mai rar de la rAdAcina mezialA a molarului unu, aceasta fiind situatA Bn general deasupra milohioidian).4upura@iile spa@iilor vecine (sublingual, genian, parotidian, infratemporal) se pot e*tinde Ci ele la nspa@iului submandibular.Aspecte clinicePacientul prezintA o tumefac@ie plasatA submandibular, ce se e*tinde anterior submentonier Ci posterior pDnA la nivelul marginii anterioare am. sterno-cleido-mastoidian, mascDn bazilarA a mandibulei Fn treimea sa posterioarA. egumentele acoperitoare sunt congestionate, destinlucioase, decelDndusefluctuen@A la palpare. "ucoasa hemiplanCeului bucal este congestionatA Ci edema@iatA, procesul ie*tinzDndu-se C i Bn pilierul amigdalian anterior.Fn TrecesusT, situa@ie Fn care colec@ia bombeazA strict la nivelul Can@ului mandibulo-lingual. Padureri spontane Ci la palpare, disfagie cu odinofagie precum Ci limitarea deschiderii gurii. 4tarea genealteratA cu febrA, frison Ci tah icardie."ratamentPentru supura@iile spa@iului submandibular cu evolu@ie cutanatA, incizia tegumentarA este plasatAlA@imi de deget sub marginea bazilarA, pentru a evita astfel lezarea ramului marginal al mandibulei

facial. 'upA deschiderea spa@iului submandibular se plaseazA douA tuburi de dren fi*ate la tegumenQ+ de ore, Ci se practicA iriga@ii cu solu@ii antiseptice.Incizia oralA se face numai Bn cazul abcesului submandibular cu evolu@ie Fn TrecesusT. 7a este plamandibulo-lingual la nivelul bombArii ma*ime Fn dreptul molarilor inferiori. 'upA evacuarea secre@se plaseazA o lamA de dren pentru + - N de ore. 4e asociazA tratamentul medicamentos reprezentat deanalgezice.

+2. 8bcesul şi legmonul lo:ei submentoniere* topogra ia etiopatogenia tabloul clinic şi tratamentul.

-"opografia:

-superior: muschiul milohioid

-inferior: fascia proprie cervicala

-laterlal: venter anterior al digastricului

-in spatiu dat +- limfonoduli si tesut adipos subcutan


23/57

-Etiologie:

-patologie din regiunea dintilor frontali inferiori

-stomatite ulceroase

-trauma dentoparadontala a mucoasei bucale, pielii, regiunea mentoniera, a buzei inferioare

-furuncule si carbuncule

-"a$loul clinic:

+stare generala de graviditate medie usoara

-febra pin la N grade

-deglutitie deficila , dereglari respiratorii se determina in caz de inflamatie a nodulilor limfatici

-dureri in regiunea submentoniera , barbie dubla cauzata de edem pronuntat

-palpator infiltrat dureros fluctuent

-pielea regiunii lucioasa, hiperemiata, pastoasa, ramin amprente digitale

-Evolutie:

-adenoflegmon in regiunea submentoniera debuteaza cu limfadenita care la administrarea unui tratamadecvat dispare

-flegmonul regiunii debuteaza brusc, evolutie mai grava, fluctuenta apare mai devreme

-se poate raspindi in regiunea submandibulara , chiar cervical

- iagnostic defirentiat:

-abcesul patului sublingual in care procesul e localizat mai aproape de mucoasa planseului bucal

-chist dermoid suprainfectat

-cancer al planseului bucal

-"ratament:

-anestezie locoregionala infiltrativa sau generala,

-incizia pielii si tesutului subcutan - cmm lungime, vertical pe linia mediana, in os cu 1-1,/ cm d bazala a mandibulei


24/57

- in flegmon incizia orizontal, paralel si la mi loc dintre marginea mandibulei si osul hioid

-se decoleaza marginea plagii de muschiul platisma si fascia cervicala superficiala

-in abces incia fasciei superficiale cervicale vertical pe toata lungimea plagii , in flegmon suplimentain cruce a muschiului platisma si fascia superficiala pentru o drenare mai eficienta

-decolind tesutul subcutan adipos a regiunii submentoniere cu instrumentul patrundem in centrul infideschidem colectia purulenta cu evacuarea ulterioara

-hemostaza in plaga, drena , pansament aseptic

++. 8bcesul şi legmonul lo:ei sublinguale* topogra ia etiopatogenia tabloul clinic şi tratamentul.

-"opografie:

-sub partea anterioara a planseului bucal submucos, deasupra mus milohioid

-lateral anterior fata interna a mandibulei

-medial muschi genioglos si hioglos

-contine glanda sublinguala, canal Rarthon, nervi si vase linguale, tesut con unctiv la*

-Etiologie:

-focare odontogene periapicale si marginale de la premolari, molari inferiori

-pericoronarita la molar III

-liteaza ductului salivar si glanda submandibular

-traume, corpi straini in regiunea mucoasei santului sublingual

-"a$lou clinic:

-deglutitie si foantie dereglata

-dureri la miscarea limbii

-limba spre partea sanatoasa, trismus

-asimetrie faciala neinsemnata

-pielea hiperemiatasubmand

-ganglioni limfatici submand mariti, mobili, durerosi


25/57

-la palpare bimanual infiltrarea tesutului regiunii santului sublingual, fluctuatie cind e mai avansat

-endobucal la nivel santuluimucoasa hiperemiata, edematiata, ingrosata cu proeminarea crestei sublingcreasta de cocos, la palpare durere vie

- iagnostic diferentiat:

-abces si flegmonul limbii-sialodochita glandei submand (inflamarea ductului salivar, sialolitiaza

-abces mandibulolingual

-"ratament:

-e*obucal prin acces submandibular

-endobucal prin mucoasa planseului bucal, focar mai des sub mucoasa

-dupa deschidere drena cu panlica de cauciuc si tifon imbibat in sol Ea$l >,/=, solutie antiseptica

-dren se schimba in fiecare zi, la eliminari abundente +- ori pe zi , lava al plagii cu sol aniseptica

-dren +- zile postoperator

%tratament general intensiv

+-. 8bcesul şi legmonul lo:ei maseterine* topogra ia etiopatogenia tabloul clinic şi tratamentul.

-"opografie:

-intre fata e*terna a ramului vertical a mand, dea lungul mus maseter si piele.

-Etiologie:

-proces infectios din regiunea molarilor de minte inferior

-osteomielita ramului ascendent a mand

-"a$loul clinic

-tumefactie de la unghiul mand pin la arcada temporozigomatica, pielea in tensiune, edem de vecinataobraz, in regiunea temporala, sub si retro mand.

-palparea dureroasa, impastare dura, uneori fluctuenta

-trismus puternic


26/57

-tumefactie si congestie infiltrativa dea lungul marginii anterioare a ramurii verticale a mand.

-miscarile mad produc dureri vii

-stare septica, febra de supuratie


-abcesul obrazului tumefatie mai anterior

-adenita supurata pretragiana debut ca un nodul, se dezvolta preauricular

-abces parotidian tumefactie mai masiva

-parotidita acuta supurata prin canal 4tenon la presiune se scirge saliva cu puroi

-osteomielita ramului ascendent profund sub maseter

-"ratament

- e*obucal incizie -0 cm subangulomandibular de forma usor incurbata , deschidere prin introducer pense Vocher, drena

-endobucal incizie verticala lunga +- cm, in afara marginii anterioare a ramului ascendent al mand.

-drena cu un tub introdus pe o adincime +- cm.

+(. 8bcesul şi legmonul lo:ei pterigomandibulare* topogra ia etiopatogenia tabloulclinic şi tratamentul.

-"opografie:

-e*udat purulent intre partea interna a ramului ascendent si suprafata e*terna a muschiului pterigoma

intern -Etiologie:

-procese patologice in regiunea molarilor inferiori, mai des molarul III

-osteomielita mandibulei in regiunea angulara ramurei mandibulei

-abcese si flegmoane postinfectioase in urma anestezie mandibulare, ac nesteril, trauma vaselor cu aphematoamelor si supurarea lor


27/57

O"a$loul clinic:

-dureri la deglutitie

-dureri la deschiderea cavitatii bucale

-cefalee, into*icatie, slabiciuni

-imposibilitatea determinatii asimetriei faciale, procesul e localizat profund pe partea interna a ramuledem si hiperemie neinsemnata a pielii regiunii unghiului mandibular

-trismus gradul +-

-palpator sub unghiul mand si intern sub el infiltrat dur dureros

-vestibulul bucal liber , la plica pterigomand si val palatin mucoasa hiperemiata, foarte dureroasa la pfluctuatie

- iagnostic diferentiat :

-abces flegmon parafaringian

-a santului milohioidian, retromandibular

-"ratament:

-incizie e*obucala ocolind unghiul mand merge strict pe os, dupa deschiderea focarrului plaga se dre

-endobucal la nivelul marginii anterioare a ramului mand pe traiectul plicii pterigomandibulare

-eliminarea puroiului si drena .

+ . 8bcesul şi legmonul lo:ei latero aringiene* topogra ia etiopatogenia clinica şi tratamentul.

-"opografie:

-intern: perete lateral a faringelui-e*tern: suprafata interna a muschiului pterigoidian intern

-anterior: ligament pterigoma*ilar

-posterior: apofiza stiloida

-superior: baza craniului


28/57

-inferior: fascicol vascular cervical

-posterior trece artera carotida , vena ugala internasi ultimii nervi cranieni, mult tesut adipos, noduli

-Etiologie:

-patrunderea puroiului din alte spatii

-origine tonzilogena sau la trauma faringelui

-"a$lou clinic:

-dureri pronuntate la delutitie, cervicale iradiere in ureche

-fata bolnavului alungita, slab cianotica, fara asimetrie

-egitatie, e*citatie, starea generala grava, respiratie ingreunata, glas ragusit, vorbire neclara, deglutitieimposibila

-limitarea deschiderii gurii

-epiglota ingustata si deformata din cauza demului, palatul moale si valul palatin dislocat spre partea scu limba

-edem pronuntat, mucoasa hiperemiata

-palpator infiltrat moale, elastic in umatatea afectata a palatului moale des fluctuent

-ganglioni limfatici cervicali mariti, durerosi, in special pe traiectul vaselor mari

-cap de lup, capul se roteste cu corpul pozitionat pe partea afectata


-abces si flegmon peritonzilar mai aproape de baza valului , edem progresiv mult spre epiglota

-abces si flegmon pterigomandibular trismus mai pronuntat

-edem reactiv al epiglotei

-angina flegmonoasa

-"ratament:

-incizie endobucal in punctul ma*im pronuntat


29/57


30/57

-infectie din regiuni vecine

-"a$loul clinic:

-durere, edem in regiunea ugala

-asimetrie faciala

-pielea in regiunea afectata hiperemiata ,intinsa, in cuta nu se stringe

-edemul se raspindeste spre regiunea pleoapei inferioare, temporar, suprafata laterala a nasului, regiun paotido maseterina.

-pleoapa inferioara si buza supeioara sunt temporar paralizate

-plica nazolabiala stearsa

-palpator infiltrat dur, fluctuent, ramin amprente digitale

-noduli limfatici regionali manifesta durere la palpare

-deschiderea cav buc limitata

-endobucal: edem proemina in vestibulul cav buc, plica de trecere e stearsa, pe mucoasa ugala ampredentare.

-Evolutie:

-grava in cazul inflamatii tesutului adipos, puroiul usor se raspindeste in alte regiuni, febra - > gratromboza venei faciale, poate aparea stare septica.

-acuta cind se implica stratul submucos, subcutan, tesut adipos intermuscular.

-"ratament:

-incizia la nivelul bombarii ma*ilare a infiltratului, tinind cont de caile de trecere a ramurilor venei fa

-daca puroiul e situat mai aproape de mucoasa orala incizie endobucal

-nu se indica incizia endobucala la localizarea in apropierea pielii, sau profund intermuscular, drenare procesul regenerarii se va lungi.

-tratament general.

+'. 8bcesul şi legmonul lo:ei parotideomaseterine* topogra ia etiopatogenia tabloulclinic şi tratamentul.


31/57

paţiul parotidianelimitare

/ostero+medial: pDntecele posterior al m. digastric, muCchii stilieni Ci fasciile lor de FnveliC, ligamestilohioidian Ci stilomandibular, ce formeazA buchetul lui 3iolan.Anterior: marginea posterioarA a ramului mandibular.Etiologie5bcesul spa@iului parotidian recunoaCte drept cauze supura@iile glandei parotide de tipul parotiditelsau litiazelor parotidiene supurate ce pot efrac@iona parenchimul glandular, e*tinzDndu-se Bn Bntregfascial. ! altA cauzA o reprezintA adenitele intraparotidiene ce Fnso@esc stafilococii cutanate localiz parieto-occipitaIA. 4upura@iile spa@iilor maseterin, pterigomandibular,laterofaringian se pot e*tinde la nivelul spa@iului parotidian ca Ci infec@iile mastoidiene Ci ale conde*tern.Aspecte clinicePacientul prezintA o tumefac@ie plasatA ini@ial Fntre mastoidA Ci marginea posterioarA a ramului e*tinde rapid spre obraz Ci regiunea submandibularA. egumentele acoperitoare sunt destinse, lucioascongestionate. 6a palpare se percepe ini@ial reniten@A apoi fluctuen@A.


32/57

A abcesul spa@iuluibucal Bn care tumefac@ia este plasata anterior;A adenita supuratA pretragianA, care debuteaza nodular, preauricular;A abcesul parotidian Bn care tumefac@ia manConeaza marginea posterioara a ramului mandibular;A parotidita acutA supuratA, unde la presiunea e*ercitata pe glanda se evacueazasecre@ie purulenta pe orificiul de deschidere al canalului 4tenon;A osteomielita ramului mandibular unde evolu@ia este Bndelungata Ci e*amenulradiologic confirma diagnosticul;Aforma@iunichistice sau tumorale benigne sau maligne ale ramului mandibular care au erodat corticalele osoase;

"ratamentIncizia cutanata este indicata Bn cazul proceselor supurative, cu trismus intens, ce cuprind Fntr

maseterin Ci au o tendin@a e*tensiva. Incizia va fi plasata subangulomandibular, la doua la@imi de dmarginea bazilara pentru a evita lezarea ramului marginal al mandibulei din nervul facial. 'isec@ia plasuperficiale este completata cu dezinser@ia m. maseter. 'upa evacuarea colec@iei supurate se plaseazdren pereche fi*ate la tegument pentru N-Q+ de ore.Incizia orala este indicata pentru colec@iile supurate strict localizate Fn partea anterioara a spa@iului bombeaza la nivelul marginii anterioare a ramului mandibular. 7a se Bntinde de la vDrful apofizei cor pDna Bn fundul de sac vestibular inferior. 4e patrunde cu pensa Fntre fa@a interna a m. maseter Ci fae*terna a ramului mandibular, drena ul fiind men@i nut cu tuburi de politen pereche fi*ate la mucoasmen@inute + - Q+ de ore. ratamentul medicamentos este reprezentat de antibiotice, analgezice Ci 5remiterea fenomenelor inflamatorii acute Ci a trismusului se practica e*trac@ia din@ilor cauzali.

+&. 8bcesul şi legmonul spa/iului zigomatic* topogra ia etiopatogenia tabloul clinicşi tratamentul.

-"opografie:

-limita osului zigomatic

-Etiologie:

-osteomielita ma*ilarului superior sau os zigomatic

-traume, hematoame supurate

-plagi

-sinusita de origine diversa

-"a$lou clinic:

-dureri in reiunea zigomaticului, iradiaza spre infraorbitar, temporar

-hiperemia si dureri a tesuturilor moi

-palpator infiltrat dur, usor fluctuenta


33/57

-partea laterala a pleoapei inferioare edematiata, acopera total globul ocular

-endobucal pe partea a fectata mucoasa la nivelul dintilor laterali hiperemiata, trismus la e*citarea mmaseter in regiunea inserarii la arcada zigomatica.

-Evolutie:

-satisfacatoare, febra nema orata

-se poate deschide singur in regiunea marginii laterale a orbitei

-"ratament:

-incizie in regiunea bombarii ma*ilare, limita inferioara

-drena , tratament general

-


34/57

-formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale sau ale osului ma*ilar: nu prezinta semen inflamat

-goma luetica-se incadreaza in simptomatologia generala a afectiunii de baza , e*amenele serologicediagnosticul.

-"ratament :

-incizia si drena ul abceselor palatinale sunt grevate de riscul lezarii arterei palatine si arterei incisivraiectul inciziei va mena a vasele date.

-incizia marginal la nivelul festonului gingival , daca colectia supurata evolueaza spre marginea libermucoasei . dupa cu decolatorul se patrunde pin la nivelul colectiei suppurate.

-evolutia supuratiei spre linia mediana necesita o incizie cu e*cizia unei portiuni din mucoasa palatinde portocalaX . va fi plasata spre linia mediana evitind lesarea pachetului vasculo-nervos palatinal ma

- se dreneaza cu o mesa iodoformata pentru a evita acolarea premature a marginilor inciziei.

-in supuratii platine produse de chisturi radiculare sau foliculare suprainfectate de dimensiuni mari ifelie de portocala favorizeaza aparitia unei comunicari buco-nazale sau buco-sinusale.

-un drena efficient nu necesita antibioterapia, cu e*ceptia unor pacienti cu afectiuni generale associtratamentul include si suprimarea factorului causal dentar.

-1. 8bcesul şi legmonul lo:ei in raorbitale* topogra ia etiopatogenia tabloul clinic

şi tratamentul.

-"opografie : in tesutul adipos subcutan situat intre:

- sup: marg inf a orbitei,

- inf: fund de sac vestibular,

- med: perete lateral a nasului,

- lat: os zigomatic.

-Etiologie :

-focar purulent de la dintii frontali sup (canin, premol prim, incisiv lat, mai rar premol II si incisiv ce

-chisturi suprainfectate,

- sinusite, flebite , tromboflebite,


35/57

-factor dermatogen.

O"a$lou clinic :

-dureri acute,

-tumefactia tes., asimetrie faciala,

-la e*am clinic: edem si hiperemia in reg fosei canine care se raspindeste spre peretele lat a nasului, zigomatica, palpebra inf, si buza sup.

-pleoapa inchide fisura orbitala, unghiul gurii de partea bolnava mai os situat.

-virful nasului catre partea sanatoasa, plica nazolabiala stearsa de partea bolnavului, in cazuri grave aedemul pleoapei sup.

- palpator infiltrat dur , brusc dolor, fluctuent in regiunea fosei canine.

- dac procesul se situeaza mai aproape de vestinulul cav buc, plica vestibulara e stearsa.

-Evolutie :

-de obicei ca complicatie a abcesului regiunii date. Patologia decurge brusc, febra, dureri puternice ininfraorb, insomnie, inapetenta.

-%omplicatii :

-sinusita, tromboflebita venei angulare, patrunderea infectiei in sinusurile etmoidale, abcesul orbitei.

-"ratament :

-incizia mai des endobucal sau e*obucal ( la situarea abcesului mai aproape de marginea infraorb),

-drenarea plagii cu panglici de cauciuc, tratament general.

'eschiderea e*o sau endobucala se face in functie de localizare si e*tinderea procesului septic. 5nestezlocala infiltrative prin asocierea anesteziei de conducere dupa 2isnevschi. Pe cale endobucala

pterigomandibulara , se deschid supuratiile limitate in compartimentul e*tern, pentru incizie de - cm lungul marginei anterioare a ramului ascendent mandibular dupa sectionarea mucoase se introduce o pVocher intre muschiul pterigoidian intern si fata interna a ramului ascendent mandibular pina se patruncolectia purulenta. 4e dreneaza cu o lama de cauciuc.Calea endobucala retroma ilara este folosita insupuratiile localizate in spatiul pterigoma*ilar. 4e face o incizie perituberozitara in fundul santului vessuperior, sapoi se introduce o pensa Vocher, caruia I se da o directive in sus, inapoi si inauntru, merginapro*imativ +-+,/ cm, pina patrunde in colectia purulenta prin desfacerea bratelor pense se deschide lase evacueaza colectia. 4e dreneaza cu o lama de cauciuc care va fi mentinuta , zile.


36/57

Calea cutanata este folosita in supuratiile care intereseaza ambele compartimente ale foinfratemporalesi in special in cazurile in care coe0ista si supuratii ale lo1elor invecinate Adeseori in aceultime cazuri este necesar sa se asocieze inciziile cutanate cu inciziile endobucale e cale cutanata, foinfratemporala poate abordata prin incizie submandibulara, cind se deschid lo1a submandibulara spatlaterofaringian si cele - compartimente, pterigomandibular si pterigoma0ilar ind supuratia se e0tindefosa temporal si obraz se pot practica incizii suprazigomatice si subzigomatice /nciziile e0obucaleasociaza cu incizii endobucale in supuratiile cu tendinta e0tensive, precum si in cazurile in cazurile duinciziile endo sau e0obucale evolutia procesului septic nu se opreste

-2. 8bcesul şi legmonul lo:ei temporale* topogra ia etiopatogenia tabloul clinic şi tratamentul.

-"opografie:

a.superficial:

- med: m temporal,

- lat: fascia temporala superficiala, - sup: periostul cranian,

- inf: spatiu maseterin.

b.profund:

- med: os temporal,

-lat: m temporal,

- sup: insertia m tmporalpe creasta temporala inf,

- inf: spatiu infratemporal.

-Etiologie:

-e*tinderea proceselor supurative a spatiilor vecien ( in special de la nivelul spatiului infratemporal,)-posttraumatic,

- dupa infectii stafilococice cutanate localizate temporal.

-"a$lou clinic:

- trismus intens,

-tumefactie suprazigomatic si temporal in superficial.


37/57

-In profund se asociaza alaturi de o discreta tumefactie temporala, o tumefactie perituberozitara decetimpul

-endobucal: tegumentele acoperitoare congestionate, destinse si luciase, edem.

-"ratament:

-incizia cutanata suprazigomatic sau temporal paralel si ant de vasele superficiale temporale. 4e patruspatiu temporal prin traversarea faciei temporale.

-drena ul prin doua tuburi de dren fi*ate la tegument si mentinute N-Q+ ore.

-endubucal: in supuratii localizate, incizia perituberozitar, pensa patrunde lateral de procesul coronoisuperficial, medial de coronoida in profund.

-drena cu tuburi de politen fi*ate la mucoasa si mentinute + - N ore. 'es tuburile de dren plasate cula nivelul inciziei cutanate si cu unul oral realizind un sifona .

-se asociaza cu antibioterapia, analgezice, se indeparteaza dintele cauzal.

-+. --.8bcesul şi legmonul lo:ei in ratemporale* topogra ia etiopatogenia tabloul clinicşi tratamentul.

O4opogra ie*

-lateral: partea interna a ramurei mandibulei

-medial: apofiza pterigoida a os sfenoid si peretele lateral a faringelui

-anterior: tuberozitatea ma*ilei

-posterior: apofiza stiloida a, muschii si ligamentele ce pleaca de la ea.

-sup: arcada zigomatica ,de la limita data spatiu infratempora comunica liber cu spatiu temporal infer bucofaringiana interna, fosa infatemporala liber comunica cu fosa pterigopalatina.

-Etiologie:

-in urma raspindirii e*udatului din regiunea si patiile invecinate (pterigomandibulara, parafaringianaretromandibulara, ugal)

-infectie de la molarul III superior


38/57

-anestezie tuberala incorecta ( hematom postinfectional suprainfectat)

-nerespectarea regulilor de asepsie in timpul anesteziei ( ac nesteril, neprelucrarea cimpului operator

-"a$loul clinic:

-cefalee pronuntata, febra - > grade

-dureri pronuntate de partea afectata a fetei

-trismus pronuntat

-tesuturile moi a fetei de partea afectata putin schimbata, palida

-palpato un infiltrat dureros posterior de ramul ascendent a mandibulei

-edem in regiunea ugala si temporala -simptomul ceasului de nisip in cazui avansate

-endobucal: edem si hiperemia plicii de trecere la nivelul tuberozitatii ma*ilare, palpator brusc durer

-stare generala grava

-schimbari din partea sistemului sanguin, devierea formulei leucocitare spre stinga, 24M marit, leucoindice de into*icatie marit

-Evolutie:

-depinde de starea generala a pacientului, virulenta microorganismelor

-simptoamele apar in dependenta de aparitia si avansarea noilor grupe de to*ine in tesutul incon ura

-procesele se pot complica cu inflamatia membranei cerebrale, abces cerebral, septicemie, tromboza

-"ratament:

-accesul catre fosa infratemporala si pterigopalatina endobucal, pe plica vestibulara, posteior de tubema*ilei

-e*obucal: regiunea angulara a mandibulei,

-sub arcada zigomatica cu acces pin incizie semilunara a ramurei mandibulei

-plaga obligatoriu se dreneaza


39/57

-des necesita unimomentan deschiderea si drenarea.

--. 8bcesul şi legmonul osei pterigopalatine* topogra ia etiopatogenia tabloul clinic şi tratamentul.

-(. Flegmonul retromandibular* topogra ia etiopatogenia tabloul clinic şi tratamentul.

4opogra ie* limite:

5nteriorYpartea posterioara a ramurilor mandibulare si muschiul pterigoidian mezial;

PosteriorYprocesul stiloid al piramidei temporare si anteriorul muschiului sternocleidomas

4uperiorYcanalul auditiv si capsula articulara temporoJmandibulara;

InferiorY unghiul mandibulei;

7*ternY fascia parotidoJmaseterica si pielea.

,tiopatogenie* 'eobicei infectarea zonei date e secundara inflamatiei in zonele adiacente

comunicante: din infratemporal, laterofaringian, pterigoJmandibular. Clinic : 'ureri spontane in zona data si mai ales la intoarcerea cap%ului, relieful ramurii mandibulare n

din cauza edemului, se pierde devenind o zona edemata rosietica deschisa, lobul urechii e lateralizat, pse stringe in plica, zona este indurate, trismus pina la gradul , starea generala, e medie cu temperatur

grade, 24M masit, proteinurie, nr. 'e neutrofile scazut, formula leucocitara crescuta numeric cu dev

stinga 8 aparitia formelor tinere de leucocite. 4tare de into*icatie cu slabiciuni si transpiratie, prezinta datorita vecinatatii pachetului vasculoJnervos al gitului. 4ratament*

Incizia are o lungime de cm si se face parallel cu marginea anterioara a m sternocleidomastoidian poramura mandibulei, cu o pensa se penetreaza, sau ca aishi

4e curate de beaHa, apoi se pune un dren si ca la toate mai departe cu tratament genral s.a.m.d.

- . Flegmonul planşeului bucal* topogra ia etiopatogenia tabloul clinic şi tratamentul.

#legmonul planCeului bucal se mai numeCte Ci Tangina 6udwigT, procesul supurativcuprinde toate structurile planCeului bucal: spa@iile submandibulare, spa@iile sublinguale Ci spa@iusubmentonier , supura@ia difuzA se poate e*tinde spre spa@iullaterofaringian, spa@iul infratemporal, limbA, regiunea cervicalA anterioarA, dar Ci descendent spre hiperto*ic gangrenos principal este localizat cel mai frecvent la nivelul spa@iului sublingual.EtiologieT5ngina 6udwigT are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurmolarilor de minte inferior.


40/57

Aspecte clinice#legmonul de planCeu debuteazA cel mai frecvent sub forma unei supura@ii a spa@iului sublingual. deceleazA o tumefac@ie plasatA sublingual ce se e*tinde rapid de partea opusA, fuzeazA apoi subma bilateral Cisubmentonier. umefac@ia este masivA Ci se Bntinde de la un gonion la celAlalt, cuprinzDnd toate sale planCeu lui. 6a palpare tumefac@ia are o duritate TlemnoasAT (flegmon TlemnosT), fArA zone d prezentDnd crepita@ii gazoase Fn fazele avansate.

egumentele acoperitoare sunt marmorate putDnd apare flictene Ci sfacele. 6a periferie apare udifuz de Bnso@ire, ce se e*tinde genian, supraclavicular Ci presternal (edem TBn pelerinAT). 6a inspanterior bombeazA depACind marginea incizalA a frontalilor inferiori sub forma unei Tcreste de cocosublingualA este congestionatA, Fn tensiune, acoperitA cu depozite fibrino-leucocitare (false membraeste BmpinsA spre posterior, pe marginile ei observDndu-se amprentele dentare ca urmare a macroglo

ulburArile func@ionale sunt reprezentate de: trismus, disfagie cu odinofagie, disfonie, dispneeste ini@ial de cauzA obstructivA Ci apoi prin agravarea fenomenelor to*ico-septice de cauzA centracentrilor respiratori bulbo-pontini). Fn stadiul de debut procesul septic mimeazA o supura@ie de spa@ pacientul prezentDnd o stare septicA cu febrA ( - >U $), ceea ce indicA reactivitatea organismuluistArii to*ico-septice este marcatA de discordan@a Fntre puls Ci temperaturA. Probele biologice evideleucocitozA cu neutrofilie Ci devierea formulei 5rneth spre stDnga.

iagnostic diferen@iatAsupura@iile spa@iilor asciale ale planCeuluibucal=A adenopatii metastatice ."ratament

ratamentul chirurgical este obligatoriu, neputDnd fi Fnlocuit de cel medicamentos.Incizia cutanatA are formA de TpotcoavAT Ci se Bntinde de la un unghi mandibular la celAlalt. 7a esdecliv de tumefac@ie cu douA lA@imi de deget sub marginea bazilarA. 4e sec@ioneazA tegumentulsubcutanat, platisma Ci fascia cervicalA. Pentru deschiderea Ci drenarea tuturor spa@iilor implicate esec@ionarea muCchiilor milohioidieni bilateral Ci a ambelor pDntece anterioare alemuCchilor digastrici.

Eu se evacueazA o secre@ie purulentA ci doar o serozitate murdarA Ci fetidA, @esuturile avD

aton, siderat. 4e dreneazA larg spa@iile planCeului bucal Ci se e*ploreazA spa@iul laterofaringian Clingual. Fn timpulinterven@iei se FndepArteazA sfacelele necrotice de a delimitate (necrectomie). 'rena ul este asigur politen pereche fi*ate la tegument pentru fiecare spa@iu implicat. 7I va fi men@inut timp de /-Q zilecu solu@iiantiseptice se realizeazA de -0 oriKzi, frecvent fiind asociate cu necrectomii superficial succesive. 4factorului cauzal dentar este obligatorie.

ratamentul medicamentos va cuprinde alAturi de reechilibrarea hidro-electroliticA,antibioterapie (ini@ial cu spectru larg Ci apoi conform antibiogramei), tonicardiace, vitaminoterapie Cimunoterapie. 7volu@ia este favorabilA cDnd dispar fenomenele to*ico-septice, cDnd apare secre@ienivelul plAgii Ci cDnd se BnregistreazA o ascensiune termicA (febrA).

-5. Flegmonul @udvig* topogra ia etiopatogenia tabloul clinic şi tratamentul.-'. 8bcesul şi legmonul orbitei* topogra ia etiopatogenia tabloul clinic şi tratamentul.

Etiologie4upura@iile orbitei recunosc drept cause procese infec@ioase ale regiunilor vecine Cianume ale spa@iului infratemporal Ci ale spa@iului bucal, la care se asociazA sinuzitele acute supurafrontale Ci ma*ilare. 7ste de re@inut faptul cA @esutul adipos periocular prezintA o capacitate redusAspecte clinice


41/57

sau inferioare interesDnd unghiul intern sau e*tern Fn func@ie de cauza care a determinat apari@ia psupurativ. 7demul se accentueazA progresiv BnchizDnd Bn totalitate fanta palpebralA. Pacien@ii pre pulsatile localizate la nivelul orbitei. egumentele pleoapelor sunt congestionate Ci luci oase.

abloul clinic este Bntregit de chemozis Ci e*oftalmie moderatA. Presiunea pe globul ocular este dureBnregistreazA o mobilitate diminuatA a globului ocular dar refle*ul fotomotor Ci vederea sunt pAstrarefle*uluifotomotor reprezintA un semn de gravitate. 4tarea generalA se altereazA precoce cufebrA, frison, tahicardie.

iagnostic diferen@ialA abcesul spa@iuluiin ratemporal care poate fi Fnso@it de celulitA orbitarA, dar Ctergerea reliefului arcadei temporozigomatice, trismusul intens precum Ci tumefac@ia perituberozitcaracteristice;A tromboBlebita sinusului cavernos unde tabloul clinic este dominat de semneleneurologice Ci oftalmologice;A abcesul palpebral unde supura@ia este localizatA Fntr-un anumit sector al pleoapei, iar interesarea glocular Ci a @esutului grAsos periorbitar este absentA"ratament

ratamentul chirurgical va consta Bn incizia Ci drena ul colec@iei supurate. 5stfelsupura@iile cu punct de plecare etmoidal vor fi incizate Fn unghiul orbital intern. $ele cu punct de plesinusul frontal vor fi incizate la nivelul marginii superioare a orbitei. Infec@iile orbitale cu punct de psinusul ma*ilar Cispa@iul infratemporal vor fi incizate de-a lungul marginii inferioare Ci unghiului e*tern al orbitei. rachirurgical va fi Bnso@it de terapie medicamentoasA (antibiotice, analgezice Ci 5IE4).

-&. 8bcesul limbii* topogra ia etiopatogenia tabloul clinic şi tratamentul in ec/ie în /esuturile moi a regiunii oro!ma"ilo! acială.

Etiologie4upura@iile limbii pot fi cauzate de leziuni traumatice cu sau fArA reten@ie de corp strAin, suprainfhematom sau forma@iuni tumorale Ci difuzarea unor procese septice din spa@iile fasciale vecine.Aspecte clinice4upura@ia poate fi cantonatA la nivelul celor douA treimi anterioare (partea mobilA) ale limbii sau F posterioarA a acesteia, fiind plasatA superficial sau profund Fn plin parenchim lingual. Gneori, supuraavea un character limitat, cu prezen@a semnelor de supura@ie pe o zonA relativ bine delimitatA. 'e cori BnsA, supura@ia intereseazA difuz parenchimul lingual. 6a e*amenul clinic limba este tumefiatAmarginile ei se deceleazA amprentele din@ilor laterali. $entral sau periferic se poate decela o zonA de bombare Bn func@ie de sediul abcesului. Fn cazul abceselor profunde ale limbii nu se poate decela o bombare ma*imA, limba fiind mAritA Fn totalitate, infiltratul inflamator e*tinzDndu-se Ci la nivelul cavitA@ii orale. 'atoritA macroglosiei bolnavii @in gura BntredeschisA. !rice miCcare a limbii este edureroasA, degluti@ia Ci fona@ia fiind e*trem de dificile.


42/57


43/57

(+. 4ratamentul chirurgical al abceselor şi legmoanelor regiunii oro!ma"ilo! aciale.

/rincipii generale de tratament 0n supuraţiile oro+maxilo+faciale:1. 4upura@ia este o urgen@A medicochirurgicalA, iar tratamentul trebuie sA fie precoce Ci comple* (chirurgical, antibioterapie, reechilibrare hidroelectroliticA).+. Incizia se practicA Fn zone declive pentru a permite drena ul gravita@ional. 7*cep@ie fac caznecesitA@ile estetice sunt mari, inciziile fiind practicate Fn zone estetice.

. Incizia nu se practicA Bn zonele central ale tumefac@iei slab vascularizate.

. 5legerea locului de incizie trebuie sA @inA cont de spa@iile anatomice afectate, de o eventualA evspa@iile fasciale vecine, de structurile vitale prezente la acel nivel, de tipul de drena , de posibilele s postoperatorii./.Incizia trebuie sA faciliteze abordarea spa@iilor fasciale afectate, dar Ci a spa@iilor fasciale vecine ce ar putea fi afectate de e*tensia [email protected]. Inciziile cutanate sunt largi pentru a facilita accesul operatorului Ci drena ul colec@iei purulente pevacuarea @esuturilor necrozate.Q. 'isec@ia practicatA pentru drena este boantA. N. 'rena ul supura@iei se practicA preferabil cu tuburi fi*ate la tegument sau mucoasA.

'rena ul trebuie sA permitA evacuarea colec@iei purulente dar Ci spAlAturile antiseptice. ubse men@in + -Q+ de ore, pDnA cDnd secre@ia purulentA diminueazA semnificativ sau nu mai este

. 4pAlAturile antiseptice efectuate sunt [email protected]>. ratamentul cauzal poate fi conservator sau radical, Fn func@ie de amploarea procesului supurativ, dar Ci de starea dintelui cauzal ce se apreciazA Bn urma e*amenului clinic Ci ra

ratamentul conservator al dintelui causal constA Fn chiureta ul periapical cu rezec@ie apicalsuprafe@ei de sec@iune a rAdAcinii, el se aplicA numai dupA remiterea fenomenelor inflamatorii ac procedurA terapeuticAeste precedatA de drena ul endodontic ce se efectueazA Bn timpul episodului acut.

ratamentul radical constA Bn e*trac@ia dintelui cauzal Ci FndepArtarea prin chiureta a lezi periapicale.11. ipul de anestezie pentru incizia supura@iilor se alege dupA anumite criterii:5nestezia loco-regionalA este indicatA Bn urmAtoarele situa@ii:

S abcese periosoase fArA implicarea spa@iilor fasciale secundare;S Bn cazul pacien@ilor care refuzA anestezia generalA;S Bn cazul supura@iilor la pacien@i cu stare generalA alteratA, cDnd anestezia generalA este contratratamentul chirurgical fiind o urgen@A;

5nestezia generalA este indicatA Bn urmAtoarele situa@ii:S abcese de spa@ii fasciale;S Bn supura@ii cu evolu@ie e*tensivA Ci rapidA, cDnd este necesarA e*plorarea spa@iilor fasciale1+. 5ntibioterapia se asociazA tratamentului chirurgical Fn urmAtoarele situa@ii:S pacien@i imunocompromiCi;S pacien@i Bn vDrstA;S supura@ii cu evolu@ie e*tensivA Ci rapidA;

S supura@ii Bn spa@iile fasciale secundare, profunde, multiple;S supura@ii perimandibulare cu evolu@ie BndelungatA;S stare generalA alteratA, cu febrA peste NU, tulburAri de respira@ie;1 . 5ntibioterapia de primA inten@ie utilizeazA antibiotice uzuale, de preferin@A Bnasociere eficace pe flora aerobA Ci anaerobA.1 . 5ntibioterapia @intitA conform antibiogramei se indicA Fn urmAtoarele condi@ii:S tratamentul ini@ial antibiotic ineficient;S evolu@ie rapidA severA, dupA antibioterapia de primA inten@ie Ci tratament chirurgical;S supura@ii care intereseazA spa@iile fasciale secundare, profunde, multiple;S pacien@i cu alergie la antibioticele uzuale administrate empiric;S pacien@ii Fn vDrstA, imunocompromiCi sau cu afec@iuni sistemice;


44/57

S supura@ii perimandibulare (risc de osteomielitA);S supura@ii trenante, cu evolu@ie BndelungatA, cu repetate tratamente antibiotice Fn antecedente;1/. 2indecarea plAgilor chirurgicale se va realiza per secundam*

(-. 4ratamentul general al abceselor şi legmoanelor regiunii oro!ma"ilo! aciale.%vezi punctul (+)

((. 4erapia intensivă în tratamentul abceselor şi legmoanelor regiunii oro!ma"ilo! aciale.( . Complica/iile generale ale a ec/iunilor in lamatorii ale regiunii oro!ma"ilo! aciale* tabloul clinic şi

diagnocticul.

/nfectiile bacteriene acute generalizate sunt la ora actuala manifetari frecvente aleprocesului infectios +ratamentul antibiotic incorect administrat, terapiaimunodepresanta, erorile diagnostice constituie conditiile in care se dezvotla cu usurintainfectii generalizate Sub termenul de infectii bacteriene generalizate se includbacteriemia, septicemia, endocardita bacteriana acuta /mplicarea diferitor bacterii inetiologia bacterieimiei septicemiei si endocarditei bacteriene este determinata atit defactori apartinind organismelor cit si de factori din mediul incon1urator si anume:

• Gluctuatiile spontane care au aparut in incidenta diferitor agenti etiologici ca si inseveritatea infectiilor

• /mpactul medicamentelor antimicrobiene asupra orei patogene a bolnavilor• Schimbare susceptibilitatii organismelor umane la infectii• omportamentul favorizat infectarii al unor categorii de populatie(to0icomani si

homose0uali)

Etiologia: coci gram pozitivi

Sta lococi

Hacilii gram negativi

Hacteriile anaerobe

Bacteriemia cea mai frecventa dintre infectiile acute generalizate presupune e0istentatranzitorie a bacteriilor in singe insotita sau nu de semne clinice (febra, frison soc)

!epticemia cea mai severa dintre infectii, presupune pree0istenta unei porti de intraresi a unui focar infectios, pree0istenta persistenta si multiplicarea germenilor patogeni intorentul circulator, constituirea de metastaze septice in plamini cat rinichi etc

Endocardita bacteriane este o septicemie in care particularitatea consta indezvoltarea procesului infectioe la nivelul endocardului

"linica difera in functie de germenul etiologic Gebra constituie un semn constant intii,in ma1oritatea cazurilor ea este insotita si de frison, in bacteriemie e0oto0inele induc


45/57

hipotensiunea, apare febra voma diaree /n bacteriemie cu germeni pozitivi endoto0ineleinduc tulburari care conduc la in amatie, brinoliza, alterarea mec de coagulare

Septicemia este insotita de leucocitoza polinucleoza si vsh crescut, constituireametastazelor pulmonare, osoase, endocardiene, sindromul de coagulare diseminataintravasculara

#iagnosticul se va face pe baza e0amenelor clinice si paraclinice pe baza e0amenluicitologic al singelui prin izolarea agentului patogen din singe Sau din colectiilepurulente iagnosticul pozitiv al septicemiei nu constituie un domeniu de controversaprincipalul e de a sesiza momentul generalizarii infectiei(febra frison, hipotensiune, sochepatomegalie)

a o complicatie avem socul in cursul infectiilor:

• Socula cardiogen•

Socul normovolemic• Socul hipovolemic• Soc ana lactic

Alte coplicatii locale ca consecinta a proceselor infectioase in regiunea 5*G poate sa e:meningita acuta bacteriana, abcesul cerebral, trobo ebita de sinus cavernos , ebiteleendocraniene /n urma osteomielitei poate avea loc fracturi de mandibula sechele etc

(5. Mediastenita odontogenă* etiopatogenia tabloul clinic diagnosticul tratamentul.

$ediastenita % este o in amatie acuta purulenta a tesutului celular mediastinal*ediastenita poate provokata de egmoanele odontogene profunde, infectiaraspindinduse prin spatiile inter fasciale,si inter muskulare

*ediastenitele odontogene se dizvolta in rezultatul raspindirii e0udatului purulent delaegmoanele paraesofagiene, si a planseului cavitatii bukale, pe traektul paketului

vasculo%nervos a gitului si a fasciei pretraheale

30perientele au demonstrat, ca raspindirea puroiuluiin procesele in amatorii aplansheului cavitatii bucale, si a gitului, se raspindeste prin kontakt, prin spatiile fascialeprofunde,si prin spatiul previsceral si sura vaskulara camunica cu mediastinul anterior,iar prin spatiul retro visceral, cu mediastinul posterior e mentionat ca in ma1oritateakazurilor apar mediastenitele anterioare *ediastenitele odontogene pot aparea imidiatsi sa se dizvolte paralel cu egmoanele a plansheului bukal si a gitului din aceasta kauzadiagnostikarea lor e complicata


46/57

a un indice al mediastenitei odontogene este ca ne catind la ceia ca focarul primarinfectios a fost deschis,si bine drenat, si efectuarea tratamentuluiantiin amator,dezinto0icant, atibacterial,si a a fost efectuata adecvat, insa stareagenerala a bolnavului se inrautateste Gebra .I%@?J ,frisoane, ameteli, slabiciunegenerala ulsul ?% @? batKmin, liform, aritmic Respiratia ingreunata, super ciala,@=%=? de acteKmin 2nul din simptomele de baza a mediastenitei purulente este durerearetro sternala sau in interiorul cutiei toracice in cazul e0arii capului pe spate durereacreste (simptomul 4herke), durerea creshte si la inspirul profund, si in tipul actuluidedeglutitie +usea permanenta inrautateste starea generala a bolnavilor ozitiapacientuluieste fortata acientul sta cu capul aplecat in 1os,sau culcat pe o parte cupicioarele apropiate de abdomen, si barbia spre piept /n singe se depisteaza oleucocitoza pronuntata /n diagnostikarea mediasteniteiun rol important il 1oakarentghenogra a care de obicei se efectuiaza in .%i planuri(anterior, lateral, tangential)

e cliseul rengenologic se depisteaza largirea umbrei mediastinului, shi e0sudat incavitatea pleurala %u depistarea dinamica a procesului rentghenogra a se repeta peste-%. zile Ba bolnavii cu procese im amatoro purulente difuze, a tesutului fetei si gitului,

ce se raspindesc asupra mediastinului, e depistata o dishomeostazie pronuntata, caurmare apare o acidoza metabolica decompensata cu alement respirator /n momentulculminant al bolii e observata hipercoagulabilitatea sangvina /n timpultratamentuluicomple0 indicii coagulagrameiscadeausi pina la vindecarea completarevineau la normal e aici rezulta ca bazinduse pe acest indice putem prognosticae cienta tratamentului Rezultatul mediastenitei purulente intr%o mare masura depindede diagnostikarea la timp Si ca rezultat teratamentul rational trebuie sa contina terapiecomple0a, madiastinotomia si o terapie intensiva$ antibacteriana si dezinto0icanta

%nterventia &irurgicala t rebue de efectuat imediat dupa diagnosticareamediastenitei ea mai raspindita este mediastino tomia dipa Razumovski, (mediastino%tomia prin git) aceasta operatie e efectuatacel mai des in mediastenitele odontogene, sicele prin kontakt /nterventia kirurgikala dupa razumovski are drept skop kreareaaccesului la mediastinul superior si cel mediu, drenarea spatiilor mediastinale printuburile din polietilena sau policlorvenil, prin care se efectuiaza si spalaturile spatiilormediastinale cu antibiotice si antiseptice Lanshin si coautorii recomanda spalareaspatiilor mediastinale cu solutie de furacilina de :=??? Spalaturile permanente cuaspirtie minutioasa, au dus la scaderea numarului de kazuri letale, si la micsorareatimpului de tratament in stationar cu ?% e zile rognosticu mediastenitei odontogene

este foarte negativ (din M pacienti = au decidat) la cei decedati, la otopsie sa depistat:pleurita purulenta, pericardita purulenta, scimbaridistro cepronuntate in renichi si cat

('. Meningita meningoence alita odontogenă* etiologia tabloul clinic diagnosticul tratamentul.(&. 4rombo lebita venelor aciale* etiologia tabloul clinic diagnosticul şi tratamentul.


47/57

5 boala infectioasa generala determinate de microorganism patogene, pe fonulreactivitatii schimbate a organismului, caracterizata prin: poarta de intrare, focarsepticemic, prezenta germenilor in singe, metastaze septic

3tiologie: cel mai des sta lococul auriu, streptococci, pneumococi, mai rara neisseria4ermenii anaerobi, bacilli gram pozitivi, negative, streptococul anaerob

linica : depinde de natura agntului patoge, situatia focarului septic, legatura lui cucirculatia generala si starea de rezistenta a organismului invadat Gebra cu frisoane&epato%spleno%megalie 3ruptii cutanate, leucoza, creste CS&, hemocultura pozitiva,hipotensiune, soc, semen clinice ale metastazelor septic in organe

iagnostic:

• &emocultura pentru germenii aerobi, anaerobi si cei ce se dezvolta in 5-• rezenta factorilor patogeni si a reactivitatii schimbate a organismului(administrarea de

citostatice, corticosteroizi, imunodi cienta)• rezenta celor @ factori patogeni caracteristici

iagnoistic diferential cu : %febra tifoida si paratifoida

%infectii sistemice cu salmonella

%bruceloza

%+H

+ratament:

%asanarea chirurgicala a focarului septic(chiureta1, drena1, antibiotic local)

%mai intii antibiotic de spectru larg (gentamicinaNpenicilina$ eritromicinaNcotrima0azol) apoi se face antibioticograma si alegerea antibioticului respective

%tratament cu antibiotic inca ?% @ zile dupa disparitia simptomelor

t sta lococ # o0acilinaKmeticilina,gentamicina

t pneumococ, streptococ beta%hemolitic # penicilina 4 in doze mari M% - mln K -@ ore

%terapia de sustinere: gama%globuline, in stare de soc% corticoterapie

% reechilibrarea acido%bazica si hidro electrolitica


48/57

%tratamentul insu cientei circulatorii, o0igenoterapia, tratamentul insu ecientei renaleacute

2. @im adenita* topogra ia vaselor lim atice şi ganglionilor în regiunea OMF.+. @im adenita* etiologia patogenia anatomia patologică clasi icarea.-. @im angita* etiologia patogenia tabloul clinic tratamentul.

Se intilneste foarte rar in teritoriul 5*G, din cauza lungimii si calibrului redus a vaselorlimfatice

3tiologie: %cel mai frecvent este infectia locala , in special data de streptococul beta%hemolitic Alti germeni patogeni: sta lococo,streptococci, pneumococi

%secundara unor infectii din teritoriul drenat

%procese in amatorii dento%paradontale: Ogangrene simpla

Ogangrene complicate cu paradontita apicaala

Oparadontite marginale

Opericoronarite

%gingivostomatite

%amigdalite acute si cornice

%in amatii ale tegumentelor(acne,piodermita, furuncul)

(. @im adenita acută* etiopatogenia tabloul clinic tratamentul.

/n amatie acuta a ganglionilor limfatici

3tiologie: %cel mai frecvent este infectia locala , in special data de streptococul beta%hemolitic Alti germeni patogeni: sta lococo,streptococci, pneumococi

%secundara unor infectii din teritoriul drenat

%procese in amatorii dento%paradontale:


49/57

Ogangrene simpla

Ogangrene complicate cu paradontita apicaala

Oparadontite marginale

Opericoronarite

%gingivostomatite

%amigdalite acute si cornice

%in amatii ale tegumentelor(acne,piodermita, furuncul)

linica: debutul% un nodul de dimensiuni mici cu tegumentul acoperitor normal colorat,la palpare% putin dureros, elastic, mobil in raport cu tesuturile di 1ur 2lterior nodulul

creste in volum, congestia tegumentului acoperitor, si a celui incon1urator Relieful faciale estompat din cauza tumefactiei si edemului incon1urator /n aceasta faza palparea edureroasa, ganglionul devine uctuient la locul de b

Documents

Examen-OMF-2015-an.III.docx