Fisa de lucru romanul subiectiv.docx

7/18/2019 Fisa de lucru romanul subiectiv.docx

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-de-lucru-romanul-subiectivdocx 1/24

FISA DE LUCRU

UNITATEA: PROZA.ROMANUL INTERBELIC

Activitatea nr 1. (10 min.)

Citeşte cu atenţie textul următor pentru a răspunde cerinţelor:

Grupa 1.

Roman, romane, s.n.Specie a genului epic, de întindere mare, cu conţinut complex, care se desfăşoară de-a lungul unei anumite perioadeşi angajează mai multe personaje, presupunând un anumit grad de adâncime a oser!aţiei sociale şi analizei psi"ologice.#peră narati!ă în prozăsau în !ersuri scrisă, în $!ul %ediu, într-o limă romanică. &mpletire de întâmplări cu multe episoade care par ne!erosimile.'(ar.:)în!.*romanţs.n.+-in fr.roman )$, //0*

Roman)1fr.roman.lat.romanis2po!estire în lima populară* - Specie a genului epic, în proză, de mare întindere, cu acţiune complexă,dar unitară, intrigă complicată, personaje numeroase.)icţionar de concepte operaţionale pentru literatura română*

Cerinţe:3. Cine ar putea fi receptorul textului dat, a!ând în !edere scopul comunicării4. Cărui stil funcţional îi aparţine fragmentul4 %enţionează două caracteristici formale5de conţinut.6. Ce elemente de conţinut importante)idei, argumente, fapte, opinii*identifici în textul dat47. Scrie un enunţ în care să foloseşti un omonim al cu!ântului 8 roman9.

Grupa 2.

În chip evident, romanul e una din cele mai umede regiuni ale literaturii-un platou irigat de sute de râuleţe, degenerând uneori într-oadevărată mlaştină, [...]operă de ficţiune în proză care depăşeşte !.!!! de cuvinte.

)$.%.orster - 8;specte ale romanului9*

3



"omanul se dezvoltă din familia formelor narative nefictive-scrisoarea, #urnalul intim, $iografia, cronica sau scrierea istorică%el sedezvoltă, ca să spunem aşa, din documente%stilistic, el pune accentul pe detaliul caracteristic, pe mimesis. )<elle= şi <aren -8>eorialiteraturii9*

Cerinţe

3.Cine ar putea fi receptorul textelor date, a!ând în !edere scopul comunicării4.Cărui stil funcţional îi pot aparţine aceste fragmente4%enţionează două caracteristici formale5de conţinut.6.Ce elemente de conţinut importante)idei, argumente, fapte, opinii*identifici în textul dat47.?ropune o nouă definiţie a romanului.

Grupa .

"omanul e o carte cu oameni.)%ircea $liade - 8ragmentarium9*

&n roman este o oglindă purtată pe un drum principal. ' Stend"al*

"omanul nu-i decât o călătorie prin continentele sufletului.)@onel >eodoreanu - 8 Aorelei9*

Cerinţe:

3.Cine ar putea fi receptorul textelor date, a!ând în !edere scopul comunicării4.Cărui stil funcţional îi pot aparţine aceste fragmente4 %enţionează două caracteristici formale5de conţinut.6.Ce elemente de conţinut importante)idei, argumente, fapte, opinii*identifici în textul dat47.?ropune o nouă definiţie a romanului.

Activitatea nr. 2 ) min.*

Beamintiţi-!ă definiţia romanului şi completaţi spaţiile goale:



Bomanul este o specie a genului ....................... în .......................de o.............. întindere, a cărei acţiune se desfăşoară pe....................planuri, cu un conflict .....................marcat şi personaje.................)număr* şi complexe.

!a"onomie#c$a%i&icare

a. criteriul tematic:• roman de dragoste• roman social• roman de a!enturi• roman autoiografic• roman psi"ologic• roman mitic• roman iniţiatic• roman poliţist etc.

. arta narati!ă: roman tradiţional5modern5polifonic

c. !iziune auctorială• roman oiecti!5realist• roman suiecti!5de analiză psi"ologică

Activitatea )6 min.* - pentru toate grupele

$xemplificaţi fiecare tip, cu opere din literatura română şi uni!ersală.

Dota ene: ;ccepţiile termenilor 8 oiecti!958 suiecti!9:

a. roman oiecti! 2 diferit de poezia suiecti!ăE 2 diferit de romanul imatur, din secolul al @-leaE

6



. roman oiecti! 2 întors spre lumea din afara eului creatorE suiecti!5psi"ologic2întors spre suiect

c. roman oiecti!2respectă logica realităţii ficţiunii, are o coerenţă logică suiecti!2proză cu teză, cu imixtiuni suiecti!e ale autorului în logica realităţii ficţiunii

Activitatea nr. '.)3/ min.*

Citiţi cu atenţie cele două afirmaţii:

(-am sfiit întotdeauna să scriu pentru tipar la persoana ). *iper$olizarea aceasta a eului, [...], mi se pare puţin ridicolă. +criitorul deazi, afară de poetul liric, trăieşte într-o lume atât de relativă din toate punctele de vedere, că numai identificându-se cu multe relativităţi,iz$uteşte a pătrunde şi a înfăţişa a$solutul care, cel puţin în artă, rămâne năzuinţa supremă. )Ai!iu Bereanu*

+ă nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simţurile mele, ceea ce gândesc eu...sta-i singura realitate pe care o

pot povesti...ar aceasta-i realitatea conştiinţei mele, conţinutul meu psihologic...in mine însumi eu nu pot ieşi...rice aş face, eu nu potdescrie decât propriile mele senzaţii, propriile mele imagini. /u nu pot vor$i onest decât la persoana întâi...)Camil ?etrescu*

Cerinţe:3. @dentificaţi relaţia dintre om-creator-operă.. ;rgumentaţi, pe aza lecturii operei lor, justeţea fiecărei afirmaţii.

Romanu$ %uiectiv(!r%turi)

Fautorul îşi propune 8 să asoară 9lumea în interiorul conştiinţei, de aceea romanul este scris la persoana @, persoană asociată cusinceritatea şi autenticitatea )8$u nu pot !ori onest decât la persoana @9-Camil ?etrescu*E

Fnaratorul este şi personajE omniscienţa poate fi înlocuită de pluriperspecti!ism şi confesiuneE naraţiunea este "omodiegeticăE naratoruleste suiecti!E

Fa!ând forma unui jurnal şi folosind ca te"nică introspecţia , romanul are ca teme predilecte drame existenţiale, iz!orâte din lipsacomunicării, din eşecuri sentimentale, din căutarea unor idealuri, precum inele suprem, drama asolută, iuirea pură etc.E

Feste un 8 dosar de existenţe9E redă gânduri, amintiri, idei, explorând zonele profunde ale psi"iculuiEFe!enimentele sunt puţine la număr şi sunt prezentate anticronologic, în funcţie de memoria in!oluntară sau afecti!ă şi timpul suiecti!E

7



Fpersonajele sunt firi singulare, intelectuali lucizi, aflaţi în conflict cu restul lumiiEFeste roman psi"ologic, analitic , care surprinde psi"ologia personajului -naratorEFperspecti!a narati!ă este internă, suiecti!ă, 8 împreună cu9EFsuiecti!itatea romanescă se realizează prin :

- memoria in!oluntarăE- introspecţiaE- naraţiunea "omodiegeticăE- fluxul conştiinţei

%odelul narati! al romanului suiecti! este %arcel ?roust.

Garaet @răileanu îl numeşte 8 roman de analiză9, iar Dicolae %anolescu , 8 roman ionic9.

E"emp$e de romane suiecti!e:- 8 Hltima noapte de dragoste, întâia noapte de răzoi9de Camil ?etrescuE- 8 %aitreIi 9de %ircea $liadeE

- 8 ?atul lui ?rocust9de Camil ?etrescuE- 8 Cel mai iuit dintre pământeni9de %arin ?reda.

Concep*ia lui Camil ?etrescu despre roman a fost exprimată deseori, cel mai important studiu fiind 8 Doua structură şi opera lui %arcel?roust9, pulicat în !olumul 8 >eze şi antiteze9)3066*. ?rincipalele idei sunt:F intelectualizarea romanului, citadinizarea şi modernizarea luiF literatura presupune proleme de conştiinţăEF romanul reflectă spiritul epocii saleEF suiecti!itatea joacă un rol esenţial , deoarece suiectul de!ine el însuşi un constructor al lumii, anexându-şi lumea ca parte constituti!ă a lui:

8 Du putem cunoaşte nimic asolut , decât răsfrângându-ne în noi înşine, decât întorcând pri!irea asupra propriului nostru conţinut sufletesc.9F autenticitatea şi sustanţialitatea -8 $u nu pot !ori onest decât la persoana întâi9E 8 Singura realitate pe care o pot po!esti ...este realitateaconştiinţei mele, conţinutul meu psi"ologic.9F anticalofilismul.

+reciri termino$o-ice

J



;utenticitatea desemnează însuşirea de a fi necontrafăcut, de a rele!a un ade!ăr induitail.&n literatură, corespunde actului deidentificare a creaţiei artistice cu experienţa de !iaţă trăită de autor.Camil ?etrescu respinge realitatea trucată sau idealizată.

Calofilia este înţeleasă de acest prozator ca atitudine opusă conceptului modern de 8 autenticitate9 şi de naturaleţe a scrisului.?rinopoziţie, s-a creat termenul anticalofil .

Activitatea nr .)3J min*

Cite te cu aten ie textul, apoi răspunde la cerin e:ș ț ț

fost o schim$are rapidă ca topirea zăpezii al$e pe câmp. m devenit şi mondeni. +ăr$ători în familii de cunoscuţi, invitaţii la conacuride prieteni, la restaurante de seară şi grădini de vară, dansuri, deveniseră preocupări cotidiene. u fost, în luna mai, câteva 0grandioase0 $ătăi de flori la 1osea, între rondul întâi şi hipodrom, la care am luat, $ineînţeles, parte, în automo$ilul ascuns su$ liliac, trandafiri şi

garoafe al nişoarei. +ufeream, ca supus unui tratament dureros, cu fiecare prile# din acesta, dar nevasta îşi descoperise în angrena#ul de lu2 posi$ilităţi noi, aşa cum unii îşi descoperă într-o zi talente ne$ănuite şi, mai ales, descoperă în fiecare zi prile#uri noi şi diferite să şi lee2erciteze. rochie nouă, un pantof fin, o pălărie, o masă cu invitaţi eleganţi, care altora li se păreau aproape la fel sau fără nuanţe preaevidente, aveau între ele pentru nevastă-mea deose$iri categorice, aşa ca în reclama din vitrina farmaciilor, în care o mână e2trem de fină ealăturată de alta co#ită şi $u$oasă3 înainte şi după între$uinţarea cremei 4. e vechile prietenii nu mai putea fi vor$a. 5u numai că n-ar fi fost suficient de $ine îm$răcaţi pentru localurile în care mergeam acum, dar n-ar fi avut nici posi$ilităţile materiale. 6ând mergeam înainte, în grup, plăteam eu nota totdeauna, $ineînţeles, dar acum nici eu, din cauza costului mare, n-aş fi putut s-o fac. ealtminteri, aceste despărţiridevin inevita$ile prin ga$aritul cheltuielilor. 6ând se ridică gradul de altitudine, unii rămân fatal #os, indiferent de sentimente.

proape chiar din această vreme, nevastă-mea a început să se ocupe cu superioritate şi de ţinuta mea. 1tiam că la &niversitate trec printre studenţii 0$ine0. /ram înalt şi elegant, dar e adevărat că nu-mi făceam decât câte un costum de haine, pe care-7 purtam până se uza şi pe urmă îl înlocuiam cu altul. 6ravată, de asemeni, cumpăram alta numai când cea de la gât era mototolită de-a $inelea. 8ineînţeles că şi

ghetele le pingeleam cât timp cizmarul socotea că se pot pingeli cuviincios. ar cum eram su$ţire, cum cumpăram o$iecte pe care le credeam$une, n-aveam nici un motiv să fiu îngri#orat. 9a început, nevastă-mea s-a mulţumit să-mi calce hainele, să-mi aran#eze mai $ine nodul de lacravată şi să-mi puie, în fiecare zi, o $atistă mai fină, în $uzunarul de sus al hainei. :e urmă mi-a cumpărat trei cravate noi şi o #umătate deduzină de $atiste fine de olandă. stân#enea parcă neatenţia mea în îm$răcăminte.

/ drept că într-o după-amiază am o$servat şi eu deose$irea dintre mine şi dansatorii care veneau la nişoara. întâia dată mi-am dat seama că o cămaşă nu se poate pune şi a treia zi. veam, pe urmă, manşetele prea largi şi cu colţurile sucite în afară, pe când 0dansatorul0 pe

K



care-7 priveam avea manşetele $ine întinse, mici, care prindeau mâinile ca nişte cătuşe de mătase. 1i pe când ghetele mele aveau o uşoarătendinţă să-şi ridice $oturile, ale lui erau întinse şi parcă noi. /ra tuns parcă de cinci minute, pieptănat lins. :ărea nesfârşit mai curat şi maiîngri#it ca mine, cu toată $aia mea din fiecare zi. :este vreo două zile nevastă-mea, cu oarecare stân#enire, mi-a dat un sfat căruia i-am ghicit resortul interior .)Capitolul 8$ tot filozofie...9*

Băspundeţi următoarelor cerinţe:

3. Cine este naratorul4LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL.LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL...LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....

.olosind informa iile din acest fragment, exprima i-!ă părerea în legătură cu personajul-narator.ț ț LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL.LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL...

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....

6.@dentifica i două trăsături ale romanului modern în textul dat.ț LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL.LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL...LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....

7. Bealizaţi un portret al lui Mtefan G"eorg"idiu , în J-3/ rânduri, utilizând numai informaţiile oferite de textul dat.LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL

LLLLL.LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL...LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....

N



LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....

J.Găsi i 3/ neologisme în textul dat. e ce s-au folosit atât de multe neologisme4ț LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL.LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL...

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....LLLLL.LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL...L

K.?uteţi identifica anticalofilismul în acest fragment4 Oustificaţi-!ă opinia, aducând două argumente.

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL.LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL.......LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL....

Structura operei este sugesti!ă-cele două părţi , intitulate simplu 8 Cartea întâi9şi 8 Cartea a doua9, au ca liant aceeaşi conştiinţă care sedez!oltă în două ipostaze de !iaţă:în dragoste şi în răzoi. 8Cartea întâi9 poate fi considerată un roman al geloziei, în timp ce a doua partereprezintă un roman al răzoiului.

P



Activitatea /. )3/min.*

3. Dumiţi câte trei capitole din fiecare parte.LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..

. Comentaţi titlul romanului într-un text de J-3/ rânduri, făcând referire la structură şi la temă.LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..

!enica utilizată este deoseită deoarece discursul narati! actorial este realizat la persoana @, identificând naratorul cu personajulimplicat:perspecti!a "omodiegetică-autor @ intradiegetic.Camil ?etrescu consideră posiilă recuperarea timpului suiecti! prin anamneză,aceasta aducând în prezent gânduri, îndoieli, fapte re!olute, totul fiind suordonat memoriei in!oluntare.

0



Activitatea nr . )3/ min.*

Se dau următoarele texte:

;. În primăvara anului 7;7<, ca su$locotenent proaspat, întâia dată concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din capitală,la fortificarea văii :rahovei, între 8uşteni şi :redeal. 5işte şanţuleţe ca pentru scurgere de apă, acoperite ici şi colo cu ramuri şi frunziş,întărite cu pământ ca de un lat de mână, erau $otezate de noi tranşee şi apărau un front de vreo zece =ilometri.

În faţa lor, câteva dreptunghiuri de reţele şi 0gropi de lup0 erau menite să sporească fortificaţiile noastre.>oate capetele acestea detranşee, risipite ici-colo, supraveghind şoseaua de pe $oturi de deal, nu făceau, puse cap la cap, un =ilometru.Q. :entru mine însă această concentrare era o lungă deznăde#de. e multe ori seara, la popotă, era destul un singur cuvânt ca sătrezească răscoliri şi să întărâte dureri amorţite. / îngrozitoare uneori această putere a unei singure propoziţiuni, în timpul unei convor$irinormale, ca să pornească dintr-o dată măcinarea sufletească, aşa cum din zecile de com$inaţii cu şapte litere ale unui lacăt secret, una singură deschide spre interior. În asemenea împre#urari, nopţile mi le petreceam în lungi insomnii, uscate şi mistuitoare.)Capitolul 8 Aa ?iatraCraiului, în munte9*

C. /ram însurat de doi ani şi #umătate cu o colegă de la &niversitate şi $ănuiam că mă înşală. in cauza asta, nici nu puteam să-mi daue2amenele la vreme. Îmi petreceam timpul spionându- i prieteniile, urmărind- o, făcând pro$leme insolu$ile din interpretarea unui gest, dinnuanţa unei rochii şi din informarea lăturalnică despre cine ştie ce vizită la vreuna dintre mătuşile ei. /ra o suferinţă de neînchipuit, care sehrănea din propria ei su$stanţă.) Capitol8 iagonalele unui testament9*

3. 8Hltima noapte de dragoste, întâia noapte de răzoi9 este un roman LLLLLLLLLLLL......................................................, a!ând onaraţiuneLLLLLLLLLLLLLL............L.., un narator -LLLLLL.........................................LL.... .......LLLLL.. şifocalizareaLLLLLLLL...............

. @ndicii suiecti!ităţii sunt:a* LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..

* LLLLLL.........................................LL... ........LLLLL..LLLLLL................................. ........LL...........LLLLL..

6.$xtrage din textul ; două elemente ce conferă romanului un caracter realist.LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL.......LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL.......LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL...........

3/



LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL...........

7. >ranscrie din fragmentele Q şi C patru sec!enţe care exprimă zuciumul sufletesc al personajului şi precizează tipul de conflict prezent înroman.3. LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL... LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..6. LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..7. LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..

J. @dentifică în textul C un enunţ ce se constituie în intriga romanului.LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL........LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL........

K. Bescrie din primul text J termeni din câmpul semantic al răzoiului.LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL........LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL........LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL........

LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL........LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL........

N. ;sociază cele trei fragmente cu câte una din cele două teme ale romanului

;- temaLLLLLLLLLLLLLLLL.....,Q- temaLLLLLLLLLLLLLLLLL.,C-temaLLLLLLLLLL.LLLLLLL..

P.@dentifică o trăsătură definitorie a eroului camilpetrescian.LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL........

LLLLLL.........................................LL...........LLLLL..LLLLLL.........................................LL...........LLLLL........

o3a$it*i$e 3e aor3are 4

33



3. @ntrospecţia-autooser!area -metodă psi"ologică azată pe oser!area propriilor trăiri psi"ice.%odalitatea de realizare este monologul interior ca mod de exprimare a stărilor lăuntrice, de reflectare a existenţei lui indi!iduale.. #ser!aţia -oser!area realităţii şi a ecoului pe care aceasta îl are în eul personajului.6. >e"nica jurnalului- pentru Mtefan G"eorg"idiu anamneza de!ine un act cat"arctic, un act de purificare, un mod de a uita.7. ula perspecti!ă narati!ă asupra aceluiaşi e!eniment

Activitatea nr. 5.)J min.*

@dentificaţi relaţia dintre timpul e!enimenţial )un timp al diegezei din jurnalul potenţial*şi un timp al amintirii)al scrierii acestor amintiri*în următoarea aserţiune:

stăzi când le scriu pe hârtie, îmi dau seama, iar şi iar, că tot ce povestesc nu are importanţă decât pentru mine, că nici nu are sens să fie povestite.:entru mine însă, care nu trăiesc decât o singură dată în desfăşurarea lumii, ele au însemnat mai mult decât răz$oaiele pentrucucerirea 6hinei...căci singură e2istenţa reală e aceea a conştiinţei.

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL..

Activitatea nr. 6.)J min.*

Citiţi cu atenţie următoarele exemple şi precizaţi, într-un enunţ care efectul acestei aordări asupra !oastră, ca lectori: ...iau în $raţe o$uzul ca să le arăt că are pul$ere proastă[...].

Îl arunc #os, cum ai arunca, după ce ai privit-o, o sfeclă...şi îngheţ şi acum de ne$unia mea, căci aruncat #os, iz$indu-se, proiectilul putea facee2plozie.)în capitolul 8 ?ost înaintat la Co"alm9*

3



Activitatea nr. 10. )3J min.*

3.Scrie un text de tip argumentati!, de 3J-6/ de rânduri, despre rolul şi importanţa experienţelor de !iaţă în formarea personalităţiifiecăruia dintre noi. ?oţi utiliza ca punct de plecare ideea exprimată în următoarea afirmaţie a lui Mtefan G"eorg"idiu:

5-aş vrea să e2iste pe lume o e2perienţă definitivă de la care să lipsesc, mai e2act, să lipsească ea din interiorul meu sufletesc. 0 3e puncte

&n elaorarea textului de tip argumentati!, treuie:R să respecţi structura discursului de tip argumentati!: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor ling!istice adec!ate exprimării uneiaprecieriE

5 puncteR să ai conţinutul adec!at argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei5a propriei opinii faţă de prolematica pusă în discuţie, enunţarea sidez!oltarea corespunzătoare a două argumente adec!ate ipotezei, formularea unei concluzii pertinenteE

1/ puncteR să respecţi normele limii literare )registrul stilistic adec!at, normele de exprimare, de ortografie si de punctuaţie* şi limitele de spaţiu

indicate./ puncte

+er%ona7e$e

Camil ?etrescu are o concepţie originală despre această instanţă narati!ă: eroul de roman presupune un z$ucium interior, loialitate,convingere profundă, un simţ al răspunderii dincolo de contingenţe o$işnuite sau cel puţin chiar fără suport moral, caractere monumentale înreal conflict cu societatea.

?rocedeele de caracterizare a personajelor camilpetresciene sunt complexe: directe)prin autodefinire, prin 8 !ocile9altor personaje etc. * şiindirecte )fapte, gesturi, mimică, detaliul psi"ologic, !estimentaţie, mediu etc.*

36



Mtefan G"eorg"idiu poate fi caracterizat ca referent uman dar şi ca instanţă narati!ă.

Activitatea nr. 11.)3J min.*

işă de caracterizare a personajului principal

Grupa I

ragmente)citate* >răsături %ijloace de caracterizare

37



8# iuire mare e mai curând un proces deautosugestie'...+#rice iuire e ca un monodeism, !oluntar la început, pa-tologic pe urmă.9

8 >reuie să se ştie că şi iuirea are riscurile ei, că aceicare se iuesc au drept au drept de !iaţă şi de moarteunul asupra celuilalt.9

3J



8 Simţeam că femeia aceasta era a mea în exemplar unic,aşa ca eul meu, ca mama mea, că ne întâlnisem de la în-ceputul lumii, peste toate de!enirile, amândoi, şi a!eamsă pierim la fel amândoi.9

8 '...+ erau şi alţi ăraţi în situaţia mea)aceea de predispus 8 coarnelor9* a aproape toţi.9

3K



8 '...+ totdeauna insuccesul mă face în stare să comit,după el, o serie interminailă de greşeli.9

@ndică două întâmplări din care pot rezulta alte trăsături

morale ale eroului.

3N



Grupa II

Fra-mente(citate) !r%turi i7$oace 3e caracteriare

8 ;şa o doream ... gra!ă ca un copil care cereluna sau pasărea de aur.9

3P



30



8 rama răzoiului nu e numai ameninţareacontinuă a morţii, măcelul şi foamea, câtaceastă permanentă !erificare sufletească,acest continuu conflict al eului tău carecunoaşte altfel ceea ce cunoştea într-un

anumit fel.9

8 &n afară de conştiinţă, totul e estialitate.9

/



3



8 Cu un eu limitat, în infinitul lumii nici un punct de !edere, nici o stailire de raporturinu mai era posiilă şi, deci, nici o putinţă de realizare sufletească.9

@ndică două întâmplări din care pot rezulta şialte trăsături morale ale eroului.



Sti$u$

ominanta stilului camilpetrescian este antica$o&i$i%mu$ generat de:

6



- uzitarea cu!intelor simpleE- notaţiile sigureE- !erele la persoana @)imixtiunea narator-personaj*E- forţa de sugestie a cu!ântuluiE- soietateaE- te"nica detaliuluiE- ritmul !ariatE

- construirea portetelor spaţial, tridimensionalE- !erele la imperfect şi perfect compus dau sugestia prezentului psi"ologicE- aundenţa neologismelorE- aundenţa !erelor aparţinând unui câmp semantic al gândirii şi frământării sufleteşti.

# altă caracteristică este uzitarea tenicii co$a7u$ui, prin reproducerea în text a unor documente.

7

Documents

Fisa de lucru romanul subiectiv.docx