ă.ro/supliment...La capitolul impozite indirecte, în special la accize, taxe vamale, taxa pe valoarea ad ăugată, aceste venituri nu s-au realizat în totalitate, deoarece, pe de

Revista Română de Statistică

SuplimentRomanian Statistical Review

Supplement

4/2016

Institutul Naţional de StatisticăNational Institute of Statistics

www.revistadestatistică.ro/supliment

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂRevista Română de StatisticăB-dul Libertăţii, nr. 16, sector 5,BucureştiTelefon/fax: 0213171110e-mail: [email protected]ă.ro/suplimentISSN 2359 – 8972

Revista Română de Statistică, indexată în bazele de date internaţionale

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC

Research Papers in Economics

EBSCO Information Services

Directory of Open AccessJournals

Index Copernicus International

EMILIAN DOBRESCU - Academia Română

AUREL IANCU - Academia Română

MARIUS IOSIFESCU - Academia Română

LUCIAN ALBU - Academia Română

GHEORGHE ZAMAN – Prof. univ. dr., membru corespondent al Academiei Române

TUDOREL ANDREI - Prof. univ. dr., Preşedinte al Institutului Naţional de Statistică

BEATRIX GERED – Vicepreşedinte al Institutului Naţional de Statistică

ELENA MIHAELA IAGĂR – Vicepreşedinte al Institutului Naţional de Statistică

DAN GHERGUŢ - Vicepreşedinte al Institutului Naţional de Statistică

RĂZVAN GEORGE PROFIROIU - Secretar general al Institutului Naţional de Statistică

KONRAD PASENDORFER – PhD, Director General al Statistics Austria

MARIANA MIHAILOVA KOTZEVA - EUROSTAT

CONSTANTIN MITRUŢ – Prof. univ. dr., Preşedinte al Societăţii Române de Statistică

CONSTANTIN ANGHELACHE – Prof. univ. dr., Vicepreşedinte al Societăţii Române de Statistică

PAVEL NĂSTASE – Prof. univ. dr., Rector al Academiei de Studii Economice, Bucureşti

VERGIL VOINEAGU – Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice, Bucureşti

TIBERIU POSTELNICU – Prof. univ. dr., Institutul “Gheorghe Mihoc-Caius Iacob”

BOGDAN OANCEA – Prof. univ. dr., Universitatea Bucureşti

GHEORGHE SĂVOIU - Conf. univ. dr., Universitatea Piteşti

IRINA-VIRGINIA DRAGULANESCU - Prof. univ. dr., University Messina, Italia

HANS J. LENZ - PhD Professor, Freie Universität Berlin

DANIELA ELENA ŞTEFĂNESCU - Conf. univ. dr., Institutul Naţional de Statistică

ELISABETA JABA – Prof. univ. dr., Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” University

EUGENIA HARJA - Prof. univ. dr., Direcţia de Statistică Bacău

ŞTEFAN-ALEXANDRU IONESCU - Universitatea Româno-AmericanăCoordonatoriGheorghe VAIDA-MUNTEANVitty-Cristian CHIRAN

Pre-pressMariana MIHĂICUŢĂ Laurenţiu MUNTEANU

Tipărit la INS

Tiraj: 50 de exemplare

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2016

SUMAR / CONTENTS 4/2016REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ SUPLIMENT

MODEL DE ANALIZĂ A PLASAMENTELOR FINANCIARE ŞI A EXECUŢIEI BUGETARE 3ANALYSIS MODEL OF FINANCIAL INVESTMENT AND BUDGET EXECUTION 12Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHEConf. univ. dr. Mădălina Gabriela ANGHELDrd. Georgiana NIŢUCristina SACALĂ

ANALIZA CORELAŢEI DINTRE PRODUSUL INTERN BRUT ŞI CONSUMUL FINAL DE ENERGIE ELECTRICĂ 21THE ANALYSIS OF THE CORRELATION BETWEEN THE GROSS DOMESTIC PRODUCT AND THE FINAL ENERGY CONSUMPTION 29Drd. Viorel – Florin GÎLCĂ

EVOLUŢIA INVESTIŢIILOR DE CAPITAL AUTOHTON 37THE EVOLUTION OF THE AUTOCHTHONOUS CAPITAL INVESTMENTS 40Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Alexandru MANOLEConf. univ. dr. Aurelian DIACONU

STABILIREA PREŢULUI DE PIAŢĂ 44SETTING THE MARKET PRICE 48Prof. univ. dr. Mario G.R. PAGLIACCIProf. univ. dr. Ion PÂRŢACHIDrd. Georgiana NIŢUDrd. Alexandru BADIU

RESURSELE UMANE: ROLUL ŞI DEZVOLTAREA LOR ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ 51HUMAN RESOURCES: THEIR ROLE AND DEVELOPMENT IN THE NATIONAL ECONOMY 59Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Alexandru MANOLEConf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL Drd. Marius POPOVICI

COMPORTAMENTUL MANAGERIAL ŞI CHEIA SUCCESULUI 66MANAGERIAL BEHAVIOR AND THE KEY TO SUCCES 70Conf. univ. dr. Cibela NEAGU

www.revistadestatistica.ro/supliment

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 4 / 20162

ASPECTE GENERALE PRIVIND EVOLUŢIA INVESTIŢIILOR DE CAPITAL ÎN ROMÂNIA 74GENERAL ASPECTS ON DEVELOPMENTS IN EQUITY INVESTMENTS IN ROMANIA 83Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHEDrd. Cristina SACALĂ

ELEMENTE SEMNIFICATIVE PRIVIND RATA DOBÂNZII ŞI ROLUL ACESTEIA ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ 91ELEMENTS OF SIGNIFICANCE CONCERNING THE INTEREST RATE AND ITS ROLE IN THE BANKING ACTIVITY 99Conf. univ. dr. Mădălina - Gabriela ANGHEL

ASPECTE SEMNIFICATIVE PRIVIND EVOLUŢIA ACTIVITĂŢII ECONOMICE ÎN CONSTRUCŢII ŞI TRANSPORTURI 107SIGNIFICANT ASPECTS REGARDING THE EVOLUTION OF ECONOMIC ACTIVITY IN CONSTRUCTIONS AND TRANSPORTS 115Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Alexandru MANOLEConf. univ. dr. Aurelian DIACONUDrd. Emilia STANCIU

METODE STATISTICE PRIVIND CONTROLUL PROCESELOR DE FABRICAŢIE 123STATISTICAL METHODS MANUFACTURING PROCESS CONTROL 129Conf. univ. dr. Sorin Gabriel GRESOI

CONSIDERAŢII PRIVIND EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE PENSIONARI ŞI A PENSIILOR 134CONSIDERATIONS ON THE EVOLUTION OF THE NUMBER OF PENSIONERS AND PENSIONS 140Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEConf. univ. dr. Aurelian DIACONU

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2016 3

Model de analiză a plasamentelor fi nanciare şi a execuţiei bugetare

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucureşti, Universitatea “Artifex” din BucureştiProf. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, BucureştiConf. univ. dr. Mădălina Gabriela ANGHELUniversitatea “Artifex” din BucureştiDrd. Georgiana NIŢUAcademia de Studii Economice, BucureştiCristina SACALĂAcademia de Studii Economice, Bucureşti

Abstract În acest articol, autorii prezintă un model de analiză aplicabil pentru investiţii fi nanciare şi execuţia bugetară. Principalele aspecte abordate sunt analiza execuţiei bugetare din România, execuţia bugetelor de stat şi locale şi datoria publică. Datele de bază şi rezultatele analizei sunt prezentate cu ajutorul unor tabele şi grafi ce, relevante pentru subiectele abordate. De asemenea,autorii propun unele măsuri de atenuare a situaţiei mediului economic românesc, afectat de efectele crizei fi nanciare. Cuvinte cheie: buget, analiză, execuţie, venituri, cheltuieli

Analiza execuţiei bugetare Pentru perioada după 2012, executivul, prin Ministerul Finanţelor Publice, a depus toate eforturile, a pregătit şi prezentat parlamentului spre aprobare bugetele (de stat şi asigurărilor sociale de stat) pentru anii următori. Rezultatul execuţiei bugetare pentru 2014 a fost oarecum interesant, deoarece ar fi fost normal ca multitudinea de taxe şi impozite, în cazul colectării corecte a acestora, să conducă la venituri suplimentare pentru efectuarea cheltuielilor la bugetul de stat. Bugetele pentru anul 2014 s-au soldat cu un defi cit în proces de scădere continuă. Execuţia bugetului de stat, în luna iulie a anului 2014, a înregistrat un defi cit de -6651,8 milioane lei, iar cel din anul 2015, aceeaşi lună, a fost de -1602, 7 milioane lei. Bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a soldat, cu un excedent de 240,9 milioane lei, bugetul asigurărilor sociale de stat a avut în aceiaşi perioadă un excedent de 313,5 milioane lei, iar la aceeaşi dată bugetele locale au înregistrat un excedent de 6358,7 milioane lei. La capitolul impozite indirecte, în special la accize, taxe vamale, taxa pe valoarea adăugată, aceste venituri nu s-au realizat în totalitate, deoarece, pe de o parte, activităţile pentru care se percep accize s-au diminuat, iar pe de altă parte, în cazul în care aceste accize s-au majorat, a scăzut volumul fi zic al activităţii respective. A mai existat şi o mare, să îi zicem, uşurinţă cu care s-au aprobat scutiri şi reeşalonări la plata taxelor şi impozitelor, pentru un număr mare de agenţi economici. Nici veniturile din capital, cum ar fi cele din valorifi carea unor bunuri ale statului, nu s-au ridicat la un nivel deosebit, iar încasările din rambursarea împrumuturilor acordate au fost reduse.


Este necesară întreprinderea de măsuri care să stimuleze activitatea economică şi dezvoltarea, în special, a întreprinderilor mici şi mijlocii (pătura de mijloc), aşa încât acestea, corelate cu posibi litatea de sprijinire a unor ramuri ale economiei naţionale în cadrul reformei, să creeze noi locuri de muncă şi să conducă la diminuarea cheltuielilor pe care le efectuează statul, în special la capitolul asigurărilor de stat, pentru susţinerea şomajului. Despre modul în care s-au realizat cheltuielile de la bugetul de stat se impune o singură precizare, şi anume aceea că este alarmant faptul că la majoritatea sectoarelor de activitate, dar în special la învăţământ, sănătate, cultură, asistenţă socială, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cheltuielile sunt reduse faţă de nevoile de resurse pe care le are populaţia, în general, sau cei care lucrează în aceste domenii. Aceasta arată că sursele din care s-au format veniturile la bugetul de stat (fi scale, nefi scale) nu s-au colectat întotdeauna la nivelul previziunilor ce au stat la baza întocmirii bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest context, cheltuielile au fost mai mari şi a trebuit să se găsească acoperire din alte surse, ceea ce va crea difi cultăţi pentru perioada următoare, având în vedere că în domeniul asis tenţei sociale, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii (principalele cheltuieli de la bugetul asigurărilor sociale de stat) nu au fost majorate corespunzător până în prezent, iar în perspectivă, va fi nevoie de obţinerea de noi surse de venituri. În execuţia bugetară, mai ales după intrarea în vigoare a Codului fi scal, care are o serie de neclarităţi, se vor resimţi difi cultăţi în perioada următoare, ceea ce, în mod cert, ar trebui să determine Ministerul Finanţelor Publice să procedeze, credem noi, la adoptarea de măsuri care să tempereze efectele dezastruoase ale crizei fi nanciare în care este scufundată România: • colectarea, de la contribuabili, a observaţiilor cu privire la Codul fi scal,

simularea prealabilă a măsurilor ce se vor lua şi, apoi, adaptarea acestei legi la nevoile şi condiţiile social-economice din ţara noastră;

• intensifi carea eforturilor pentru colectarea veniturilor la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat;

• corectarea, în sens de reducere a fi scalităţii, a unor taxe şi impozite care să poată conduce la colectarea mai uşoară a tuturor sumelor pe care le datorează o serie de persoane fi zice şi juridice;

• recuperarea debitelor de la marii datornici, prin preluarea unor cote din pachetele de acţiuni ale societăţilor comer ciale private afl ate în această situaţie şi impunerea unui management adecvat sau reprivatizarea acestor societăţi (pachete de acţiuni);

• obţinerea de venituri suplimentare din privatizare (spe răm ca acesta să fi e rezultatul imediat al fi nalizării privatizării), precum şi din obţinerea unor împrumuturi, fi e şi de la FMI.

Desigur, aceste măsuri ar putea fi prevăzute într-un context mai larg, în cadrul procesului de reformă şi al programului de protecţie socială pe care guvernul trebuie să le aibă în vedere. Nu trebuie uitat că , mai ales, acum, în profundă criză economico-fi nanciară, la adunare minusul cu minusul dă un minus şi mai mare, ce poate fi abisal. Fără a glumi, precizez că numai la „înmulţire” minus cu minus dă plus. De aceea nu era de dorit ca defi citele bugetare pentru 2010 şi 2011 să fi e corectate excesiv prin reducerea salariilor şi creşterea taxelor/impozitelor, care vor reduce consumul, baza de impozitare etc. şi vor adânci profund criza socială, ce poate avea evoluţii/efecte greu de anticipat.


Consideraţii privind execuţia bugetelor de stat şi locale Defi citul bugetului de stat, de –1602,7 milioane lei, înregistrat la sfârşitul lunii iulie 2015, reprezintă o depăşire importantă a nivelului programat pentru întregul an. Anul 2015 nu a adus ceea ce se dorea de mult, şi anume înregistrarea de excedente. Situaţia executării bugetului de stat la 31.07.2015 se prezintă în tabelul care urmează:

Execuţia bugetului de stat – milioane lei –

INDICATORI Realizări 31.07.2014*)

Realizări 31.07.2015*)

A. VENITURI 55492,5 63151,7VENITURI CURENTE 53637,8 60488,8Venituri fi scale, din care 48803,8 54397,4Impozit pe profi t 8552,1 9472,1Alte impozite pe venit, profi t şi câştiguri din capital de la persoane juridice 642,1 618,7Impozit pe venit 13315,0 15076,1Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit -8740,0 -10084,6Alte impozite pe venit, profi t şi câştiguri din capital 250,3 347,0Impozitul pe salarii - 0,1Impozite şi taxe pe proprietate 853,6 605,9Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii ... …Taxa pe valoarea adăugată 29361,0 33915,4Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată -9299,5 -10653,7Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii 595,8 649,7Accize 12459,6 13515,3Taxe pe servicii specifi ce - -Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi 439,3 518,2Impozitul pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale 371,3 412,5Alte impozite şi taxe fi scale 3,2 4,9Contribuţii de asigurări 98,7 107,4Contribuţiile angajatorilor 98,5 107,4Contribuţiile angajaţilor 0,2 0,1Venituri nefi scale 4735,3 5983,9Venituri din capital 150,9 221,1Operaţiuni fi nanciare 116,1 25,2Subvenţii - -Sume primite de la U.E. în contul plăţilor efectuate şi prefi nanţări 1553,1 2060,4Sume în curs de distribuire 34,6 -11,0B. CHELTUIELI 62144,2 64754,4Cheltuieli curente 60166,9 62564,8Cheltuieli de personal 11961,4 12161,5Bunuri şi servicii 2646,7 2588,9DobânziSubvenţii

6310,62475,5

5663,62409,7

Transferuri între unităţi ale administraţiei publice 15454,8 18361,1 Alte transferuri 7194,3 6270,7Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe nerambursabile 3906,2 4522,7Cheltuieli programe fi nanţare rambursabilă 1098,6 282,4Asistenţă socială 7809,4 8397,0Alte cheltuieli 1309,3 1426,6Cheltuieli de capital 623,9 1029,9Operaţiuni fi nanciare 1723,9 1708,9Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -370,5 -549,3DEFICIT (-) / EXCEDENT (+) -6651,8 -1602,7*) Date provizorii; ... = Lipsă date. Sursa de date: Ministerul Finanţelor Publice; Institutul Naţional de Statistică - Buletinul Statistic nr. 7/2015.


La alte categorii de venituri, cum ar fi veniturile încasate din privatizare, se înregistrează difi cultăţi care conduc clar la con cluzia că ideea privatizării prin vânzarea de active cu orice preţ nu a jucat rolul defi nitoriu nici măcar în cadrul realizării de venituri pentru bugetul de stat. În perioada următoare, indiferent cât de mare va fi nevoia de venituri, este necesar să se acorde o atenţie suplimentară evaluării pe bază de efi cienţă economică a măsurilor de reformă prin privatizare, aşa încât să nu ajungem în situaţia de a înstrăina valori esenţiale din avuţia naţională, pe sume modice, fără perspec tiva de recuperare în perioada următoare.

Execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj-milioane lei-

INDICATORUL Realizări la 31.07.2014*

Realizări la 31.07.2015*

A. VENITURI - TOTAL 1157,3 1026,9VENITURI CURENTE 861,9 970,0Taxe pe utilizarea bunurilor - -Contribuţii de asigurări 855,4 966,4Contribuţiile angajatorilor 497,2 561,1Contribuţiile asiguraţilor 358,2 405,3Venituri nefi scale 6,5 3,6Operaţiuni fi nanciare - -Subvenţii de la bugetul de stat 275,0 -Sume primite de la U.E./alţi ordonatori 20,4 57,0CHELTUIELI - TOTAL 961,6 786,0Cheltuieli curente 971,7 798,4Cheltuieli de personal 56,3 56,3Bunuri şi servicii 24,2 19,3Dobânzi 0,2 -Subvenţii 1,0 1,2Transferuri între unităţi ale adminstraţiei publice 216,2 136,3Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe nerambursabile 33,4 87,8Asistenţă socială 630,1 480,4Alte cheltuieli 10,3 17,2Cheltuieli de capital 0,4 0,2Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -10,5 -12,5Operaţiuni fi nanciare - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) 195,7 240,9

*) Date provizoriiSursa: Ministerul Finanţelor Publice; Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2015.

Comparativ cu programul stabilit pentru anul 2015 înca sările din accize, ca şi taxele vamale încasate sau impozitul pentru ţiţei şi gaze naturale din producţia internă sunt mai reduse faţă de previziunile iniţiale. Explicaţia este simplă, în sensul că Ministerul Finanţelor Publice a găsit, în mod nefundamentat, ca măsură de creştere a veniturilor la buget, mărirea taxelor mai sus menţionate, ceea ce, în fi nal, a dus la creşterea preţurilor, la declinul vânzărilor şi, în consecinţă, la obţinerea unor încasări mai mici. Nici nu mai vorbim de faptul că această politică a dus la o escaladare a preţurilor generale, pe ansamblul economiei naţionale, cu efect imediat în deteriorarea nivelului de trai al populaţiei.


Iată deci un subiect de analiză pentru cei care au gândit bugetul de stat pentru 2011-2015 şi care trebuia să se axeze, în mod indubitabil, pe găsirea unor pârghii de colectare mai rapidă de venituri pentru bugetul statului, de relaxare fi scală pentru a aduna puţinul de la mulţi, opusă criteriului de a lua mult de la puţini şi, mai ales, de găsirea unui echilibru în ceea ce priveşte aducerea, prin măsuri fi scale relaxante, a întregii economii la suprafaţă. Altfel, în mod teoretic, cu prilejul rectifi cărilor, măsurile de majorare a taxelor şi impozitelor vor fi frumoase în matricea pusă pe hârtie, dar total neefi ciente în activitatea practică a procesului econo mic şi, mai ales, a activităţii de colectare, existând şi peri colul clar al fugii unor activităţi în „subteran“ şi al scăpării acestora de sub control. Un element căruia trebuie să i se acorde atenţie îl reprezintă categoria de cheltuieli constând în dobânzi care s-au făcut în contul datoriei publice şi este ridicat. Celelalte cheltuieli s-au efectuat, de regulă, în limitele disponibilului, dar au creat probleme ordonatorilor de credite de la buget, care nu au avut posibilitatea să facă faţă cheltuielilor reale. La elaborarea bugetului pentru 2015 s-a pus accentul pe sporirea cheltuielilor pentru unele sectoare consumatoare de la bugetul de stat. Şi va fi totuşi difi cil să se realizeze un echilibru, în contex tul în care gradul de nemulţumire este şi el la fel de mare, ceea ce presupune că este nevoie de sume suplimentare în perspectiva echilibrării bugetului. Delicată apare situaţia privind modul în care au fost realizate prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat, prezentat în tabelul următor:

Execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat 2015 – milioane lei -

INDICATORI Realizări la 31.07.2014*)

Realizări la 31.07.2015*)

A. VENITURI 30382,6 32192,8I. Venituri curente 22546,1 20665,0Contribuţii de asigurări 22498,3 20607,2Contribuţiile angajatorilor 16628,1 14445,0Contribuţiile asiguraţilor 5870,3 6162,1II. Venituri nefi scale 47,8 57,8III. Subvenţii de la bugetul de stat 7885,5 11578,1IV. Sume în curs de redistribuire -49,2 -53,9V. Sume de la UE în contul plăţilor efectuate 0,1 3,7B. CHELTUIELI 30266,1 31879,3Cheltuieli curente 30286,2 31899,1Cheltuieli de personal 95,7 97,2Bunuri şi servicii 221,7 226,5Dobânzi 6,4 2,6Transferuri între unităţi ale adminstraţiei publice - -Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 0,2 5,4Asistenţă socială 29962,1 31567,4Cheltuieli de capital 1,5 0,1Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -21,6 -20,0Operaţiuni fi nanciare - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) 116,5 313,5

*) Date provizoriiSursa: Ministerul Finanţelor Publice; Institu tul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2015.


Execuţia bugetelor locale este prezentată în tabelul următor:INDICATORI

– milioane lei –Realizări la

31.07.2014*)Realizări la

31.07.2015*)

A. VENITURI – TOTAL 29504,0 33772,91. VENITURI CURENTE 23494,5 26503,4VENITURI FISCALE 22188,8 25082,5Impozit pe profi t de la operatorii economici 31,5 33,3Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 8740,0 10084,6Impozit pe venit 134,4 158,2Alte impozite pe venit, profi t şi câştiguri din capital 5,8 7,8Impozite şi taxe pe proprietate 3016,8 3116,5Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii ... …Sume defalcate din TVA 9299,5 10653,7Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii 8,1 10,1Taxe pe servicii specifi ce 18,4 19,9Taxe pe utilizarea bunurilorsau pe desfăşurarea de activităţi 833,9 888,0

Alte impozite şi taxe fi scale 100,6 110,3VENITURI NEFISCALE 1305,7 1420,92. VENITURI DIN CAPITAL 118,7 113,83. OPERAŢIUNI FINANCIARE 1675,4 2286,84. SUBVENŢII DE LA ALTE NIVELE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE 2752,9 2870,9

Subvenţii de la bugetul de stat 2732,9 2842,5Subvenţii de la alte administraţii 19,9 28,45. SUME PRIMITE DE LA U.E. 1462,5 1998,0B. CHELTUIELI 25962,9 27414,2Cheltuieli curente 22384,9 24326,2I. Cheltuieli de personal 8712,1 9627,4II. Bunuri şi servicii 5989,8 5960,8III. Dobânzi 444,4 347,7IV. Subvenţii 1087,4 1097,1VI. Transferuri între unităţi ale administraţiei publice 1517,4 1628,9VII. Alte transferuri 327,1 229,6VIII. Asistenţă socială 1809,9 2143,2IX. Alte cheltuieli 432,1 413,2

Plăţi în fi nanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 2064,8 2878,2

Cheltuieli de capital 2864,6 2557,5X. Active nefi nanciare 2770,1 2493,1XI.Active fi nanciare 94,5 64,4Operaţiuni fi nanciareÎmprumuturiRambursări de creditePlăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curentEXCEDENT (+)/DEFICIT (-)

824,00,9

823,1-110,63541,0

661,314,7646,6-130,86358,7

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice; Institu tul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2015. În concluzie, se poate aprecia că nivelul realizărilor buge telor de stat, al asigurărilor sociale de stat şi locale s-a realizat cu defi cienţe şi, mai ales, la bugetul de stat, care, în ciuda rectifi cărilor ce s-au efectuat, nu a putut fi echilibrat pe de-a întregul şi nu a satisfăcut integral nevoile stringente ale unor sectoare vitale de activitate. S-ar mai putea exprima unele aprecieri şi, faţă de defi citul bugetului consolidat, dar situaţia nu prezintă noutăţi deosebite, iar cauzele ei perpetuează.


Evoluţia datoriei publice În condiţiile în care economia naţională sufl ă din greu, fără perspectiva de a ajunge la o constantă, fi e ea şi de nivel foarte scăzut, pentru a face faţă cerinţelor din ce în ce mai mari în execuţia bugetară, se acumulează datorie publică internă. Creşterea datoriei publice în România nu ar fi o problemă deosebit de grea în contextul în care ar exista o prognoză, fi e şi pe termen scurt sau mediu, în ceea ce priveşte cuantifi carea unor venituri reale, care să fi e atrase la bugetul de stat. În alte condiţii, cum sunt cele de acum, în care veniturile la buget sunt net depăşite de cheltuielile stabilite prin bugetul de stat, se recurge la posibilitatea echilibrării bugetului prin creşterea dato riei publice interne şi a celei externe. Această datorie publică internă este purtătoare de dobânzi serioase, mai ales acum, în contextul crizei fi nanciare mondiale, ceea ce, în perioada următoare, va conduce la creşterea, pe de o parte, a cheltuielilor de la bugetul de stat, iar pe de altă parte, va avea ca efect scumpirea vieţii populaţiei. Este esenţial că, în momentul de faţă, datoria publică in-ternă a ajuns la un nivel mai ridicat, pentru care guvernul va trebui să plătească şi dobânzi. Pentru a face faţă necesităţii de a plăti datoria internă, guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, nu are altă soluţie decât să împrumute în continuare de la băncile comerciale şi să atragă bani de la populaţie prin emisiuni de certifi cate de trezorerie. Acesta este mecanismul prin care guvernul găseşte posi bilitatea unui respiro prin care să poată răspunde cerinţei majore de surse pentru acoperirea cheltuielilor de la bugetul statului. Problema care se pune este aceea că, din cauza faptului că aceste cheltuieli sunt neacoperite, guvernul a trebuit să facă mai multe rectifi cări bugetare. Or, aceste rectifi cări bugetare s-au putut efectua numai prin găsirea unor noi „soluţii“ care să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat. Pe de o parte, această măsură se poate dovedi încă o dată a fi mai mult teoretică, în sensul că a condus la stagnarea volumului desfacerilor de astfel de produse; pe de altă parte, nu este exclus ca, într-o perspectivă imediată, o parte dintre afacerile cu astfel de produse să alunece, uşor, dar sigur, în zona necontrolată a pieţei. Concomitent, pentru a atrage noi surse fi nanciare, în special de la populaţie, guvernul va trebui să vândă certifi cate de trezorerie, context în care, pe de o parte, va creşte datoria publică internă, iar pe de altă parte, se va reuşi totuşi o aşezare a pretenţiilor populaţiei, prin aceea că unele surse fi nanciare existente în prezent vor fi atrase şi, în felul acesta, raportul dintre cerere şi ofertă se va „echilibra“, în sensul scăderii cererii din lipsă de posibilităţi fi nanciare. Dar există pericolul ca modifi cările accizelor la unele produse să conducă, fără doar şi poate, la un evantai, dacă nu cumva la o avalanşă a creşterii preţurilor şi la celelalte produse care înglobează (uneori şi cele care nu înglobează) costuri pe seama acestor produse. Era mai efi cient ca, rectifi cările de buget să nu se fi făcut numai pe seama celor două surse menţionate, ci să se fi avut în vedere şi găsirea unor căi concrete prin care să fi e stimulată producţia, aşa încât să se realizeze o activitate profi tabilă, în baza căreia salariile să poată fi reaşezate în sens pozitiv, iar taxele reale (impozit pe profi t, pe salarii etc.) ce vor fi încasate de stat să crească. Altfel, afi rmaţii de genul „am depăşit vârful plăţii datoriei externe“ nu sunt aducătoare de satisfacţii şi, mai ales, de linişte pentru majoritatea populaţiei, atâta timp cât nu se afi rmă şi că „s-au găsit şi întreprins câteva măsuri privind asigurarea protecţiei


sociale“. Iată de ce nivelul datoriei publice interne pe care îl înre gistrează România în prezent este sufi cient de mare, în condiţiile în care veniturile populaţiei, pentru marea masă, au ajuns la niveluri greu de suportat. Datoria publică internă, fi ind aproape la nivelul bugetului pentru un an, este greu de imaginat cum va putea populaţia ţării să facă faţă la capitolul „cheltuieli pentru două bugete“ cu „venituri pentru un singur buget“. Măsurile de austeritate luate în 2011, care au continuat şi în primele cinci luni ale anului 2012, precum şi împrumuturile de la FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană vor atârna greu în strategia fi nanciară internă. În 2012 s-au resimţit negativ efectele fi nanciare ale politicii din ultimii trei ani asupra nivelului de trai al populaţiei. Există posibilitatea fi e de a găsi doar soluţii pentru îngheţarea salariilor, şi nu de a încuraja activităţile generatoare de noi locuri de muncă şi care să asigure venituri cel puţin decente pentru populaţie, concomitent cu plafonarea ratei şomajului, ceea ce va avea în 2013 un efect negativ pentru România (mă refer la nivelul de trai al populaţiei, mai ales a categoriilor defavorizate). În anul 2014 şi în prima jumătate a anului 2015 au apărut primele semne că situaţia se poate redresa.

Execuţia Bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate – milioane lei –

INDICATORI Realizări1.I.-31.VII.2014

Realizări1.I.-31.VII.2015

A. VENITURI - TOTAL 12192,9 12877,2VENITURI CURENTE 10586,7 12041,9VENITURI FISCALE 747,0 979,0Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii 747,0 979,0Contribuţii de asigurări 9834,3 11047,5Contribuţiile angajatorilor 4649,1 5234,6Contribuţiile asiguraţilor 5185,3 5813,0Venituri nefi scale 5,4 15,4Subvenţii de la bugetul de stat 1476,9 740,2Subvenţii de la alte administraţii 115,8 95,1Sume de la UE în contul plăţilor efectuate 13,6 -CHELTUIELI - TOTAL 12984,1 12914,6Cheltuieli curente 12996,6 12929,2Cheltuieli de personal 90,4 88,8Bunuri şi servicii 12147,5 12011,0Dobânzi 3,1 0,5Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 20,6 -Asistenţă socială 734,9 828,9Cheltuieli de capital - -Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -12,5 -14,7Operaţiuni fi nanciare - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) -791,2 -37,4

1) Date provizorii.Sursa de date: Ministerul Finanţelor Publice; Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2015.

În acest articol am urmărit să prezentăm execuţia tuturor bugetelor care împreună constituie bugetul consolidat. Se poate constata că defi citele s-au redus.


Bibliografi e selectivă - Anghelache C., Anghelache G.V., Anghel M.G. (2014). Indicators of Romania’s

Budget and Monetary Situation, International Symposiom „Strategies for Romania’s Economic Evolution - Measures for Relaunching”, May 22nd, Bucharest, 2014, organizator principal Universitatea Artifex din Bucureşti, publicat în volumul conferinţei, Editura „Artifex” Bucureşti, 2014, pp. 82-83, ISBN 978-973-7631-96-1, publicat Budgetary Execution, Monetary Market – Resources and Placements, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4, pp. 115-128, Romanian Statistical Review este revistă indexată în bazele de date internaţionale DOAJ, Index Copernicus, EBSCO, ICAAP, RePEc, ISSN 22359-8972 CNCSIS, categoria B+

- Anghelache C., Manole A.L., Anghel M.G. (2013). Situaţia monetară a României. Resursele şi execuţia bugetară, Simpozionul Internaţional „Romania under the Effect of the Economic-Financial Crisis. Methods and Models for Macroeconomic Analysis and Forecast”, organizat de Universitatea Artifex din Bucureşti în colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucureşti - Departamentul de Statistică şi Econometrie, Academia de Studii Economice din Republica Moldova, Universitatea VALAHIA din Târgovişte, Universitatea Politehnică din Czestochowa, Polonia, Universitatea Tehnică din Kosice, Slovacia, în perioada 5-6 decembrie 2013, Bucureşti, publicat în revista ART ECO - Review of Economic Studies and Research, Vol. 4/No. 2, pp. 12-25, ISSN 2069–4024

- Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economică pe calea redresării, Editura Economică, Bucureşti

- Moraru, C., Popovici, N. (2014). Analysis of Budget defi cit in Romania during 2000-2013, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 1 (May), pp. 359-362

- Penu, D. (2012). The Analysis of the Budget Defi cit in Romania, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 60 (2012), Issue (Month): 1 (March), pp. 73-77

- Solomon, A.G., Capusneanu, S. (2015). Analysis of Budgetary and Fiscal Convergence Scenarios for Romania and Bulgaria in the Period 2007-2016, International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences, Volume (Year): 5 (2015), Issue (Month): 2 (April), pp. 93-99

- Turcin, M.C. (2015). The Budgeting Process In Romania, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 4 (2015), Issue (Month): (August), pp. 241-249

- www.insse.ro


ANALYSIS MODEL OF FINANCIAL INVESTMENT AND BUDGET EXECUTION

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies, "Artifex” University of BucharestProf. Gabriela Victoria ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic StudiesAssoc. Prof. Mădălina Gabriela ANGHEL PhD.“Artifex” University of BucharestGeorgiana NIŢU PhD. StudentBucharest University of Economic StudiesCristina SACALĂBucharest University of Economic Studies

Abstract In this paper, the authors present an analysis model applicable to fi nancial investments and budgetary execution. The main topics approached are the analysis of budget execution in Romania, the implementation of state and local budgets, and the public debt. The raw data and the results of the analysis are presented with the help of tables and charts, relevant for the analysis topics. Also, the authors propose some measures to appease the status of the Romanian economic environment, subjected to the effects of the fi nancial crisis. Key words: budget, analysis, execution, revenues, expenses

Analysis of budget execution For the 2012 period, the executive, through the Ministry of Finance, has prepared and submitted the budgets (the state budget and social insurance) to parliament for approval for the next years. The result of budget execution for 2014 was somewhat interesting, because as would have been normal for the multitude of taxes, when their proper collection, to lead to additional revenue for the state budget expenditures. The budgets for 2014 ended with a defi cit in the process of steady decline. Execution of the State Budget in July of 2014, recorded a defi cit of -6.6518 billion lei, while the one in 2015, the same month it was -1 602 7 million. The budget for unemployment insurances ended with a surplus of 240.9 million lei, the state budget for social insurances, in the same period ended with a surplus of 313,5 million lei, while at the same time local budgets recorded a surplus of 6358,7 million lei. When speaking about indirect taxes, specially excises, customs taxes, added value taxes, these revenues where not fully achieved, beceause, on one hand, the activities for excises decreased and on the other hand, when excise increased, the volume of physical activity decreased. There was also a large, lets say ease, with which extemptions and rescheduling of tax payments were approved, for a large number of economic agents. Neither the capital income, such as the exploitation of state assets, not amounted to an outstanding level, and receipts from repayment of loans were reduced.


It is neccessary to undertake measures to stimulate and develop economic activity, particularly for, small and medium entreprises (the middle class), so that they correlated with the ability to support some sectors of national economy in the reform, to create new jobs and lead to a decrease of the expenses made incurred by the State, especially in the chapter of state insurances, for unemployment support. The way of how the expenses were made from the state budget, it requires one remark, namely that it is alarming that in most sectors of activity, but particularly in education, health, culture, social welfare, defense, orders public and national security, expenses, in general are reduced to the population’s needs, or to those who work in these areas. This shows that the sources from which the state budget revenues were formed (tax, non-tax) were not always collected at the projections that were the basis for drawing up the budget of state social insurance. In this context, expenses were higher and had to be covered from other sources, which will create diffi culties for the next period, given that in the fi eld of social assistance, allowances, pensions, benefi ts and salaries (the main expense of the state social insurance budget) were not increased accordingly until now and in the future, it will be necessary to obtain new sources of revenues. The execution of the budget, especially after the implementation of the new tax code, which has a number of uncertainties, will be felt diffi culties in the coming period, which certainly should determine the Ministry of Finance to proceed, we believe, in the adoption of measures to mitigate the effects of the devastating fi nancial crisis that is submerged in Romania: • collecting from taxpayers, of observations relating to the tax code, prior

simulation of measures to be taken and then adapt that law to the needs and socio-economic conditions of our country;

• intensify efforts to collect revenues from the state budget, local budgets and state social insurance budget;

• correction, in the sense of reducing the taxation of certain taxes that can lead to easier collection of any amounts that a number of individuals and businesses it owes

• debt recovery from major debtors, by taking over a sum of packages of shares of private companies in this situation and by imposing of proper management or re-privatization of these companies (shares);

• obtain additional income from privatization (we hope it to be the immediate result of the completion of privatization) and in obtaining loans, even from the IMF.

Of course, these measures could be projected in a broader context, in the reform process and social protection program that the government should consider. It shouldn’t be forgotten, that now, in deep fi nancial and economic crisis, when adding, minus and minus it would be obtained a bigger minus that can be abysmal. Without joking, I must say that only when “multiplying” minus by minus we obtain a plus. Therefore it was not desirable that budget defi cits for 2010 and 2011 to be corrected by reducing excessive salaries and increasing taxes / charges, which will reduce consumption, tax base etc. and will deepen the social crisis, which may have developments / effects diffi cult to predict.

Considerations on the implementation of state and local budgets The state budget defi cit of -1.6027 billion lei, recorded in late July 2015 is exceeded in the level planned for the full year. 2015 has not brought much what they


wanted, namely record surpluses. Execution of state budget situation at 31.07.2015 is presented in the following table:

Execution of state budget– million lei –

INDICATORS Achievements 31.07.2014*)

Achievements 31.07.2015*)

A. INCOME 55492,5 63151,7CURRENT INCOME 53637,8 60488,8Fiscal income, from which 48803,8 54397,4Tax on gain 8552,1 9472,1Other taxes on income, profi ts and capital gains from legal entities 642,1 618,7Income tax 13315,0 15076,1Shares and amounts deducted from income tax -8740,0 -10084,6Other taxes on income, profi ts and capital gains 250,3 347,0Payroll tax - 0,1Taxes and duties on property 853,6 605,9Taxes and duties on goods and services ... …Value Added Tax 29361,0 33915,4Amounts deducted from the Value Added Tax -9299,5 -10653,7Other general taxes and duties on goods and services 595,8 649,7Excise 12459,6 13515,3Taxes on specifi c services - -Taxes on using goods, authorization on using goods or carrying out activities 439,3 518,2Taxes on foreign trade and international transactions 371,3 412,5Other taxes and fi scal charges 3,2 4,9Insurance contributions 98,7 107,4Employers’ contributions 98,5 107,4Employee’s contributions 0,2 0,1Non-tax income 4735,3 5983,9Income from capital 150,9 221,1Financial Operations 116,1 25,2Subsidies - -Amounts received from U.E. account payments and pre-fi nancing 1553,1 2060,4Amounts under distribution 34,6 -11,0B. EXPENSES 62144,2 64754,4Current Expenses 60166,9 62564,8Staff expenses 11961,4 12161,5Goods and services 2646,7 2588,9InterestSubsidies

6310,62475,5

5663,62409,7

Transfers between government units 15454,8 18361,1Other Transfers 7194,3 6270,7Projects funded by external grants 3906,2 4522,7Expenses for reimbursable funding programs 1098,6 282,4Social assistance 7809,4 8397,0Other expenses 1309,3 1426,6Capital expenses 623,9 1029,9Financial Operations 1723,9 1708,9Payments made in previous years and recovered in the current year -370,5 -549,3DEFICIT (-) / SURPLUS (+) -6651,8 -1602,7*) provisional data; ... = Not available data. Data source: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.


For other income, like the one from privatization, there are some diffi culties which lead clearly at the conclusion that the idea of privatization through asset selling at any price it didn’t played a defi ning role, not even in the realization of the state budget income. In the following period, no metter how large will be the need for income, it’s neccessary to pay addittional attention on assessment based on economic effi ciency of the reform measures throught privatization, so that we would not get in a position of alienating core values from national wealth, for modest amounts, without a view for recovery thereafter.

Execution of unemployment insurance budget -million lei-

INDICATORS Achievements 31.07.2014*

Achievements 31.07.2015*

A. TOTAL INCOME 1157,3 1026,9CURRENT INCOME 861,9 970,0Taxes on using goods - -Insurance contributions 855,4 966,4Employers’ Contributions 497,2 561,1Policyholders Contributions 358,2 405,3Non-tax income 6,5 3,6Financial Operations - -Subsidies from state budget 275,0 -Amounts received from EU/ others 20,4 57,0TOTAL - EXPENSES 961,6 786,0Current expenses 971,7 798,4Staff expenses 56,3 56,3Goods and services 24,2 19,3Interest 0,2 -Subsidies 1,0 1,2Transfers between government units 216,2 136,3Projects funded by external grants 33,4 87,8Social assistance 630,1 480,4Other expenses 10,3 17,2Capital expenses 0,4 0,2Payments made in previous years and recovered in the current year -10,5 -12,5Financial Operations - -C. SURPLUS (+) / DEFICIT (-) 195,7 240,9

*) provisional dataSource: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.

Compared with the 2015 schedule excise collection, customs taxes or tax receipts for oil and natural gas from domestic production are lower than initial forecast. Not to mention the fact that this policy had led to a escalation of the general prices, on national economy, with immediate effect in the deterioration of the living standards of the population. So here is a subject of analysis for those who thought the state budget for 2011-2015 that had to be focused, undoubtedly, on fi nding levers for faster collection of revenue for the state budget, fi scal relaxation to gather little from many, opposite to the criterion to take over the few and, especially, fi nding a balance in terms of bringing through relaxing fi scal measures the entire economy to the surface.


Otherwise, theoretically, during corrections, measures to increase the taxes when put on paper matrix will look nice, but totally ineffective of the economic process in practice and especially on gathering activities, and there is a clear danger of fl ight of “underground” activities and escape their control. An element which must be given attention is expenses, like interests which were made for public debt and is also high. Other expenses were made, usually in available limits, but created problems for the budget authorizing offi cers, who were not able to cope with actual costs. In developing the 2015 budget the focus was on increasing consumer spending for some sectors of the state budget. And it will be still diffi cult to achieve a balance, given that the degree of dissatisfaction is also high, which implies the need for additional funds towards balancing the budget. A delicate situation arises on how the provisions of the state social insurances budget were made, shown in the following table:

Execution of state social insurance budget 2015 – milioane lei -

INDICATORS Achievements 31.07.2014*)


A. Income 30382,6 32192,8I. Current Income 22546,1 20665,0Insurance contributions 22498,3 20607,2Employers’ contributions 16628,1 14445,0Policyholders contributions 5870,3 6162,1II. Non-fi scal Income 47,8 57,8III. Subsidies from state budget 7885,5 11578,1IV. Amounts under distribution -49,2 -53,9V. Amounts from the EU in account of payments made 0,1 3,7B. EXPENSES 30266,1 31879,3Current Expenses 30286,2 31899,1Staff expenses 95,7 97,2Goods and services 221,7 226,5Interest 6,4 2,6Transfers between government units - -Projects fi nanced by external funds (NEF) post-accession 0,2 5,4Social assistance 29962,1 31567,4Capital expenses 1,5 0,1Payments made in previous years and recovered in the current year -21,6 -20,0Financial operations - -C. SURPLUS (+) / DEFICIT (-) 116,5 313,5*) Provisional DataSource: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.


Execution of local budgets is presented in the following table:INDICATORS– million lei –



A. TOTAL - INCOME 29504,0 33772,91. CURRENT INCOME 23494,5 26503,4INCOME TAX 22188,8 25082,5Tax on profi t from economic operators 31,5 33,3Shares and amounts deducted from income tax 8740,0 10084,6Income tax 134,4 158,2Other taxes on income, profi ts and capital gains 5,8 7,8Taxes and duties on property 3016,8 3116,5Taxes and duties on goods and services ... …Amounts deducted from the VAT 9299,5 10653,7Other general taxes and duties on goods and services 8,1 10,1Taxes on specifi c services 18,4 19,9Taxes on using goods or carrying out activities 833,9 888,0Other taxes and fi scal duties 100,6 110,3NON-TAX INCOME 1305,7 1420,92. CAPITAL INCOME 118,7 113,83. FINANCIAL OPERATIONS 1675,4 2286,84. SUBSIDIES FROM OTHER LEVELS OF GOVERNMENT 2752,9 2870,9Subsidies from state budget 2732,9 2842,5Subsidies from other administrations 19,9 28,45. AMOUNTS RECEIVED FROM UE 1462,5 1998,0B. EXPENSES 25962,9 27414,2Current expenses 22384,9 24326,2I. Staff expenses 8712,1 9627,4II. Goods and services 5989,8 5960,8III. Interest 444,4 347,7IV. Subsidies 1087,4 1097,1VI. Transfers between government units 1517,4 1628,9VII. Other transfers 327,1 229,6VIII. Social assistance 1809,9 2143,2IX. Other expenses 432,1 413,2Projects fi nanced by external funds (NEF) post-accession 2064,8 2878,2Capital expenses 2864,6 2557,5X. Non-fi nancial assets 2770,1 2493,1XI.Financial Assets 94,5 64,4Financial operationsLoansLoan repaymentPayments made in previous years and recovered in the current yearSURPLUS (+)/DEFICIT (-)

824,00,9

823,1-110,6

3541,0

661,314,7646,6-130,8

6358,7Source: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.

In conclusion, we can say that the achievements of state budgets, social security and local government was done with defi ciencies, especially the state budget, which, despite corrections could not be balanced on the whole and not fully satisfi ed the urgent needs of vital sectors of activity. We can express some feedback on the budget defi cit, but the situation does not present special news and its causes perpetuate.


Public debt developments Given that the national economy is blowing hard, without perspective of reaching a constant, be it at very low level, to meet the demands of increasingly large budget execution, internal public debt accumulates. Rising public debt in Romania would not be a particularly diffi cult in the context in which there is a forecast, even on short or medium term, regarding the identifi cation of real income, to be attracted to the state budget. In other circumstances, such as those now, in which the budget revenues are exceeded by the expenses set by the state budget, the budget is balanced by increasing domestic debt and foreign debt. This domestic public debt is serious interest-bearing, especially now, in the context of the global fi nancial crisis, which, on one hand, in the coming period will increase, and on the other hand, spending from the state budget, will lead to higher prices for population life. It is essential that, at present, domestic public debt reached a higher level, for which the government will have to pay and interest. To cope with the need to pay domestic debt, the government, through the Ministry of Finance, has no choice but to continue to borrow from commercial banks and to attract money from the public by issuing treasury bills. This is the mechanism by which the government fi nds the possibility of a break through which it can meet the requirement by major sources to cover the expenses of the state budget. The question is that, because these expenses are not covered, the government had to do more budget adjustments. These budget adjustments have been made only by fi nding new ‘solutions’ that will bring additional revenue to the state budget. On one hand, this measure may prove once again to be more theoretical in the sense that led to stagnating sales volume of such products; on the other hand, it is conceivable that, in an immediate sense, some businesses with such products to slip, slowly but steadily, in the uncontrolled market. Simultaneously, in order to attract new fi nancial resources, especially from the public, the government will have to sell treasury bills, a context in which, on one hand, will increase domestic public debt, and on the other hand, will succeed however to a settlement of population in that some currently existing fi nancial resources will be attracted and, thus, the ratio between supply and demand will be “balanced” in the sense of decreasing demand due to lack of fi nances. But the danger is that changes in excise at some products to lead, undoubtedly, to a fan, whether or not an avalanche of price increases and other products which includes (sometimes and that does not include) costs on account of these products. It was more effi cient that, buget’s corrections not to be made solely based on the two sources mentioned, but to be considered some concrete ways through which the production could be stimulated, so as to achieve a profi table activity, under which wages could be restored in a positive sense and the real taxes (income tax, payroll, etc.) collected by the state to increase. Otherwise, statements like “We overcome top external debt payment “are not bringing satisfaction and especially, are not bringing quiet for majority of people, as long as it asserts that “ several measures on social protection were found and taken”. That is why the domestic public debt that Romania currently reordered is large enough, while the incomes of the population, for the vast mass had reached unbearable levels. Domestic public debt, being at the budget level for nearly a year, it is hard to imagine


how the population will be able to cope with the “expenditure budgets for two” with “income for a single budget.” The austerity measures taken in 2011, which continued in the fi rst fi ve months of 2012, and loans from IMF, World Bank and European Union will hang heavy in the domestic fi nancial strategy. In 2012 negative fi nancial effects of policies from the last three years were felt on the living standard of the population. There is an opportunity either to fi nd just solutions for freezing salaries or not to encourage activities that generate new jobs and provide at least decent income for population, while at the same time capping the unemployment rate, which will have a negative effect in 2013 for Romania (I mean the standard of living of the population, particularly the disadvantaged). In 2014 and the fi rst half of 2015 appeared the fi rst signs that the situation may recover.

Execution Of National Single Fund Health Insurance Budget – million lei –

INDICATORS Achievements 1.I.-31.VII.2014

Achievements 1.I.-31.VII.2015

A. TOTAL - INCOME 12192,9 12877,2CURRENT INCOME 10586,7 12041,9TAX INCOME 747,0 979,0Other general taxes and duties on goods and services 747,0 979,0Insurance Contributions 9834,3 11047,5Employers’ Contributions 4649,1 5234,6Policyholders Contributions 5185,3 5813,0Non-tax income 5,4 15,4Subsidies from state budget 1476,9 740,2Grants from other governments 115,8 95,1Amounts from the EU in account of payments made 13,6 -TOTAL - EXPENSES 12984,1 12914,6Current expenses 12996,6 12929,2Staff expenses 90,4 88,8Goods and services 12147,5 12011,0Interest 3,1 0,5Projects fi nanced by external funds (NEF) post-accession 20,6 -Social assistance 734,9 828,9Capital expenses - -Payments made in previous years and recovered in the current year -12,5 -14,7Finacial operations - -C. SURPLUS (+) / DEFICIT (-) -791,2 -37,41) Provisional DataSource: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015. In this paper we aim to present the execution of all budgets which together constitute the consolidated budget. It may be noted that the defi cits were reduced.


References - Anghelache C., Anghelache G.V., Anghel M.G. (2014). Indicators of Romania’s

Budget and Monetary Situation, International Symposiom „Strategies for Romania’s Economic Evolution - Measures for Relaunching”, May 22nd, Bucharest, 2014, organizator principal Universitatea Artifex din Bucureşti, publicat în volumul conferinţei, Editura „Artifex” Bucureşti, 2014, pp. 82-83, ISBN 978-973-7631-96-1, publicat Budgetary Execution, Monetary Market – Resources and Placements, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4, pp. 115-128, Romanian Statistical Review este revistă indexată în bazele de date internaţionale DOAJ, Index Copernicus, EBSCO, ICAAP, RePEc, ISSN 22359-8972 CNCSIS, categoria B+

- Anghelache C., Manole A.L., Anghel M.G. (2013). Situaţia monetară a României. Resursele şi execuţia bugetară, Simpozionul Internaţional „Romania under the Effect of the Economic-Financial Crisis. Methods and Models for Macroeconomic Analysis and Forecast”, organizat de Universitatea Artifex din Bucureşti în colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucureşti - Departamentul de Statistică şi Econometrie, Academia de Studii Economice din Republica Moldova, Universitatea VALAHIA din Târgovişte, Universitatea Politehnică din Czestochowa, Polonia, Universitatea Tehnică din Kosice, Slovacia, în perioada 5-6 decembrie 2013, Bucureşti, publicat în revista ART ECO - Review of Economic Studies and Research, Vol. 4/No. 2, pp. 12-25, ISSN 2069–4024


- Moraru, C., Popovici, N. (2014). Analysis of Budget defi cit in Romania during 2000-2013, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 1 (May), pp. 359-362

- Penu, D. (2012). The Analysis of the Budget Defi cit in Romania, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 60 (2012), Issue (Month): 1 (March), pp. 73-77

- Solomon, A.G., Capusneanu, S. (2015). Analysis of Budgetary and Fiscal Convergence Scenarios for Romania and Bulgaria in the Period 2007-2016, International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences, Volume (Year): 5 (2015), Issue (Month): 2 (April), pp. 93-99

- Turcin, M.C. (2015). The Budgeting Process In Romania, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 4 (2015), Issue (Month): (August), pp. 241-249

- www.insse.ro


Analiza corelaţei dintre Produsul Intern Brut şi consumul fi nal de energie electrică

Drd. Viorel – Florin GÎLCĂ

Abstract Acest studiu îşi propune analiza corelaţiei dintre Produsul Intern Brut al României şi Consumul Final de Energie Electrică anual în perioada 2000 - 2011. Pentru analiza acestei corelaţii am folosit un model linear de regresie simplă în care am considerat Produsul Intern Brut ca variabilă endogenă (variabila dependentă) şi Consumul Final de Energie Electrică ca factor explicativ (variabila independentă). Produsul Intern Brut reprezintă unul dintre cei mai importanţi indicatori macroeconomici şi refl ectă expresia sintetică a rezultatelor tuturor activităţilor economice produse în interiorul unui stat în decurs de un an. Cuvinte cheie: produs intern brut, consum, corelație, energie electrică, regresie

Introducere În cadrul analizei efectuate asupra factorilor ce determină variaţia Produsului Intern Brut realizat prin metoda cheltuielilor, am pornit de la elementele metodologice specifi ce utilizării producţiei fi nale folosind preţurile comparabile (constante). Preţurile constante reprezintă de fapt preţurile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea preţurilor comparabile pentru exprimarea bunurilor şi serviciilor fi nale se obţine Produsul Intern Brut real, adică modifi carea valorilor are loc doar ca urmare a cantităţilor, preţurile rămânând neschimbate. Am considerat că aceasta constituie o sursă de informaţii semnifi cative şi realiste asupra principalelor corelaţii care infl uenţează evoluţia principalului agregat macroeconomic. Astfel, Produsul Intern Brut reprezintă suma valorilor tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului fi nal, produse în toate ramurile economiei, care se pot evalua în bani. Produsul Intern Brut poate fi determinat prin însumarea componentelor care exprimă folosirea bunurilor şi serviciilor ce formează producţia fi nală, respectiv:

PIB= CP+CG+IB+EN Unde: CP – Consumul privat, reprezintă cheltuielile gospodăriilor în economie CG – Consumul guvernamental, reprezintă suma tuturor cheltuielilor

guvernamentale pentru bunuri şi servicii IB – Investiţiile brute, reprezintă cheltuielile pentru realizarea de noi mijloace

fi xe EN – Exporturile nete, reprezintă diferenţa între exporturi şi importuri Pentru determinarea Consumului Final de Energie Electrică realizat în anul de analiză sunt luate în considerare: 1. Energia electrică vândută de furnizorii de energie electrică consumatorilor fi nali, inclusiv cea consumată de aceştia drept consum propriu, în regim de autofurnizare


2. Energia electrică utilizată pentru consum fi nal propriu, altul decât consumul propriu tehnologic, de către un producător de energie electrică 3. Energia electrică vândută de un producător de energie electrică consumatorilor racordaţi prin linii directe de centrala electrică aparţinând respectivului producător, valori realizate în anul de analiză. Consumul Final de Energie Electrică este exprimat în tone echivalent petrol (tep).

Modelul econometric de analiza a corelatiei PIB - CFEE Pornind de la datele pentru Produsul Intern Brut şi Consumul Final de Energie Electrică am dorit să identifi c relaţia existentă la nivelul ţării noastre între Consumul Final de Energie Electrică şi variaţia Produsului Intern Brut. În acest scop am utilizat ca metodă de analiză regresia lineară unifactorială. Pentru regresia lineară simplă este necesar să identifi căm un model econometric factorial de forma:

uxfy += )( Unde: y- valorile reale ale variabilelor dependente x - valorile reale ale variabilelor independente u - variabila reziduală, reprezentând infl uenţele celorlalţi factori

ai variabilei y, nespecifi caţi în model şi consideraţi a fi factori întâmplători, cu infl uenţe asupra variabilei y

În scopul construcţiei unui model linear de regresie am defi nit Consumul Final de Energie Electrică ca fi ind variabila independentă, în timp ce Produsul Intern Brut a fost considerată o variabilă dependentă (rezultativă). Astfel modelul de regresie poate fi transcris sub forma:

CFEEbaPIB ⋅+=

Din punct de vedere econometric, modelul considerat trebuie să includă şi componenta reziduală, văzută ca o reprezentare a diferenţelor ce apar între valorile determinate din punct de vedere teoretic şi cele măsurate în cadrul economiei reale.

uCFEEbaPIB +⋅+= Unde: PIB - Produsul Intern Brut (variabilă dependentă) CFEE - Consumul Final de Energie Electrica (variabilă independentă) ba, - Parametrii modelului de regresie u - Variabila reziduală

Pentru a determina parametrii acestui model linear de regresie, am considerat o serie de date privind evoluţia celor două variabile în perioada 2000 – 2011. Aceste valori sunt prezentate în Tabelul 1:


Evoluţia Produsului Intern Brut şi a Consumului Final de Energie Electrică în România, în perioada 2000-20111

Tabelul 1

ANUL Produsul Intern Brut – PIB(milioane lei)

Consumul Final Energie Electrică – CFEE (mii tep)

2000 56521 28152001 85584 31212002 123934 30582003 159978 32252004 214190 33342005 257643 33412006 311709 35222007 366423 35212008 446578 35922009 480853 32342010 495381 35532011 534994 3673

În scopul analizării corelaţiei existente între indicatorii Produsul Intern Brut şi Consumul Final de Energie Electrică prezentaţi în tabelul de mai sus, am stabilit o serie de particularităţi referitoare la evoluţia fi ecărei mărimi considerate în intervalul de timp supus analizei. Astfel, se poate observa, atât din studiul seriei de date supuse spre analiză, că în intervalul de timp considerat, Produsul Intern Brut calculat prin metoda cheltuielilor în preţuri comparabile al României a înregistrat o creştere constantă de la un an la altul. În perioada 2000 – 2007 a avut loc o creştere a Produsului Intern Brut cu diferenţa de la un an la altul relativ constantă, exceptând diferenţa dintre anii 2007 şi 2008 care a fost mai mare. Astfel, în perioada 2008 – 2011 pe fondul crizei economico – fi nanciare care a afectat şi ţara noastră începând cu cea de a doua jumătate a anului 2008, se înregistrează diferenţe mai mici între valorile Produsului Intern Brut real al României de la un an la altul, comparativ cu perioada 2004-2007. Am efectuat mai multe teste statistice care arată distribuţia de frecvenţă a seriei analizate. În urma efectuării acestor teste rezultă valoarea medie a indicatorului pentru intervalul de timp considerat ca fi ind de 294482 milioane lei, cu o variaţie cuprinsă între un minim de 56521 milioane lei (la sfârşitul anului 2000) şi un maxim de 534994 milioane lei (la sfârşitul anului 2011).Examinarea valorilor testelor statistice realizate mai sus indică faptul că, distribuţia valorilor Produsului Intern Brut pentru intervalul considerat a fost aproape simetrică, deoarece valoarea testului Skewness (care arată măsura

1. INS – Institutul Naţional de Statistică, http://www.insse.ro/


asimetriei funcţiei de densitate de repartiţie a seriei în jurul valorii sale medii), este de aproximativ zero, apropiată de distribuţia normală. Valoarea Kurtosis este o măsură a amplitudinii funcţiei de densitate, a aplatizării acesteia în raport cu funcţia de densitate a distribuţiei normale. Această valoare este mai mica decât 3, ceea ce arată că distribuţia este platikurtică. Aceeaşi analiză a fost efectuată şi în ceea ce priveşte evoluţia Consumului Final de Energie Electrică în intervalul de timp 2000 – 2011, prezentată grafi c în Figura 1.

Evoluţia Consumului Final de Energie Electrică în România în perioada 2000 – 20111

Figura 1

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ANUL

CFE

E

Se poate observa, că evoluţia Consumului Final de Energie Electrică, în perioada de timp supusă cercetării, a avut o creştere relativ mică dar constantă, de la un an la altul, excepţie făcând anul 2009 când s-a înregistrat o scădere faţă de anul anterior, ca urmare a crizei economice. Astfel, se remarcă faptul că, în acest interval valoarea acestui indicator se diminuează semnifi cativ comparativ cu perioada de timp imediat precedentă. Intervalul de variaţie al indicatorului cercetat arată că valoarea Consumului Final de Energie Electrică se încadrează între 2815 mii tone echivalent petrol, în anul 2000 şi 3673 mii tone echivalent petrol, la sfârşitul anului 2011. De asemenea, am putut stabili că valoarea medie a acestui indicator pentru perioada 2000 – 2011 este de 3332 mii tone echivalent petrol. După cum se poate constata, valorile aferente testului Skewness ne permit să afi rmăm că distribuţia considerată nu este una perfect simetrică. Valoarea testului Kurtosis este de asemena mai mica decât 3, ceea ce arată, ca şi în cazul Produsului Intern Brut, că distribuţia este platikurtică.

Corelația dintre PIB și CFEE Din cele două analize efectuate anterior a fost posibil să elaborăm o concluzie cu privire la modalitatea de analiză a corelaţiei dintre cei doi indicatori cercetati, 1. INS – Institutul Naţional de Statistică, http://www.insse.ro/


Produsul Intern Brut şi Consumul Final de Energie Electrică. Astfel, se remarcă faptul că evoluţia celor doi indicatori macroeconomici este una asemănătoare, cu creşteri pentru perioada 2000-2008 şi o stagnare (cu uşoară descreştere) pentru perioada imediat urmatoare. Pe baza acestor constatări, putem afi rma că între valoarea Produsului Intern Brut şi cea a Consumului Final de Energie Electrică există o interdependenţă. Pentru a identifi ca tipul funcţiei de regresie am realizat o reprezentare grafi că a perechilor de puncte ce cuprind valorile Produsului Intern Brut şi cele ale Consumului Final de Energie Electrică corespondente, prezentată în Figura 2.

Corelograma Produs Intern Brut – Consum Final de Energie Electrică Figura 2

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2700 2900 3100 3300 3500 3700 3900

CFEE

PIB

Cu ajutorul corelogramei poate fi descrisă legatura dintre cele două variabile. Din grafi c se poate observa că Produsului Intern Brut (variabila dependentă) este infl uenţat de Consumul Final de Energie Electrică (variabila independentă), dar şi de alţi factori neidentifi caţi. Această observaţie se bazează pe prezenţa punctelor aşezate fără nicio regularitate. Infl uenţa acestor factori neidentifi caţi se va elimina prin ajustare, adică prin stabilirea liniei de regresie teoretică. Se observă, de asemenea, că distribuţia punctelor poate fi aproximată cu o dreaptă. În consecinţă, modelul econometric care descrie legătura dintre cele două variabile este un model linear unifactorial de forma:

uxbay +⋅+= În ecuaţia de mai sus a şi b reprezintă parametrii modelului iar faptul ca b > 0, respectiv panta dreptei pozitivă, arată că legatura dintre cele două variabile este directă, lineară. Variabila reziduală u, reprezintă estimaţiile valorilor variabilei reziduale. Când există o dependenţă lineară între cele două variabile considerate, valorile variabilei dependente sunt estimate prin relaţia ii xbay ⋅+= ˆˆˆ iar variabila reziduală, iii yyu ˆˆ −= . Problema principală a oricărui model de regresie o constituie determinarea parametrilor modelului, operaţiune ce poate fi efectuată cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate. Pentru interpretarea rezultatelor obţinute cu ajutorul modelului linear de


regresie este necesar să stabilim, încă de la început, dacă acesta poate fi considerat ca fi ind corect. Se observă că probabilitatea pentru acest model să fi e unul corect este bună, aproximativ 68%, această concluzie putând fi formulată pe baza valorilor determinate pentru testele R – squared (0,6812) şi Adjusted R – squared (0,64935), care masoară fi delitatea cu care ecuaţia de regresie estimată reuşeşte să explice valoarea variabilei dependente în cadrul eşantionului. Această statistică poate fi interpretată ca măsura în care modifi carea variabilei dependente este explicată de variabila independentă. De asemenea, valabilitatea acestui model de regresie este confi rmată de valorile testelor F – statistic (21,37). Aceste teste reprezintă statistica asociată, care are drept ipoteză nulă, că toţi coefi cienţii din regresie, mai puţin constanta, sunt zero. Gradul de risc refl ectat prin valoarea testului Prob(F – statistic) este nivelul de semnifi caţie marginal al testului F – statistic. Testul Durbin-Watson stat (1,1529) reprezintă o măsură a corelaţiei seriale a reziduurilor. În acest caz are o valoare mai mică de 2, ceea ce arată o corelaţie serială pozitivă. Din tabela distribuţiei Durbin-Watson pentru 1=k şi n= 12 se iau valorile 697,0=Ld şi 023,1=Ud cu pragul de semnifi caţie α=0,01, ceea ce demonstrează, că valorile variabilei reziduale iu sunt independente, respectiv nu există fenomenul de autocorelare. Verifi carea ipotezei de homoscedasticitate a erorilor în cazul acestui model s-a realiza cu ajutorul testului White. Analizând rezultatele, se constată:

7472,41827,0 1;05,0FstatisticF şi 3,8410 0,2153* 21;05,0squaredRobs

Estimatorii parametrilor modelului nu sunt relevanţi pentru un prag de semnifi caţie α=0,05 , deci ipoteza de homoscedasticitate se verifi că. Pe baza celor menţionate anterior, putem considera că modelul de regresie ce descrie corelaţia dintre valoarea Produsului Intern Brut şi cea a Consumului Final de Energie Electrică este unul corect şi refl ectă evoluţia celor doi indicatori macroeconomici, fără a lua în considerare că evoluţia Produsului Intern Brut este determinată şi de alti factori, care nu au fost analizaţi. Astfel, este posibil, să transcriem modelul liniar de regresie unifactorial sub următoarea formă:

CFEEPIB 25,5503,1539118 Acest model de regresie permite să stabilim o serie de aspecte cu privire la relaţia existentă între cele două variabile considerate.

Addendum Unul dintre cei mai importanţi parametri care caracterizează efi cienţa energetică globală a economiei unei ţări este Intensitatea Energetică a Economiei. Consumul energetic al unei ţări depinde de starea şi structura economiei acesteia, de amplasarea ei geografi că, de suprafaţa teritorială, dar şi de un set mare de alţi factori. Însă, chiar şi în această situaţie, ţările cu condiţii climatice similare şi cu structuri economice comparabile diferă mult în funcţie de efi cienţa energetică a economiei, confi mând asfel că durabilitatea politicilor statului în domeniul energiei este un factor decisiv. Intensitatea Energetică a Economiei este un indicator ce reprezintă raportul dintre Consumul Intern Brut de Energie şi Produsul Intern Brut pentru un an calendaristic.


În Figura 3 este prezentată grafi c valoarea indicatorului Intensitatea Energetică a Economiei pentru ţările europene precum şi totalul celor 27 de ţări care fac parte din Uniunea Europeană.

Indicatorul Intensitatea Energetică a Economiei pentru ţările europene în anul 20101

Figura 3

Se observă că valoarea indicatorului la nivelul anului 2010 pentru România este de 396, ceea ce ne poziţionează pe al treilea loc după Bulgaria şi Estonia. Valoarea indicatorului pentru economia din România depăşeşte de peste două ori acest indicator pentru ţările dezvoltate din Uniunea Europeană, respectiv Franţa şi Germania, ceea ce arată o efi cienţă energetică mult mai scăzută decât în aceste ţări.

Concluzii Se remarcă faptul că între valoarea Produsului Intern Brut şi cea a Consumului Final de Energie Electrică înregistrate în ţara noastră în perioada 2000 - 2011 există o relaţie directă. Astfel, putem afi rma că o creştere cu o unitate a Consumului Final de Energie Electrică va conduce la o majorare cu 550.25 unităţi monetare a valorii Produs Intern Brut. Analiza modelului de regresie prezentat anterior nu poate fi considerată completă fără a menţiona valoarea importantă a termenului liber. Această valoare semnifi că faptul că acei factori ce nu au fost incluşi în model prezintă o infl uenţă ridicată asupra Produsului Intern Brut. Valoarea negativă a termenului liber arată că variabilele ce nu au fost incluse în modelul econometric anterior au, în pricipal, în ansamblul lor, un efect negativ asupra evoluţiei Produsului Intern Brut. Situaţia prezentată anterior poate fi considerată ca fi ind normală în condiţiile în care, în România, creşterea economică din ultimii ani a fost fundamentată aproape exclusiv pe o politică de stimulare a consumului, în special în ceea ce priveşte componenta sa privată şi nu pe o politică de creştere economică prin stimularea

1. EUROSTAT – Biroul de Statistică al Uniunii Europene, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/


producţiei, a investiţiilor în unităţi noi de producţie de bunuri sau a unei efi cientizări a utilizării consumului de energie.

Bibliografi e - Anghelache Constantin, Isaic-Maniu Alexandru, Mitruț Constantin, Voineagu

Vergil, Dumbravă Mădălina – Analiză macroeconomică: sinteze și studii de caz, Editura Economică, 2007

- Bårdsen Gunnar, Eitrheim Øyvind, Jansen S. Eilev, Nymoen Ragnar – The Econometrics of Macroeconomic Modelling Advanced Texts in Econometrics, Oxford University Press, 2005

- Baltagi Badi Hani – Econometrics, Editura Springer, 2008 - Bourbonnais Régis – Économétrie, Editura Dunod, 2009 - Dobrescu Emilian – Tranziţia în România. Abordări econometrice, Editura

Economică, 2002 - Georgescu Rogen Nicholas – Opere complete Metoda statistică Elemente de

statistică matematică. Volumul III Cartea I Ediţia a II-a, Editura Expert, 1998 - Gikuang Jeff Chen - A simple way to deal with multicollinearity, Journal of Applied

Statistics, 2012 - Jula Nicoleta, Jula Dorin – Modele econometrice şi de optimizare, Editura Mustang,

2010 - Maddala Gangadharrao Soundalyarao – Introduction to econometrics, Editura

Wiley, 2001 - Târcolea Constantin – Tehnici actuale în teoria fi abilității: aplicații ale calculului

probabilităților, Editura Stiintifi că și Enciclopedică, 1989


THE ANALYSIS OF THE CORRELATION BETWEEN THE GROSS DOMESTIC

PRODUCT AND THE FINAL ENERGY CONSUMPTION

PhD Viorel – Florin Gîlcă

Abstract The aim of this study is to analyze the correlation between the Gross Domestic Product of Romania and the annual Final Energy Consumption in the period 2000 - 2011. For the analysis of this correlation we used a simple linear regression model taking the Gross Domestic Product as an endogenous variable (dependent variable) and the Final Energy Consumption as an explanatory variable (independent variable). The Gross Domestic Product is one of the most important macroeconomic indicators and refl ects the synthetic expression of the results of all economic activities produced in a country over a year. Thus, the Gross Domestic Product represents the total value of all goods and services for fi nal consumption, produced in all branches of the economy, that have a monetary value. Key words: Gross Domestic Product, consumption, correlation, energy, regression

Introduction In the analysis of the factors that determine the variation in the Gross Domestic Product measured by the expenditure approach, we started from the methodological elements specifi c to the use of the fi nal output using comparable (constant) prices. Constant prices are in fact the current prices of an earlier period. By using comparable prices to express the fi nal goods and services the real Gross Domestic Product is obtained, i.e. value variances are determined only by quantities, prices remaining unchanged. I considered that this is a source of meaningful and truthful information on the main correlations that infl uence the evolution of the main macroeconomic aggregate. The Gross Domestic Product (GDP) can be determined by adding up components that express the use of goods and services that form the fi nal output, that is:

XIGCGDP +++= Where: C – Consumer spending, means the household expenditure in the economy G – Government spending, means the sum of all Government spending on

goods and services I – Gross investment, means the spending on new fi xed assets X – Net exports, means the difference between exports and imports To determine the Final Energy Consumption in the year under consideration the following factors are taken into account: 1. Energy sold by energy suppliers to fi nal consumers, including that consumed by them as their own consumption, as self-supply; 2. Energy used for fi nal personal consumption, other than the own technological consumption, by an energy producer;


3. Energy sold by an energy producer to consumers connected through direct lines to the power plant belonging to said producer, values obtained in the year under consideration. The Final Energy Consumption is measured in tonnes of oil equivalent (toe).

The econometric analysis model of the GDP - FEC correlation Starting from the Gross Domestic Product and Final Energy Consumption data we wanted to fi nd the connection in our country between the Final Energy Consumption and variations of the Gross Domestic Product. For this purpose we used linear single factor regression as a method of analysis. For simple linear regression it is necessary to identify a factorial econometric model of the form:

uxfy += )( Where: y - actual values of dependent variables x - actual values of independent variables u - the residual variable, representing the infl uences of other factors of

the variable y, not specifi ed in the model and considered to be random factors, infl uencing the variable y

To build a linear regression model we defi ned the Final Energy Consumption as the independent variable, while the Gross Domestic Product was considered a dependent (result) variable. Thus, the regression model may be expressed as:

FECbaGDP ⋅+= Econometrically, the model considered ought to include the residual component as well, seen as a representation of the differences between the values determined theoretically and those measured in the actual economy.

uFECbaGDP +⋅+= Where: GDP - Gross Domestic Product (dependent variable) FEC - Final Energy Consumption (independent variable) ba, - Regression model parameters u - Residual variable

To determine the linear regression model parameters, we considered a range of data on the evolution of two variables in the period 2000 - 2011. These values are shown in Table 1:


The evolution of the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption in Romania, in the period 2000-20111

Table 1

YEAR Gross Domestic Product - GDP (million RON)

Final Energy Consumption - FEC (thousand toe)

2000 56521 28152001 85584 31212002 123934 30582003 159978 32252004 214190 33342005 257643 33412006 311709 35222007 366423 35212008 446578 35922009 480853 32342010 495381 35532011 534994 3673

To analyze the correlation between the Gross Domestic Product and Final Energy Consumption shown in the table above, we have established a number of features for the evolution of each value considered in the period under analysis. Thus, it can be seen both from the study of the data under analysis, that in the period considered, the Gross Domestic Product of Romania calculated by the expenditure approach in comparable prices saw a steady growth from year to year. Between 2000 and 2007 there was an rise in the Gross Domestic Product, the difference from one year to another being fairly constant, except for the difference between 2007 and 2008 which was higher. Thus, in the period 2008 - 2011 due to the economic - fi nancial crisis that affected our country as well from the second half of 2008, the differences between the values of the real Gross Domestic Product of Romania from year to year are smaller compared to the period 2004-2007. We have conducted several statistical tests showing the frequency distribution of the series analyzed. The results of these tests indicate an average value of the indicator for the period considered of 294.482 billion RON, ranging from a minimum of 56.521 billion RON (at the end of 2000) and a maximum of 534.994 billion RON (at the end of 2011). The analysis of the values of the statistical tests conducted indicates that the distribution of the values of the Gross Domestic Product for the period considered was almost symmetrical, as the value of the Skewness test (which shows the degree of asymmetry of the probability distribution function of the series around its mean) is approximately zero, close to the normal distribution. The Kurtosis value measures the amplitude of the probability density function, its fl attening as against the probability density function of the normal distribution. This value is lower than 3, which indicates that the distribution is platykurtic. A similar analysis was conducted for the evolution of the Final Energy Consumption in the period 2000 – 2011, shown graphically in Figure 1.1. INS – National Institute of Statistics, http://www.insse.ro/


The evolution of the Final Energy Consumption in Romania in the period 2000 – 20111

Figure 1

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ANUL

CFE

E

It can be seen that the evolution of the Final Energy Consumption in the period under analysis, had a relatively small but steady increase from year to year, except in 2009, when there was a decrease compared to the previous year, due to the economic crisis. Thus, it can be noticed that in this period the value of this indicator is signifi cantly lower compared to the period immediately preceding it. The range of the analyzed indicator shows that the value of the Final Energy Consumption ranges from 2.815 million tonnes of equivalent oil in 2000 to 3.673 million tonnes of oil equivalent at the end of 2011. We could also determine that the average value of this indicator for the period 2000 - 2011 is 3.332 million tonnes of oil equivalent.As can be seen, the values for the Skewness test allow us to argue that the distribution considered is not perfectly symmetrical. The value of the Kurtosis test is also lower than 3, which shows that, as in the case of the Gross Domestic Product, the distribution is platykurtic.

The correlation between GDP and FEC The two previous analyses allowed us to draw a conclusion regarding the analysis of the correlation between the two indicators investigated, the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption. Thus, it can be noticed that the evolution of the two macroeconomic indicators is similar, with increases in the period 2000-2008 and a stagnation (with a slight decrease) in the period immediately following it. Based on these fi ndings, we can say that there is an interdependence between the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption. To identify the type of regression function we made a graph of pairs of points that include the values of the Gross Domestic Product and the corresponding Final Energy Consumption, shown in Figure 2.

1. INS – National Institute of Statistics, http://www.insse.ro/


The Gross Domestic Product – Final Energy Consumption correlogramFigure 2

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2700 2900 3100 3300 3500 3700 3900

CFEE

PIB

Using the correlogram we can describe the relation between the two variables. The graph shows that the Gross Domestic Product (the dependent variable) is infl uenced by the Final Energy Consumption (the independent variable), as well as by other unidentifi ed factors. This observation is based on the presence of scattered points. The infl uence of these unidentifi ed factors will be eliminated by adjustment, i.e. by establishing the theoretical regression line. We can also see that the points distribution can be plotted as a straight line. Consequently, the econometric model that describes the relation between the two variables is a linear single factor model of the form:

uxbay +⋅+= In the above equation a and b are the parameters of the model and the fact that b > 0, that is a positive slope, shows a direct linear relation between the two variables. The residual variable u represents the estimated values of the residual variable. When there is a linear relation between the two variables considered, the values of the dependent variable are estimated by the relation ii xbay ⋅+= ˆˆˆ and the residual variable, iii yyu ˆˆ −= . The main problem of any regression model is determining the model parameters, an operation that can be performed using the method of least squares. To interpret the results obtained using the linear regression model we need to establish, from the start, whether it can be considered correct. It can be seen that the probability for this model to be correct is good, approximately 68%, this conclusion being drawn from the values determined for the R - squared tests (0.6812) and Adjusted R - squared tests (0.64935), which measure how accurately the estimated regression equation manages to explain the value of the dependent variable in the sample. This statistic can be interpreted as the degree to which the variance of the dependent variable is explained by the independent variable.


Additionally, the validity of this regression model is confi rmed by the values of the F - test (21.37). These tests represent the associated statistic whose null hypothesis is that all regression coeffi cients, except the constant, are zero. The risk level refl ected by the value of the Prob (F - statistic) test is the level of marginal signifi cance of the F - test. The Durbin-Watson statistic test (1.1529) is a measure of the serial correlation in the residuals. In this case, its value is lower than 2, which shows a positive serial correlation. From the Durbin-Watson distribution table for 1=k and n=12 we take the values 697,0=Ld and 023,1=Ud with the signifi cance level α=0,01, demonstrating that the values of the residual variable iu are independent, i.e. there is no autocorrelation. The hypothesis of homoscedasticity of errors for this model was tested using the White test. Analyzing the results, we fi nd:

7472,41827,0 1;05,0FstatisticF and 3,8410 0,2153* 21;05,0squaredRobs

The estimators of the model parameters are not relevant for a signifi cance level α=0,05, so the hypothesis of homoscedasticity is confi rmed. Based on the above, we can consider that the regression model describing the correlation between the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption is correct and refl ects the evolution of the two macroeconomic indicators, without taking into account the fact that the evolution of the Gross Domestic Product is determined by the other factors as well, which were not analyzed. Thus, it is possible to transcribe the linear single factor regression model as:

GDP 25,5503,1539118 FEC This regression model allows us to establish a series of aspects regarding the relation between the two variables considered.

Addendum One of the most important parameters that describe the overall energy effi ciency of the economy of a country is the energy intensity of the economy. The energy consumption of a country depends on the state and structure of its economy, its geographical location, its territory, but also a large set of other factors. But, even in this situation, countries with similar weather conditions and comparable economic structures differ widely depending on the energy effi ciency of the economy, confi rming thus that a sustainable national policy on energy is a decisive factor. The energy intensity of the economy is an indicator representing the Gross Domestic Energy Consumption and the Gross Domestic Product ratio for the calendar year. Figure 3 shows graphically the values of the Energy Intensity of the Economy indicator for the European countries and the 27 countries belonging to the European Union.It can be noticed that the indicator for Romania in 2010 is 396, which puts us on the third place after Bulgaria and Estonia. The indicator for the economy of Romania is more than double that for the developed countries in the European Union, namely France and Germany, which shows a much lower energy effi ciency compared to these countries.


The Energy Intensity of the Economy indicator for the European countries in 20101

Figure 3

Conclusion We notice that there is a direct relation between the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption in our country in the period 2000 - 2011. Thus, we can say that an increase of one unit in the Final Energy Consumption will lead to an increase of 550.25 currency units in the Gross Domestic Product value. The analysis of the regression model shown above can not be considered complete without mentioning the important value of the constant term. This value means that the factors not included in the model have a large infl uence on the Gross Domestic Product. The negative value of the constant term shows that the variables that were not previously included in the econometric model have, as a whole, mainly a negative effect on the evolution of the Gross Domestic Product. The situation shown above can be considered normal given that, in Romania, the economic growth in recent years has been based almost exclusively on a policy of stimulating consumption, especially regarding its private component, rather than a policy of economic growth by boosting production, investment in new goods production units or effi cient energy consumption.

References: - Anghelache Constantin, Isaic-Maniu Alexandru, Mitruț Constantin, Voineagu

Vergil, Dumbravă Mădălina – Analiză macroeconomică: sinteze și studii de caz, Editura Economică, 2007

- Bårdsen Gunnar, Eitrheim Øyvind, Jansen S. Eilev, Nymoen Ragnar – The Econometrics of Macroeconomic Modelling Advanced Texts in Econometrics, Oxford University Press, 2005

- Baltagi Badi Hani – Econometrics, Editura Springer, 2008 - Bourbonnais Régis – Économétrie, Editura Dunod, 2009

1. EUROSTAT – European Union Statistical Offi ce, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/


- Dobrescu Emilian – Tranziţia în România. Abordări econometrice, Editura Economică, 2002

- Georgescu Rogen Nicholas – Opere complete Metoda statistică Elemente de statistică matematică. Volumul III Cartea I Ediţia a II-a, Editura Expert, 1998

- Gikuang Jeff Chen - A simple way to deal with multicollinearity, Journal of Applied Statistics, 2012

- Jula Nicoleta, Jula Dorin – Modele econometrice şi de optimizare, Editura Mustang, 2010

- Maddala Gangadharrao Soundalyarao – Introduction to econometrics, Editura Wiley, 2001

- Târcolea Constantin – Tehnici actuale în teoria fi abilității: aplicații ale calculului probabilităților, Editura Stiintifi că și Enciclopedică, 1989


Evoluţia investiţiilor de capital autohtonProf. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucureşti, Universitatea „Artifex” din BucureştiProf. univ. dr. Alexandru MANOLEUniversitatea „Artifex” din BucureştiConf. univ. dr. Aurelian DIACONUUniversitatea „Artifex” din Bucureşti

Abstract Acest articol refl ectă cercetările autorilor asupra investiţiilor interne, din surse atrase fi n capitalul autohton. Aceste investiţii se coroborează cu intrările de capital extern, iar dezvoltarea investiţiilor autohtone va contribui la creşterea investiţiilor totale, precum şi la creşterea per total a rezultatelor economice. Articolul descrie difi cultăţile legale şi practice în atragerea de capital românesc, precum şi o analiză a perspectivei investiţiilor pentru perioada următoare. Cuvinte cheie: investiţii, capital, infl uenţă, legislaţie, surse de fi nanţare

Am vorbit până în prezent de modul în care s-au efectuat investiţiile de capital străin în ţara noastră. Aceasta nu înseamnă că trebuie neglijată atragerea de investiţii autohtone. Deşi capitalului românesc trebuia să i se acorde o atenţie sporită, de fapt, investirea de capital autohton a fost frânată, din cauza lipsei de mijloace fi nanciare, de imposibilitatea participării unor persoane fi zice sau juridice române la unele proiecte, fi e independent, fi e în colaborare cu societăţi comerciale externe. Din păcate, fi e din populism, fi e din nepricepere, încă din anul 1990 s-a păşit cu stângul în acest domeniu. Aşa, de pildă, vestitele „părţi sociale“ (circa 38 miliarde de lei la nivelul anului 1990, adică circa cinci miliarde de dolari SUA) au trecut automat din sfera producţiei (ca sursă de fi nanţare) în sfera consumului. Această trecere s-a realizat pe fondul lipsei de activităţi productive şi stocuri de produse necesare populaţiei, ceea ce a avut un dublu efect negativ: în primul rând, s-au diminuat fondurile pentru dezvoltare, iar în al doilea rând, s-a creat un surplus de masă monetară, fără acoperire în produse şi servicii la nivelul preţurilor anului 1990. Părţile sociale existente în anul 1990 ar fi trebuit transformate în acţiuni, constituind astfel embrionul privatizării în România. Concomitent, în felul acesta, nu se dădea semnalul infl aţiei în ţara noastră prin dezechilibrarea raportului între volumul redus de produse şi servicii, pe de o parte, şi masa monetară deosebit de mare de care a dispus populaţia pe termen scurt, la momentul respectiv, pe de altă parte. Pe fondul unei astfel de situaţii, legislaţia referitoare la societăţile comerciale, deşi pozitivă în esenţa ei, nu a putut decât să creeze cadrul afi rmării liberei iniţiative şi a mecanismelor econo miei de piaţă, care însă, în absenţa unui capital autohton real şi consistent, nu au putut genera dezvoltări de anvergură. Menţinerea pe o perioadă îndelungată a unei structuri mixte a economiei prin coexistenţa sectorului privat în formare, repre zentat cvasi-exclusiv de întreprinderile mici şi mijlocii, cu un sector de stat sau mixt la nivelul marilor unităţi economice, supus, la rândul său, unor succesive şi anevoioase formule de privatizare, nu a fost de natură să confere, pe ansamblul economiei naţionale, acel trend pozitiv presupus de procesul reformei. Dimpotrivă, pe măsura trecerii timpului şi sub impactul unor măsuri


de politică economică şi mai ales fi scală, marile unităţi economice au fost decapitalizate şi devalorizate, astfel încât privatizarea lor a devenit, indiferent de metoda preconizată, difi cil de realizat sau, în cel mai bun caz, realizabilă în condiţii derizorii. Concomitent, sectorul privat, reprezentat de întreprinderile mici şi mijlocii, confruntat, la rândul său, cu aceleaşi măsuri, a înregistrat, după perioada iniţială de efervescenţă, acelaşi proces de decapitalizare şi regres. Ilustrativă în ceea ce priveşte acest fenomen este contribuţia adusă de sectorul privat la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, aport care în anul 2014 a fost de peste 64,3%, iar în primele şapte luni ale anului 2015 de circa 63,9%. În procesul privatizării nici nu poate fi pusă problema apelării la credite masive, atât timp cât moneda naţională este scumpă, dobânzile real pozitive practicate de băncile comerciale sunt foarte mari, iar investiţiile nu pot aduce venituri decât într-o perioadă viitoare. Este de înţeles deci de ce chiar şi cei cu mare dorinţă şi pricepere de a participa la procesul de privatizare îşi estompează ambiţiile şi gândurile, văzând pericolul ce se afl ă într-o astfel de perspectivă. De aceea, este de maximă importanţă ca şi acum, în ceasul ultim, ca procesul de privatizare, de reformă şi restructurare eco nomică să plece de la analiza reală a situaţiei existente pe piaţa de capital din ţara noastră, caracterizată prin lipsa de atractivitate pentru capitalul străin ce se doreşte a fi investit în România, precum şi prin lipsa de mijloace fi nanciare cu care se confruntă agenţii economici din ţara noastră. Pe termen lung, este neefi cient ca sumele ce rezultă din procesul de privatizare să fi e utilizate ca venituri la bugetul statului, în loc să fi e concentrate în fonduri care să asigure retehnologizarea şi pregătirea unor societăţi comerciale şi regii autonome pentru privatizare. Desigur, este mult mai uşor să se procedeze în acest fel, dar există pericolul ca ţara noastră să fi e secătuită şi mai mult de resurse fi nanciare apte de a fi utilizate în procesul privatizării. Ar mai fi de menţionat şi faptul că, practic, toate marile privatizări au mari volume în lucru, incluse sau deschise, la Parchet. Nu mai vorbesc de unele dosare care s-au închis prin sfânta „prescriere” a faptelor. O serie de aspecte semnifi cative privind investiţiile de capital străin şi autohton au fost abordate pe larg în capitolul unu, fi ind de prisos să repetăm şi aici aceste elemente.

Perspectiva investiţiilor în perioada următoare

În această lucrare ce va vedea lumina tiparului în noiembrie 2015, mă rezerv la a analiza ce a fost până în aceste moment şi mai puţin de ceea ce va fi . Voi acorda atenţie, mai ales, aspectelor ce depind tradiţional de noi. Aşadar, în contextul evoluţiilor înregistrate în perioada 2000-2014, există temerea că va fi încă difi cil de redresat „corabia în derivă“, numită economia naţională. De fapt, investiţiile străine vor depinde de perspectiva ca „noul guvern” să aibe un program anticriză, de redresare a economiei naţionale, iar cele interne de resursele existente, scutirea de impozit a profi tului reinvestit etc. În perspectiva imediată, există pericolul să se consume şi micile rezerve fi nanciare care mai există, să crească datoria publică, reducerea şi degradarea, pe termen lung, a unor compo nente ale avuţiei naţionale, astfel încât restructurarea în continuare a economiei naţionale să devină şi mai difi cilă, dacă nu imposibilă. De aceea, în actuala stare de criză, se impune conceperea şi aplicarea unui sistem de sprijinire a sectorului privat, în speţă a întreprinderilor mici şi mijlocii. În această direcţie, se impune luarea unor mă suri, cum sunt:


• îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul atragerii investi ţiilor de capital străin, care să ofere facilităţi deosebite şi garanţii guvernamentale pentru cei care vin cu proiecte majore, de interes pentru economia naţională a Româ niei, iar sumele vizate a fi investite să fi e de ordinul milioanelor de dolari;

• în al doilea rând, trebuie avut în vedere ca privatizarea unor elemente de infrastructură sau chiar a unor societăţi comerciale care, chiar dacă sunt în difi cultate fi nanciară, reprezintă, prin asigurarea surselor de fi nanţare, un potenţial de producţie în viitor, să fi e pregătită şi să se creeze condiţiile unei concurenţe reale în privatizarea acestora;

• pentru capitalul autohton, este de maximă importanţă crearea condiţiilor de atragere a profi tului obţinut în investiţii majore, prin crearea de facilităţi fi scale;

• tot pentru stimularea investiţiilor de capital autohton, trebuie să se aibă în vedere posibilitatea unor fi nanţări, a acordării unor credite în condiţii avantajoase şi mai ales accesarea fondurilor europene.

În fond, realizarea de investiţii de către întreprinzători români, concretizate în obiective, reprezintă crearea de avuţie naţională, aşa că nu există nici un pericol dacă, în condiţii judicioase, se acordă credite. Chiar dacă aceste credite nu ar mai putea fi restituite, dacă proiectele au fost bine gândite, ele pot fi preluate şi dezvoltate în continuare. Astfel de măsuri trebuie categoric însoţite de un pachet de programe care să vizeze creşterea productivităţii muncii şi impli carea efi cientă a populaţiei în activităţi utile, necesare şi profi tabile atât pentru indivizi, cât şi pentru societate. Este difi cil de cuantifi cat acum, în plină criză economică, modul în care vor fi alocate sursele pentru investiţii sau vor fi atrase cele străine. Rămâne domeniul căruia trebuie să i se acorde cea mai mare atenţie pentru a găsi şi calea de ieşire din criză.

Bibliografi e selectivă - Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economică pe calea redresării,

Editura Economică, Bucureşti - Avram, A., Hetes, R., Crâsneac, A. (2014). Fiscal and Monetary Policies’ Impact

on Investment in Romania, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 2 (May), pp. 423-428

- Morariu, A., Crecană, C.D. (2009). Real Estate Investments In Romania - Analysis And Tendencies, Theoretical and Applied Economics, Volume (Year): 05(534)(supplement) (2009), Issue (Month): 05(534)(supplement) (May), pp. 28-32

- Precup, M. (2015). What Drives Private Equity Investments in Romania?, Studia Universitatis „Vasile Goldis” Arad – Economics Series, Volume (Year): 25 (2015), Issue (Month): 4 (November), pp. 25-42

- Vîrlănuţă, F.O., Nechita, D. (2013). The Mutual Investments in Romania - Current Developments and Trends, Economics and Applied Informatics, Volume (Year): (2013), Issue (Month): 1, pp. 73-76

- Zaman, Gh., Geamănu, M. (2010). Foreign Direct Investments And Domestic Investments In Romania In The Economic Crisis Period, Annals of Spiru Haret University, Economic Series, Volume (Year): 1 (2010), Issue (Month): 1, pp. 107-112

- www.insse.ro


THE EVOLUTION OF THE AUTOCHTHONOUS CAPITAL INVESTMENTSProf. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies,“Artifex” University of BucharestProf. Alexandru Manole PhD.“Artifex” University of BucharestAssoc. prof. Aurelian Diaconu PhD. “Artifex” University of Bucharest

Abstract This paper refl ects the authors’ research on the internal investments, with sources drawn from autochthonous capital. These investments corroborate with foreign capital entrances, and the development of autochthonous investments will contribute to the increase of the overall investments, and also to the overall increase of the economic results. The article describes the legal and practical diffi culties in attracting Romanian capital, and also the perspective of the investments for the following period is analyzed. Key words: investments, capital, infl uence, legislation, fi nancing sources

So far we discussed the subject of the way in which the investment of foreign capital has been made in our country. Defi nitely this does not mean that the subject of drawing investment of autochthonous capital should be neglected. Although the Romanian capital should have benefi t of an increased attention, in fact the investment of autochthonous capital has been hampered because of lack of fi nancial means, the impossibility for certain individual or legal persons to attend certain projects, either independently or in collaboration with foreign commercial companies. Unfortunately, due either to populism or to lack of expertise, the steps in his fi eld have been put with the wrong leg foremost even since the year 1990. For instance, the famous “social parts “(about 38 billion of lei at the level of the year 1990, namely about fi ve billion of USA dollars) passed automatically from the production sphere (as fi nancing source) to the consumption sphere. This movement has been achieved on the ground of the lack of productive activities and stocks of goods needed by the population, involving a double negative effect: fi rst of all, the funds for development diminished and, secondly, a surplus of monetary mass has been generated, without a proper cover in goods and services at the level of prices of the year 1990. The social parts existing in 1990 should have been transformed into shares, founding thus the embryos of the privatization in Romania. Simultaneously, in this way, the infl ation would not have gotten the signal to develop by the unbalance of the relation between the limited volume of goods and services, on one side, and the monetary mass extremely large at the population disposal on short term by that time, on the other side. Under these circumstances, the legislation concerning the commercial companies, although positive in its spirit, was not able to create but the framework for the affi rmation of the free initiative and the market economy mechanisms which, in the absence of a real and substantial autochthonous capital, could not generate wide-spreading developments.


The fact that over a long period a mixt structure of the economy has been maintained through the co-existence of the private sector in process of getting formed, represented cvasi-exclusively by the small and medium companies, with a state-owned or mixt sector at the level of the large economic units, at its turn subject of successive and diffi cult formulas of privatization, was not of the kind to confer, at the level of the overall economy, that positive trend assumed by the process of reform. On the contrary, as the time passed and under the impact of a number of steps of economic and, mainly, fi scal, policy, the large economic units have been de-capitalized and depreciated so that their privatization became, irrespectively of the forecasted method, hard to achieve or, to the best, achievable under ridiculously low-price conditions. Simultaneously, the private sector, represented by the small and medium companies, facing at its turn the same regulations, recorded, after an initial period of effervescence, a similar process of de-capitalization and regress. Signifi cant as to this phenomenon is the contribution brought by the private sector to the state budget and the social security budget, which counted for over 64.3% for the year 2014, and for about 63.9% for the fi rst seven months of the year 2015. In the privatization process, the subject of resorting to massive credits is out of question when the national currency is an expensive one, the real positive interests currently run by the commercial banks are very high while the investments could bring back income within a future period only. Consequently, it is understandable that even the ones showing great wish and expertise for the privatization process have to blur their ambitions and thoughts when perceiving the danger implied by such a perspective. This is why it is of a maximum importance that even now, at the ultimate hour, the process of privatization, reform and economic restructuring starts from the real analysis of the existing situation on the capital market in our country, characterized by the lack of attractiveness for the foreign capital wished to be invested in Romania as well as by the shortage of the fi nancial means which the economic agents from our country have to face. On a long-run basis, it is ineffi cient that the amounts resulting out of the privatization process are utilized as income to the state budget instead of being concentrated in funds meant to secure the re-technologizing process as well as the preparation of certain commercial companies and state administrations for privatization. Of course, it is much easier to act likewise but there is the risk that our country is drained even more of fi nancial resources suitable for utilization in the frame of the privatization process. The fact that practically all the big privatizations are subject of large volumes in work, included of open by the prosecutor’s offi ce has to be underlined as well. Not to mention certain other fi les being closed through the saint “prescription” of the facts. A series of signifi cant aspects concerning the investments of foreign and autochthonous capital have been largely discussed in the chapter one, so that it would be futile to repeat those elements once again.


Prospects of the investments for the forthcoming period Further on, the attention will focus on the aspects depending traditionally on us. Thus, in the context of the developments recorded during the period 2000-2014, there is the fearing that the “ship in drift” which is the national economy, will keep of being diffi cult to straighten out. As a matter of fact, the foreign investments will depend on the perspective that the “new government” has an anti-crisis program, for bringing to an effi cient state the national economy, while the domestic investments will depend on the existing resources, the exemption of taxation for the re-invested profi t etc. On an immediate perspective, there is the danger of consuming the small fi nancial reserves still existing, of getting n increased public debt, of diminishing and deteriorating on long term basis certain components of the national wealth so that the further restructuring of the national economy becomes even more diffi cult if not impossible. This is why, under the present state of crisis, it is compulsory to conceive and reinforce a supporting system for the private sector, namely for the small and medium companies. In this direction steps to take are compulsory, such as: • Improving the legislation in the domain of drawing investments of foreign

capital, by offering particular guaranties and government guaranties to those coming with major projects, of interest for the national economy of Romania, the forecasted amounts for investments to count for millions of dollars;

• Secondly, it must be considered the fact that the privatization of certain elements of infrastructure or even of certain commercial companies which, even if facing fi nancial diffi culties, they are representing, through the supply of fi nancial sources, a potential of production in the future, is prepared along with adequate conditions for a real competition in the process of their privatization;

• For the autochthonous capital it is of maximum importance that conditions are created so that the profi t obtained in major investments is drawn, by creating fi scal facilities;

• For stimulating the investments of autochthonous capital, the possibility of certain fi nancing, granting credits in advantageous conditions and, mainly, the access to the European funds must be considered as well.

Basically, the achievement of investments by the Romanian entrepreneurs, materialized in objective, is representing a process to create national wealth so that there is no risks if, under given judicious conditions credits are granted. Even if these credits would be no more available for reimbursement, the projects can be take over and further developed if they were well considered and built up. This kind of steps must be compulsory accompanied by a package of programs meant to aim the increase of the labour productivity and the effi cient implication of the active population in useful, required and profi table activities, for both individuals and society. Right now, in the middle of the economic crisis, it is diffi cult to quantify the way in which sources for investments will be allocated or the foreign ones will be drawn. This is he domain to which the best attention should be paid in order to fi nd out also the way to get out of the crisis.


References - Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economică pe calea redresării,

Editura Economică, Bucureşti - Avram, A., Hetes, R., Crâsneac, A. (2014). Fiscal and Monetary Policies’ Impact

on Investment in Romania, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 2 (May), pp. 423-428

- Morariu, A., Crecană, C.D. (2009). Real Estate Investments In Romania - Analysis And Tendencies, Theoretical and Applied Economics, Volume (Year): 05(534)(supplement) (2009), Issue (Month): 05(534)(supplement) (May), pp. 28-32

- Precup, M. (2015). What Drives Private Equity Investments in Romania?, Studia Universitatis „Vasile Goldis” Arad – Economics Series, Volume (Year): 25 (2015), Issue (Month): 4 (November), pp. 25-42

- Vîrlănuţă, F.O., Nechita, D. (2013). The Mutual Investments in Romania - Current Developments and Trends, Economics and Applied Informatics, Volume (Year): (2013), Issue (Month): 1, pp. 73-76

- Zaman, Gh., Geamănu, M. (2010). Foreign Direct Investments And Domestic Investments In Romania In The Economic Crisis Period, Annals of Spiru Haret University, Economic Series, Volume (Year): 1 (2010), Issue (Month): 1, pp. 107-112

- www.insse.ro


Stabilirea preţului de piaţăProf. univ. dr. Mario G.R. PAGLIACCIUniversita degli studi di PerugiaProf. univ. dr. Ion PARTACHIAcademia de Studii Economice a MoldoveiDrd. Georgiana NIŢUDrd. Alexandru BADIUAcademia de Studii Economice din Bucureşti

Abstract Acest articol prezintă unele considerente referitoare la modelarea preţului de piaţă. Sunt tratate pieţele competitive pentru garanţiile Arrow-Debreu, teorema bunăstării economice, prima de capital, modelul de capital al activelor tarifare, teorema de separare a două fonduri, stabilirea preţurilor pentru obligaţiuni. În acest sens, autorii analizează şi factorii care infl uenţează rata dobânzii, precum şi curba privind randamentul. Investiţia în obligaţiuni conferă o expunere la risc mai redusă pentru investitor, dar benefi ciile aşteptate sunt, de asemenea, mai mici, ceea ce presupune o cuantifi care precisă a resurselor investite şi a profi turilor probabile. Cuvinte cheie: investiţie, obligaţiuni, piaţă, preţ, bogăţie

Elemente principale privind piețele competitive pentru garanțiile Arrow-Debreu

Se introduc piețe pentru schimburi de risc. Exista o incertitudine asupra stării š care va avea loc la sfârșitul perioadei. Avem n agenți cu aversiune la risc, i = 1, ...., n si agentul i este înzestrat cu o bogăţie dependentă de starea iniţială . - reprezintă probabilitatea stării s, ceea ce înseamnă că cineva trebuie să plătească

pentru a obţine o unitate a bunului de consum dacă şi doar dacă se întâmplă starea s. Problema decizională a agentului i este de a găsi un portofoliu de garanţii Arrow-Debreu care să-i maximizeze utilitatea EU sub restricția bugetului. (1) Restricția de buget: (2) Condiția de ordin prim se scrie:

(3) pentru orice s. Din (2) şi (3) rezultă funcția de cerere . Pentru a completa modelul se adaugă şi o condiție de închidere a pieței

(4) pentru orice s. Ultima condiție arată că, consumul acumulat în starea s nu poate să depășească ce este deja valabil în starea s. Principala slăbiciune a modelului o reprezintă presupunerea că toate riscurile individuale pot fi tranzacționate pe piețele fi nanciare.


Teorema bunăstării economice Dacă avem două stări s şi s' cu aceeaşi bogăţie agregată,preţurile competitive ale stărilor trebuie să fi e egale, pentru orice agent i, agentul i va consuma aceeaşi cantitate de bunuri în aceste două stări. Condiția (3) se poate rescrie astfel: . (5)

Concluzionăm că piețele competitive alocă riscul macroeconomic într-o manieră efi cientă Pareto: prin luarea descentralizată a deciziilor şi repartizarea efi cientă a randamentelor.

Prima de capital În primul portofoliu normalizăm prețul , ceea ce înseamnă că rata fără risc în această economie este 1, iar pentru un agent reprezentativ funcţia de utilitate este normalizată în aşa fel încât . În cazul celui de-al doilea portofoliu, deoarece averea individuală este subiect de tranzacționare, acest portofoliu poate fi interpretat ca un fond mutual diversifi cat de active economice. Prețul acestui portofoliu de capital este egal cu prețul tuturor activelor pe care le conține, cu plata aşteptată de . Rentabilitatea capitalui se calculeaza astfel:

(6)

Diferența dintre şi rata fără risc se numeşte primă de capital.

Modelul de capital a activelor tarifare (fi nanciare) - The Capital Asset-Pricing Model

Analizăm fi xarea prețului pentru anumite active din această economie. Riscurile individuale care nu sunt corelate cu riscurile pieței sunt taxate actuarial. Ceea ce reprezintă o consecință directă a faptului că aversiunea la risc este un efect de ordinul doi în cadrul utilităţii economice EU. Acest lucru arată că agenții se vor asigura pe deplin împotriva riscurilor diversifi cabile în echilibru, ceea ce este compatibil cu efi cienţa Pareto.

Teorema de separare a doua fonduri În echilibru, oamenii aleg portofolii cu valoare fi nală comonotonica, deoarece depind de realizarea unei singure variabile aleatoare . Dar în cazuri speciale de toleranţă liniară la risc, știm că relația Ti(c)=ti+αc este liniară. Liniaritatea este o consecinţă importantă într-o economie descentralizată. Este sufi cient să limitezi oferta de active la două fonduri. Ar fi un fond ce oferă un portofoliu fără risc în oferta netă 0. În plus, ar mai fi un fond complet diversifi cat de stocuri. Ar fi un fond al cărui scop complet este de a duplica performanţa în piaţă a lui z, pas cu pas. Permiţând oamenilor să vândă toate riscurile lor către al doilea fond şi să cumpere acțiuni de la cele două fonduri, se poate obține un plan de consum care depinde liniar de z. Așadar, se poate duplica echilibrul alocat cu aceste două fonduri. Aceasta este proprietatea de separare a două fonduri, care are loc sub toleranţa liniară la risc, se mai numește şi teorema de fonduri mutuale.


Stabilirea preturilor pentru obligațiuni Agentul i este acum înzestrat cu o avere fi xă de unităţi de bun de consum la momentul 0, cu cerere de unităţi la momentul următor, pentru orice s. Relaţia reprezintă averea acumulată la momentul 0.Să considerăm că agentul îşi maximizează valorile reduse ale fl uxului de utilitate economică EU de-a lungul vieții lui. Decizia agentului i poate fi scrisă sub forma:

), este factorul de reducere

cu

Rezultă că , reprezintă rata de creştere a economiei. Această formulă ne permite să determinăm valoarea curentă de piaţă pentru orice activ a cărei plată viitoare este cunoscută.

Factori care afectează rata dobânzii Pentru a determina agenții să accepte un consum curent mic astfel încât să fi e compatibil cu averea curentă acumulată, este necesară o rată a dobânzii mai mare. Cu cât este mai mare rata creșterii g, cu atât este mai mare rata de echilibru fără risc. Acesta se numeşte efectul de avere. Acest lucru explică de ce rata are tendinţa de creştere în timpul boom-urilor economice şi de scădere în recesiune. Aspectul de mai sus apare în cazul în care toate persoanele au o aversiune la risc relativ constant . Preţul pentru o obligaţiune cu cupon-zero se poate scrie sub forma:

Curba privind randamentul Curba de randament descrie relația dintre rata dobânzii şi orizontul de timp. Cel mai adesea, curba de randament creşte în economie: o persoană are un profi t mai mare când investeşte în obligaţiuni pe termen lung, decât atunci când investesc în obligaţiuni cu termen scurt de maturitate. În anumite circumstanţe curba de randament poate fi inversată. Deoarece efectul de avere şi efectul de precauţie merg în direcţii opuse, nu este clar dacă rata dobânzii creşte sau descrește odată cu maturitatea activului. Curba de randament este uniformă .. Nu va exista nici o recompensă pentru investitorii pe termen lung. Acesta este cazul în care efectul de avere crescut şi efectul de precauție crescut se contrabalansează.


Bibliografi e selectivă - Anghelache, C., Anghel, M.G. (2015). Statistică. Teorie, concepte, indicatori şi

studii ce caz, Editura Artifex, Bucureşti - Anghelache, C., Anghel, M.G., Manole, A. (2015). Modelare economică, fi nanciar-

bancară şi informatică, Editura Artifex, Bucureşti - Beissner, P., Riedel, F. (2014). Non-Implementability of Arrow-Debreu Equilibria

by Continuous Trading under Knightian Uncertainty, arXiv.org in its series Papers with number 1409.6940.

- Brito, P., Dilão, R. (2010). Equilibrium price dynamics in an overlapping-generations exchange economy, Journal of Mathematical Economics, Volume (Year): 46 (2010), Issue (Month): 3 (May), pp. 343-355.

- Düppe, T., Weintraub, E.R. (2014). Finding Equilibrium: Arrow, Debreu, McKenzie and the Problem of Scientifi c Credit, Princeton University Press in Economics Books with number 10206.

- Minseong, K. (2016). Futures market approach to understanding equity premium puzzle, University Library of Munich, Germany in its series MPRA Paper with number 70310

- Radev, Y. (2012). Complete Markets of Arrow and Debreu and the Dynamic Disequilibrium, Economic Thought, Volume (Year): (2012), Issue (Month): 2, pp. 35-56, 57-75


SETTING THE MARKET PRICEProf. Mario G.R. Pagliacci PhD.Universita degli studi di PerugiaProf. Ion Partachi PhD.Academy of Economic Studies of MoldaviaGeorgiana Niţu PhD. StudentAlexandru Badiu PhD. StudentAcademy of Economic Studies, Bucharest

Abstract This paper presents some consideration related to the modeling of the market price. There are treated the competitive markets for guarantees Arrow-Debreu, the theorem of economic welfare, the equity premium, the capital asset-pricing model, the theorem of second funds separation, the pricing of bonds. In this respect, the authors analyze the also the factors that infl uence the interest rate, and the yield curve. The investment in bonds offers a lower risk exposure for the investor, but the expected benefi ts are, likewise, smaller, which implies a precise measurement of invested resources and probable profi ts. Key words: investment, bonds, market, price, wealth

Main elements regarding the competitive markets for guarantees Arrow-Debreu Markets for risk sharing are introduced. There is an uncertainty on the state š which will take place at the end of the period. We have n agents with risk aversion, i = 1, ...., n and agent i is endowed with a wealth addiction to . - represents the probability of s state, which means that someone has to pay to obtain unity of consumer goods if and only if the state s happen. Agent’s decision problem is to fi nd a guarantees portfolio Arrow-Debreu

to maximize the utility of the EU’s budget under restriction

(1) Budget restriction: (2) First order condition: (3) For any s. From (2) and (3) we obtain function of demand . To complete the model we add a condition to close the market

(4) for any s. The last condition shows, accumulated consumption in the state s may not exceed what is already available in this state. The main weakness of the model is the assumption that all individual risks can be traded in fi nancial markets.

The theorem of economic welfare If we have two states s and s' with the same aggregate wealth, the competitive prices must be equal for any agent i, the agent i will consume the same amount of goods in these two states.


Condition (3) can be rewrite : . (5)

We conclude that competitive markets allocate macroeconomic risk in a Pareto effi cient manner: by taking decisions decentralized and effi cient distribution yields.

The Equity Premium In the fi rst portfolio we normalize the price , which means that the risk free rate in this economy is 1 and for a representative agent utility function is normalized so that . In the case of the second portfolio, because the individual wealth is subject to trading, this portfolio can be interpreted as a mutual fund diversifi ed of economic assets. The price of this portfolio capital is equal to the price of all the assets it contains, with pay overdue of . Return on equity is calculated as follows:

(6)

The difference between and the risk-free rate is called the equity premium.

The Capital Asset-Pricing Model We analyze price fi xing for certain assets in this economy. Individual risks that are not correlated with market risks are priced actuarial. Which is a direct consequence of the fact that risk aversion is a second order effect in the EU economic utility. This shows that agents will fully ensure against risks diversifi ed balance, which is compatible with Pareto effi ciency.

Theorem of second funds separation In equilibrium, people choose co monotonic fi nal value portfolios because they depend on achieving a single random variable . But in special cases of linear risk tolerance, we know that the relationship Ti(c)=ti+αc is linear. Linearity is an important consequence in a decentralized economy. It is suffi cient to limit active offer to two funds. It would be a fund that offers a risk-free portfolio in net offer 0. In addition, it would be a completely diversifi ed stock fund. It would be a fund whose purpose is to duplicate z performance on market, step by step. Allowing people to sell all their risks and the second fund and to buy shares from the two funds, it can be obtained a consumption plan that depends linearly on z. So, you can duplicate the balance allocated to these two funds. This is the property of separating the two funds, which occurs in linear risk tolerance, also called the mutual fund theorem.

Bond Pricing Agent i is now endowed with a fi x wealth of consumer units at moment 0, units at the next moment , for any s. The relation , expresses the accumulated wealth at the time 0. Let us consider that the agent maximizes his reduced values of the economic fl ow utility EU over his life.


Agent i decision can be written under the form: ), discount factor

with

Compensation market conditions are e .

, represents growth rate of the economy. This formula allows us to determine the current market value for any asset whose future payment is known.

Factors affecting interest rate To determine agents to accept a low current consumption so that to be compatible with current accumulated wealth, it needs a higher interest rate. The higher the growth rate g, the greater the balanced risk free rate. This is called the wealth effect. This explains why the rate tends to increase during economic booms and to go down during recession. The aspect above occurs in the case when all individuals have a constant relative risk aversion . The price for a zero-coupon bond can be written:

The Curve regarding the Yield The yield curve describes the relationship between interest rates and time horizon. Most often, the yield curve increases in the economy: a person has a higher profi t when investing in long-term bonds than when investing in bonds with short maturity. In certain circumstances the yield curve can be inverted. Because the wealth effect and the effect of caution go in opposite directions, it is unclear if the interest rate increases or decreases with maturity asset. The yield curve is uniform. There will be no reward for investors on long term. This is where the effect of increased wealth and increased effect is outweighed caution.

References - Anghelache, C., Anghel, M.G. (2015). Statistică. Teorie, concepte, indicatori şi studii ce caz,

Editura Artifex, Bucureşti - Anghelache, C., Anghel, M.G., Manole, A. (2015). Modelare economică, fi nanciar-bancară şi

informatică, Editura Artifex, Bucureşti - Beissner, P., Riedel, F. (2014). Non-Implementability of Arrow-Debreu Equilibria by

Continuous Trading under Knightian Uncertainty, arXiv.org in its series Papers with number 1409.6940.

- Brito, P., Dilão, R. (2010). Equilibrium price dynamics in an overlapping-generations exchange economy, Journal of Mathematical Economics, Volume (Year): 46 (2010), Issue (Month): 3 (May), pp. 343-355.

- Düppe, T., Weintraub, E.R. (2014). Finding Equilibrium: Arrow, Debreu, McKenzie and the Problem of Scientifi c Credit, Princeton University Press in Economics Books with number 10206.

- Minseong, K. (2016). Futures market approach to understanding equity premium puzzle, University Library of Munich, Germany in its series MPRA Paper with number 70310

- Radev, Y. (2012). Complete Markets of Arrow and Debreu and the Dynamic Disequilibrium, Economic Thought, Volume (Year): (2012), Issue (Month): 2, pp. 35-56, 57-75


Resursele umane: rolul şi dezvoltarea lor în economia naţională

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucureşti, Universitatea „Artifex” din BucureştiProf. univ. dr. Alexandru MANOLEUniversitatea „Artifex” din BucureştiConf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL Universitatea „Artifex” din BucureştiDrd. Marius POPOVICI Academia de Studii Economice, Bucureşti

Abstract În acest articol, autorii descriu situaţia resurselor umane din economia României. După prezentarea principalelor caracteristici, cercetarea se orientează către analiza nivelului de pregătire a resursei potenţiale, evaluarea utilizării timpului de muncă, activităţile atipice şi secundare, populaţia ocupată, respectiv descurajată, distribuţia regională a populaţiei active. Fiecare secțiune include o analiză asupra datelor ofi ciale, interpretarea rezultatelor şi concluzii.. Cuvinte cheie: muncă, ocupare, pregătire, şomaj, regional

Analiza situaţiei forţei de muncă în România în perioada 2008-2013 este difi cilă, datele putând, uneori, să fi e contrazise de riscurile greu de anticipat ce pot fi determinate de lipsa unui program anticriză real, care trebuie, în cele din urmă, să fi e adoptat, măcar pentru perioada următoare.

Principalele caracteristici Ultimele date defi nitive privind populaţia ţării datează de la 30 iunie 2012, când aceasta era de 21.582.000 persoane (nu avem date, nici primare, privind recensământul din octombrie 2011). Rata de ocupare a populaţiei a fost în 2012 de 55,3%. Numărul estimat al şomerilor după sistemul BIM, la 30 iulie 2013, a fost de 466.932 persoane. Din punctul de vedere al nivelului de instruire, constatăm că 67,60% şomeri aveau pregătire primară, gimnazială sau profesională, iar dintre aceştia 192.292 erau femei. Cu nivel de pregătire liceală şi postliceală erau 109.311 şomeri, din care 56.026 femei. La sfârşitul lunii iulie 2013, populaţia ocupată era 8.759.150 persoane din care 4.381.100 salariaţi diferenţa fi ind lucrători pe cont propriu. Salariaţii lucrau în industrie (1.272.500 persoane), servicii şi agricultură (98.300 persoane). În cifre relative, la sfârşitul anului 2012, persoanele de 15 ani şi peste reprezentau 58,9% din populaţia totală a ţării. În luna iulie 2014, populaţia ţării număra în total 19.628 milioane de persoane cu reşedinţa obişnuită în România, faţă de 16.435 milioane persoane în luna iulie 2013.


Sporul natural al populaţiei înregistrează un excedent de 338 persoane în iulie 2014, faţă de defi citul înregistrat în luna iulie 2013 de – 2396 persoane. Natalitatea a înregistrat o creştere de 1,17% fi ind 11,4 în iulie 2014, faţă de 9,7 înregistrată în luna iulie a anului precedent. Rata mortalităţii stagnează, iar mortalitatea infantilă este în scădere. În totalul populaţiei de 15 ani şi peste, ponderea persoanelor inactive din punct de vedere economic era superioară la femei.

Studiu privind gradul de instruire a populaţiei Participarea la instruire a populaţiei de 15 ani şi peste a fost în 2012 de 10,8%. Pe sexe, proporţia a fost apropiată. Diferenţe mai accentuate s-au înregistrat pe medii: 13,8% pentru persoanele cu domiciliul în mediul urban faţă de 6,9% pentru persoanele cu domiciliul în mediul rural. Rata de participare la cel puţin o formă de instruire a fost de 1,5% pentru persoanele ocupate, 1,2% pentru şomerii BIM şi 23,1% pentru persoanele inactive de 15 ani şi peste. Numărul persoanelor care au urmat o formă de instruire în cadrul sistemului naţional de educaţie a fost de cca. 1.731 mii persoane. Dintre acestea, ponderile majoritare au fost deţinute de femei, de persoanele cu domiciliul în mediul urban şi de tineri. Pentru majoritatea dintre aceste persoane durata totală a instruirii a fost de doi ani şi peste. Timpul alocat instruirii a fost, în medie, de 28,1 ore pe săptămână. Cele mai multe persoane care au urmat o formă de instruire şi-au desfăşurat activitatea instructiv-educativă în săli de curs. Scopul instruirii a fost, în 98,0% din cazuri, pregătirea şcolară sau universitară de bază. Proporţia persoanelor care au urmat o formă de instruire în vederea formării profesionale era de 5,1% din total. Din totalul celor care au urmat o formă de instruire în cadrul sistemului naţional de educaţie, persoanele ocupate au reprezentat 6,0%, iar şomerii BIM numai 0,8%. În ceea ce priveşte domeniile de pregătire, 24,7% au urmat o formă de instruire în domenii specifi ce activităţilor industriale, construcţii şi arhitectură, 23,1% au aprofundat cunoştinţe din domeniul social, economic, fi nanciar şi juridic, iar 19,1% au urmat programe generale care asigură pregătirea de bază a persoanei. În afara sistemului naţional de educaţie au fost organizate diferite forme de instruire (cursuri, seminarii, conferinţe etc.) la care au participat 37,0 mii persoane în vârstă de 15 ani şi peste. Dintre participanţi, cei mai mulţi erau tineri (15-24 ani), ce domiciliau în mediul urban. 54,2% erau femei, iar 34,5% erau persoane ocupate. Din totalul persoanelor participante la o astfel de formă de educaţie, 60,9% s-au instruit simultan, în afara şi în cadrul sistemului naţional de educaţie. Preponderente în această categorie au fost persoanele cu domiciliul în mediul urban (71,4%) şi cele de sex masculin (58,8%). Instruirea în domeniul ştiinţelor sociale, economice, fi nanciare şi juridice pentru 21,1% din cazuri a fost cea mai recentă formă de pregătire din afara sistemului naţional de educaţie. În domeniul studiului limbilor străine erau cuprinse 14,0 % din cazuri. Pentru cea mai recentă formă de instruire urmată, scopul urmărit prin continuarea studiului în afara sistemului naţional de educaţie a vizat latura profesională.


Consideraţii privind utilizarea timpului de lucru În anul 2013, durata medie obişnuită a săptămânii de lucru pentru populaţia ocupată a fost de 40,1 ore/săptămână, iar durata medie efectivă, de 38,5 ore/săptămână. Persoanele care au lucrat cu program complet au reprezentat peste 90% din totalul populaţiei ocupate. Durata obişnuită a săptămânii de lucru a fost de cel puţin 40 ore pentru 84,8% din aceste persoane, iar pentru 65,3% durata efectivă a săptămânii de lucru a fost de 40 ore. Numărul celor ocupaţi cu program parţial de lucru a fost de 784 mii persoane. Cea mai mare parte locuiau în mediul rural, erau lucrători pe cont propriu, iar 40,6% erau femei. Persoanele cu program parţial şi cele cu program complet, dar care au lucrat mai puţin de 40 ore pe săptămână reprezentau 21,1% din totalul populaţiei ocupate. Această pondere era mai ridicată pentru femei şi pentru cei cu domiciliul în mediul rural. În perioada analizată au lucrat cu program complet de lucru 75,8% dintre salariaţi şi 93,1% dintre patroni, 70,6% dintre lucrătorii familiali neremuneraţi şi 70,5% dintre lucrătorii pe cont propriu. Dintre salariaţii cu program complet 85% au lucrat efectiv 40 ore pe săptămână, în timp ce pentru 56,4% dintre patronii cu program complet de lucru durata efectivă a săptămânii de lucru a fost de peste 40 ore pe săptămână. În perioada analizată, 574 mii persoane doreau să lucreze cu program de lucru mai lung decât în prezent, având sau nu aceeaşi ocupaţie.

Structura populaţiei privind opţiunea zilei de lucru pe vârste

Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic Lunar nr. 7/2015.

Ponderea persoanelor care doreau să lucreze un număr mai mare de ore decât în prezent în totalul populaţiei ocupate era de 6,9%. Acest indicator a atins valori mai ridicate pentru persoanele de sex masculin, pentru cele din mediul rural şi pentru tineri. Din această categorie de persoane aproape trei sferturi locuiau în mediu rural şi erau de sex masculin.


Câteva precizări privind activităţile atipice Numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea principală în perioade atipice ale zilei sau săptămânii de lucru, respectiv seara, noaptea, sâmbăta sau duminica a fost de 2.176 mii. Persoanele care au desfăşurat muncă atipică reprezentau 51,3% din totalul populaţiei ocupate. Cele mai multe erau de sex masculin, locuiau în mediul rural şi aveau vârsta cuprinsă în intervalul 25-54 ani. Distribuţia după tipul muncii prestate arată că majoritatea acestor persoane şi-au desfăşurat activitatea în zilele de sâmbătă, indiferent dacă au prestat sau nu şi alte forme ale muncii atipice (seara, noaptea sau în zilele de duminică). Analiza pe sectoare de activitate ale economiei naţionale relevă că, în totalul celor care au desfăşurat muncă atipică, 51,9% lucrau în ramuri neagricole. Aproape un sfert dintre salariaţi au lucrat în schimburi; din totalul acestora, majoritatea locuiau în mediul urban, erau de sex masculin, aveau vârsta cuprinsă în intervalul 35-44 ani, iar 8,4% erau tineri (15-24 ani). Persoanele salariate care au lucrat în schimburi deţineau ponderi semnifi cative în totalul salariaţilor din: industria extractivă, hoteluri şi restaurante, sănătate şi asistenţă socială, transport, depozitare şi comunicaţii, industria prelucrătoare, energie electrică şi termică, gaze şi apă şi comerţ. Din totalul salariaţilor care au lucrat în schimburi, femeile deţineau majoritatea în activitatea de sănătate şi asistenţă socială, comerţ, hoteluri şi restaurante, învăţământ şi intermedieri fi nanciare. Un alt fel de muncă atipică îl reprezintă şi munca la domiciliu. Din totalul persoanelor ocupate 1,2% şi-au desfăşurat activitatea principală la domiciliu. Cele mai multe dintre persoanele care au lucrat la domiciliu au activat ca lucrători operativ în servicii şi comerţ şi ca meşteşugari, lucrători califi caţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor.

Semnifi caţia activităţilor secundare În anul 2013, 249,3 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, îndeosebi în sectorul agricol. Populaţia cu activităţi multiple reprezenta 3,1% din populaţia ocupată, ponderile cele mai mari înregistrându-se în rândul populaţiei masculine, al celei din mediul rural, precum şi în cel al absolvenţilor de învăţământ profesional. Creşterea procentajului celor cu activităţi secundare sau multiple are la bază reducerea salariilor şi introducerea noului cod al muncii. Majoritatea persoanelor ocupate cu activităţi multiple locuiau în mediul rural şi erau persoane de sex masculin. Dintre persoanele care în activitatea secundară erau lucrători pe cont propriu sau lucrători familiali neremuneraţi, 85,9% locuiau în mediul rural. Persoanele ocupate care au avut statutul de salariat, atât în activitatea principală, cât şi în cea secundară, au reprezentat numai 6,2% din totalul celor cu activităţi multiple. Pe grupe de vârstă, majoritatea celor ce desfăşurau activităţi secundare erau adulţi. Durata medie aferentă activităţii secundare a fost de 12,8 ore pe săptămână. Activitatea secundară corelată cu nivelul de educaţie absolvit relevă că, dintre persoanele ocupate care realizau activităţi multiple, 35,1% erau absolvenţi ai


învăţământului profesional, complementar sau de ucenici, iar 30,8% au fost absolvenţi ai învăţământului liceal. Din totalul celor care desfăşurau activităţi secundare în mediul urban, cele mai numeroase erau persoanele cu studii liceale inclusiv treapta I, precum şi persoanele cu studii superioare. În mediul rural ponderile cele mai mari erau deţinute de absolvenţii învăţământului profesional, complementar şi de uce nici, precum şi de absolvenţii învăţământului liceal, inclusiv treapta I.

Populaţia inactivă Populaţia inactivă a fost de 11.812 mii persoane, reprezentând 54,7% din populaţia totală. Persoanele inactive cu domiciliul în mediul urban au deţinut majoritatea, iar femeilor le-a revenit o pondere superioară celei a bărbaţilor. Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a fost de 8.348 mii persoane. Dintre acestea, 59,5% erau femei, 68,9% erau persoane în vârstă de muncă (15-64 ani), iar 48,8% locuiau în mediul urban. Din totalul persoanelor inactive de 15 ani şi peste, mai mult de un sfert erau tineri (15-24 ani). Analizând distribuţia populaţiei inactive de 15 ani şi peste pe categorii de inactivitate se observă că pensionarii şi benefi ciarii de ajutor social reprezintă cu puţin peste jumătate din total şi provin din mediul urban. Elevii şi studenţii de 15 ani şi peste au deţinut aproape un sfert din populaţia inactivă din aceeaşi categorie de vârstă. Din populaţia inactivă de 15 ani şi peste, 376 mii erau persoane inactive care au declarat fi e că nu au căutat un loc de muncă, dar erau disponibile să înceapă lucrul, fi e că au căutat un loc de muncă, dar nu erau disponibile să lucreze. Acestea erau în mare proporţie femei, locuiau în mediul urban, şi se situau în grupa de vârstă 15-34 ani.

Populaţia descurajată Persoanele descurajate (persoanele inactive care, deşi erau disponibile să lucreze, nu au întreprins nimic pentru a căuta de lucru, fi ind convinse de insuccesul lor pe piaţa forţei de muncă) constituie o categorie defavorizată a pieţei forţei de muncă româneşti, alături de şomeri şi de persoanele subocupate. Din numărul total al persoanelor descurajate, 71,9% erau femei cu domiciliul în mediul urban. Categoriile de persoane descurajate cu ponderile cele mai mari în total aparţineau grupelor de vârstă 15-24 ani şi 25-34 ani. Persoanele descurajate au reprezentat 0,9% din totalul populaţiei de 15 ani şi peste şi 1,3% din totalul populaţiei în vârstă de muncă. Ponderea majoritară în totalul persoanelor descurajate au deţinut-o cele care nu au căutat un loc de muncă, restul fi ind reprezentat de cele care au căutat un loc de muncă, dar nu au întreprins nimic pentru aceasta. Analizând motivul principal al descurajării pentru persoanele care nu caută un loc de muncă, reiese că 58,6% dintre acestea cred că nu au acces pe piaţa forţei de muncă deoarece au căutat altă dată şi nu au găsit de lucru, 24,3% cred că nu există locuri de muncă libere sau nu ştiu unde să-şi caute de lucru, iar 9,4% sunt descurajate din cauza vârstei; o pondere mică o deţin persoanele care nu caută de lucru pentru că nu se simt pregătite profesional.


Distribuţia regională a populaţiei active Repartizarea populaţiei de 15 ani şi peste după participarea la activitatea economică pe regiuni de dezvoltare este prezentată în tabelul de mai jos. Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 persoane ocupate) a atins valoarea cea mai ridicată în regiunea Centru şi valoarea cea mai scăzută în regiunea Bucureşti-Ilfov. Cele mai ridicate rate de activitate ale populaţiei de 15 ani şi peste s-au înregistrat în regiunile Nord-Est şi Sud-Vest Oltenia, iar cele mai scăzute în regiunile Centru şi Sud-Est. Persoanele de sex masculin au înregistrat rate de activitate mai ridicate faţă de cele de sex feminin în toate regiunile ţării. În regiunea Nord-Est rata de activitate pentru persoanele din mediul rural a fost mai mare comparativ cu mediul urban; la polul opus se situează regiu nea Centru, unde rata de activitate din mediul rural este devansată de cea înregistrată în mediul urban. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă s-a situat între valori ridicate în regiunile Nord-Vest şi Nord-Est. Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste a fost mai ridicată pentru populaţia masculină decât pentru cea feminină în toate regiunile ţării şi exceptând regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov, pentru mediul rural faţă de mediul urban. În regiunea Nord-Vest s-a înregistrat aceeaşi rată de ocupare în ambele medii de rezidenţă.

Structura populaţiei de 15 ani şi peste după participareala activitatea economică, pe regiuni

RegiuneaPopulaţia de 15

ani şi pestedin care:

Persoane ocupate Şomeri BIM Persoane

inactive(mii persoane) (procente)

TOTAL 18.250 49,8 3,9 46,3Nord-Est 3.062 52,9 3,1 44,0Sud-Est 2.412 47,2 4,4 48,4Sud-Muntenia 2.819 49,3 5,8 44,9Sud-Vest Oltenia 1.950 52,3 4,2 43,5Vest 1.641 49,2 3,3 47,5Nord-Vest 2.288 48,8 3,0 48,2Centru 2.136 46,6 4,6 48,8Bucureşti-Ilfov 1.942 51,7 2,0 46,3


Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă a atins cele mai ridicate valori în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Nord-Est, iar cele mai scăzute în regiunile Centru şi Sud-Est. Indiferent de regiune, rata de ocupare a bărbaţilor în vârstă de muncă a fost mai mare decât cea femeilor; diferenţa între cele două rate avea valori cuprinse între 5,3 puncte procentuale în regiunea Nord-Est şi 17,7 puncte procentuale în regiunea Sud-Est. Rata de ocupare a persoanelor în vârstă de muncă din mediul urban a depăşit-o pe cea din mediul rural numai în regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov; iar în regiunea Nord-Est rata de ocupare din mediul rural era mai mare decât cea din mediul urban.


În cinci din cele opt regiuni, ponderea populaţiei ocupate din mediul urban era superioară celei din mediul rural. Regiunea Bucureşti-Ilfov, prin specifi cul ei, înregistra cea mai ridicată valoare: 93,6% dintre persoanele ocupate locuiau în mediul urban. Între cele trei regiuni în care populaţia ocupată se regăsea cu preponderenţă în mediul rural, regiunea Nord-Est se afl ă pe primul loc.

Rata de ocupare pe regiuni

Centru11%

Bucuresti-Ilfov11% Nord-Est

18%

Sud-Est13%Sud

Muntenia15%

Sud-Vest Oltenia

11%

Vest9%

Nord-Vest12%


Din distribuţia populaţiei ocupate pe grupe de vârstă în fi ecare din cele opt regiuni de dezvoltare se observă că regiunea Bucureşti-Ilfov înregistra cea mai mare pondere a persoanelor ocupate în vârstă de 25-54 ani, respectiv cele mai mici ponderi ale tinerilor şi persoanelor de 55 ani şi peste. În regiunea Sud-Vest Oltenia, 20,9% dintre persoanele ocupate aveau 55 ani şi peste, la polul opus situându-se regiunea Centru, cu o pondere de 9,9%, însă cu o proporţie a tinerilor de 9,5%. Distribuţia populaţiei ocupate după nivelul de educaţie evidenţiază că peste 60% dintre persoanele ocupate din fi ecare regiune aveau nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal sau profesional), cu excepţia a trei regiuni: Nord-Est, Sud-Vest Oltenia şi Bucureşti-Ilfov. Regiunea Centru deţinea cea mai însemnată proporţie a populaţiei ocupate cu nivel mediu de educaţie. În regiunea Bucureşti-Ilfov s-a înregistrat cea mai mare pondere a absolvenţilor de învăţământ superior, la cealaltă extremă situându-se regiunea Sud Muntenia, unde această pondere a fost de 3,3 ori mai mică. În ceea ce priveşte nivelul redus de educaţie (gimnazial, primar şi fără şcoală absolvită) ponderea cea mai mare o deţinea regiunea Nord-Est. Pe sectoare de activitate ale economiei naţionale se observă că în regiunile Sud-Vest Oltenia şi Nord-Est s-au înregistrat cele mai mari ponderi ale persoanelor care lucrau în sectorul agricol. În regiunile Vest şi Centru, 41,6% şi respectiv 40,3% dintre persoanele ocupate îşi desfăşurau activitatea în industrie şi construcţii. Populaţia ocupată în servicii deţinea ponderi semnifi cative în regiunile Centru, Sud-Est, Nord-Vest, Vest, dar mai ales în regiunea Bucureşti-Ilfov, unde populaţia ocupată în servicii reprezenta 71,2% din total. Analizând structura populaţiei după statutul profesional, se constată că salariaţii deţineau ponderile cele mai mari în regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Vest, iar cele mai mici în regiunile Nord-Est şi Sud-Vest Oltenia.


Structura pe regiuni şi domenii a ocupării forţei de muncă în 2015

48,731,1 32,7

45,7

18,6 27,415,9

1,5

21,8

28,6 33,724,1

40,333,3

41,6

27,3

29,540,3 33,6 30,2

41,1 39,3 42,5

71,2

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Nord-E

st

Sud-Est

Sud Muntenia

Sud-Vest

Oltenia Vest

Nord-V

est

Centru

Bucuresti

-Ilfov

Agricultura Industrie si constructii Servicii

Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică.

Ponderea patronilor în totalul populaţiei ocupate a variat între 2,9% în regiunea Bucureşti-Ilfov şi 1,3% în regiunile Sud-Vest Oltenia şi Nord-Vest. Regiunile în care lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi deţineau ponderi semnifi cative în totalul populaţiei ocupate au fost Nord-Est şi Sud-Vest Oltenia. Regiunea Sud Muntenia concentra aproximativ o cincime din totalul şomerilor BIM, urmată de regiunea Nord-Est. Cea mai mică pondere o deţinea regiunea Bucureşti-Ilfov, cu numai 38.840 şomeri BIM. O serie de alte aspecte privind populaţia activă, populaţia ocupată, gradul de instruire etc. sunt pe larg tratate în capitolul unu al lucrării.

Bibliografi e selectivă - Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economică pe calea redresării,

Editura Economică, Bucureşti - Balogh, P., Golea, P. (2010). Infl uence of Population Decline in Romania on Human

Resources Management, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): X (2010), Issue (Month): 2 (October), pp. 23-25

- Demyen, S., Lala Popa, I. (2014). Perspectives And Trends Regarding The Key Indicators Of Human Resource Performance Management In Romania, Annals of Computational Economics, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): 42, pp. 115-122

- Nicolae, S. (2014). The Impact Of The Economic Crisis On Human Resource In Romania, Manager, Volume (Year): 20 (2014), Issue (Month): 1 (December), pp. 80-91

- Stoika, R. (2012). Future Policy Actions In Continuous Training Of Human Resources. Case Study: Romania, Proceedings of the INTERNATIONAL MANAGEMENT CONFERENCE, Volume (Year): 6 (2012), Issue (Month): 1 (November), pp. 363-369

- Stoika, R., Nen, M. (2014). Future Strategies In Human Resources. Study Case: Romania, Balkan Region Conference on Engineering and Business Education, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): 1 (August), pp. 569-572

- www.insse.ro


HUMAN RESOURCES: THEIR ROLE AND DEVELOPMENT IN THE NATIONAL

ECONOMY Prof. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies, "Artifex” University of BucharestProf. Alexandru MANOLE PhD.“Artifex” University of BucharestAssoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD.“Artifex” University of BucharestMarius Popovici PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Abstract In this paper, the authors describe the situation of the human resources in the Romanian economy. After studying the main characteristics, the article includes an analysis of the training degree of the potential resource, a valuation on the usage of working time, the atypical and secondary activities, the unoccupied and discouraged population, the regional distribution of the active population. Each section includes an analysis on the offi cial data panel, the interpretation of the results and conclusions. Key words: labor, occupation, training, unemployment, regional

Any analysis of the human labor characteristics in Romania between 2008 and 2013 is a diffi cult task to accomplish, as the data might be contradicted by the risks which are hard to anticipate lacking a real anti-crises program fi nally adopted at least for the following period of time.

Main characteristics The last fi nal data regarding the population of Romania are from June 30, 2012, when it comprised 21,582,000 persons. By then, the employment rate was 55.3%. Under BIM system, the number of the unemployed was 466,932 on July 30, 2012. Regarding the instruction level, 67.60% of the unemployed had elementary, gymnasium and professional instruction of which 192,292 were women. 109,311 unemployed were secondary and post-secondary school graduates of which 56,026 were women. At the end of July 2013, the employed population represented 8,759,150 persons of which 4,381,100 were on payrolls, the others were on their own. They were working in industrial branches (1,272,500), services and agriculture (98,300). In relative expression, at the end of 2012, persons who were 15 and over represented 58.0% of the total population of Romania. In July 2014, the population was counting 19,628,000 residing in Romania, as against 16,435,000 persons in July 2013. The population growth rate exceeds by 338 persons in July 2014 as against the defi cit for July 2013 which was 2396 persons. The birth rate grew by 1.17% which meant 11.4 in July 2014 as against 9.7 in July 2013. Death rate was stagnant, while infantile death rate decreased.


Regarding the total population of 15 age and over, the unemployed share was greater on women.

On the population instruction study In 2012, the instruction rate for 15 years old and over was 10.8%, the same regarding sex. Bigger differences were registered by social environment as follows: 13.8% for the town residents as against 6.9% for rural residents. The instruction participation rate at least one instruction form was 1.5% for employed persons, 1.2% for BIM unemployed and 23.1% for inactive persons of 15years old and over. The number of those instructed within the national instruction program for at least one form of instruction was 1,731,000. The average rate regarded urban women and young persons. For most of these persons, the total instruction duration was two years and over with 28.1 hours per week, in courses halls. In 98.0% of the cases, the aim of these courses was high school and basic university levels. The professional instruction aimed at 5.1% of the total of participants. Social sciences, economic, fi nancial and legal studies represented 21.1% from the total number of persons instructed as their fi rst instruction outside the national educational system. Foreign languages study represented 14.0% of the cases. Outside the national educational study, the instruction aimed to develop the professional aspect of persons’ education.

On working time During 2013, the average working week time was 40.1%, while the actual average time was 38.5%. Those who fully worked represented 90% of the employed persons. The average duration of the working week was at least 40 hours for 84.8% for these people. For 65.3% of these people the actual duration of the working week was 40 hours. 784,000 persons had part-time jobs from which most of them were working on their own in rural environment, while 40.6% were women. For the whole analyzed period, 75.8% of the salary paid persons and 93.1% of the employers had a complete working program; 70.6% were unpaid family members and 70.5% on their own. 85% worked 40 hours/week, while 56.4% of employers had over 40 hour working week. For the analyzed period, 574,000 persons wanted a longer working program than they had, doing what they did or something else.


The population structure by age regarding options on working day

Data source: The National Institute for Statistics, No.7/ 2015, Monthly Statistics Bulletin.

The share of the persons wanting to work longer from the total population was 6.9%.This indicator was higher for males, rural environment, as three quarters lived at the country side and were men.

On atypical activities The number of those whose main activity was displayed during atypical period of time, in the evening, night, Saturdays of Sundays was 2,176, 000. persons having atypical activities represented51,3% of the employed population. Most of them were males living in rural environment, being 25-54 years old. The distribution by the working time indicates that most of these persons worked on Saturdays, regardless the fact that they did some other kind of atypical working (during evening, night or on Sundays). Regarding the national economy sectors, the analysis indicates that 51.9% of the total persons with atypical activities worked outside agricultural environment. Almost a quarter of the salary paid persons worked in shifts; from them, the majority were males from rural environment, being between 35-44 years old, and 8.4% were young between 15-24 years old. The salary paid persons working in shifts made an important share from the total of employed persons from extracted industry, hotels and restaurants, health system and social assistance department, transports, storage and communications, processing industry, electrical and thermal energy, gases, water and commerce. From the total of salary paid persons working in shifts, women were preponderant in health and social assistance activities, commerce, hotels and restaurants, education and fi nancial intermediary activities. Another kind of atypical work is home based activity. From the total working persons, 1.2% worked mainly at home. From them, there were operative agents in services and commerce or handicraftsmen, persons qualifi ed as artisans, or machine and installation adjustment and maintenance.


Secondary activities In 2013, 249,300 persons had secondary activities, especially in agriculture. Population with multiple activities represented 3.1% of the occupied population, shares being bigger among males, from rural environment, as well as among professionals. Percentage increase of people with secondary or multiple activities is based on salary decrease and the introduction of the new working code. Most of the occupied persons with multiple activities lived in rural areas and were males. Among those with secondary activities worked on their own or they were unpaid family members, 85.9% living in rural areas. Persons with salary status, main or secondary, represented only 6.2% of those with multiple activities. Concerning the age category, most of those with secondary activities were adults. The average time for the secondary activity displaying was 12.8 hours per week. The secondary activity correlated to the educational level acquired indicates that from the occupied persons with multiple activities 35.1% graduated from professional, complementary or apprenticeship education, while 30.8% graduated high school. From the total population with secondary activities in the urban environment, most of the persons graduated high school, including fi rst grade, as well as those with college studies. In rural areas, most persons were graduates of the professional, complementary and apprenticeship education system, as well as of high school fi rst grade.

Inactive population The inactive population comprised 11,812,000 persons representing 54.7% of the total population. The inactive persons from rural areas were majority, while the number of feminine persons exceeded the number of males. Inactive population over 15 years old and over was 8,348,000, from which 59.5% were women, 68.7% were between 15 and 64, and 48.8% living in urban environment. From the total of inactive persons being 15 and over, more than a quarter were young (15-24). Analysis of the 15 and over inactive population distribution regarding inactivity categories, pensioners and those social assisted represent a little over half of the total and are from urban environment. Schoolchildren and students of 15 years old and over represented almost a quarter of the inactive population of the same age category. 376,000 persons from the inactive population of 15 years old and over were available to start working, either having searched for work or they were not available to work. Most of them were women, from rural areas, and were between 15 and 34 years old.

Discouraged population Discouraged persons (available to any working activity but did nothing for it being convinced they will not succeed on the working market) represent an underprivileged category o the Romanian market of work, together with the unemployed and underemployed persons. From the total of the discouraged persons, 71.9% were women living in urban areas. The most of discouraged person categories were women between 15 and 24 and 25 and 34 years old.


The discouraged persons represented 0.9% of the total population of 15 years and over, and 1.3% of the population having the appropriate age for working. The majority of the discouraged population was searching for work in the past. For the rest of them, they didn’t even search for it. When analyzing the main reason of discouragement for those who don’t search for work, it results that 58.6% don’t believe to have any access of the work market because they tried some other time but they couldn’t fi nd anything. 24.3% believe that there are no available jobs or they don’t know how to fi nd any, and 9.4% are age discouraged; a little portion of this category don’t search for work as they consider they are not professionally prepared for it.

Active population regional distribution The population of 15 years old and over was categorized on participation at the economic activity on regions of development as presented further. The economic dependency (number of inactive persons and unemployment at 1,000 occupied persons) reached the highest level in the Central region and the lowest in Bucharest- Ilfov. The highest rate of activity of the population of 15 and over was registered in North-East regions and South-East Oltenia, and the lowest in Central and South-East regions. The masculine population had higher activity rates than the feminine population in all regions of the country.In the North- East region, the activity rate in rural areas was higher compared to the urban activity rate. The Central region is completely opposed to the former, the activity rate in the rural areas being outmatched by the one registered in the urban environment. The activity rate of the working population was among the highest in the North-West and North- East regions.The 15 and over population occupation rate was higher for the males than for women in all regions of the country except for Central region and Bucharest, for the rural areas as against urban areas. The North-West region registered the same occupation rate for both residence areas.

15 years old and over population structure as to participation to the economic activity by region

RegiuneaPopulaţia de 15

ani şi pestedin care:

Persoane ocupate

Şomeri BIM

Persoane inactive

(mii persoane) (procente)TOTAL 18.250 49,8 3,9 46,3Nord-Est 3.062 52,9 3,1 44,0Sud-Est 2.412 47,2 4,4 48,4Sud-Muntenia 2.819 49,3 5,8 44,9Sud-Vest Oltenia 1.950 52,3 4,2 43,5Vest 1.641 49,2 3,3 47,5Nord-Vest 2.288 48,8 3,0 48,2Centru 2.136 46,6 4,6 48,8Bucureşti-Ilfov 1.942 51,7 2,0 46,3

Data source: The National Institute for Statistics, The Monthly Statistic Bulletin no.7/2015


The working aged population occupation rate was highest in Bucharest-Ilfov and North-East region, and the lowest was in the Central and South-East regions. Regardless the region, men’s occupation rate reached the higher values than that of women, the difference being between 5.3% in North-East and 17.7% in South-East region. In urban areas, the working aged population occupation rate exceeded that in rural areas only in Central and region and in Bucharest-Ilfov, while in North-East region in rural areas it was higher than in urban areas. Among the eight regions, urban population occupation rate was higher than the rural one. Considering its specifi city, Bucharest-Ilfov region registered the highest value: 93.6% occupied population in urban area. Among the three regions with mainly rural occupied population, North-East region is the fi rst of all.

Occupation rate by region

Centru11%

Bucuresti-Ilfov11% Nord-Est

18%

Sud-Est13%Sud

Muntenia15%

Sud-Vest Oltenia

11%

Vest9%

Nord-Vest12%

Data source: The National Institute for Statistics, The Monthly Bulletin for Statistics

From the considered point of view, Bucharest-Ilfov region registered the highest rate of occupied working aged persons between 25 and 54 years old, respectively the lowest rates for young persons and persons of 55 and over, contrary to the Central region that has a rate of 9.9%, with a rate of 9.5% of the young persons. The occupied population rate by the level of education indicates that 60% of the occupied persons in each region had medium education level (post-high school, high school and professional), except for three regions: North-East, South-East Oltenia and Bucharest-Ilfov. Central region is the most important having the biggest share of medium educational level population, while Bucharest-Ilfov region had the biggest number of college graduates, contrary to South-Muntenia region where the number was 3.3 times smaller. Regarding the lower education levels, the highest share came from the North-East region. With regard to national economic sectors of activity it can be seen that the South-West Oltenia and North-East regions registered the highest shares of the people working in agriculture. In West and Central regions, 41.6% and 40.3% respectively of the occupied persons worked in industry and constructions. The service occupied population had a signifi cant share in Central, South-East, North-West, West regions, and in Bucharest-Ilfov region especially, where service working population represents 71,2% of the whole population.


Regarding the professional status population structure, we can see that the salary paid persons had the highest shares in Bucharest-Ilfov, Central and West regions, but the lowest in North-East and South-West Oltenia regions.

Working force structure on regions and occupational domains

48,731,1 32,7

45,7

18,6 27,415,9

1,5

21,8

28,6 33,724,1

40,333,3

41,6

27,3

29,540,3 33,6 30,2

41,1 39,3 42,5

71,2

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Nord-E

st

Sud-Est

Sud Muntenia

Sud-Vest

Oltenia Vest

Nord-V

est

Centru

Bucuresti

-Ilfov

Agricultura Industrie si constructii Servicii

The share of employers in the total of occupied population varied between 2.9% in Bucharest-Ilfov and 1.3% in South-West Oltenia and North-West regions.The North-East and South-West Oltenia regions had signifi cant shares from the occupied total population regarding independent workers and family unpaid workers.South Muntenia region used to concentrate approximately a fi fth from BIM unemployed persons, followed by North-East region. Bucharest-Ilfov had the lowest rate, with only 38, 840 BIM unemployed persons.


Editura Economică, Bucureşti - Balogh, P., Golea, P. (2010). Infl uence of Population Decline in Romania on Human

Resources Management, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): X (2010), Issue (Month): 2 (October), pp. 23-25

- Demyen, S., Lala Popa, I. (2014). Perspectives And Trends Regarding The Key Indicators Of Human Resource Performance Management In Romania, Annals of Computational Economics, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): 42, pp. 115-122

- Nicolae, S. (2014). The Impact Of The Economic Crisis On Human Resource In Romania, Manager, Volume (Year): 20 (2014), Issue (Month): 1 (December), pp. 80-91

- Stoika, R. (2012). Future Policy Actions In Continuous Training Of Human Resources. Case Study: Romania, Proceedings of the INTERNATIONAL MANAGEMENT CONFERENCE, Volume (Year): 6 (2012), Issue (Month): 1 (November), pp. 363-369

- Stoika, R., Nen, M. (2014). Future Strategies In Human Resources. Study Case: Romania, Balkan Region Conference on Engineering and Business Education, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): 1 (August), pp. 569-572

- www.insse.ro


Comportamentul managerial şi cheia succesului Conf. univ. dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucuresti

Abstract Managementul forţei de muncă ar fi mult mai uşor dacă toată lumea ar fi la fel, dar cum oamenii se deosebesc între ei prin capacităţi, grad de inteligenţă, personalitate, pregătire şi provenienţă culturală, managementul diferă de la o organizaţie la alta. Toţi managerii au în obiectul de activitate infl uenţarea comportamentului în direcţii care să ducă la satisfacerea necesităţilor organizaţiei. Cuvinte cheie: manager, managementul forţei de muncă, comportamentul managerului, grup de muncă

Consideraţii generale privind managerul O componentă importantă a resurselor umane în organizaţii o reprezintă managerii. Managerii sunt specialiştii care fac ca procesul de management, în toate tipurile de organizaţii, să se desfăşoare fi resc, corespunzător cerinţelor ştiinţei managementului. Ei sunt persoane din cadrul organizaţiei care exercită atributele conducerii în virtutea obiectivelor, competenţelor şi responsabilităţilor cuprinse în funcţia pe care o ocupă1. Managerii, indiferent de treapta ierarhică pe care se afl ă, au cel puţin trei răspunderi majore: - profesională - juridică şi - morală. Răspunderea profesională revine managerului în calitatea sa de specialist, care trebuie să asigure realizarea obiectivelor propuse ale organizaţiei. Răspunderea juridică decurge din necesitatea realizării procesului managerial prin respectarea legalităţii existente în domeniul condus. Răspunderea morală, faţă de organizaţie şi faţă de oamenii din subordine, este determinată de statutul şi rolul managerului în realizarea cerinţelor managementului resurselor umane. Din punct de vedere psihologic, răspunderile ce revin managerilor constituie un element stresant care, supraadăugându-se activităţii manageriale cotidiene, grăbeşte instalarea fenomenului de oboseală. Aceasta deoarece managerul răspunde atât de munca sa, de modul cum conduce, cât şi de tot ce se întâmplă în compartimentul sau organizaţia respectivă. Indiferent că a ştiut sau nu, că a fost implicat direct sau nu, în caz de abateri sau încălcări ale legalităţii răspunde solidar cu autorul lor. Aceste griji care îl însoţesc permanent pe manager constituie elementul principal al stării de alertă, ea însăşi obositoare. De aceea, datorită acestor griji permanente, a răspunderilor ce revin managerilor, fără să mai ţinem seama de munca pe care aceştia o desfăşoară, activitatea managerială poate fi considerată ca o muncă grea. Din cauza naturii deschise şi fl exibile a muncii lor, managerii trebuie să realizeze o mare varietate de sarcini într-un timp limitat. Cercetările întreprinse asupra felului în care managerii îşi petrec timpul confi rmă faptul că activităţile

1. Ovidiu Nicolescu (coord.) – Management, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.


lor se caracterizează prin fragmentare, concizie şi varietate1. Aceasta se datorează următoarelor motive: - În general, managerii sunt preocupaţi de relaţiile cu oamenii. Totuşi comportamentul uman este frecvent imprevizibil. Cerinţele şi reacţiile oamenilor sunt condiţionate de circumstanţele mereu schimbătoare în care trăiesc ei, de presiunile la care ei trebuie să răspundă şi de dorinţele şi necesităţile lor individuale. Confl ictele apar brusc şi trebuie abordate prompt. - Managerii acţionează frecvent în condiţii de instabilităţi şi ambiguitate. Ei nu ştiu clar ce anume se aşteaptă din partea lor când apar situaţii noi. De aceea ei tind să reacţioneze faţă de situaţii, ocupându-se cu problemele imediate în loc să încerce să le anticipeze. - Managerii nu se găsesc întotdeauna într-o poziţie din care să controleze evenimentele ce le afectează munca. Persoane din interiorul sau din exteriorul organizaţiei pot să-i solicite în mod neaşteptat. - Se aşteaptă ca managerii să fi e precişi şi să rezolve situaţiile pe măsură ce apar. De aceea, de cele mai multe ori, planurile acestora sunt adesea bulversate şi priorităţile pe care ei le-au stabilit trebuie să fi e abandonate sau amânate. - Managerii răspund în faţa şefi lor lor, care trebuie, de asemenea, să răspundă instantaneu la noile solicitări apărute. Acţiunile managerilor vor depinde de funcţia lor, de nivelul, organizaţia (tipul, structura, cultura, mărimea) şi în general de mediul lor de muncă (în ce măsură este agitat, previzibil, liniştit, statornic etc.). Managerii individuali se vor adapta acestor circumstanţe în moduri diferite şi vor opera cu mai mult sau mai puţin succes, în conformitate cu felul în care percept comportamentul care se aşteaptă din partea lor şi propriile lor caracteristici personale.

Factori care infl uenţează comportamentul managerului Oamenii îşi îndeplinesc rolurile în cadrul unor sisteme complexe denumite organizaţii. Managementul forţei de muncă ar fi mult mai uşor dacă toată lumea ar fi la fel, dar cum oamenii se deosebesc între ei prin capacităţi, grad de inteligenţă, personalitate, pregătire şi provenienţă culturală, managementul diferă de la o organizaţie la alta. Toţi managerii au în obiectul de activitate infl uenţarea comportamentului în direcţii care să ducă la satisfacerea necesităţilor organizaţiei. Prin urmare, managerul trebuie să fi e capabil2 să înţeleagă modelele de comportament observate, pentru a putea prevedea în ce direcţie se va deplasa comportamentul şi să utilizeze această cunoaştere pentru a controla comportamentul manifestat de-a lungul timpului. Acţiunea managerială efi cace impune ca managerul să fi e capabil să diagnosticheze organizaţia în care munceşte. Comportamentul constă în ansamblul modalităţilor de reacţie ale organismului, în interacţiunea acestuia cu mediul înconjurător3.

1. M. Armstrong – Cum să fi i un manager şi mai bun, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2007.2. D.A. Nadler, M.L.Tushman – A congruence model for diagnosing organizational behovior, in Resource Book in Macro-Organizational Behavior, ed. R.H.Miles, California, 1980.3. E.Mihuleac – Ştiinţa conducerii şi profi lul conducătorului, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.


Când descriem comportamentul cuiva, putem face distincţia între ce face şi cum face acea persoană şi consideraţiile despre de ce face persoana respectivă un anume lucru. În timp ce întrebările ce şi cum aplicate unui anumit comportament, au răspunsuri în general deschise verifi cării obiective, la întrebarea de ce răspunsul nu poate fi niciodată cunoscut pe deplin, dat fi ind că ni se cere să considerăm motivaţia din spatele comportamentului. Sociologul american Mc Gregor descrie două ipoteze de comportament: a) oamenii consideră munca necesară şi plăcută şi, între ei trebuie să existe

relaţii de colaborare; b) oamenii ar manifesta o anumită aversiune faţă de muncă şi pentru a munci

ei trebuie constrânşi. Din punct de vedere al comportamentului, se întâlnesc două tipuri de manageri: - unul tradiţional, care admonestează pe subaltern, dă ordine, pune preţ pe

aspectul formal; - altul modern, caracterizat printr-o ţinută prietenoasă, apreciază competenţa

subalternilor, stabileşte sarcini şi obiective în loc de ordine. Comportamentul managerului are o mare importanţă pentru formarea unei atmosfere psihologice sănătoase în grupul de muncă. Comportamentul tipic al unui manager este infl uenţat de numeroşi factori1. Şi anume: 1. Organizaţia. Comportamentul unui manager este deseori infl uenţat de

apartenenţa sa la o anumită organizaţie. Există organizaţii care au reguli sau exigenţe atât de rigide, încât managerului îi este greu să-şi pună în practică stilul propriu. În acest caz, stilul de management utilizat refl ectă mai puţin preferinţele personale şi ia în considerare ceea ce organizaţia consideră a fi „un comportament corect”.

2. Valorile personale. Managementul se bazează pe diverse valori, credinţe, idealuri personale privind modul de a-i trata pe ceilalţi sau de a obţine rezultate. Practicarea unui stil de management refl ectă de fapt valorile personale la care aderă o persoană.

3. Trecutul. Stilul dominant al unui manager se poate baza, în multe cazuri, pe experienţa lui trecută. Cel mai probabil, într-o situaţie dată, el va fi atras de modele comportamentale cu care s-a familiarizat, care i-au dat satisfacţie, care îi sunt la îndemână.

4. Hazardul. Ipotezele care orientează comportamentul anumitor persoane pot fi adoptate uneori fără a se proiecta toate consecinţele pe care ele le pot avea. Ca urmare este posibil ca aceste persoane să nu fi avut niciodată ocazia de a descoperi alte stiluri manageriale şi astfel să le înveţe şi să le aprecieze rezultatele.

Comportamentul poate fi infl uenţat şi de percepţiile managerului în legătură cu situaţia care trebuie rezolvată. Termenul de climat psihologic a fost avansat de James şi Sells2(1981) pentru a descrie modul în care percepţiile oamenilor asupra

1. Corneliu Russu- Managerii – componenta determinată a resurselor umane ale organizaţiei, în „Managerii şi managementul resurselor umane”, Ed. Economică, Bucureşti, 2004.2. R. James, S.B.Sells – Psychological climate: theoretical perspectives and empirical research, in Towards a Psychology of Situations: An international perspective, ed. D. Magnusson, Erl-baum, 1981.


unei situaţii îi conferă acesteia importanţă şi semnifi caţie psihologică. Cei doi autori sugerează că variabilele de mediu cele mai importante sunt: - caracteristicile rolului, cum ar fi ambiguitatea şi caracterul confl ictual

între angajaţi, astfel încât să se poată lua măsuri de reducere la minimum a stresului;

- caracteristicile postului, aşa cum ar fi autonomia şi gradul de difi cultate; - comportamentul managerului, inclusiv concentrarea pe obiective şi

facilitarea muncii; - caracteristicile grupului de muncă, inclusiv cooperarea şi spiritul de

amiciţie; - politicile organizaţionale, care îi afectează direct pe oameni, cum ar fi

sistemul de remunerare. Până la un anumit nivel, managerii trebuie să accepte circumstanţele în care ei muncesc, să acţioneze în condiţii de agitaţie, incertitudine şi ambiguitate. De aceea una dintre caracteristicile managerilor efi cienţi este elasticitatea lor: trebuie să fi e capabili să facă faţă acestor presiuni inevitabile. Depinde de ei să fi e conştienţi de aceste cerinţe, de comportamentele care se aşteaptă din partea lor şi de aptitudinile pe care le pot folosi pentru a-i ajuta în realizarea responsabilităţilor adesea presante şi solicitante. Activitatea de conducere este, aşadar, un complex fenomen psihosocial, care implică acţionarea într-o asemenea manieră a psihicului individual sau colectiv încât să se obţină efectele psihosociale dorite, favorabile, pozitive. Pentru aceasta este necesar ca managerul să manifeste grijă, în sensul însuşirii cunoştinţelor şi tehnicilor psihosociale care l-ar putea ajuta în favoarea creării unei ambianţe efi ciente.

Bibliografi e - Corneliu Russu - Managers – determined component of human resources of

the organization, in “Managers and Human Resource Management”, Economic Education, Bucharest, 2004.

- D.A. Nadler, M.L.Tushman – A congruence model for diagnosing organizational behovior, in Resource Book in Macro-Organizational Behavior, ed. R.H.Miles, California, 1980.

- M. Armstrong - How to be a manager and better, Ed. Meteor Press, Bucharest, 2007

- Ovidiu Nicolescu (coord.) – Management, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. - R. James, S.B.Sells – Psychological climate: theoretical perspectives and empirical

research, in Towards a Psychology of Situations: An international perspective, ed. D. Magnusson, Erlbaum, 1981.


MANAGERIAL BEHAVIOR AND THE KEY TO SUCCES

Conf.univ.dr. Cibela NEAGU ARTIFEX University, Bucharest

Abstract Workforce’s management would be much easier if everyone would be the same, but people separate from each other by their: capacities,degree of intelligence,personality,training and cultural provenience, the management is different from an organization to another. Every manager has a behavior infl uencing in directions that lead to the satisfaction of the organization’s necessities in his object of activity. Key words: management, workforce’s management, manager’s behavior, work group

General considerations on the manager Managers represent an important component of human resources in organizations. Managers are professionals who make the management process, in every type of organization, to naturally develop, according to the requirements of science management. They are people within the organization that exert the leadership’s attributes contained in the function they occupy. Managers, no matter of the hierarchical step they stay on, have at least 3 major responsibilities: - professional responsibility - juridic responsibility - moral responsibility. Professional liability goes to the manager, in his function of specialist, who needs to ensure the realization of the organization’s objectives. Juridical liability fl ows from the need for process management through respecting existing law in the conducted domain. Moral responding, towards the organization and the people from the subordinate, is determined by the statute and the role of the manager in achieving the requirements of the human resources management. From a psychological point of view, liabilities that managers have form a stressing element , that,adding to the normal manager activities, hurries the installation of tiredness. This happens because the manager responds not only about his work, his way of leading,but also about everything that happens in the compartment or in the organization. It doesn’t matter if he knew or he didn’t, if he was directly involved or not, in case of deviations or law breaking he solidary responds alongside their author. These concerns that permanently accompany the managers form the main reason of the state of alert, being itself tiring. From that reason, because of those permanent concerns, of the liabilities that managers have, not counting the work they do, the manager activity can be considered as a hard work. Because of the open and fl exible nature of their work, managers have to realize a big variety of tasks in a limited time. Researches undertaken on the way managers spend their time confi rm the fact that their activities characterize through fragmentation, concision and variety.


That is due to the following facts: - Most of the times,managers are concerned on relationships with people. Though human comportment is frequently unpredictable. Tasks and people’s reaction are conditioned by the always changing circumstances in which they live, by the pressions they have to respond and by their wishes and personal requirements. Confl icts appear quickly and need to be resolved promptly. -Managers act frequently in instability conditions and ambiguity. They don’t know exactly what people expect them to do when new situations appear. That’s why they usually react over situations, solving problems right away, without trying to anticipate them. -Managers don’t fi nd themselves in a position in which they can control events that affect their work. People from the organization’s interior or exterior can request them unexpectedly. -They expect managers to be accurate and to solve problems right when they appear. Because of that reason, their plans are often puzzled and the priorities they established have to be abandoned or canceled. -Managers are accountable in front of their bosses which are also responsible to other requests. The manager’s actions depends on his function, level, organization (the type,the structure,the culture,the size of it) and mostly on their work environment (quiet, agitated, predictable, steadfast, etc.). Individual managers will adapt faster to those circumstances in different ways and they will operate with more or less succes, according to the way they perceive the behavior expected from them and their own personal features.

Factors that infl uence the behavior of the manager People do their jobs under complex systems named organizations. The labor management would be much easier if everyone would be the same, but people separate from each other by their: capacities, degree of intelligence, personality, training and cultural provenience, the management is different from an organization to another. Every manager has behavior infl uencing in directions that lead to the satisfaction of the organization’s necessities in his object of activity. Thus, the manager has to be capable1 to understand the models of behavior he noticed, in order to predict in which direction will the behavior go and to use this knowledge to control the behavior shown over time. Effective managerial action requires the manager to be able to diagnose the organization he works in. The behavior of the manager consists in the body’s ways of reacting, in its interaction with the environment. When we describe someone’s behavior , we can make the difference between what he does and how he does it and considerations about what makes that person to do a certain thing. While the questions “why” and “how” applied to a particular behavior often have responses opened to objective verifi cation, the question “why” can never be fully answered given that we are asked to consider the motivation behind the behavior. American sociologist Mc Gregor describes two behavioral assumptions :

1. D.A. Nadler, M.L.Tushman – A congruence model for diagnosing organizational behovior, in Resource Book in Macro-Organizational Behavior, ed. R.H.Miles, California, 1980.


a) people consider the work as being necessary and nice and a collaboration must exist between them;

b) people would show some aversion to work and to work they must be constrained.

In terms of behavior, there are two types of managers: - a traditional one, which admonishes the subaltern, gives orders and values

the formal aspect; - another modern one, characterized by a friendly outfi t, one who appreciates

the power of subordinates and sets goals and objectives instead of setting order.

The manager’s behavior has a great importance in creating a healthy psychological atmosphere in the working group. The typical behavior of a manager is infl uenced by many factors1. Namely: 1. The organization. The behavior of a manager is often infl uenced by its

membership in an organization. There are organizations that have very exacting rules, whereas the manager fi nds it hard to implement his own style. In this case, the style of management utilized refl ects less personal preferences and considers what the organization considers it is “a right behavior”.

2. Personal values. Management is based on various values, beliefs, personal ideals concerning the ways of treating others or to obtain results. Practicing a style of management actually refl ects the personal values a person has.

3. The past. The prevailing style of a manager can often be based on his past. Most likely,in a certain situation, he will be more attracted by the behavioral models he’s used to, that gave him satisfaction, that are handy to him.

4. The hazard. Assumptions that guide the behavior of certain people may sometimes be adopted without thinking about all the consequences that they may have. Therefore it is possible that these people never had the opportunity to discover other management styles, thus to learn them and appreciate their results.

Behavior may be infl uenced by the manager’s perceptions about the situation that has to be resolved. The term of psychological climate was introduced by James and Sells2(1981) to describe the way in which people’s perceptions of a situation gives it importance and psychological signifi cance. The two authors suggest that the most important environment variables are: - role characteristics such as ambiguity and the confl ictual character between employees so that measures can be taken to minimize stress; - job characteristics such as the autonomy and the degree of diffi culty; - the manager’s behavior including focusing on objectives and facilitating labor;

1. Corneliu Russu- Managers – determined component of human resources of the organization, in “Managers and Human Resource Management”, Economic Education, Bucharest, 2004.2. R. James, S.B.Sells – Psychological climate: theoretical perspectives and empirical re-search, in Towards a Psychology of Situations: An international perspective, ed. D. Magnus-son, Erlbaum, 1981.


- characteristics of the working group, including the spirit of cooperation and friendship;including the spirit of cooperation and friendship; - organizational policies that directly affect people such as the compensation system. Up to a certain level, managers must accept the circumstances in which they work, act under agitation, uncertainty and ambiguity. Therefore one aspect of effective managers is their elasticity: must be able to deal with these inevitable pressures. It is up to them to be aware of these requirements, the behavior expected from them and of the aptitudes they can use in order to help themselves in achieving often pressing and demanding responsibilities. Leading is,therefore, a complex psychosocial phenomenon that involves acting in a manner of individual or collective psyche as to obtain the desired psychosocial effects. This requires the manager to show care to psychosocial knowledge and techniques that could help the establishment of an effi cient environment.

Bibliografi e - Corneliu Russu - Managers – determined component of human resources of

the organization, in “Managers and Human Resource Management”, Economic Education, Bucharest, 2004.

- D.A. Nadler, M.L.Tushman – A congruence model for diagnosing organizational behovior, in Resource Book in Macro-Organizational Behavior, ed. R.H.Miles, California, 1980.

- M. Armstrong - How to be a manager and better, Ed. Meteor Press, Bucharest, 2007

- Ovidiu Nicolescu (coord.) – Management, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. - R. James, S.B.Sells – Psychological climate: theoretical perspectives and empirical

research, in Towards a Psychology of Situations: An international perspective, ed. D. Magnusson, Erlbaum, 1981.


Aspecte generale privind evoluţia investiţiilor de capital în România

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucureşti, Universitatea „Artifex” din BucureştiProf. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, BucureştiDrd. Cristina SACALĂAcademia de Studii Economice, Bucureşti

Abstract În acest articol, autorii realizează o analiză complexă a evoluţiei investiţiilor de capital din România. Creşterea investiţiilor de capital este percepută ca unul dintre factorii care va contribui favorabil la dezvoltarea economică, nu numai în cazul României sau Europei. Autorii descriu evoluţia generală a investiţiilor, elementele care infl uenţează efi cienţa şi evoluţia Investiţiilor Străine Directe. Cuvinte cheie: investiţii, capital, soluţie, străin, efi cienţă

Cadrul general Rezultatele economico-sociale înregistrate de România după 2010 evidenţiază o cădere fără precedent. Unitatea indicatorilor pe baza cărora se poate evalua, canti tativ şi calitativ, evoluţia economică marchează un trend ascendent faţă de perioadele anterioare. Rezervele valutare ale Băncii Naţionale au înregistrat o uşoară creştere, fi ind satisfăcătoare la sfârşitul anului 2014, prin atragerea unei cantităţi de valută existentă la populaţie. Un calcul simplu conduce la concluzia că, în prezent, se mai afl ă la populaţie, nedepusă în conturi bancare, suma de circa opt-nouă miliarde de dolari SUA. În condiţiile în care exporturile nu se vor menţine la un nivel ridicat, păstrându-şi trendul manifestat în cursul anului 2011, iar soldul balanţei comerciale va continua să rămână defi citar şi nu se vor întreprinde măsuri atractive care să conducă la atragerea în conturi bancare a valutei existente la populaţie, realizarea rambur să rilor scadente în anul 2012 şi în anii următori va fi ceva mai difi cilă, iar noi împru mu turi sau reeşalonarea plăţilor ajunse la scadenţă, chiar dacă nu vor fi greu de obţinut, vor greva eforturile de implementare a măsurilor preconizate în programul de guvernare. Această ultimă măsură (obţinerea de noi credite sau reeşa lonarea celor scadente) va depinde de modul în care România va acţiona în procesul de integrare în Uniunea Europeană va depinde atât accesarea fondurilor europene cât şi atragerea de investiţii străine directe, precum şi de relaţiile României cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială, relaţii care sunt concretizate în acordurile de împrumut. Spre ilustrarea celor de mai sus, subliniez că din 1990 şi până în prezent s-a înregistrat constant un defi cit al balanţei de comerţ exterior. În circumstanţele prezentate, nu există, practic, prea multe măsuri salvatoare. Printre acestea: atragerea investiţiilor de capital străin în România ar fi una


de dorit, dar nesiguranţa evoluţiei economiei româneşti şi lipsa unui cadru legislativ coerent nu stimulează investitorii străini. În ceea ce priveşte redresarea economică pe calea investi ţiilor de capital, am menţionat atragerea investiţiilor de capital străin, deoarece despre perspectiva creşterii importante a capitalului real autoh ton este mai difi cil de crezut că va fi soluţia optimă. În situaţia în care s-a ajuns, nici societăţile private care apar consolidate nu vor mai putea să se lanseze în procesul de privatizare din cauza lipsei de surse fi nanciare. Nu se poate recurge nici la credite în scop de investire sub formă de capital, nu numai datorită prevederilor legale, ci şi datorită dobânzilor ridicate practicate de băncile comerciale. În acest context, atragerea de capital şi de investiţii autohtone şi străine este o cale de evoluţie reală în orice situaţie economică, atât în România, cât şi în lume, şi în Europa în special. Este lesne de înţeles că investiţiile străine majore ar avea ca efecte: înlocuirea împrumuturilor la care trebuie să recurgă România; retehnologizarea societăţilor şi regiilor autonome; introducerea unui nou model de management; asigurarea califi cării şi specializării personalului; folosirea segmentelor de piaţă externe proprii ale celor ce investesc, eliminându-se astfel concurenţa externă; ridicarea calităţii producţiei şi, nu în ultimul rând, descentralizarea activităţii şi dezvoltarea economiei de piaţă.

Aspecte principale privind evoluţia investiţiilor După cum este cunoscut, reînnoirea fondurilor fi xe, perfecţionarea acestora, dezvoltarea de noi capacităţi de producţie dotate la nivelul cerinţelor tehnologice pe plan internaţional repre zintă priorităţi pentru orice economie care doreşte să se menţină în echilibru şi să se înscrie într-un proces constant de dezvoltare la nivel macro. În ţări cum este România, care s-a afl at în proces de tran ziţie către economia de piaţă, nevoia atragerii de investiţii în domenii care sunt pretabile a se dezvolta este o necesitate obiectivă. România, ca şi celelalte ţări est-europene, a moş te nit o dezvoltare industrială integrată în care capacităţile de producţie lucrau interdependent şi asigurau, la un nivel calitativ mai mult sau mai puţin corespunzător, produsele necesare pieţei interne şi un surplus pentru exporturi pe pieţe care acceptau calita tea produselor respective. Din anul 1990, a început un amplu proces de transformare a economiei româneşti dintr-una super-etatizată într-o economie de piaţă. Ideea apare nu numai benefi că, ci vitală pentru asigurarea unei noi relansări a industriei din România. De la aceste intenţii, până la modalităţile con crete prin care s-a încercat realizarea în prac tică a reformei economice şi privatizării este o cale ceva mai lungă. Ne amintim că în anul 1990 s-au emis două ipoteze care, abor date în asocierea lor, dau o imagine globală asupra nivelului eco nomiei româneşti din acea perioadă, constituindu-se, totodată, în teze ale strategiilor de reformă, restructurare şi privatizare elaborate ulterior. Pe de o parte, s-a vorbit despre agricultura „producţiilor record“ şi cu multe alte aspecte criticabile, făcându-se „marele pariu cu agricultura“. La douăzeci şi trei de ani după lansarea acestui pariu, se poate constata, cu mare dezamăgire şi îngrijorare crescândă, faptul că acest pariu a fost nu abandonat, ci practic spulberat de o realitate care face ca agricultura să fi regresat, din toate punctele


de vedere (dotare, agrotehnici, rezultate etc.), până la un stadiu comparabil, eventual, cu cel interbelic. Pe de altă parte, despre industrie s-a afi rmat axiomatic cum că ar fi „o grămadă de fi are vechi“, rod al unei concepţii „megalomanice“. Acum constatăm că aceste fi are vechi sunt şi teribil de ruginite, fără ca în locul lor să se fi implementat ceva deosebit, în spiritul tehnicii sfârşitului de mileniu. Un aspect important, ce ar fi trebuit avut în vedere de cei care au preluat destinele economiei naţionale, îl constituia necesi ta tea de a se continua, termina şi da în exploatare investiţiile afl ate în curs de realizare la acea dată. Din păcate, în multe astfel de cazuri, lucrările au fost între rupte, amânate sau sistate, inducând mari pierderi atât între prin derilor implicate, cât şi economiei în ansamblu. Pe acest fond, evoluţia investiţiilor a fost diferită faţă de alte sectoare ale economiei naţionale. Astfel, într-o primă etapă după 1990, s-a remarcat o scă dere drastică a fondurilor de investiţii repartizate centralizat, ger menii capitalului privat neputând suplini golul lăsat de întreruperea activităţilor şi nealocarea de noi sume de la bugetul de stat în acest domeniu. Aşa se face că, în primii trei-patru ani după 1990, s-a evidenţiat alocarea de fonduri pentru unele modernizări, capitalul privat axându-se pe investiţii în domeniul retehnologizării (în special prin importuri de utilaje şi alte mijloace fi xe în general) sau construirea de capacităţi de producţie sau desfacere de mărime redusă. Desigur, aceasta este o caracteristică a economiei de piaţă, dar în acest mod s-au irosit multe resurse în cadrul proiectelor de investiţii în curs de realizare. Într-o a doua etapă, se constată că resursele create în procesul privatizării au fost direcţionate către investiţii, proces ce ar fi putut fi mai susţinut în condiţiile unei legislaţii fi scale mai stimulative. Pe acest fond, volumul investiţiilor, chiar şi în condiţiile de criză economică puternică, internă şi internaţională, s-a menţinut la un nivel constant, cu uşoare creşteri de la o perioadă la alta, până în 2008, când s-au declanşat efectele crizei. Specifi c este faptul că fondurile pentru investiţii au fost direcţionate către importuri de utilaje, neglijându-se capacitatea industriei româneşti de a deveni, prin retehnologizare, competitivă la nivelul pieţei externe. În aceste condiţii, relansarea industriei româneşti, a econo miei în general, în contextul legităţilor şi cerinţelor economiei de piaţă, nu numai că rămâne un deziderat, dar se constată că nivelul de degradare, atât a marii industrii, cât şi a celorlalte sectoare de activitate, se accentuează, acest proces căpătând un trend irever sibil. Se remarcă atât trendul, cât şi ponderea superioare ale in ves tiţiilor pentru mijloace fi xe, comparativ cu cele alocate con struc ţiilor. Principalele investiţii realizate în perioada analizată au fost direc ţionate către industria prelucrătoare, industria electrică şi termică, agricultură şi sectorul terţiar (comerţ, poştă şi teleco mu nicaţii, administraţie publică). Investiţiile din sectorul public, a căror principală destinaţie o constituie lucrările de infrastructură, au fost orientate cu precădere spre domeniile de interes naţional: energie electrică, industria extractivă, industria prelucrătoare, dar şi în domeniul poştei şi telecomunicaţiilor. Se remarcă ritmul de creştere în programe de interes european şi ponderea accentuată a investiţiilor pentru utilaje. Investiţiile din sectorul privat, şi ele în creştere, au fost orientate cu precădere spre achiziţionarea de utilaje de transport, mai ales din


import. În acest sector, investiţiile au fost direcţionate cu precădere în sfera terţiară, în special în domeniul comerţului.

Elemente care infl uenţează efi cienţa Un exemplu extrem de semnifi cativ în acest sens l-ar putea constitui obiectivul programatic, de mare acuitate şi actualitate, căruia i-au fost subsumate de către clasa politică eforturi, demersuri şi decizii de sacrifi ciu, respectiv aderarea României la structurile economice şi politice vest-europene, respectiv la Uniunea Europeană şi la NATO. În contextul noii situaţii geopolitice şi economice din Europa, aderarea la aceste structuri a reprezentat, chiar abstracţie făcând de tema, oricum hiperbolizată, a „reintegrării României în Europa“, un deziderat cu profunde determinări obiective, de natură economică şi politică, la fel de important şi de mult dorit de oricare dintre români. Modalitatea de abordare a problemei aderării, de către România, pe de o parte, şi de către cele două structuri, pe de altă parte, a fost însă diferită. Este lesne de înţeles că atât NATO, cât şi Uniunea Euro peană au acceptat în anturajul lor o ţară – România – care să aibă stabilitate economică, să dispună de o infrastructură bine pusă la punct şi, de asemenea, să aibă o linişte socială şi politică internă verifi cată şi garantată, acestea fi ind criterii de performanţă clar enunţate, valabile pentru toate fostele ţări candidate. Aceste criterii induc cu necesitate un raport de cauzalitate, în sensul că îndeplinirea lor conduce la aderare, care, la rândul său, a devenit o premisă pentru o şi mai bună stabilitate din punct de vedere economic, politic şi social, pe fondul căreia să fi e posibile noi dezvoltări ale structurii, suprastructurii şi infrastructurii ţării. Consider că a fost greşită opinia celor care au crezut că inte grarea României în Uniunea Europeană şi în NATO este un fel de panaceu pentru toate problemele şi numai în al doilea rând s-au gândit la dez voltarea infrastructurii şi a celorlalte activităţi macro economice. Să sintetizăm situaţia creată după anul 1990 până în prezent în felul următor: procesul d e restructurare economică nu putea să nu aibă, indubitabil, ca o primă consecinţă, apariţia şi creşterea şomajului. De aici, probleme noi pentru România, care nu era obişnuită să folosească, ofi cial, cuvântul şomaj. În paralel, s-a creat embrionul infl aţiei, al căderii monedei naţionale, al evidenţierii pregnante a calităţii precare a unor produse româneşti al căror acces pe pieţele europene a devenit tot mai greu, iar declinul economic general a devenit inevitabil. În acest context, strategia de a forţa, numai pe cale politică, pătrunderea în Uniunea Europeană şi în NATO a fost singura opţiune. Oricum, astăzi România este în NATO şi de la 1 ianuarie 2007 şi în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, intuind şi ceea ce va urma celor „două aderări“, mai ales în contextul politicii promovate de noul preşedinte al României, o retrospectivă a spaţiului de douăzeci şi trei de ani parcurs are sens, fi e şi numai pentru arhivă. Cred că era mai fertil dacă se pornea de la faptul că forţa de muncă disponibilizată, devenită între timp pătura şomerilor, putea fi utilizată cu efi cienţă sporită în realizarea cel puţin a unuia dintre criteriile de aderare, respectiv dezvoltarea infrastructurii în ţara noastră. Statul, ca proprietar al unor activităţi industriale, cum ar fi : producţia cimentului, a bitumului şi a altor produse necesare dezvoltării şoselelor, drumurilor etc., inclusiv a utilajelor necesare, ar fi putut cu maximă uşurinţă, imediat după 1990,


să treacă la utilizarea forţei de muncă disponibilizate şi să perfecţioneze acest element al infrastructurii. Ce s-ar fi întâmplat? În primul rând, o serie de societăţi comerciale sau regii autonome, care fi e s-au privatizat pe sume discutabile, fi e au intrat în difi cultăţi de producţie şi de resurse fi nanciare, ar fi devenit foarte profi tabile prin exploatarea şi valorifi carea la intern a unor mari cantităţi de produse. Astfel, cel puţin fabricile de ciment din Fieni, Hoghiz, Medgidia şi altele ar fi realizat activităţi cu o mare profi tabilitate, ceea ce ar fi fost de natură să creeze, prin profi turile obţinute, surse de venit la bugetul de stat. Pe de altă parte, utilizarea forţei de muncă disponibilizate pentru construirea acestor elemente de infrastructură ar fi degrevat bugetul asigurărilor sociale de stat de plata unor importante sume, sub formă de ajutor de şomaj sau indemnizaţii şi alte sume care se oferă populaţiei scoase din câmpul muncii. Desigur, în felul acesta, ar fi devenit mai uşor digerabilă şi trecerea unui număr însemnat de persoane din sfera activităţii productive, a mineritului etc., care, pe măsura trecerii timpului, nu mai sunt efi ciente, în activitatea de dezvoltare a infrastructurii, printr-un proces util şi efi cient de conversie a forţei de muncă. În aceste condiţii, ar fi fost simplu ca România să bene fi cieze de o infrastructură deosebită, să aibă absorbită marea parte a şomajului creat şi astfel să se confrunte cu mai puţine probleme socio-economice. Într-o astfel de situaţie, ar fi fost lesne de presupus că Uniu nea Europeană şi mai ales NATO, interesate să fi e prezente în zonă, ar fi apreciat că România are o infrastructură demnă de invidiat şi ar fi gândit foarte rapid că este nevoie să atragă România în constelaţia ţărilor membre UE şi NATO, aşa încât să se creeze condiţiile de legătură cu Republica Moldova, Ucraina, Turcia şi zona asiatică. Dar aceste evoluţii nu s-au înregistrat, fi ind, probabil, mai efi cient de privatizat sectoare importante ale producţiei de ciment, ale producţiei de bitum ş.a., pe sume care oricând pot fi rediscutate, creând astfel mari difi cultăţi refacerii infrastructurii în ţara noastră. Din această cauză, am fost lăsaţi „mai la urmă“. Este uşor de presupus, în context, că ţările din Uniunea Europeană au gândit în alţi termeni acceptarea României în structurile uniunii, avansând de multe ori o posibilă amânare a luării unei decizii pozitive. La nivelurile de decizie ale Uniunii Europene, aderarea României s-a pus în termeni particulari. Grupurile respective de ţări şi-au dat seama că intrarea României va necesita eforturi fi nanciare substanţiale din partea acestora pentru a moderniza fi e şi numai elementele de infrastructură, iar România nu este pregătită să acceseze asemenea fonduri. Nimeni nu consideră că privatizarea infrastructurii este un lucru rău. Rău este faptul că, din 1990 până în prezent, infra struc tura nici nu a fost privatizată, dar nici nu a fost modernizată prin utilizarea resurselor interne de care ţara noastră dispunea din belşug. Revenind la problema de fond, a reformei şi privatizării în România, nici nu este greu de văzut că în toate ţările, dar mai ales în cele care au fost şi ele în proces de tranziţie către economia de piaţă, menţinerea unei economii mixte este o necesitate. De aceea, privatizarea unor sectoare de activitate trebuie să se facă numai în momentul în care s-au creat condiţiile ca acest proces să se facă în mod efi cient şi profi tabil pentru sistemul macroeconomic. Din păcate, mari întreprinderi, unele


produ cătoare pentru export, au fost în mod lent, dar ireversibil, lăsate în paragină, având în prezent mari datorii la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale şi către alte regii autonome. Altele au fost privatizate în mare grabă, cu participarea limitată a unor investitori străini, fără o competiţie deosebită, aşa încât sumele încasate nu sunt la nivelul pe care l-ar fi cerut performanţele acestor societăţi sau regii autonome, fără a mai menţiona privatizările ratate din cauza lipsei de bonitate a unor investitori insufi cient verifi caţi (ai putea aprecia faptul că procesul de degradare a unor întreprinderi a fost rezultatul unor „intenţii” pentru a le aduce sub valoarea „zero” şi apoi privatiza în proprietatea cui „trebuie”). Este uşor de dat exemple, cum ar fi : IMGB, DACIA, ROMCIM, ROMTELECOM, dramaticul TEPRO, privatizările combinatelor siderurgice Reşiţa, Galaţi, Hunedoara – vedem acum ce rezervă evoluţia acestor privatizări –, ca să nu mai vorbim despre o serie de fabrici producătoare de îngrăşăminte chimice a căror privatizare nu a însemnat saltul calitativ pentru realizarea unor producţii deosebite şi redresarea respectivelor societăţi, ci lichidarea acestora. Multe privatizări au fost, în cele din urmă veritabile exerciţii imobiliare. Acum, pentru a scăpa de traumele „crizei”, încercăm, la indicaţia FMI, să introducem managementul privat sau să privatizăm rapid şi ultimele regii (întreprinderi) de stat (energie, căi ferate, minerit etc.). Apreciem în acest context că încă nu este târziu pentru a se întreprinde măsurile necesare de sporire a atractivităţii pentru cei interesaţi şi cu disponibilităţi fi nanciare de a participa la procesul de privatizare sau de a investi, împreună cu parteneri din ţara noastră, sume care să asigure echilibrarea şi, mai ales, perspectiva relansării unor activităţi prin investiţii interne şi/sau externe.

Ponderea ISD în structura investiţiilor Am menţionat mai sus, ca soluţie vitală pentru stoparea declinului economic şi consolidarea procesului de redresare, atragerea de investiţii de capital străin în condiţiile în care despre perspectiva creşterii capitalului autohton real nu se poate vorbi prea mult. Realizarea de investiţii de capital autohton pe seama unor credite bancare nu poate fi luată în considerare, atât datorită prevederilor legale în vigoare, cât şi datorită nivelului ridicat al dobânzilor practicate şi, de ce nu, datorită înseşi crizei ce se conturează tot mai evident şi la nivelul sistemului bancar. În acest context, atragerea de capital şi de investiţii străine este singura cale de evoluţie reală în orice situaţie economică, atât în România, cât şi în lume, în general, şi în Europa în special. Din păcate, şi în acest domeniu s-a făcut prea puţin, iar în multe cazuri când s-a întreprins ceva s-a realizat tocmai contrariul. Legislaţia internă şi politica fi scală au fost cele două mari obstacole în calea pătrunderii capitalului străin pe piaţa româ nească. După ce lucrurile s-au aranjat oarecum şi o serie de investitori străini şi-au manifestat dorinţa de a plasa investiţii în România, a explodat o nouă bombă. În dorinţa de echilibrare bugetară, nu spun de rectifi care, pentru a aduce venituri supli mentare s-a recurs la calea simplă a aritmeticii. Adică s-a adăugat câte ceva la accize, s-a introdus TVA la unele tranzacţii etc., fără să se facă o analiză temeinică şi să se încerce o simulare, pentru a se vedea efectul măsurilor întreprinse. Concluzia amară va fi : • investitorii îşi mai iau un moment prelungit de analiză şi încearcă să facă

anticipaţii;


• măsurile nu au efectul scontat, dimpotrivă, s-a redus consumul, în consecinţă, s-a diminuat exportul, iar posi bilii investitori s-au răzgândit;

• veniturile la bugetul de stat vin din fi scalitate exagerată şi nu din veniturile economice concrete;

• imaginea externă este afectată, iar anticipaţiile noastre se îndepărtează; • noua calitate a României de membră a Uniunii Europene schimbă oarecum

datele problemei dar rămâne tot în sarcina noastră să pregătim temeinic proiectele pe baza cărora să se poate accesa fondurile de care dispunem.

Este mai clar ca oricând că pentru România nevoia de capital este vitală, în contextul în care cel străin, din motive foarte variate, dar şi din cauza unei legislaţii nu tocmai adecvate, manifestă mare reţinere în a pătrunde masiv pe piaţa românească.

Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, în perioada 1991-iulie 2015

Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică şi ONRC, Buletinul Statistic nr. 7/2015.


Investiţiile străine directe în 2009, datorită impactului negativ al crizei, au fost de numai 3.512.610,5 mii euro, fi ind în 2010 de 3.914.440,6 mii euro, 3.329.432,4 mii euro în 2011, 2.856.416,6 mii euro în 2012, 2.355.803,8 mii euro în 2013, 3.877.239,8 mii euro în 2014 şi -153.811,2 în 2015. Situaţia din 2015 exprimă de fapt retragere de capital social. Este greu de imaginat de ce în 2009-2012 nu s-au întreprins şi alte măsuri pe linia stimulării investitorilor străini, în condiţiile în care situaţia socială şi politică a constituit o barieră în plus în calea celor care ar fi cutezat să investească în ţara noastră. Nu trebuie să existe reţineri în sensul legiferării stimu len telor pentru atragerea capitalului străin şi încurajarea capitalului autohton, deoarece tot ce se investeşte în România prin societăţi comer ciale româneşti, indiferent de provenienţa capitalului sub scris, constituie avuţie naţională. S-a restrâns foarte mult sfera ţărilor din care s-a investit în România. În întreaga perioadă de după decembrie 1989 şi până în prezent s-au investit 41.415.773,3 mii euro, care nu înseamnă prea mult în contextul în care aceste participări nu reprezintă, de fapt, vărsăminte în valută, ci participaţiuni sub formă de subscrieri de capital şi, de cele mai multe ori, capital în natură. Din anul 2012 s-a evidenţiat faptul că investiţiile de capital străin sub forma participării la înregistrarea de noi societăţi comerciale au evoluat lent sau sunt de „amploarea“ picăturii într-un ocean. Astfel, este surprinzătoare reţinerea unor ţări tradiţionale, cum ar fi SUA, care au investit doar puţin în societăţi din România. Din zona vecinilor, în afara Ungariei, Turciei şi Moldovei şi cele cu participări fi rave, celelalte ţări sunt practic absente. Dacă pentru ţările est- şi central-europene, confruntate cu problemele proprii ale tranziţiei pe care o parcurg ele însele, se poate găsi o explicaţie logică a fenomenului, pentru ţări cum ar fi Grecia, unde „s-au dus“ fl ota şi sistemul de comunicaţii româneşti, o pondere redusă în totalul investiţiilor străine de capital în toţi aceşti ani este de natură să ridice unele semne de întrebare. Între acestea se detaşează grupul ţărilor arabe, care, deşi deţin o pondere mare sub aspectul numărului de societăţi comer ciale înregistrate, în nume propriu mai ales, totalizează împreună sub 3% din totalul capitalului străin investit. Acest fapt explică şi o serie de fenomene negative (evaziune, fuga banilor în exterior, desfăşurarea de activităţi neesenţiale şi aparent nerentabile etc.). Dacă am compara defi citul balanţei comerciale, respectiv devansarea exporturilor de către importuri, cu investiţiile totale sub formă de capitaluri în societăţi comerciale, este uşor de văzut că, printr-o activitate nechibzuită, neechilibrată, peste 90% din totalul investiţiilor s-au dus pe apa sâmbetei, prin practicarea unui comerţ exterior total dezechilibrat. Situaţia este interesantă şi dacă vom lua în discuţie modul în care s-au înmatriculat societăţile comerciale nou-înfi inţate în 2010-2012, în profi l teritorial, în România. Vom constata că într-o serie de judeţe, cum sunt Tulcea, Vaslui, Bacău, Gorj, Buzău, Teleorman şi altele, aceste inves tiţii, sub formă de capital social subscris în valută la constituirea unei noi societăţi, lipsesc sau se situează la un nivel foarte scăzut din totalul unor astfel de investiţii. Există şi unele excepţii, cum ar fi municipiul Bucureşti, judeţele Ilfov, Prahova, Timiş, Cluj, Braşov, Constanţa, care se înscriu cu participări semnifi cative la formarea capitalului prin subscriere şi vărsare de acţiuni


sau părţi sociale în valută, dar situaţia este total necorespunzătoare în contextul general prezentat. Nu este de neglijat nici aspectul că „marii investitori“ provenind din ţările dezvoltate sunt, de multe ori, cetăţeni români stabiliţi în respectivele ţări. Apropierea, pe această cale, de ţara natală, indiferent de motivaţiile acestora, este în sine lăudabilă şi demnă de a fi încurajată, însă, în raport cu conţinutul şi obiectivele unor investiţii străine de capital în România, rezultatele sunt departe de a produce efectele sperate. De asemenea, este de semnalat faptul că, prin astfel de investiţii, România nu a putut să găsească o sursă care să asigure cel puţin menţinerea, dacă nu revitalizarea dezvoltării sale industriale. Dacă am compara nivelul investiţiilor de capital străin prin participare la constituirea de societăţi comerciale în ţara noastră cu celelalte ţări est- sau central-europene, vom constata că România se situează în coada unui astfel de clasament. Aceasta este o nouă dovadă că trebuie să se pună în mod riguros problema modului în care este rearanjată şi redirecţionată această activitate.

Bibliografi e selectivă - Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economică pe calea redresării, Editura

Economică, Bucureşti - Diaconu, M. (2012). Characteristics and drivers of venture capital investment activity in

Romania, Theoretical and Applied Economics, Volume (Year): XVIII(2012) (2012), Issue (Month): 7(572) (July), pp. 111-132

- Dinu, M., Anghelache, C., Coconoiu, D. (2013). Investitiile straine directe în Romania in perioada 2003 – 2012, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 61 (2013), Issue (Month): 1 (March), pp. 266-284

- Halmi, M. (2012). Foreign Direct Investments and Human Capital Accumulation. The Case of Romania, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XII (2012), Issue (Month): 2 (Decembre), pp. 43-47

- Ludosean (Stoiciu), B.M. (2012). Recent trends in foreign direct investments in Romania, Finance - Challenges of the Future, Volume (Year): 1 (2012), Issue (Month): 14 (December), pp. 131-142

- Mungiu-Pupazan, M.C., Enea, C. (2013). Study On Foreign Direct Investments In Romania In 2011, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 4 (2013), Issue (Month): (August), pp. 73-76

- www.insse.ro


GENERAL ASPECTS ON DEVELOPMENTS IN EQUITY INVESTMENTS IN ROMANIA

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies, "Artifex” University of BucharestProf. Gabriela Victoria ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic StudiesCristina SACALĂ PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Abstract In this paper, the authors realize a complex review on the evolution of capital investments in Romania. The increase of capital investments is seen as one of the factors that will contribute in a favorable manner to the economic development, not only in Romania or Europe. The authors describe the overall evolution of the investments, the elements that infl uence the effi ciency and the evolution of the Direct Foreign Investments. Key words: investment, capital, solution, foreign, effi ciency

General Background The social and economic results achieved by Romania after 2010 provide us an unprecedented drop. The indicators on which one may evaluate from a quantitative and a qualitative point of view, the economic development marks an upward trend compared to previous periods. Foreign exchange reserves of the National Bank have increased slightly at the end of 2014, by attracting a volume of currency from the existing population. A simple calculation leads to the conclusion that at present, the total savings of people being kept outside of the bank accounts, amounts about eight-nine billion US dollars. Under the circumstances of a low level of exports, maintaining the trend shown in 2011 and a weak trade balance, with any economic measures of attracting bank accounts currency, repayments due in maturing in 2012 and subsequent years will be somehow diffi cult, and new loans or rescheduling payments at maturity, even being diffi cult to obtain, will lead to efforts that may strike implementation of the measures envisaged in the government program. This last measure (obtaining new loans or rescheduling the one with present maturities) will depend on how Romania will act in the process of European integration and also will depend both on European funds and attracting foreign direct investment and Romania’s relations with the International Monetary Fund and the World Bank, relations that are embodied in loan agreements. To illustrate the above ideas, we may point out that since 1990 and until now a constant defi cit of foreign trade was recorded. Under the circumstances presented above, there are not so many saving measures; attracting foreign capital investment in Romania would be one desirable but uncertainty evolution of the Romanian economy and a lack of coherent legislative framework does not stimulate foreign investors. Regarding the economic recovery through capital investments mentioned above, attracting foreign capital investments as important growth prospect of real national capital is diffi cult to be achieved as the best solution. Under these circumstances, even the consolidated private companies that have a consolidated fi nancial situation will not be able to launch the privatization


process due to lack of fi nancing. It cannot be used any purpose loans in the form of capital investment, not only because of the law, but also because of the high interest rates charged by commercial banks. In this context, the attraction of domestic and foreign investment represents a method of real development in any economic situation, both in Romania and in the world, and in Europe in particular. It is understandable that foreign investment would have major effects: replacing the volume of loans that Romania has to refund; refurbishment of companies and autonomous administrations; introduction of a new management model; ensuring the qualifi cation and specialization of employees; using own foreign market segments of those who invests, thus eliminating foreign competition; raising the production quality and fi nally decentralization and development of market economy work.

Highlights on the evolution of investment As it is known, the renewal of fi xed assets, their improvement, developing new production capacities at the level of technological requirements represent target priorities for any economy that wants to maintain balance and to enroll in a constant development trial at the macro level. In countries like Romania, which has been in a transition process to a market economy, the need to attract investments in areas that are suitable to develop is an objective necessity. Romania and other eastern European countries, inherited an integrated industrial development production capacities, working interdependently and ensuring a qualitative level with more or less appropriate products needed on internal market and a surplus for export markets that accepted the quality of products. Since 1990, it began a long process of transformation of the Romanian economy in one super-nationalized in a market economy. This idea is not only a constructive one, but is also essential to provide a new revival of industry in Romania. From these intentions until the actual ways by which the practice attempted in economic reform and privatization is a long process. Recall that in 1990 were issued two hypotheses, associated in their process, giving an overall picture on the level of the Romanian economy period, representing also the views of reform strategies that were restructured and elaborated later. On the one hand, we talked about agriculture “record production” and many other critical aspects, making “a big bet on agriculture”. Twenty-three years after the release of this market one may observe, with great disappointment and growing concern, that this bet was not abandoned, but basically shattered by a reality that makes agriculture being in regression from all points of view (equipment, agro technical endowments, results, etc.) to an undeveloped economic stage. An important aspect which should have been considered by those who took the national economy, was the necessity to continue, complete and put into operation investments that were in progress at that time. Unfortunately, in many such cases, the work was disrupted, delayed or stopped, inducing great losses for the economic agents involved in the economic activity and overall the economy. Against this backdrop, investment was different from other sectors of the economy. Thus, in a fi rst stage after 1990, it noted a sharp decrease of the centrally distributed investment funds, along with the fact that the private equity could not fi ll the emptiness left by the stoppage of new activities and for not assigning the money from the state budget in


this area. That is, the fi rst three to four years after 1990, highlighted the allocation of funds for some upgrades, private equity focusing on investments in the refurbishment (mainly by imports of machinery and other fi xed assets in general) or building production capacity or sales of reduced size. Of course, this is a feature of the market economy, but in this way were wasted resources in investment projects in progress. In a second stage, it appears that the resources created in the privatization process were directed to investments, a process that could be supported under an incentive fi scal legislation. Against this background, the volume of investments, even in conditions of economic crisis stronger domestic and international, was maintained at a constant level, with slight increases from year to year, until 2008, when they triggered crisis. A specifi c thing is that the investment funds were directed to imports of machinery, disregarding the Romanian industry’s ability to become, through refurbishment, external competitive on external level markets. In these circumstances, the relaunch of Romanian industry has generally, in the context of legalities and requirements of the market economy, not only remained a dream, but the level of degradation, both in large industry and other sectors activity, increases, with an irreversible trend process. It is remarkable both trend and higher share of invests for fi xed assets, compared with those allocated to construction industry. The main investments made in the period under review were focused on the manufacturing industry, electricity, agriculture and the tertiary sector (trade, mail and telecommunications, public administration). Investments in the public sector, whose main destination is the infrastructure works, were oriented towards areas of national interest: electricity, mining and quarrying, manufacturing, and also in the fi eld of Post and Telecommunications. It is well-known the interest in European programs and share of investment increased for machinery. The private sector investment was oriented towards the purchase of transport equipment, mostly imported; in this sector, the investments were directed mainly in tertiary sphere, especially in trade.

Factors infl uencing effectiveness A highly signifi cant example in this respect would be the programmatic objective, high perspicacity and relevance, which were subsumed by the political class efforts, steps and decisions of cost that Romania’s accession to the Western-European economic and political structures, namely the European Union and NATO. In the context of the new geopolitical situation and economic situation in Europe, adherence to these structures represents, even aside from the theme anyway hyperbolized, the “reintegration of Romania in Europe”, and an objective with profound economic and political objectives. How to address the issue of accession by Romania, on one hand, and the two structures, on the other hand, however, it was different. It is understandable that both NATO and the EU agreed in their entourage European country - Romania - which have economic stability, to have a well-developed infrastructure and also have a social tranquility and verifi ed and guaranteed domestic policy, being clearly stated performance criteria, valid for all former candidate countries. These criteria induce necessarily a causal link, meaning that their performance leading to accession, which in turn has become a requirement for a better stability in terms of economic, political and social, due to be possible new developments of structure, superstructure and infrastructure of the country.We assume that there was a wrong opinion of those who thought the integration into


the European Union and NATO is a kind of solution for all problems and on a second thought to development infrastructure and other macroeconomic activities. To summarize the situation after the year 1990 one may say that economic restructuring process could not be undoubtedly a fi rst consequence, the emergence and rising unemployment. Hence, new problems for Romania, which was not used to practice offi cially unemployed word. In parallel, on a basis level infl ation was created, the falling national currency, the obvious highlight the poor quality of Romanian products which access to European markets has become increasingly diffi cult, and general economic decline became inevitable. In this context, the strategy to force, only about politics, entering the European Union and NATO was the only option. Anyway, at present Romania is a NATO member and starting with the 1st of January 2007 a European Union member. However, knowing the consequences of the “two accessions,” especially in the context of the policy of the new president of Romania, a retrospective of space for twenty-three journey makes sense, if only for archive. We assume that it was more productive if it was assumed the dismissal of labor force, the high level of unemployed, can be used with high effi ciency to achieve at least one of the criteria for accession, namely infrastructure development in our country. The public administration, as owner of industrial activities, such as production of cement, bitumen and other products necessary for the development of pavements, roads etc., including necessary equipment, could with maximum ease, immediately after 1990, switch to redundant labor and improve this element of infrastructure. First, a number of companies or agencies that were either privatized sums questionable or went into production diffi culties and fi nancial resources, would become highly profi table by exploiting and capitalizing on the domestic large amounts of products. Thus, at least cement companies as Fieni, Hoghiz, Medgidia and other activities would be carried out with a high profi tability, which would have been likely to create, through profi ts, revenue sources from the state budget. On the other hand, the use of labor made available for the construction of these infrastructure elements should be suspended from the budget and pay large amounts of money in the form of unemployment benefi ts or compensation and other amounts that gives people out of work. Of course, in this way, it would become easier to pass large number of people in the sphere of productive activity, mining etc., which, as time goes on, are no longer effective in the work of infrastructure development, through a useful and effi cient process of converting labor. In these circumstances, it would have been easier for Romania to take advantage of a particular infrastructure, have absorbed most of the unemployment created and thus to face more social and economic problems. In such a situation, it would be easy to assume that the EU and especially NATO are interested to be present in the area and have appreciated that Romania has an enviable infrastructure and would have thought very quickly that it takes attracting Romania in the constellation of EU and NATO member states, in order to create conditions related to Moldova, Ukraine, Turkey and the Asian region. But these developments have not registered, being probably more effectively to privatize important sectors of production of cement, bitumen production, etc., in amounts that may be discussed again at any time, thus creating great diffi culty repairing the infrastructure in our country.


It is easy to assume in this context that EU countries have fi gured in other words the acceptance of Romania in union structures, moving often to postpone taking a positive decision. At decision-making levels of the EU accession of Romania was placed in private terms. Those groups of countries have realized that Romania’s accession will require substantial fi nancial efforts on their part to modernize infrastructure elements and Romania is not ready to access such funds. Nobody believes that privatization of infrastructure is a bad thing. Worse is that, from 1990 to present the infrastructure nor was privatized, neither was modernized by using internal resources our country had in abundance. Turning to substantive reform and privatization in Romania, nor is diffi cult to see that in all countries, but especially in those who were also in the process of transition to a market economy, maintaining a mixed economy is a necessity . Therefore, privatization of certain sectors should be done only when the conditions have been created for this process to be done effi ciently and profi tably for macroeconomic system. Unfortunately, large businesses, some producing for export, were slowly but irreversibly, left ruined, currently indebted to the state budget, social insurance budget and to other agencies. Others were privatized in a hurry, with limited participation of foreign investors without a competition, so proceeds are not at the level that would have required the performance of these companies or agencies, not to mention privatizations missed lack of creditworthiness of investors insuffi cient check (you might appreciate the fact that the deterioration of business was the result of “intentions” to bring them below to “zero” and then privatize the property of whom “shall”). It is easy to give examples such as: IMGB, Dacia, ROMCIM, Romtelecom, dramatic TEPRO privatizations of steelworks Resita, Galati, Hunedoara - Find out what the backup progress of these privatizations - not to mention a number of factories producing fertilizer whose privatization has meant a qualitative leap for achieving outstanding production and recovery of such companies, but their liquidation. Many privatizations were ultimately exercises real estate. We appreciate in this context it is not yet late to take the necessary steps to increase the attractiveness to stakeholders and the availability of funding to participate in the privatization process or investing with partners in our country with amounts to ensure balance and, especially, the prospect of recovery of investment activities.

The share of FDI in investment structure We have mentioned above that vital solution to stop the economic decline and strengthen the recovery process, attracting foreign capital investment prospect given that real growth domestic capital cannot give too many evidences. Invest domestic capital on account of bank loans cannot be considered as an investment structure because of both legal provisions and the high level of interest charged and, why not, because of the crisis that looms increasingly evident and the banking system. In this context, attracting capital and foreign investment is the only real way forward in any economic situation, both in Romania and in the world, in general, and Europe in particular. National law and fi scal policy were the two biggest obstacles for the market entry of foreign capital on Romanian market. Once things have settled somehow and a number of foreign investors have expressed a wish to place investments in Romania,


VAT was introduced on some transactions etc., without making a thorough and try a simulation to see the effect of measures taken. Bitter conclusion will be: • Investors extend their analysis and try to make predictions; • Measures do not have the desired effect, on the contrary, they were reduced

accordingly, and potential investors changed their minds; • State budget revenues come from income tax exaggerated and are not

concrete from the economic point of view; • External image is affected, and our expectations are removed; • Romania’s new status of EU member data exchange problem somewhat

but still remain within our power to prepare thoroughly based on which projects can access their funds.

Is clearer than ever that the need of capital for Romania is vital, especially the foreign one, but also because legislation just not appropriate to show greater restraint in the Romanian market penetration.

Incorporation of trading companies with foreign participation subscribed share capital during 1991-July 2015


Foreign direct investment in 2009 due to the negative impact of the crisis, were only 3,512,610.5 thousand euros, in 2010 3,914,440.6 thousand euros 3,329,432.4 thousand euros in 2011, 2,856,416, 6000 EUR 2012 EUR 2,355,803.8 thousand in 2013, 3,877,239.8 thousand euros in 2014 and 2015. The situation in 2015 -153,811.2 actually express withdrawal of capital.It is hard to imagine why in 2009-2012 have not taken other steps to stimulate foreign investors line, while the social and political situation was an additional barrier in the way of those who would have dared to invest in our country . There should be no deductions for the purposes of regulation stimu¬len¬telor to attract foreign capital and encourage the domestic capital, because all companies investing in Romania by Romanian comer¬ciale, whatever the origin of capital sub¬scris constitutes national wealth. It has greatly restricted the scope of countries that have invested in Romania. Throughout the period after 1989 and until now it have invested 41,415,773.3 thousand euros, which does not mean much given that such participation is not, in fact, payments in foreign currency holdings but as subscriptions capital and, most times, capital in nature. In 2012 it was revealed that investment of foreign capital participation in the registration form new companies has been lowered. From the neighbors outside Romania, like Hungary, Turkey and Moldova and with participation frail other countries are practically absent. If for Eastern and Central European countries, faced with their own problems of transition it travels themselves can fi nd a logical explanation of the phenomenon, for countries such as Greece, where “went” and fl eet system Romanian communications, a small share in the total foreign investment in all these years is likely to raise some eyebrows. Among them stands out the group of Arab countries which, though they have a large share in terms of number of companies registered in their own name in particular, together totaling less than 3% of total foreign capital invested. This explains a number of negative phenomena (evasion, money running outside, running and seemingly unprofi table non-core activities, etc.). If we compare the trade defi cit, namely advancing exports by imports, with total investments as equity in companies, it is easy to see that by working unreasonable, unbalanced, over 90% of total investments went on drain through the practice of a total foreign trade balance. The situation is interesting and if we discuss how companies were registered start-ups in 2010-2012, in territorial in Romania. We fi nd that in a number of counties, such as Tulcea, Vaslui, Bacau, Gorj, Buzau, Teleorman and others, these investments form of capital subscribed in foreign currency starting new companies, are missing or are at a very low level of the total of such investments. There are some exceptions, such as Bucharest, Ilfov, Prahova, Timis, Cluj, Brasov, Constanta, falling to meaningful participation in capital formation by subscription and shedding of shares in foreign currency, but the situation is totally inadequate in the general context presented. Not to be neglected appearance that “big investors” coming from developed countries are often established as Romanian citizens in those countries. Near, in this way, the homeland, regardless of their motivations, is in itself commendable and worthy of being encouraged, however, in relation to the content and objectives of foreign portfolio investment in Romania, the results are far from effective hoped.


It is also reported that, through such investments, Romania could not fi nd a source to provide at least maintaining, if not revitalize its industrial development. If we compare the investment of foreign capital through participation in the establishment of companies in our country with other countries in Eastern and Central Europe, we fi nd that Romania is in the tail of such rankings. This is further proof that we need to ask the question of how rigorously the activity is reshaped and redirected.


Editura Economică, Bucureşti - Diaconu, M. (2012). Characteristics and drivers of venture capital investment activity

in Romania, Theoretical and Applied Economics, Volume (Year): XVIII(2012) (2012), Issue (Month): 7(572) (July), pp. 111-132

- Dinu, M., Anghelache, C., Coconoiu, D. (2013). Investitiile straine directe în Romania in perioada 2003 – 2012, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 61 (2013), Issue (Month): 1 (March), pp. 266-284

- Halmi, M. (2012). Foreign Direct Investments and Human Capital Accumulation. The Case of Romania, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XII (2012), Issue (Month): 2 (Decembre), pp. 43-47

- Ludosean (Stoiciu), B.M. (2012). Recent trends in foreign direct investments in Romania, Finance - Challenges of the Future, Volume (Year): 1 (2012), Issue (Month): 14 (December), pp. 131-142

- Mungiu-Pupazan, M.C., Enea, C. (2013). Study On Foreign Direct Investments In Romania In 2011, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 4 (2013), Issue (Month): (August), pp. 73-76

- www.insse.ro


Elemente semnifi cative privind rata dobânzii şi rolul acesteia în activitatea bancară

Conf. univ. dr. Mădălina – Gabriela ANGHELUniversitatea „Artifex” din Bucureşti

Abstract În acest articol, autorul prezintă unele elemente semnifi cative ale ratei dobânzii, care îndeplinește o funcţiune importantă în modelul activităţii bancare. Metodele de calcul descriu formele ratei dobânzii, utilizate de banca centrală, precum şi pe cele aplicate în instituţiile de credit. Sunt prezentate ratele dobânzii nominală şi reală, precum şi rata simplă a dobânzii, rata medie a dobânzii, dobânda compusă. Scopul acestor indicatori diferă în funcţie de cerinţele şi activităţile fi ecărei instituţii. Cuvinte cheie: rata dobânzii, împrumuturi, bilanţ, contract, rezervă

Câteva noţiuni introductive Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fi nanciar-fi scale în domeniul bancar, dobânda remuneratorie reprezintă dobânda datorată de către debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei, în timp de dobânda penalizatoare reprezintă dobânda datorată de către debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă. În literatura de specialitate din domeniu, au fost elaborate o diversitate de modalităţi de exprimare a ratei dobânzii, acelea considerate de către autoare a fi cele mai relevante sunt prezentate în cele ce urmează: • sumă de bani care se plătește pentru un împrumut, reprezentând un anumit

procent din suma împrumutată (DEX); • prețul plătit pentru împrumutarea, respectiv utilizarea, unei sume de bani

pentru o anumită perioadă de timp, adică suma pe care debitorul este nevoit să o achite creditorului, pentru banii luaţi cu împrumut (Wikipedia);

• modalitate de remunerare a creditului de către debitor, pentru utilizarea capitalului care a fost împrumutat. Din acest punct de vedere, dobânda reprezintă „preţul” capitalului împrumutat, fi ind studiată în mărime absolută şi în mărime relativă (Dardac Nicolae, Barbu Teodora, „Monedă”).

• rata dobânzii constituie preţul care trebuie plătit, la termenul stabilit prin contract, în vederea obţinerii imediate a unui anumit număr de unităţi monetare (Jesús Huerta de Soto, „Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice)”;

• preţ al bunurilor din momentul curent (actual) exprimat în bunuri din momente viitoare (Murray N. Rothbard, „Man, Economy and State: A Treatise on Economic Principles”).

Metode de calcul al ratei dobânzii Înainte de a prezenta cele mai importante categorii de rate ale dobânzii practicate în România este important de precizat că unul dintre instrumentele de politică


monetară utilizate de Banca Naţională a României, în calitate de bancă centrală, este reprezentat rata dobânzii (rata de referinţă). Totodată, instituţiile de credit, în general şi băncile comerciale, în special utilizează rata dobânzii ca modalitate în vederea obţinerii de venituri, respectiv de profi t, din activitatea de intermediere a cererii şi ofertei de capitaluri. Activitatea desfăşurată presupune derularea de operaţiuni cu clienţii nebancari, cu alte instituţii de credit din sistemul bancar şi/sau cu banca centrală, stabilind rate ale dobânzilor în mod diferenţiat pentru fi ecare categorie în parte. Aspecte semnifi cative ratele dobânzii utilizate de banca centrală • rata dobânzii de referinţă se determină ca medie aritmetică ponderată cu

volumul tranzacţiilor, a ratelor dobânzilor depozitelor atrase, operaţiunilor reverse repo şi operaţiunilor repo din luna anterioară celei pentru care se face anunţul;

• rata dobânzii de politică monetară este rata dobânzii la care BNR realizează operațiuni repo, derulate prin licitație pe o perioadă de o săptămână la rată fi xă a dobânzii;

• rata dobânzii aferentă facilității permanente de credit este rata la care instituţiile de credit se pot împrumuta pe termen de o zi de la Banca Naţională a României;

• rata dobânzii aferentă facilității permanente de depozit reprezintă rata la care instituţiile de credit efectuează depozite overnight (termen de o zi) la sfârşitul zilei la BNR.

În acest context, bilanţul simplifi cat al Băncii Centrale are vom considera că următoarea structură: aur şi devize 36.000; titluri de stat 54.000; capital propriu 54.000; depozite ale băncilor comerciale (altele decât RMO) 18.000 u.m. Bilanţul centralizat al băncilor comerciale la nivelul economiei cuprinde următoarele elemente bilanţiere: depozite 200.000; numerar şi active imobilizate 90.000; împrumuturi de la Banca Centrală (rescont) 72.000; titluri de stat 36.000; împrumuturi interbancare 18.000; capital propriu 54.000. Iniţial, în momentul 0, rata rezervei minime obligatorii era de 12%, ulterior, Banca Centrală hotărând scăderea acesteia la 9% (momentul 1) şi, respectiv, majorarea acesteia la cota de 14% (momentul 2). De asemenea, băncile comerciale achiziţionează de la Banca Centrală bonuri de tezaur în valoare de 10.000 mil. u.m. Situaţia prezentată surprinde efectele generate de modifi carea ratei rezervei minime obligatorii. Rezervele bancare minime stabilite de autoritatea monetară se calculează procentual, separat pe fi ecare categorie de depozit, utilizând relaţia:

i l unde: RMO = rezerva minimă obligatorie exprimată în valoare absolută; ri = rata minimă obligatorie aferentă depozitelor de tip „i”; i = tipul de depozit bancar; di = mărimea absolută a depozitelor de tip „i”. În urma calculelor au rezultat datele curpinse în tabele următoare:


Momentul 0: RMO = 12% · depozite = 12% · 360.000 = 43.200 mil. u.m.Bilanţ simplifi cat Banca Centrală (M0) mil. u.m

ACTIV Valoare PASIV ValoareAur şi devize 36.000 Capital propriu 54.000Credite acordate B. Comerciale (rescont) 72.000 RMO (B. Com.) 43.200Bonuri de tezaur 54.000 Depozite (altele decât RMO) 18.000

Numerar (X0) 46.800TOTAL ACTIV 162.000 TOTAL PASIV 162.000X0 = Bancnote emise = 162.000 - (54.000 + 18.000 + 46.800) = 46.800

Bilanţul centralizat al Băncilor Comerciale (M0) mil. u.m.ACTIV Valoare PASIV ValoareNumerar şi active imobilizate 90.000 Capital propriu 54.000RMO 43.200 Depozite 360.000Bonuri de tezaur 36.000 Împrum de la B. Centrală (rescont) 72.000Depozite la B. Centrală 36.000 Împrum interbancare 18.000Credite Y0 298.800TOTAL ACTIV 504.000 TOTAL PASIV 504.000Y0 = Credite = 504.000 - (90.000 + 36.000 + 36.000 + 43.200)= 298.800

Momentul 1: RMO = 9% · depozite = 9% · 360.000 = 32.400 u.m. Valoarea bonurilor de tezaur: Banca Centrală: 54.000 – 10.000 = 44.000; Bănci Comerciale: 36.000 + 10.000 = 46.000

Bilanţ simplifi cat Banca Centrală (M1) mil. u.m.



Bilanţul centralizat al Băncilor Comerciale (M1) mil.u.m.ACTIV Valoare PASIV ValoareNumerar şi active imobilizate 90.000 Capital propriu 54.000RMO 32.400 Depozite 360.000Bonuri de tezaur 46.000 Împrum de la B. Centrală (rescont) 72.000Depozite la B. Centrală 36.000 Împrum interbancare 18.000Credite Y1 299.600TOTAL ACTIV 504.000 TOTAL PASIV 504.000Y1 = Credite = 504.000 - (90.000 + 32.400 + 46.000 + 36.000)= 299.600


Momentul 2: RMO = 14% · depozite = 9% · 360.000 = 50.400 u.m. Bilanţ simplifi cat Banca Centrală (M2) mil. u.m.



Bilanţul centralizat al Băncilor Comerciale (M2) mil.u.m.ACTIV Valoare PASIV ValoareNumerar şi active imobilizate 90.000 Capital propriu 54.000RMO 50.400 Depozite 360.000Bonuri de tezaur 46.000 Împrum de la B. Centrală (rescont) 72.000Depozite la B. Centrală 36.000 Împrum interbancare 18.000Credite Y2 281.600TOTAL ACTIV 504.000 TOTAL PASIV 504.000Y2 = Credite = 504.000 – (90.000 + 50.400 + 46.000 + 36.000)= 281.600 Sintetizând, obţinem datele din tabelul următor:

M Rata RMO(%)

Rezerva minimă obligatorie(mil. u.m.)

Creditarea economiei(mil. u.m.)

Numerar(mil. u.m.)

M0 12% 43.200 298.800 46.800M1 9% 32.400 299.600 47.600M2 14% 50.400 281.600 29.600

Analizând rezultatele obţinute se constată că scăderea rezervei minime obligatorii a determinat majorarea volumului creditelor acordate în economie de instituţiile de credit să se majoreze şi a cantităţii bancnotelor emise de Banca Centrală, în timp ce creşterea rezervei minime obligatorii a determinat diminuarea volumului acestor două elemente bilanţiere. Reprezentarea corelaţiei dintre variabile este reprezentată mai jos:

Corelograma rata rezervei minime obligatorii_credite acordate în economie


Corelograma rata rezervei minime obligatorii_numerar

Ratele dobânzii utilizate de instituţiile de credit • ratele dobânzii aferente operațiunilor cu clienții nebancari la depozite şi

credite. Ratele dobânzii aferente depozitelor constituite de către clienţi sunt denumite rate pasive ale dobânzii deoarece, pentru instituţiile de credit, aceste elemente bilanţiere sunt surse de fi nanțare, fi ind cuprinse în categoria de datorii (pasivul bilanţului). Ratele dobânzii aferente creditelor se numesc rate active ale dobânzii întrucât acestea constituie utilizarea resurselor instituţiilor de credit şi, prin urmare, se regăsesc în activul bilanțului;.

• ratele dobânzii de pe piața interbancară reprezintă ratele la care instituţiile de credit atrag resursele fi nanciare de la alte instituţii de credit şi, respeciv, plasează resursele fi nanciare la instituţii de credit. Pentru operaţiunile interbancare, Banca Naţională a României publică două rate şi anume: ROBID (Romanian Interbank Bid Rate) care este media ratelor dobânzii la depozitele atrase pe piața interbancară şi ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) care reprezintă media ratelor la depozitele plasate (împrumuturi) pe piața interbancară.

Rata dobânzii nominale şi rata dobânzii reale • rata dobânzii nominale este exprimată prin rata curentă de piaţă; • rata dobânzii reale este rata obţinută după ajustarea ratei nominale prin

rata infl aţiei. „Efectul Fisher” exprimă corelaţia existentă între cele două tipuri de rate prin intermediul urătoarei relaţii de calcul:

unde: rdr = rata reală a dobânzii; rdn = rata nominală a dobânzii; ri = rata infl aţiei Din cele prezentate anterior rezultă că rata dobânzii reale este direct proporţională cu rata dobânzii nominale şi este invers proporţională cu gradul de depreciere monetară reprezentat de infl aţie.


Rata dobânzii simple • dobânda simplă se determină în situaţia în care perioada supusă analizei

este mai mică de un an, iar dobânda nu este capitalizată, sens în care se aplică următoarea formulă:

unde: D = dobânda, exprimată în mărime absolută; Ki = capitalul iniţial, reprezentând valoarea împrumutului sau valoarea depozitului constituit; nz = timpul, exprimat în zile; rd = rata nominală a dobânzii, exprimată procentual. Se precizează că anul economic este considerat a avea 360 de zile (12 luni, fi ecare lună având 30 de zile). Determinarea ratei medii a dobânzii în cazul aplicării dobânzii simple Rata medie a dobânzii este determinată în situaţiile în care se apelează la mai multe credite/depozite având rate diferite de dobândă şi contractate pe perioade de timp diferite, utilizând următoarea formulă:

Dobânda compusă este utilizată în situaţiile în care perioada contractuală este mai mare de un an, iar dobânda este reinvestită la fi ecare scadenţă. • Determinarea dobânzii compuse calculată pentru un număr întreg de

perioade Cunoscând faptul că Kf = Ki + D rezultă că D = Kf – Ki unde: Kf = capital fi nal; Ki = capital iniţial; D = dobânda, în mărime absolută. Capitalul fructifi cat în cazul în care suma anuală şi rata dobânzii sunt constante se obţine pe baza relaţiei:

unde: Kf = capital fi nal; Ki = capital iniţial; rd = rata nominală a dobânzii, exprimată procentual; n = timpul exprimat în ani. Pornind de la relaţia anterioară, se pot determina celelalte elemente ale sale:

• Determinarea dobânzii compuse în cazul în care suma anuală este constantă, iar ratele de dobândă sunt variabile


D = Kf – Ki

Rata dobânzii bonifi cate şi rata dobânzii percepute • ratele dobânzii bonifi cate reprezintă nivelul dobânzii cu care sunt

remunerate disponibilităţile băneşti ale celor care şi-au constituit depozite bancare. În cele mai multe cazuri, rata dobânzii bonifi cate este mai scăzută decât cea percepută la credite. Uneori, după plata tuturor comisioanelor percepute de bancă, se poate ajunge în situaţia în care suma retrasă de către client să fi e mai mică decât cea depusă iniţial. Factorii care infl uenţează nivelul acestei dobânzii sunt: rata infl aţiei, rata dobânzii de refi nanţare, precum şi rata dobânzilor practicate de celelalte bănci comerciale;

• ratele dobânzii percepute exprimă dobânda încasată de instituţiile de credit de la clienţi săi care benefi ciază de creditele acordate, factorii de infl uenţă asupra nivelului acestei dobânzi fi ind: gradul de erodare monetară, nivelul cheltuielilor operaţionale ale instituţiilor de credit, gradul de risc, profi tul bancar; rezerva minimă obligatorie etc.

Operaţiuni în conturi curente Operaţiunile referitoare la încasările şi/sau plăţile care au loc între instituţiile de credit şi diverse entităţi sunt înregistrate prin intermediul conturilor curente, fi ind utilizate, în acest sens, următoarele metode: • metoda directă presupune înregistrarea operaţiunilor, în ordine cronologică,

în partidă dublă, contul curent fi ind ţinut orice cont, cele două părţi ale sale, debit şi credit. Prin contract este stabilită data de încheiere periodică a contului, la sfârşitul căreia se calculează soldul capitalului, soldul numerelor şi dobânda aferentă acestuia. În cazul în care ratele dobânzilor sunt reciproc egale se recurge la soldul numerelor, stabilit prin însumarea algebrică a numerelor aferente dobânzii debitoare şi a celor creditoare. În cazul în care se practică rate diferite de dobândă pentru operaţiunile debitoare şi creditoare, dobânda se calculează ca atare şi se determină soldul. Prin însumarea soldului operaţiunilor propriu-zise cu soldul rezultat din dobânzi se stabileşte soldul relaţiilor reciproce la sfârşitul perioadei respective.

• Metoda în scară presupune înregistrarea operaţiunilor, în partidă simplă, în ordine cronologică. Deosebirea faţă de metoda precedentă constă în faptul că, soldul capitalului şi soldul numerelor, se calculează după fi ecare operaţiune, precizând tipul acestora, debitor sau creditor, pe intervalul de timp în care acesta a existat ca atare, respectiv de la data operaţiunii anterioare pâna la data operaţiunii în cauză. Durata în zile se calculează ca diferenţă între data la care apare soldul şi data soldului următor.

Arbitrajul de dobânzi în optimizarea plasamentelor pe termen scurt În scopul identifi cării şi selectării variantei optime de plasare a capitalului pe termen scurt, între piaţa internă şi cea externă, comparând ratele de dobândă practicate, se apelează la calculul gradului de valorifi care a capitalului.


• Pe piaţa internă, gradului de valorifi care a capitalului se determină astfel:

unde: Gvi = gradul de valorifi care a capitalului pe piaţa internă; K = capitalul plasat; rdi = rata dobânzii interne (%). • Plasarea capitalului pe piaţa externă trebuie să ia în considerare şi riscul de variaţie nefavorabilă a cursurilor de schimb, gradul de valorifi care a capitalului (Gve) calculându-se aplicând formula:

unde: Gve = gradul de valorifi care a capitalului pe piaţa externă; K = capitalul plasat; rde = rata dobânzii externe (%); CVT = cursul valutar la termen; CVP = cursul valutar la momentul (data) plasării capitalului. Cele trei situaţii ale plasării capitalului care se pot înregistra sunt sintetizate în cele ce urmează: • Situaţia de echilibru (care, de altfel, este imposibil de realizat):(

• Plasamentul este optim pe piaţa externă

• Plasamentul este optim pe piaţa internă

Concluzii Rata dobânzii este unul dintre instrumentele aplicate în sistemul economic al instituţiilor care reprezintă oferta de credit, pentru a obţine profi t. Marja dintre dobânda oferită şi dobânda primită constituie nucleul modelului de formare a profi tului.Studiul diferitelor tipuri şi forme de dobândă a evidenţiat corelaţiile relevante dintre indicatorii care descriu dobânda. Astfel, rata dobânzii reale şi rata dobânzii nominale sunt direct proporționale, în timp ce rata dobânzii reale şi gradul de depreciere monetară reprezentat de infl aţie sunt invers proporționale.

Bibliografi e selectivă - Anghel M.G. (2015). Analiză fi nanciar-monetară, Editura Economică, Bucureşti - Anghel M.G. (2015). Monedă. Teorie şi studii de caz, Editura Artifex, Bucureşti - Anghel M.G. (2015). Analiza activităţii instituţiilor de credit. Produse şi servicii

bancare oferite, Note de curs, format electronic, Editura Artifex, Bucureşti - Anghelache C., Anghel M.G., Manole A.(2015). Modelare economică, fi nanciar-

bancară şi informatică, Editura Artifex, Bucureşti - Anghelache C., Anghel M.G. (2014). Modelare economică. Concepte, teorie şi

studii de caz, Editura Economică, Bucureşti - Anghelache C., Anghel M.G. (2007). Simple interest and discounting, Revista

Economie Teoretică şi Aplicată, Supliment Decembrie, volumul 3, nr. 2 (507) - Dardac N., Barbu T. (2009). Monedă, Editura ASE, Bucureşti - Bistriceanu G. (2014). Noţiuni bancare fundamentale, Editura Economică, Bucureşti - *** www.bnro.ro – site-ul ofi cial al Băncii Naţionale a României


ELEMENTS OF SIGNIFICANCE CONCERNING THE INTEREST RATE AND

ITS ROLE IN THE BANKING ACTIVITYAssoc. prof. Mădălina – Gabriela ANGHEL PhD.“Artifex” University of Bucharest

Abstract In this paper, the author presents some signifi cant elements on the interest rate, which plays an important part in the banking activity model. The analysis methods reveal the forms of the interest rate, used by the central bank and those used by the credit institutions. The rates of nominal and real interest are presented, and also the rate of simple interest, the average rate of interest, the composed interest. The purpose of these indicators differs depending on the requirements and activities of each institution. Key words: interest rate, loans, balance, contract, reserve

A number of introductive notions According to the Government Ordinance no. 13 of August 24th, 2011 concerning the remunerative and penalizing interest rate for the money liabilities, as well as the regulation of certain fi nancial-fi scal steps within the banking domain, the remunerative interest is representing the interest due by the debtor of the liability bound to give an amount of money at a specifi c term, calculated for the period previous to the maturity date of the liability, while the penalizing interest is representing the interest due by the debtor of the money liability for the non-fulfi llment of the respective liability at the maturity term. In the specialized literature of the domain, there have been elaborated a diversity of modes to express the interest rate, the author considering as the most relevant the ones submitted below: • The amount of money which is paid for a loan, representing a certain

percentage of the borrowed amount (DEX); • The price paid for borrowing, respectively, utilizing an amount of money

over a certain period of time, namely the amount which the debtor is bound to pay to the creditor, for the money taken as loan (Wikipedia);

• The modality to remunerate the creditor by the debtor for the utilization of the borrowed capital. From this point of view, the interest is representing the “price” of the borrowed capital, being studied as absolute value as well as relative value (Dardac Nicolae, Barbu Teodora, „Currency”).

• The interest rate represents the price which has to be paid, at the time agreed by contract, in order to get promptly a certain number of monetary (Jesús Huerta de Soto, „Currency, banking credit and economic cycles)”;

• Price of the goods at the actual moment expressed in goods from future moments (Murray N. Rothbard, „Man, Economy and State: A Treatise on Economic Principles”).


Computing methods for the interest rate Before submitting the most signifi cant categories of interest rates used in Romania, it is important to point out that one of the instruments of monetary policy utilized by the National Bank of Romania, as central bank, is given by the interest rate (rate of reference). Meantime, the crediting institutions, generally speaking, and the commercial banks, in particular, are utilizing the interest rate as modality to obtain incomes, respectively profi t, from the activity of intermediating the demand and offer of capitals. The run activity implies the operations carried on with non-banking clients, with other crediting institutions from the banking system and/or the central bank, setting up differentiated interest rates for each and every category.

Signifi cant aspects of the interest rates applied by the central bank • The interest rate of reference is set up as an arithmetic average weighted with the volume of transactions, the interest rates of the drawn deposits, the reverse repo operations and the repo operations from the month previous to the one for which the announcement is made; • The interest rate of monetary policy is the interest rate applied by the NBR when achieving repo operations, run through auctions over one week period at a fi x interest rate; • The interest rate relating to permanent crediting facilities is the rate at which the crediting institutions can borrow for one day time from the National Bank of Romania ; • The interest rate relating to permanent deposit facilities is representing the rate at which the crediting institutions are making overnight deposits (one day time) with NBR by the end of the day. In this context, in the simplifi ed balance sheet of the Central Bank we shall consider the following structure: gold and foreign currencies 36.000; state bonds 54.000; self-capital 54.000; deposits of the commercial banks (other than the RMO) 18.000 m.u. The centralized balance sheet of the commercial banks at the level of the economy includes the following balance sheet elements: deposits 200.000; cash and immobilized assets 90.000; loans from the Central Bank (rescont) 72.000; state bonds 36.000; inter-banking loans 18.000; self-capital 54.000. Initially, at the moment 0, the rate of the minimum compulsory reserve rata was 12%, afterwards the Central Bank deciding the decrease it at the level of 9% (moment 1) and, respectively, its increase at the level of 14% (moment 2). Meantime, the commercial banks are acquiring from the Central Bank treasury notes amounting 10.000 mil. m.u. The situation submitted above is grasping the general effects of the alterations of the minimum compulsory reserve rate. The minimum banking reserves established by the monetary authority are calculated in percentages, separately for each category of deposit, applying the relations:

where: RMO = the minimum compulsory reserve expressed in absolute value; ri = the compulsory minimum rate applied to deposits of type „i”; i = the type of banking deposit; di = the absolute size of the deposits of type „i”.


The calculations led to the data included by the following tables:

The moment 0: RMO = 12% · deposits = 12% · 360.000 = 43.200 mil. m.u.Simplifi ed balance sheet the Central Bank (M0) mil.m.u.

ASSETS Value PASSIVE ValueGold and foreign currencies 36.000 Self-capital 54.000Credits granted to Commercial Banks (rescont) 72.000 RMO (Commercial Banks) 43.200Treasury Notes 54.000 Deposits (other than RMO) 18.000

Cash (X0) 46.800TOTAL ASSETS 162.000 TOTAL PASSIVE 162.000X0 = Issued banknotes = 162.000 - (54.000 + 18.000 + 46.800) = 46.800

Centralised balance sheet of the Commercial Banks (M0) mil. m.u.ASSETS Value PASSIVE ValueCash and immobilized assets 90.000 Self-capital 54.000RMO 43.200 Deposits 360.000Treasury Notes 36.000 Loans from the Central Bank (rescont) 72.000Deposits to the Central Bank 36.000 Inter-banking loans 18.000Credits Y0 298.800TOTAL ASSETS 504.000 TOTAL PASSIVE 504.000Y0 = Credits = 504.000 - (90.000 + 36.000 + 36.000 + 43.200)= 298.800

The moment 1: RMO = 9% · deposits = 9% · 360.000 = 32.400 m.u. The value of the treasury notes: the Central Bank: 54.000 – 10.000 = 44.000; the Commercial Banks : 36.000 + 10.000 = 46.000

Simplifi ed balance sheet the Central Bank (M0) mil.m.u.ASSETS Value PASSIVE ValueGold and foreign currencies 36.000 Self-capital 54.000Credits granted to Commercial Banks (rescont) 72.000 RMO (Commercial Banks) 32.400Treasury Notes 44.000 Deposits (other than RMO) 18.000


Centralised balance sheet of the Commercial Banks (M0) mil. m.u.ASSETS Value PASSIVE ValueCash and immobilized assets 90.000 Self-capital 54.000RMO 32.400 Deposits 360.000Treasury Notes 46.000 Loans from the Central Bank (rescont) 72.000Deposits to the Central Bank 36.000 Inter-banking loans 18.000Credits Y1 299.600TOTAL ASSETS 504.000 TOTAL PASSIVE 504.000Y1 = Credits = 504.000 - (90.000 + 32.400 + 46.000 + 36.000)= 299.600


The moment 2: RMO = 14% · deposits = 9% · 360.000 = 50.400 m.u.

Simplifi ed balance sheet the Central Bank (M0) mil.m.u.ASSETS Value PASSIVE ValueGold and foreign currencies 36.000 Self-capital 54.000Credits granted to Commercial Banks (rescont) 72.000 RMO (Commercial Banks) 50.400Treasury Notes 44.000 Deposits (other than RMO) 18.000


Centralised balance sheet of the Commercial Banks (M0) mil. m.u.ASSETS Value PASSIVE ValueCash and immobilized assets 90.000 Self-capital 54.000RMO 50.400 Deposits 360.000Treasury Notes 46.000 Loans from the Central Bank (rescont) 72.000Deposits to the Central Bank 36.000 Inter-banking loans 18.000Credits Y 2 281.600TOTAL ASSETS 504.000 TOTAL PASSIVE 504.000Y2 = Credits = 504.000 – (90.000 + 50.400 + 46.000 + 36.000)= 281.600

Summarising, we get the data of the following table:

M Rate RMO(%)

The minimum compulsory reserve

(mil. m.u.)Crediting the economy

(mil. m.u.)Cash

(mil. m.u.)

M0 12% 43.200 298.800 46.800M1 9% 32.400 299.600 47.600M2 14% 50.400 281.600 29.600

Analysing the outcomes, we state out that the diminishing of the minimum compulsory reserve generated an increase of the volume of the credits granted within the economy by the crediting institutions and of the quantity of banknotes issued by the Central Bank while the increase of the compulsory minimum reserve generate the decrease of these two elements of balance sheet. The representation of the correlation between the variables is submitted below:

Corelograme of the minimum compulsory reserve – credits granted within the economy


Corelograme minimum compulsory reserve rate - cash

The interest rates applied by the crediting institutions • Interest rates relating to the operations with non-banking clients for deposits and credits. The interest rates relating to the deposits made up by the clients are called passive rates of the interest as, for the crediting institutions, these elements of balance sheet are sources of fi nancing, being included in the category of debts (balance sheet passive). The interest rates relating to the credits are called active rates of the interest as they are representing the utilisation of the resources of the crediting institutions and, consequently, are located in the balance sheet active. • Interest rate on the inter-banking market are representing the rates at which the crediting institutions are drawing fi nancial resources from other crediting institutions, respectively, are placing fi nancial resources at crediting institutions. For the inter-banking operations, the National Bank of Romania is publishing two rates, namely: ROBID (Romanian Interbank Bid Rate) which is the average of the interest rates at the deposits drawn on the inter-banking market and ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) which represents the average of the interest rates at the placed deposits (loans) on the inter-banking market.

The rate of the nominal interest and the rate of the real interest • The rate of the nominal interest is expressed by the current market interest; • The rate of real interest is the rate obtained after adjusting the nominal rate by the infl ation rate. „The Fisher effect” is expressing the correlation existing between the two types of rates through the following computing relation:

where: rdr = the real rate of interest; rdn = the nominal rate of interest; ri = the infl ation rate Out of the previously submitted aspects, it is resulting that the rate of real interest is directly proportional with the rate of nominal interest and reversely proportional with the degree of the monetary represented by the infl ation. The rate of the simple interest • The simple interest is established in the situation when the period making the subject of the analysis is less than one year and the interest is not capitalized, in which case the following formula applies:


where: D = interest, expressed as absolute size; Ki = initial capital representing the loan value or the value of the deposit made up; nz = the time, expressed in days; rd = the nominal interest rate, expressed as percentage. To underline the fact that the economic year is considered as of 360 days (12 months, each one having 30 days).

The setting up of the average rate of interest in the case of applying the simple interest. The average rate of interest is established in the situations when several credits/deposits are considered, each of them bearing different rates of interest and concluded for different periods of time, applying the following formula:

The composed interest applies in the situations when the contractual period exceeds one year and the interest is reinvested at each maturity term. • The setting up of the composed interest calculated for a whole number of periods. Knowing the fact that Kf = Ki + D it is resulting that D = Kf – Ki where: Kf = fi nal capital; Ki = initial capital; D = interest as absolute value. The capital valorised in the case that the annual amount and the interest rate are constant, is obtained on the basis of the relation:

where: Kf = fi nal capital Ki = initial capital; rd = nominal interest rate expressed as percentage; n = time expressed in number of years. Considering the previous relation, we cent established the other elements as follows:

• The setting up of the composed interest in the case when the annual sum is constant while the interest rates are variable.


D = Kf – Ki

The rate of the made up interest and the rate of the perceived interest • The rates of the made up interest are representing the level of the interest remunerating the money availabilities of those who are setting up banking deposits. In most of the cases the rate of the made up interest is lower than the one perceived for credits. Sometimes, after paying all the commissions perceived by the bank, it may happen that the amount withdrawn by the client is smaller than the one initially deposited. The factors which infl uence the level of this interest are: the infl ation rate, the rate of the re-fi nancing interest as well as the interests’ rate applied by the other commercial banks. • The rates of the perceived interest express the interest received by the crediting institutions from their clients’ benefi ciaries of the granted credits, the infl uence factors on the level of this one being: the degree of monetary erosion, the level of the operational expenses of the institutions, the risk degree, the banking profi t, the minimum compulsory reserve etc.

Current account operations The operations related to the cashing and/or payments taking place between the crediting institutions and various entities are recorded through current accounts, by utilizing in this respect the following methods: • The direct method implying that the operations are recorded chronological, in double party, as the current account, as any other account is kept with its two parts, debit and credit. By contract, it is agreed a term of periodical closing of the account, at which end the sold of capital, the numbers sold and the related interest are calculated. In case that the interests rates are mutually equal, the numbers sold is considered, this being established by the algebraic addition of the numbers relating to the debiting interest and the crediting ones. In case that there are different rates of interest to apply for the debiting and crediting operations, the interest is calculated such as and the sold is established. By adding the sold of the operations themselves with the sold resulting from interests, we get the sold of the reciprocal relations by the end of the respective period. • The method in scale assumes that the operations are recorded in simple party and chronological order. The difference as against the previous method consist of the fact that the sold of the capital and the sold of numbers are calculated after each operation, underlining their type, either debtor or creditor, over the time interval in which this one existed such as, respectively, from the date of the previous operation up to the date of the respective operation. The duration expressed in number of days is calculated as difference between the date when the sold appears and the date of the next sold.

The interests arbitrage in the optimization of the placements on short term In order to identify and select the optimum variante for placing the capital on short termbetween the domestic and the external market, by comparing the applied interest rates, we apply to the calculation of the degree of the valorisation of the capital. • On the domestic market, the degree of the valorisation of the capital is established as follows:


where: Gvi = the degree of the valorisation of the capital on the domestic market; K = placed capital; rdi = the rate of the domestic interest (%). • The placement of the capital on the external market must take into consideration also the risk of unfavourable variation of the exchage rates, the degree of the capital valorisation (Gve) being calculated according to the formula:

where: Gve = the degree of the valorisation of the capital on the external market; K = placed capital; rde = the rate of the external interest (%); CVT = exchange rate at term; CVP = exchange rate at the moment (date) of the placement of capital. The three situations of the placement of capital which might be recorded are shynthetized below: Cele trei situaţii ale plasării capitalului care se pot înregistra sunt sintetizate în cele ce urmează: • The situation of equilibrium (which, in fact, is un-achievable)(

• The placement is optimum on the external market

• The placement is optimum on the interbnal market

Conclusions The interest rate is one of the instruments applied in the business system of credit granting institutions, to obtain profi t. The margin between the given interest and the received interest form the core of the profi t acquiring model. The study on various types and forms of interest outlined the relevant correlations between the indicators that describe the interest. Thus, the rate of real interest and the rate of nominal interest are directly proportional, while the rate of real interest and the degree of the monetary represented by the infl ation are reversely proportional.

References - Anghel M.G. (2015). Analiză fi nanciar-monetară, Editura Economică, Bucureşti - Anghel M.G. (2015). Monedă. Teorie şi studii de caz, Editura Artifex, Bucureşti - Anghel M.G. (2015). Analiza activităţii instituţiilor de credit. Produse şi servicii bancare

oferite, Note de curs, format electronic, Editura Artifex, Bucureşti - Anghelache C., Anghel M.G., Manole A.(2015). Modelare economică, fi nanciar-bancară şi

informatică, Editura Artifex, Bucureşti - Anghelache C., Anghel M.G. (2014). Modelare economică. Concepte, teorie şi studii de caz,

Editura Economică, Bucureşti - Anghelache C., Anghel M.G. (2007). Simple interest and discounting, Revista Economie

Teoretică şi Aplicată, Supliment Decembrie, volumul 3, nr. 2 (507) - Dardac N., Barbu T. (2009). Monedă, Editura ASE, Bucureşti - Bistriceanu G. (2014). Noţiuni bancare fundamentale, Editura Economică, Bucureşti - *** www.bnro.ro – site-ul ofi cial al Băncii Naţionale a României


Aspecte semnifi cative privind evoluţia activităţii economice în construcţii şi

transporturiProf. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucureşti, Universitatea „Artifex” din BucureştiProf. univ. dr. Alexandru MANOLEConf. univ. dr. Aurelian DIACONUUniversitatea „Artifex” din BucureştiDrd. Emilia STANCIUAcademia de Studii Economice, Bucureşti

Abstract Acest articol descrie evoluţiile economice înregistrate în sectoarele construcţii şi transporturi ale economiei naţionale. Subliniind rolul acestor două domenii de activitate, autorii analizează evoluţiile care caracterizează construcţiile şi dinamica transporturilor. Analizele se bazează pe date statistice, iar rezultatele sunt interpretare şi comentate corespunzător. Fiecare secţiune a articolului include concluziile relevante desprinse din studiul efectuat. Cuvinte cheie: transporturi, construcţii, investiţii, criză, case

Principalele elemente privind rolul construcţiilor şi transporturilor În condiţiile economiei româneşti, afl ată în tranziţie către economia de piaţă, construcţiile şi transportul continuă să ocupe un loc semnifi cativ pe ansamblul economiei naţionale. Având în vedere procesul pe care îl traversează economia în ţara noastră în prezent, este normal ca ponderea acestor activităţi, mai ales în domeniul construcţiilor, să se deplaseze în sfera sectorului privat şi al populaţiei. În aceste condiţii, sectorul de stat şi-a restrâns activitatea în construcţii ceea ce are ca efect şi reducerea contribuţiei acestei ramuri la realizarea PIB. Un element negativ în activităţile de construcţii şi trans porturi îl reprezintă faptul că investiţiile în aceste domenii s-au diminuat, de la un an la altul, până în 2000, iar în perioada 2001-iulie 2014 au avut o evoluţie oscilantă. În perioada 2010-iunie 2013 scăderea investiţiilor a fost pronunţată, în trimestrele II (70,3%), III (69,4%), IV (60,1%) din 2010 fi ind la nivelele prezentate, faţă de 2009, trimestre comparabile. Şi în 2011 şi 2012 s-au confi rmat reducerile faţă de trimestrele comparabile din anii precedenţi. În anul 20014 investițiile trimestriale au fost: 9,6% în trimestrul I; 10% în trimestrul II; 0,2% în trimestrul III și o creștere de 3% în trimestrul IV. Anul 2015 evidențiază un salt deosebit, fi ind de 7,9% în trimestrul I și 6,7% în trimestrul II. În ceea ce priveşte activitatea în construcţii, este de semnalat că investiţii începute înainte de anul 1990 nu au fost continuate şi nici nu au fost valorifi cate integral prin scoaterea la privatizare. De aceea, în multe cazuri, valoarea practică a lucrărilor deja executate s-a diminuat, iar procesul de continuare a acestora a impus, de cele mai multe ori, lucrări suplimentare ce au condus la creşterea costurilor de producţie. Lucrările de construcţii preluate de societăţile comerciale cu capital privat au fost unele puse în conservare, iar acolo unde s-a continuat activitatea ritmul a fost lent.


Toate acestea s-au petrecut pe fondul unei acute lipse de locuinţe pentru populaţie. Cele mai multe dintre aceste blocuri, înainte de 1990, s-au privatizat în condiţii curioase, neexistând o politică prea clară în domeniu. Să sperăm că guvernul va face ceva concret, astfel încât acestui sector de activitate să i se acorde importanţa cuvenită. Desigur, în ultimii ani (2001-2015), s-a lansat pro gramul de construcţii de locuinţe pentru populaţie, dar acestea, realizate prin credit ipotecar, nu sunt accesibile tocmai acelora care au mare nevoie (cuplurile tinere, salariaţii cu venituri modeste etc.). Dacă anul 2008 a reprezentat un „bum” al investiţiilor, mai ales private, în construcţii, criza, declanşată brutal, a lovit cel mai puternic acest sector. Creditele ipotecare, sursa principală de fi nanţare, a condus la creşterea preţului construcţiilor (locuinţelor) şi paradoxal, imposibilitatea vânzării la nivelul costurilor.

Evoluţii în domeniul construcţiilor În perioada de după anul 1990, această activitate s-a realizat, într-un proces treptat, de către societăţile comerciale cu capital privat. În întreaga perioadă, din 1990 şi până în prezent, s-a realizat o compensare a reducerii volumului de lucrări de către stat, prin ritmul susţinut în care populaţia a realizat construcţii.

Investiţiile realizate în economia naţională pe elemente de structură în perioada 1.I-30.VI.2015

Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2015.

Indicii investiţiilor realizate şi ai lucrărilor de construcţiiţ ş



Din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică se constată că, în anul 2015, valoarea lucrărilor de construcţii a crescut, în cifre reale, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.

Indicii investiţiilor realizate în economia naţională pe elemente de structură

Indicatorul Anii În % faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent trim.I trim.II trim.III trim.IV

Investiţii - total 2008 134,3 130,2 123,2 102,32009 102,7 70,3 69,4 60,12010 72,0 93,0 82,9 94,72011 96,3 93,5 115,6 122,12012 119,3 117,6 115,0 105,02013 99,0 96,4 89,2 84,62014 90,4 90,0 99,8 1032015 107,91 106) - -

din total, pe elemente structură:- construcţii noi 2008 132,5 134,8 127,8 107,3

2009 106,6 91,4 81,4 77,42010 70,6 83,2 77,9 89,02011 93,4 91,5 104,3 114,52012 119,5 115,8 106,7 93,32013 85,3 84,0 97,7 92,52014 91,9 91,7 92,4 106,62015 114,81) 105,72) - -

- utilaje (total) 2008 134,7 123,9 114,4 103,62009 95,0 46,7 56,3 42,92010 96,2 95,4 135,9 135,42011 96,2 95,4 135,9 135,42012 118,7 124,8 127,1 115,92013 113,8 113,2 76,8 69,72014 84,9 83,0 104,0 100,32015 103,61) 110,22) - -

- alte cheltuieli *P)P 2008 146,7 149,9 136,3 78,92009 121,6 95,7 51,4 73,02010 82,2 109,7 95,4 93,32011 103,4 83,9 109,6 112,62012 107,5 94,6 102,6 111,22013 98,7 104,7 102,4 106,32014 115,7 119,3 124,1 98,62015 100,11) 98,22) - -

* Sunt cuprinse cheltuielile efectuate pentru lucrări geologice şi de foraj, plantaţii de vii, pomi, împăduriri, cumpărări de animale, achiziţionarea obiectelor de inventar gospodaresc de natura mijloacelor fi xe etc., la sfârşitul fi ecărui trimestru raportat.1) Date rectifi cate 2) Date provizoriiSursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2015

Lucrările de investiţii efectuate în 2011 au manifestat scăderi faţă de 2010. Scăderile au fost de -6,5% în trimestrul I, -3,7% în trimestrul II. În 2012-2013 s-a evidenţiat o tendinţă de reducerea tuturor cheltuielilor.În perioada analizată, investiţiile pentru utilaje şi construcţii au fost superioare. Investiţiile agenţilor economici cu capital privat şi ale popula ţiei au reprezentat în 2014, 69,8% din total (vezi grafi cul următor).


Investiţiile realizate în economia naţională pe forme de proprietate şi pe elemente de structură în 2014


Lucrările totale de construcţii pe elemente de structură şi pe tipuri de construcţii au cunoscut o dinamică oscilantă. Ritmuri accelerate de creştere s-au înregistrat şi la lucrările de construcţii noi, lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente. Datele sunt prezentate în tabelul următor. În perioada 2010-iunie 2012 s-a înregistrat un ritm negativ de realizare a investiţiilor şi lucrărilor de construcţii în toată perioada analizată. În 2013 şi 2014 s-a remarcat un proces de redresare a investiţiilor.

Sursa de date: Comunicat de presă nr. 192/08.08.2014, Insitutul Naţional de Statistică.

Locuinţele realizate din subvenţii bugetare au continuat să deţină o pondere infi mă şi au înregistrat o reducere, comparativ cu aceleaşi perioade anterioare.


Indicii lucrărilor de construcții pe construcții pe elemente de structură și pe tipuri de construcțiip ț


Evoluţia lucrărilor de construcţii 2001-2015

109,0110,0109,8109,2109,8

119,3

128,2129,6

75,3

82,3 82,7

91,795,8

99,3 98,3

50

60

70

80

90

100

110

120

130

140

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015


În luna iunie 2015, volumul lucrărilor de construcţii (serie brută) a crescut, faţă de luna mai 2015, cu 13,4%, creştere evidenţiată astfel: lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,8%, lucrările de reparaţii capitale cu 3,6% şi lucrările de construcţii noi cu 16,6%.


Pe obiecte de construcţii, construcţiile inginereşti au crescut cu 13,1%. Scăderi s-au înregistrat la clădirile rezidenţiale cu 24,2%. Volumul lucrărilor de construcţii,serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iunie 2015, comparativ cu luna mai 2015, a înregistrat o scădere cu 14,2%. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la lucrările de construcţii noi şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile nerezidenţiale şi la clădirile rezidenţiale cu 8,8%, respectiv cu 16,4%. Construcţiile inginereşti au crescut cu 9,3%. Pe obiecte de construcţii, au crescut clădirile nerezidenţiale cu 17,7% şi construcţiile inginereşti cu 2,4%. La clădirile rezidenţiale, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 11,5%. Volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în 2015, comparativ cu 2014, sa- înregistrat creșteri. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi astfel: lucrările de reparaţii capitale cu 15,2%, lucrările de construcţii noi cu 14,2% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 16,0%. În semestrul I 2015, comparativ cu semestrul I 2014, volumul lucrărilor de construcţii, serie brută, a crescut. Efortul investiţional în sectorul construcţiei de locuinţe din fonduri private a fost susţinut în proporţie ridicată de agenţi privaţi sau de populaţie, prin construcţii în regie proprie. Majoritatea locuinţelor construite şi terminate de populaţie în regie proprie se localizează în mediul rural. Unele judeţe – Bacău, Cluj, Ilfov, Suceava, Iaşi, Vrancea – şi municipiul Bucureşti au obţinut rezultate mai bune. Există însă şi unele judeţe (Caraş-Severin, Giurgiu sau Alba) cu rezultate mai modeste. Din datele prezentate rezultă că și în anul 2014 a continuat să scadă, ca efect al deteriorării pieței imobiliare, numărul de construcţii realizate în sectorul privat, precum şi cel al populaţiei. Pe măsura intensifi cării procesului de privatizare, este de aşteptat ca activitatea de construcţii să se realizeze în cea mai mare parte în sectorul privat şi de către populaţie prin posibilităţi proprii. Este necesară fundamentarea şi punerea în aplicare a unui program care să vizeze sprijinirea investiţiilor din domeniul construcţiilor, în special al realizării de locuinţe. În această direcţie, acordarea de credite cu dobândă redusă, îmbunătăţirea condiţiilor creditului ipotecar, consolidarea societăţilor de construcţii şi alte forme de sprijin trebuie să-şi găsească locul în cadrul unui program de perspectivă care să prevadă soluţionarea accelerată a nevoii de locuinţe pentru populaţie. Structura construcţiilor pe ramuri ale economiei naţionale în 2013 şi 2014 sunt prezentate în grafi cele următoare.


Structura investiţiilor pe ramuri ale economiei naţionale (%) în 2013 şi 2014

Agricultura; 4,4

Industrie; 36,8

Construcţii; 14,4

Comerţ/servicii; 37,1

Alte ramuri; 7,3

Agricultura; 4,7

Industrie; 33,5

Construcţii; 17,1

Comerţ/servicii; 34

Alte ramuri; 10,7

Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică.

Din păcate, programul „Prima casă” nu vine în sprijinul celor interesaţi deoarece evoluţia socială şi mai ales economică va fi negativă şi reprezintă un risc real pentru populaţia ce se afl ă în nevoie.

Evoluţia activităţii în transporturi până în 2015 Activitatea de transporturi în România a continuat să se desfăşoare de către instituţiile specializate în domeniul trans portului feroviar, rutier, fl uvial şi aerian. Transportul de călători şi de mărfuri s-a desfăşurat pe cele două componente ale sale, respectiv transportul intern şi trans portul internaţional. Din datele publicate la sfârşitul anului 2014 de Institutul Naţional de Statistică rezultă foarte clar că la toate tipurile de transport, atât pentru mărfuri, cât şi pentru călători, în perioada 2000-2014 s-a înregistrat un proces oscilatoriu. Faţă de anul 2008, (ca an de referinţă la declanşarea crizei şi în România) în anul supus analizei (2015), rezultatele au fost diferite, atât pentru total, cât şi pe tipuri de trafi c de transport. Fluctuaţiile au la bază, în primul rând, scăderea producţiei de mărfuri, a importurilor şi a exporturilor, atât în ceea ce priveşte scăderea în transport, cât şi pierderea interesului populaţiei pentru efectuarea de călătorii interne şi internaţionale. Este de apreciat că acestea au avut loc în contextul în care costurile pentru toate tipurile de transporturi s-au majorat în mod constant, iar veniturile populaţiei în termeni reali au rămas modeste. În 2014, transportul rutier judeţean, interjudeţean şi internaţional de pasa geri a scăzut față de anul 2013.


Indicatorul „pasageri-kilometri“ a fost, în 2014, similar cu cel din anul anterior. Transportul feroviar şi cel rutier au continuat să deţină pon derea pentru transportul de pasageri din ţara noastră. Şi la transportul fl uvial, se manifestă o tendinţă de scădere a acestor indicatori. În privinţa transportului aerian, datele au manifestat o tendinţă oscilantă, existând perioade în care a scăzut, precum şi perioade în care acest indicator s-a majorat. Aceeaşi situaţie s-a remarcat şi în ceea ce priveşte transportul de mărfuri, în care ponderea a deţinut-o transportul feroviar. Toţi indicatorii au manifestat o tendinţă de scădere de la o perioadă la alta, şi aceasta din cauza menţinerii activităţii economice la un nivel redus. Transportul de mărfuri a avut acelaşi curs în 2009, cu serioase accente de scădere în 2010 şi 2011. Transportul portuar de mărfuri a urmat o tendinţă de scădere, datele sintetice relevând o evoluţie fl uctuantă. În 2014 s-a remarcat o uşoară înviorare fără rezultate concludente. Cu privire la trafi cul de pasageri şi mărfuri realizat de pe aeroporturile româneşti, se constată uşoare creşteri ale majorităţii indicato rilor în anul 2010 faţă de 2009 şi 2011 faţă de 2010. Un alt aspect pe care doresc să-l pun în evidenţă este faptul că transportul de mărfuri rutier s-a dezvoltat în sec torul privat, concomitent cu scăderea acestei activităţi desfăşurate anterior în unităţi cu capital de stat. Gradul de înnoire a parcului de transport, la toate cate goriile, a fost în general mai lent, din cauza lipsei fondurilor, precum şi ca urmare a scăderii treptate a activităţii de transport mărfuri şi călători. Pe acest fond, s-a perturbat şi activitatea unităţilor industri ale care produceau mijloace de transport pentru economia româ nească. Din acest punct de vedere, apar ca necesare unele măsuri de stabilizare a dotării activităţii de transport, în contextul mai larg al investiţiilor proprii sau atrase, mă refer la capitalul autohton sau străin, în cadrul economiei naţionale.

Bibliografi e selectivă - Alpopi, C., Colesca, S. (2010). Management Of Public Passenger Transport Services During

Economic Crisis, Proceedings of Administration and Public Management International Conference, Volume (Year): 6 (2010), Issue (Month): 1 (June), pp. 104-121

- Anghelache C., Marinescu R.T., Manole A., Dumbravă M. (2008) - „Activitatea de construcţii în România. Tendinţe şi evoluţie”, Simpozionul Ştiinţifi c Internaţional organizat de Societatea Română de Statistică la 23.12.2008 „ROMÂNIA ÎN PROCESUL INTEGRĂRII EUROPENE”, pp. 265-273, cod ISSN 1018-046x, CNCSIS, categoria B

+, revistă preluată în baze de date internaţionale

(http://www.icaap.org/list_journal.php; http://journals.index copernicus.com/karta.php; începând din anul 2007, Revista Română de Statistică este monitorizată de ISI Thomson Philadelphia (SUA))

- Anghelache, C., Marinescu, R.T., Manole, A., Prodan, L., Ursache, A., Dinu, A.M. (2014). The Activity in the Constructions and Transportation Fields, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 62 (2014), Issue (Month): 4 (April), pp. 162-171


- Dragan, C. (2012). Competivity aspects on Romanian maritime transports, Constanta Maritime University Annals, Vol. 17, 2012, Volume (Year): 17 (2012), Issue (Month): 1 (), pp. 253-256

- Gust, M. (2014). Sectoral Dynamics of the Economic Crisis in Romania, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 1 (May), pp. 327-332

- Nistorescu, T., Ploscaru, C. (2010). A Strategic Approach Of The Construction Sector In Romania, Annals of the University of Petrosani – Economics, Volume (Year): 10 (2010), Issue (Month): 1, pp. 193-204

- Simion-Melinte, C. (2012). Strategic Alliances In The Construction Sector From Romania, Proceedings of the INTERNATIONAL MANAGEMENT CONFERENCE, Volume (Year): 6 (2012), Issue (Month): 1 (November), pp. 137-144

- www.insse.ro


SIGNIFICANT ASPECTS REGARDING THE EVOLUTION OF ECONOMIC ACTIVITY IN

CONSTRUCTIONS AND TRANSPORTS Prof. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies,“Artifex” University of BucharestProf. Alexandru MANOLE PhD.Assoc prof. Aurelian DIACONU PhD.“Artifex” University of BucharestEmilia STANCIU PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Abstract This paper describes the economic evolutions recordered in the construction and transportation sectors of the national economy. After outlining the role of these two fi elds, the authors analyze the evolutions that characterize the constructions, then the dynamics of the transports. The analyses are based on statistic data, and the results are interpreted and commented accordingly. Each section of the paper includes the relevand conclusions drawn from the study. Key words: transports, constructions, investments, crisis, houses

Main elements regarding the role of constructions and transports In the Romanian economy, in the transition process towards market economy, constructions and transport still play an important role in the national economy. Taking into account the whole process which economy is undergoing in our country, it is absolutely natural for these activities, especially constructions, to move in the private sector and in the population sector. Under the circumstances, the state sector has reduced its activity in constructions which has as a consequence the reduction of its contribution in accomplishing GDP. A negative element in constructions and transports is represented by the fact that investments in these areas have reduced year by year, until 2000 and the period of 20001-July 2014 has an oscilatory evolution. In 2010-June 2013, investitions have dropped considerably, in semesters II (70,3%), III (69,4%), IV (60,1%) in 2010 being at the presented levels, in comparison to 2009, comparable trimesters. In 2011 şi 2012 we also had dropping investments comparing to similar trimesters of the previous years. In 20014 trimestrial investments were: 9,6% în trimestre I; 10% in trimestre II; 0,2% in trimestre III and an increase of 3% in trimestre IV. The year of 2015 had a signifi cant increase of 7,9% in trimestre I și 6,7% in trimestre II. As far as constructions are concerned, it is worth mentioning that investments which were started before 1990 were not continued or fully brought into value by being privatized. That is why, in many cases, the practical value of the buildings which were already fi nished, was reduced, and the continuation of their construction led to additional production costs. Constructions undertaken by private companies were either stopped or continued at a slow pace. All these happened in the context of a serious need of houses for population. Many of these blocks of fl ats were privatised in strange conditions before 1990, with no clear policy in this respect.


We can not but only hope that government will do something from the practical point of view, so as this sector to be given the importance it deserves. Nonetheless, in the last years (2001-2015), we have had the programme of building houses and apartments for population, but since these are accesible by mortgage loan,they are not affordable precisely by the people who need them most (young couples, people with average income, etc ) If 2008 represented a „boom” of investments, especially private investments, the crises, which happened suddendly, affected this sector to the full. The mortgage loans, the main source of fi nancing, led to an increase in the price of constructions (houses and apartments) and as a paradoxal consequence, to the impossibility of selling at the level of costs.

Evolutions in the fi eld of constructions In the period following 1990, this actvity was realised, progressively, by private companies In the whole period after 1990 up to the present, we realised a compensation of the reduction of the construction volume by the state, due to the sustained rhytm in which population realised constructions.

Investments realised in national economy from the point of view of elements of structure in the period of 1.I-30.VI.2015

Source of data: National Institute of Statistics, Statistic Bulletin no. 7/2015.

Indexes of investments and work constructions

Source of data: National Institute of Statistics, Statistic Bulletin no. 7/2015.


From the data published by the National Institute of Statisctics, we observe that in 2015, the value of constructions has increased, in real fi gures, comparing to the corresponding period of the last year. Indexes of investments realised in the national economy on structural elements

Indicator YearsÎn % comparing to the corrresponding

period of the last year trim.I trim.II trim.III trim.IV

Investments - total 2008 134,3 130,2 123,2 102,32009 102,7 70,3 69,4 60,12010 72,0 93,0 82,9 94,72011 96,3 93,5 115,6 122,12012 119,3 117,6 115,0 105,02013 99,0 96,4 89,2 84,62014 90,4 90,0 99,8 1032015 107,91 106) - -

Out of the total, on structural elements -new buildings 2008 132,5 134,8 127,8 107,3

2009 106,6 91,4 81,4 77,42010 70,6 83,2 77,9 89,02011 93,4 91,5 104,3 114,52012 119,5 115,8 106,7 93,32013 85,3 84,0 97,7 92,52014 91,9 91,7 92,4 106,62015 114,81) 105,72) - -

- Equipments (total) 2008 134,7 123,9 114,4 103,62009 95,0 46,7 56,3 42,92010 96,2 95,4 135,9 135,42011 96,2 95,4 135,9 135,42012 118,7 124,8 127,1 115,92013 113,8 113,2 76,8 69,72014 84,9 83,0 104,0 100,32015 103,61) 110,22) - -

- Other expenses*P)P 2008 146,7 149,9 136,3 78,92009 121,6 95,7 51,4 73,02010 82,2 109,7 95,4 93,32011 103,4 83,9 109,6 112,62012 107,5 94,6 102,6 111,22013 98,7 104,7 102,4 106,32014 115,7 119,3 124,1 98,62015 100,11) 98,22) - -

* The table also contains the expenses for geological and drilling work, plantations of vineyards, trees, animals, household expenses, etc at the end of every reported trimester. 1) Corrected data 2) Temporary dataSource of data: National Institute of Statistics no. 7/2015

Investments in 2011 were reduced comparing to 2010. The drop was of -6,5% in trimestre I, -3,7% in trimestre II. In 2012-2013 a drop in all expenses was obvious. In the analysed period, the investments in equipment and constructions were superior. Investments of economic agents with private capital and of population represented in 2014, 69,8% out of the total (see the next chart).


Investments realised in national economy from the point of view of nature of ownership and elements of structure in 2014

Source of data: National Institute of Statistics no. 7/2014.

The total works of constructions according to the elements of structure and types of constructions had an oscillatory dynamics. Works of new buildings, major refurbishing, maintenance and current repairings had an increasing rythm. The data are presented in the following table. A negative rythm of investments and buildings was registered in the period 2010- June 2012. Investments were bettter in 2013 and 2014.

Source of data: Press release no. 192/08.08.2014, National Institute of Statistics

Buildings realised from budgetary subventions continued to have a very small percentage and registered a drop, comparing to corresponding previous periods.


Indexes of construction works from the point of view of the elements of structure and types of constructions

Source of data: National Institute of Statisctics, Statistic Bulletin no. 7/2015.

Evolution of construction works 2001-2015

109,0110,0109,8109,2109,8

119,3

128,2129,6

75,3

82,3 82,7

91,795,8

99,3 98,3

50

60

70

80

90

100

110

120

130

140

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Source of data: National Institute of Statisctics, Statistic Bulletin no. 7/2015.


In June 2015, the volume of construction works (gross series) increased comparing to May 2015 by 13,4%, an increase obvious in maintenance works and routine repairs by 10,8%, works of capital repairs by 3,6% and works of new buildings by 16,6%. Engineering buildings have increased by 13,1%. Residential buildings have dropped by 24,2%. The volume of construction works, adjusted in accordance with working days and seasonality, has dropped by 14,2%, if we compare June 2015 to May 2015. If we consider the elements of structure, works of new constrctions, maintenance works and routine repairs have decreased in number. If we consider items of construction, the volume of construction works increased for non-residential buildings and residential buidings by 8,8%, respectively by 16,4%. Engineering constructions increased by 9,3%. If we consider the items of construction, the volume of non- residential buildings increased by 17,7% and engineering buildings by 11,5%. The volume of construction works, series adjusted according to the number of working days and seasonality in 2015 comparing to 2014, increased. If we consider the elements of structure, they decreased as following: works of capital repairs decreased by 15,2%, works of new buildings by 14,2% and works of maintenance and routine repairs by 16,0%. In semester I of 2015, comparing to semester I of 2014, the volume of construction works, gross series, increased. The investitional effort in the fi eld of dwelling constructions out of private funds was greatly sustained by private agents or by population. Most of the houses built by people themseves are in the countryside area. Some counties– Bacău, Cluj, Ilfov, Suceava, Iaşi, Vrancea – and Bucharest btained better results. But there are counties (Caraş-Severin, Giurgiu sau Alba) with more modest results. From the presented data we observe that the number of constructions in the private sector continued to drop as a result of the deterioration of real estate market. It was nonetheless expected for the acivity of constructions to take place in the private sector and by the population with personal means as long as the privatisation process increased. A programme of supporting investments in the fi eld of construction, especially people’s dwellings, becomes utterly necessary. To this purpose, a prospective programme of giving credit with with low interest, improving credits on security of personal property, supporting the construction companies, and other means of support is necessary to fi nd more rapid solutions for people’s need of having their own home. The structure of constructions taking into consideration the branches of national economy in 2013 and 2014 is presented in the following charts:


The structure of investments in branches of national economy (%) in 2013 and 2014

Agricultura; 4,4

Industrie; 36,8

Construcţii; 14,4

Comerţ/servicii; 37,1

Alte ramuri; 7,3

Agricultura; 4,7

Industrie; 33,5

Construcţii; 17,1

Comerţ/servicii; 34

Alte ramuri; 10,7

Source of data: The National Institute of Statistics

Unfortunately, the programme „Our fi rst home” does nor meet the necessities of the needy as the social evolution, and especially the economic evolution will be a negative one and represents a real risk for the population in need.

The evolution of the activity in transports up to 2015 The activity of transports in Romania continued to be undertaken by the specialized institutuions in the fi eld of train, car, river and air transportation. The transportation of travellers and goods was divided into internal and foreign transportation. From the data published at the end of 2014 by the National Institute of Statistics, it is obvious that all means of transportation, both for people and goods, have an oscillatory development in the period 2000-2014. In comparison to 2008, (as a year of refference when the crises occured in Romania) and the year subject to analysis (2015), the results were different, both for the total and for each means of transportation. The fl uctuations are caused mainly by the reduction in merchant production, in imports and exports, but also in the people’s interest in travelling (across country or abroad). What is to take into consideration is that these fl uctuations happened in the context in which costs for all types of transportation constantly increased and population’s wages remained modest. In 2014, county transportation, inter-county and international car transportation dropped in comparison to 2013.


The indicator „passengers-kilometres“ was, in 2014, similar to the one in previous year. Train and car transportation continued to have majority for passenger trasportation in our country. These indicators have a decreasing tendency for river transportation. As far as air transportation is concerned, the data had an oscillatory tendency, with periods of decreasing and periods of increasing this indicator. The same situation was for goods transportation, where goods were mainly transported by train. All indicators manifested a decreasing tendency from one period to another, and this because of maintaining the economic activity at a reduced level. The transportation of goods had the same course in 2009, with serious decreasing tendencies in 2010 şi 2011. The goods transportation in harbours had a dcreasing tendency, synthetic data showing a variable evolution. A slight increase was registered in 2014, without noticeable results. As far as air passengers’ and good’s transportation is analysed in Romanian airports, slight increases of most indicators are registerd in 2010 comparing to 2009 and in 2011 comparing to 2010. Another aspect I want to emphasise is that goods’ transporttaion by car developed in the private sector in comparison to the state companies where this activity decreased signifi cantly. The number of cars for all categories increased solowly mainly due to the lack of funds and as well to the gradual decrease of the activity of goods’ and people’s transportation. Because of that, the industrial factories which produced means of transportations for Romanian economy considerably reduced their activity. From this point of view, certain steps of stabilizing the transportation activity need to be taken, in the larger national economic context of both internal and foreign investments.

References - Alpopi, C., Colesca, S. (2010). Management Of Public Passenger Transport Services During

Economic Crisis, Proceedings of Administration and Public Management International Conference, Volume (Year): 6 (2010), Issue (Month): 1 (June), pp. 104-121

- Anghelache C., Marinescu R.T., Manole A., Dumbravă M. (2008) - „Activitatea de construcţii în România. Tendinţe şi evoluţie”, Simpozionul Ştiinţifi c Internaţional organizat de Societatea Română de Statistică la 23.12.2008 „ROMÂNIA ÎN PROCESUL INTEGRĂRII EUROPENE”, pp. 265-273, cod ISSN 1018-046x, CNCSIS, categoria B

+, revistă preluată în baze de date

internaţionale (http://www.icaap.org/list_journal.php; http://journals.index copernicus.com/karta.php; începând din anul 2007, Revista Română de Statistică este monitorizată de ISI Thomson Philadelphia (SUA))

- Anghelache, C., Marinescu, R.T., Manole, A., Prodan, L., Ursache, A., Dinu, A.M. (2014). The Activity in the Constructions and Transportation Fields, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 62 (2014), Issue (Month): 4 (April), pp. 162-171


- Dragan, C. (2012). Competivity aspects on Romanian maritime transports, Constanta Maritime University Annals, Vol. 17, 2012, Volume (Year): 17 (2012), Issue (Month): 1 (), pp. 253-256

- Gust, M. (2014). Sectoral Dynamics of the Economic Crisis in Romania, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 1 (May), pp. 327-332

- Nistorescu, T., Ploscaru, C. (2010). A Strategic Approach Of The Construction Sector In Romania, Annals of the University of Petrosani – Economics, Volume (Year): 10 (2010), Issue (Month): 1, pp. 193-204

- Simion-Melinte, C. (2012). Strategic Alliances In The Construction Sector From Romania, Proceedings of the INTERNATIONAL MANAGEMENT CONFERENCE, Volume (Year): 6 (2012), Issue (Month): 1 (November), pp. 137-144

- www.insse.ro


Metode statistice privind controlul proceselor de fabricaţie

Conf. univ. dr. Sorin Gabriel GRESOIUniversitatea „Artifex” din Bucureşti

Abstract Lucrarea este o scurtă introspecţie despre utilizarea fi şelor de control statistic al proceselor de fabricaţie, prezentând principalii parametri ce se stabilesc in acest scop. Key words: control, limite, capabilitate, toleranţă

Metodele privind controlul proceselor de fabricaţie vizează pe de o parte analiza capabilităţii proceselor, iar pe de alta parte stabilirea unor limite – criterii de control curent si de dirijare a proceselor. Defi nind capabilitatea ca o măsura a preciziei cu care procesul realizează caracteristicile de calitate urmărite, metoda statistica va trebui sa aprecieze performantele utilajelor de a realiza o încadrare corespunzătoare a câmpului de împrăştiere (acolo unde caracteristica de calitate ia valori) in câmpul de toleranta (acolo unde caracteristica de calitate trebuie sa se încadreze conform normelor de calitate). Analiza capabilităţii necesita efectuarea unor demersuri premergătoare, având drept scop: • Stabilirea caracteristicii sau ansamblului de caracteristici ce urmează a fi controlate (ca deţinând importanţa majoră în defi nirea calităţii globale a produsului) ; • Verifi carea stabilităţii procesului de producţie; • Determinarea parametrilor pe baza cărora se va efectua controlul. In timp ce primul obiectiv se rezolva, de obicei, pe baza unor tehnici de tratare descriptiva a datelor – grafi ce, dintre care cea mai utilizata este diagrama Pareto, celelalte doua obiective se ating prin aplicarea unor metode complexe, analitice, diferenţiate după tipul producţiei tratate1 : • Pentru procese de producţie de productivitate medie – metoda sondajului de volum mare ; • Pentru procese de productivitate mare – metoda sondajului de volum redus. În cazul metodei sondajului de volum mare se lucrează pe un eşantion de dimensiune cuprinsa între 100-300 exemplare, apărând necesara verifi carea omogenităţii datelor in vederea estimării corecte a parametrilor statistici specifi ci procesului de producţie. Metoda sondajelor de volum redus (a probelor curente) presupune relevarea mai multor probe (eşantioane, cca. 25) de dimensiuni mici (4-10 elemente pentru caracteristici măsurabile si 20-60 elemente pentru caracteristici atributive), fi ind necesara verifi carea omogenităţii sondajelor din punct de vedere al mediilor si al dispersiilor. Verifi carea normalităţii repartiţiei experimentale se va realiza in ambele cazuri prin teste specifi ce, in al doilea caz pentru fi ecare proba in parte.

1. Baron T. şamd –Calitate şi Fiabilitate, Ed Tehnică 1988


Determinarea fracţiunii defective probabile p – probabilitatea ca valorile caracteristicii x sa depăşească limitele câmpului de toleranţă – va caracteriza precizia utilajului, specialiştii considerând ca un proces poate fi apreciat ca fi ind controlabil statistic daca p≤0,02. Ti, Ts = limite de toleranta inferioara i si superioara s F(x)=P(X≤x) este funcţia de repartiţie specifi că a caracteristicii X Pentru o caracteristică de repartiţie normala: P=1-[φ (zs)-φ(zi)]=1-2φ(zs), unde zs=(Ts-Ti)/2σ σ=abatere medie pătratică a caracteristicii studiate În practică, se va putea determina fi e fracţiunea defectivă probabilă p, pornind de la câmpul de toleranta prescris, fi e se va putea planifi ca un câmp de toleranta T=2zp*σ, unde zp este variabila Laplace tabelata în funcţie de fracţiunea defectiva p aleasă. Pe baza normalităţii repartiţiei se poate aproxima şi intervalul de împrăştiere a caracteristicii produselor fabricate : L≈6σ Li=3σ ; Ls=3σ deoarece se demonstrează ca 99,7% din valorile înregistrate intr-o observare se găsesc in acest interval (teorema celor 3σ a lui Cebisev). Intr-adevăr, daca X este o caracteristica cu repartiţie normala cu parametrii μ si σ2, folosind proprietăţile acesteia (simetria in x=μ) avem : XÎN(x,μ,σ2) si a,bÎR : P{a≤X≤b} = ∫fx(x ;μ,σ2).dx = F0 (b-μ/σ) – F0 (a-μ/σ) P{| X-μ|<ε} = 2F0(ε/σ)-1 Daca ε=3σ ==>

P{|X-μ|<3σ} = 2F0 (3σ/σ)-1 = 2F0(3)-1=0,9974 Metodele de control curent – de dirijare pe fl ux – vor avea in vedere stabilitatea procesului – evidenţierea faptului ca se afl a numai sub infl uenta unor cauze de producţie întâmplătoare sau si sub impactul unor cauze de producţie sistematice, care induc abateri de la specifi caţii, trebuind depistate si eliminate. Stabilitatea se evaluează din doua puncte de vedere : • Ca poziţie a centrelor celor doua câmpuri de interes pentru caracteristica

studiata: câmpul de toleranta si câmpul de împrăştiere, ceea ce caracterizează reglarea maşinii, si poate fi pusa in evidenta cu ajutorul indicatorilor statistici de poziţie – medie, mediana, mod ;

• Ca mărime a celor doua câmpuri – încadrarea câmpului de împrăştiere in câmpul de toleranta – ceea ce caracterizează precizia maşinii si poate fi evidenţiată prin indicatori statici de împrăştiere (variaţie) : abaterea medie liniara sau pătratică, amplitudine, coefi cient de variaţie.

Procesul de producţie va fi considerat stabil, atunci când parametrii statistici ce măsoară centrul de grupare (reglajul), respectiv împrăştierea (precizia) rămân constanţi în timp. Verifi carea corelata a celor doua deziderate presupune folosirea unor metode combinate de control : • Metoda mediei aritmetice si abaterii mediei pătratice ; • Metoda mediei aritmetice si amplitudinii împrăştierii ; • Metoda medianei si amplitudinii împrăştierii.


Mersul procesului de producţie poate fi , astfel, apreciat cu ajutorul probelor formate dintr-un număr mic de piese, luate in ordinea fabricării lor, extrase întâmplător. Indicatorul probei nu va coincide decât întâmplător cu indicatorul întregului lot, însă, in cazul stabilităţii procesului, va trebui sa aparţină unor zone de control (zona de încredere sau zona erorilor admise). Aceasta presupune ca intr-o etapa iniţială sa putem stabili astfel de limite pentru parametrul reglării si pentru cel al preciziei (împrăştierii). In general, se aleg ca probabilităţi de lucru 99,8% pentru limitele de control si 95% pentru limitele de supraveghere, ceea ce corespunde unor fracţiuni defective de a de 0,2%, respectiv 5%. Reprezentând pe o axa poziţionarea ca valoare ordonata a limitelor de control si de supraveghere, remarcam ca pentru parametrul împrăştierii nu avem limitare inferioară, precizia putând fi oricât de mica. (fi g. 8.2.a si b).

Poziţionarea limitelor de control si de supraveghere

TI LCI LSI TC LSS LCS TS m(x)

LCI – limita inferioară de control LCS – limita superioară de controlLSI – limita inferioară de supraveghereLSS – limita superioară de supraveghereTI – limita inferioară a câmpului de tolerantaTS – limita superioară a câmpului de tolerantaTC – Centrul câmpului de toleranţă

Demersul practic efectiv consta in prelevarea periodica din proces a unor probe de volum n, înregistrându-se valorile efective atinse de caracteristica pentru fi ecare produs i din cel n: X1,…,Xn. Calculându-se pentru fi ecare proba indicatorii statistici necesari (medie sau mediana, abatere medie pătratică sau amplitudinea împrăştierii), şi comparându-se cu limitele de control/supraveghere stabilite aprioric, in etapa studiului preliminar de capabilitate, se identifi ca în ce măsura procesul corespunde sau nu ca reglaj si precizie, luându-se masuri suplimentare de supraveghere în cazul în care parametrii se găsesc în intervalul dintre limitele de supraveghere şi cele de control, oprindu-se si identifi cându-se cauza perturbatoare, daca parametrii se găsesc în afara limitelor de control.


Combinaţii ale stărilor procesului de fabricaţie ca precizie si reglajTabelul 1

Parametrul

reglarii

X, Me

Parametrul

Preciziei , R

LSI m LSS

LSI Me LSS

LCI m<LSI

LCI Me LCS

Sau

LSS<m LCS

LSS<Me LCS

m<LCI

Me<LCI

Sau

m>LCS

Me >LCS

LSS

R LSS

*proces stabil ca reglaj si precizie

*continua I

*proces stabil ca precizie, la limita stabilitatii pentru reglaj

*continua II

*proces instabil ca reglaj, stabil ca precizie

*procesul se opreste

V

LSS< LCS

LSS<R LCS

III IV VI

>LCS

R>LCS

VII VIII IX

proces stabil proces la limita stabilităţii proces instabil

Nota: n – volumul eşantionului; σ - abaterea medie pătratica este evaluata prin studii precedente; α - prag de semnifi caţie ales ; de obicei αÎ{0,002 ;0,05}; za – valoare tabelata a funcţiei Laplace


X(1-a/2,n) = ),2/1(2 nax − = valoare tabelata din tabelul funcţiei X2

ta/2,n = valoare tabelata din tabelul funcţiei Student

Fişele de control statistic sunt instrumente practice prin care se aplică aceste metode în întreprinderi, diagramele de control constând in reprezentarea grafi ca a indicatorilor statistici urmăriţi comparativ cu limitele de control/supraveghere admise. Trebuie să adăugăm faptul ca, plecând de la teoria fi selor de control create de W.A. Shewhart, mulţi autori reconsideră utilitatea acestora mai ales in faza de analiză a procesului şi de instalare a stării de control statistic. Scopul construirii fi selor (X, R), in aceasta perioada consta în evidenţierea aşa-numitelor ,,comportări nenaturale’’ ale acestuia, precum şi în găsirea unor acţiuni corective. Observam ca aceasta relevare a fi selor, deşi poate fi cuantifi cata statistic, îşi are cauzele in procesul însuşi şi ca urmare, acţiunea corectivă - privită ca o intervenţie la nivelul centrării si/sau precizării procesului-este o problema pur tehnologica. De aceea, ,,nici o lucrare de control statistic al calităţii nu poate furniza cunoaşterea necesara a diferitelor procese de fabricaţie. Totuşi o anumite indicaţie poate fi data asupra aspectelor statistice de interpretare a fi selor de control cu scopul de a detecta cauzele de variaţie excesivă’’. Subliniem de asemenea, limitarea practica a acestor fi se ca urmare a caracterului lor unidimensional, în sensul că se pot aplica numai la o singură caracteristica măsurabilă a reperului luat în studiu. Datorită caracterului mult mai complex al calităţii produselor moderne – determinata printr-un ansamblu de caracteristici – fi sele de control vor fi utilizate numai în cadrul unei analize speciale a unor caracteristici de calitate care fac obiectul unui program separat de investigaţie sau în cazul în care procesul tehnologic nu dispune de mijloace automatizate de reglare iar posibilitatea de culegere şi prelucrare a datelor în timp util se poate face fără difi cultate. De asemenea, în instituirea cu succes a unei astfel de cercetări nu trebuie uitata componenta de asigurare metrologică, una din cauzele comportamentului nenatural al fi selor de control fi ind eroarea de măsurare. O forma specifi ca de fi sa de control care evita in primul rând dezavantajul legat de calcul si care se poate constitui intr-un instrument de autocontrol este fi sa de control pentru valori individuale. Aceasta presupune folosirea directa a valorilor individuale măsurate (fără calculul statisticilor de selecţie), prin reprezentarea acestora pe diagrama de control. Procesul este considerat normal (satisfăcător scopului propus) dacă are loc una din situaţiile : • In fi ecare grup de n valori înregistrate, toate valorile sunt cuprinse intre

limitele de supraveghere ; • In fi ecare grup de n valori, nici o valoare nu cade in afara limitelor de

control, cel mult o valoare cade in fi ecare din zonele de atenţionare, restul in intervalul de supraveghere.

Procesul este considerat nesatisfăcător daca are loc una din situaţiile : • O valoare iese din limitele de control; • Doua valori din acelaşi grup cad in zone de atenţionare


Fără sa necesite efectuarea unor calcule, ci doar măsurare şi reprezentare grafi că pe fi sele standardizate, urmate de anunţarea tehnologului de linie în cazul constatării unor abateri de la regulile prin care procesul este considerat satisfăcător, acest procedeu se constituie într-un instrument efectiv al autocontrolului.

Bibliografi e - Baron T. şamd – Calitate si fi abilitate, Ed Tehnică 1988 - Gresoi Sorin, Managementul si gestiunea calitatii, editura Pro Universitaria 2011 - Redeş Al., Purcărea E.I., Stanciu C. – “Managementul calităţii. Tehnici şi instrumente”, Ed.

ASE, 1999;


STATISTICAL METHODS MANUFACTURING PROCESS CONTROL

Assoc. prof. Sorin GRESOI PhD.“Artifex” University of Bucharest

Abstract This paper offers a short introspection on the use of the statistical control fi ches for manufacturing processes, representing the parameters that are established under this purpose. Key words: control, limits, capability, tolerance

Control methods of manufacturing processes aimed on the one hand process capability analysis, and on the other hand set limits - criteria for current control and routing processes. Defi ning capability as a measure of how accurately the process achieves quality characteristics pursued statistical method will have to assess the performance of machinery to achieve a framing appropriate fi eld scattering (where the feature which takes values) in the fi eld of tolerance (where feature which must fall under quality standards). Analysis capabilities make approaches require pre aimed: • Establishing feature or set of features to be controlled (as having importance in defi ning the overall quality of the product); • Check the stability of the production process; • Determining parameters based on which it will carry over. While the fi rst objective is solved, usually based on treatment techniques and descriptive data - graphics, of which the most common is Pareto chart, the other two objectives are achieved through the application of complex methods, analytical, differentiated by type of production treaties1 : • For the average productivity of production processes - High-volume survey method; • For high productivity processes - survey method low volume. If the survey method of working on a large sample size may range between 100-300 copies, appearing necessary to check the homogeneity of data in order to estimate the correct parameters specifi c statistical production process. Polls low-volume method (current evidence) revealing involves several samples (samples, approx. 25) small (4-10 elements measurable characteristics and features attributive elements 20-60), being necessary to verify the uniformity surveys point environmentally and dispersions. Experimental verifi cation of normality distribution will be done in both cases the tests, in the second case for each sample individually. Likely determine the fraction defective p - the probability x characteristic values to exceed the limits of the tolerance - will characterize precision machine specialists considering that a process can be assessed as if p≤0,02 statistical control. p=P(X<Ti ;X>Ts)=1-P(Ti≤X≤Ts)=1-[F(Ts)-F(Ti)], where Ti, Ts = tolerance limits their upper and lower

1. Baron T. şamd – Quality and Reliability, Ed Tehnică 1988


F(x)=P(X≤x) specify is the distribution function of the characteristic X For a normal distribution feature: P=1-[φ (zs)-φ(zi)]=1-2φ(zs), unde zs=(Ts-Ti)/2σ σ= feature standard deviation studied In practice, it can lead to either fraction defective probable p, starting from the specifi ed tolerance either will be able to plan a fi eld of tolerance T = 2zp * σ, where zp is variable Laplace table by the fraction defective p chosen. Based on the distribution can be approximated normality and scattering characteristic range of manufactured products: L≈6σ Li=3σ ; Ls=3σ because it demonstrates that 99.7% of the values recorded in an observation found in this interval (the theorem of Chebyshev 3σ). Indeed, if X is a normal characteristic parameters μ division and σ2 using its properties (symmetry x = μ) we have: X∈N(x,μ,σ2) and a,b∈R : P{a≤X≤b} = ∫fx(x;μ,σ2).dx = F0 (b-μ/σ) – F0 (a-μ/σ) P{| X-μ|<ε} = 2F0(ε/σ)-1 If ε=3σ⇒

P{|X-μ|<3σ} = 2F0 (3σ/σ)-1 = 2F0(3)-1=0,9974 Control methods current - routing the fl ow - will consider process stability - highlighting the fact that it is only under the infl uence of causes production random or under the impact causes the production systematic, inducing deviations from specifi cations should be traced and eliminated. Stability is assessed in two ways: • As a center position of the two fi elds of interest for the characteristic studied: fi eld of tolerance and fi eld scattering, which characterizes the adjustment work, and can be put out with statistical indicators of position - mean, median, mode; • As the size of the two fi elds - fi eld scattering employment in the fi eld of tolerance - which characterizes the precision machine and can be evidenced by indicators static scattering (variation): linear or quadratic deviation, amplitude, coeffi cient of variation. The production process will be considered stable when statistical parameters that measure the center of a (control) or scattering (precision) remain constant over time. Checking correct two goals involves the use of combined methods of control: • method of arithmetic mean and standard deviation; • arithmetic mean and amplitude scattering method; • median and amplitude scattering method. Walking production process can thus be assessed using samples consisting of a small number of pieces taken in order manufacture, incidentally extracted. Indicator test will not only coincide by chance pointer whole lot, but when process stability, you have to belong control areas (the trust or the authorized error). This implies that one initial stage we can set such limits for parameter adjustment and the accuracy of (spreading).


In general, choose the probabilities working for 99.8% and 95% control limits for supervisory limits, which corresponds to defective fractions of 0.2% and 5%. Representing a value axis positioning control limits and orderly supervision, notice that we have no limitation for scattering parameter lower accuracy can be as small.

Positioning control limits and surveillance

TI LCI LSI TC LSS LCS TS m(x)

CLI - lower control limitLCS - the upper limit controlLSI - lower limit surveillanceLSS - the upper limit surveillanceTI - the lower limit of the toleranceTS - the upper limit of the toleranceTC - Center fi eld tolerance

Effective practical approach consists in taking periodic samples from the process of Volume n, registering actual values achieved for each product and feature of the n X1, ..., Xn. Calculated for each sample statistical indicators needed (mean or median, standard deviation or amplitude scattering), and comparing the limits of control / supervision established a priori, the stage preliminary study capability, identify to what extent the process complies not as in control and precision, taking additional measures of supervision if parameters are within the limits of surveillance and control, stopping and identifying the cause disruptive if the parameters are outside the control limits.

Combinations of states as precision manufacturing process and adjustmentTable 1

parameters adjustment

X, Me

parameters precision

, R

LSI m LSS

LSI Me LSS

LCI m<LSI

LCI Me LCS

or

LSS<m LCS

LSS<Me LCS

m<LCI

Me<LCI

or

m>LCS

Me >LCS

LSS

R LSS

* as stable process control and precision

* continue I

* stable process as precision, stability limit for adjustment

* continue

II

* process control unstable as stable as precision

* process stops

V

LSS< LCS

LSS<R LCS

III IV VI

>LCS

R>LCS

VII VIII IX

stable process process stability limit unstable process


Note : n – sample volume; σ - the standard deviation is evaluated by previous studies; α - threshold of signifi cance chosen; usually α∈{0,002 ;0,05}; za – table value- function Laplace X(1-a/2,n) = ),2/1(2 nax − = table value- function X2

ta/2,n = table value- function Student Statistical control sheets are practical tools that apply these methods in enterprises, control charts consisting watch graphical representation of statistical indicators compared with the limits of control / supervision admitted. We must add that, based on the theory of checklists created by W.A. Shewhart, many authors consider their usefulness especially in the analysis phase of the process and installation of the state of statistical control. The purpose of building sheets(X, R), during this period consists in emphasizing so-called “unnatural behavior » its, and fi nding corrective actions. Note that this achievement records, although it can be quantifi ed statistically, has its causes in the process itself and as a result, corrective action - seen as a centering level intervention and / or specify the process-is a purely technological problem.


Due to the more complex quality modern products - determined by a set of features - checklists will be used only within a specifi c consideration of quality features that subject to a separate investigation or where the process It has no means automatic adjustment and the possibility of collecting and processing data in a timely manner can be done without diffi culty.Also in the successful establishment of such research should not be forgotten insurance component metrology, one of the causes of unnatural behavior checklist is measurement error. A specifi c form of control sheet which avoid disadvantage primarily related to computing and that can be a tool of self-control is control sheet for individual values. This involves the direct use of individual values measured (without calculating statistics selection), through their representation on the control chart. The process is considered normal if there is one statement: • In each group of n values recorded, all values are between the limits of

surveillance; • In each group of n values, no value falls outside the control limits, the more

value falls in each of the warning areas, the rest in the range surveillance.

The process is considered satisfactory if one of the situations occurs: • A value out of control limits; • Two values of the group fall in the warning areas Without requiring further computation, but measurement and graphical representation on chips standardized, followed by the announcement line technology in the event of deviations from the rules under which the process is considered satisfactory, this process constitute an effective instrument of self-control.

Bibliography - Baron T. şamd – Quality and Reliability, Ed Tehnică 1988 -Gresoi Sorin, Management and quality management, Pro Universitaria Publishing 2011 - Redeş Al., Purcărea E.I., Stanciu C. – “Managementul calităţii. Tehnici şi instrumente”, Ed.

ASE, 1999;


Consideraţii privind evoluţia numărului de pensionari şi a pensiilor

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, BucureştiUniversitatea „Artifex” din BucureştiConf. univ. dr. Aurelian DIACONUUniversitatea „Artifex” din Bucureşti

Abstract Acest articol descrie evoluţia pensionarilor şi a pensiilor în România. Acest segment al populaţiei şi veniturile lor reprezintă o situaţie particulară a sistemului demo-economic national. Autorii se preocupă de evoluţia categoriei pensionari, nivelul pensiilor, pensionarii sistemului de asigurări sociale de stat, aspectele teritoriale. Cuvinte cheie: populaţie, pensioanre, asigurări sociale, vârstă, compensare

Evoluţia categoriei pensionari Începând cu anul 1990, pe fondul unor măsuri economico-sociale care ţin de restructurarea economiei româneşti, s-au produs modifi cări esenţiale în structura socio-economică a populaţiei din ţara noastră. În aceeaşi direcţie a acţionat şi evoluţia demografi că din ultimii ani, în care natalitatea a scăzut în mod îngrijorător, iar mortalitatea se situează pe o curbă ascendentă.

Gruparea numărului pensionarilor pe nivele de pensii la 30.06.2015Niveluri de pensii 2015

TOTAL - mii pers 5.307 din care, în %sub 171 1,9între 171-210 1,6între 211-250 2,0între 251-290 2,7între 291-350 6,1între 351-500 16,2între 501-1000 49,9Peste 1000 19,6


În condiţiile unei regresii evidente a sporului natural al populaţiei şi, pe fondul procesului de îmbătrânire demografi că accentuat, corelate cu reducerea constantă a numărului locurilor de muncă, persoanele încadrate în categoria pensionari şi benefi ciari de ajutor social deţin o pondere tot mai mare în totalul populaţiei ţării şi, mai ales, în totalul populaţiei inactive, numărul acestora încadrându-se, de asemenea, pe o traiectorie ascendentă. Astfel, la sfârşitul trimestrului doi al anului 2015, se remarca un curs constant al numărului pensionarilor. În cifre absolute, la 31 iulie 2015, se afl au în categoria pensionari peste 5.307.000 de persoane.


Este de remarcat faptul că, din anul 2000 numărul pensionarilor scade în mod constant de la o perioadă la alta. Astfel, în 2000 erau înregistraţi 6.154.000 pensionari, care în iulie 2015 s-au redus la 5.307.000 pensionari. Această reducere de aproximativ un milion de persoane are la bază două cauze. Prima este cea legată de faptul că piramida vârstelor s-a diminuat la bază. A doua se referă la faptul că procesul de îmbătrânire a populaţiei va avea două efecte. În primul rând se va reduce numărul de pensionari. A doua va consta în mutarea populaţiei pe grupe vârstnice, datorită scăderii natalităţii. Desigur, este difi cil de luat în considerare creşterea sau mo difi carea situaţiei pensionarilor de asigurări sociale din agri cultură, unde creşterea este nesemnifi cativă. Ieşirile din sistemul de plată a pensiilor au fost rezonabile, fi ind cauzate, într-un procent mare, de decese. La acest punct trebuie să observăm că în ultimii ani a crescut numărul deceselor şi s-a scurtat speranţa medie de viaţă a populaţiei. Important ar fi de analizat şi modul în care au evoluat structura şi distribuţia pensionarilor şi a benefi ciarilor de ajutoare sociale, în funcţie de sistemul în care aceştia au fost incluşi. Astfel, în iulie 2015, numărul pensionarilor de asigurări sociale a fost de 5.303.000, din care 4.679.000 sunt pensionari de asigurări so ciale de stat, iar 468.000 sunt pensionari de asigurări sociale ale sa lariaţilor ce provin din agricultură. În semestrul I 2015, numărul pensionarilor de asigurări sociale a fost de 5.303.000 persoane, din care pensionari de asigurări sociale de stat 4.679.000 persoane. Ceilalţi pensionari reprezintă benefi ciari de ajutor social şi pensionari IOVR. Subliniez faptul că în prezent, când industria şi celelalte ra muri ale economiei naţionale sunt supuse unui proces de restruc tu rare, persoane care îndeplinesc condiţiile de vechime neîntreruptă în muncă şi vârstă vor ieşi anticipat la pensie. În această situaţie, este clar că numărul pensionarilor va creşte.

Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie lunară la 30.06.2015Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015TOTAL 6154 6351 6378 6306 6233 6067 5806 5745 5701 5694 5661 5597 5531 5413 5357 5307

-asigurari sociale 6110 6311 6342 6274 6205 6042 5785 5726 5685 5683 5451 5588 5523 5407 5352 5303

asigurari sociale de stat 4246 4426 4535 4570 4597 4611 4633 4643 4664 4716 4777 4744 4720 4679 4677 4679

agricultori 1751 1767 1677 1572 1474 1292 1005 932 866 790 714 684 642 570 518 468

TOTAL 72 104 134 156 204 246 298 389 572 708 724 754 766 807 846 892asigurari sociale 72 104 133 156 204 246 298 389 573 708 719 755 767 808 847 893asigurari sociale de stat 91 131 163 187 232 267 311 399 593 734 741 775 777 812 845 886agricultori 19 27 34 38 74 88 117 159 253 307 309 311 313 328 342 361Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2015.


Raportul anual dintre numărul de pensionari şi cel al sala riaţilor a fost de cca. 1,3 pensionari la un salariat. Numărul de pensionari de asigu rări sociale a crescut, şi aceasta, în special pe seama pensionărilor pentru munca depusă şi limită de vârstă cu vechime integrală.

Studiu privind evoluţia nivelului pensiilor În contextul în care numărul pensionarilor creşte, se impune găsirea surselor pentru sumele necesare a fi plătite drept pensii şi ajutoare sociale. De asemenea, se pune problema ca, în condiţiile creşterii indicelui preţurilor de consum, să se găsească acele posibilităţi de sporire a pensiilor prin compensaţii, indexări sau indemnizaţii, acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Precizez că, în 2011, pensiile s-au diminuat sau crescut prin recalculare după ce, în 2009 s-au majorat, succesiv, în intenţia de a acoperi mai bine efectele infl aţiei. După 2015, pensiile au ajuns la un nivel relativ corespunzător, fi ind în creştere

Evoluţia pensiei medii nominale şi reale în perioada 2000-2015(%)


Aparent, aceste cifre relative ar pune în evidenţă o creştere semnifi cativă a sumelor plătite pensionarilor. Cifrele respective nu sunt însă pe deplin grăitoare, deoa rece, în foarte multe cazuri, creşterile s-au efectuat pornindu-se de la sume de bază extrem de mici. Astfel, există încă persoane care au pensii de câteva zeci sau sute de mii de lei pentru care, pe fondul adâncirii crizei şi a lipsei de resurse fi nanciare, chiar creşteri de 100% nu înseamnă, practic, nimic. Cuantumul indemnizaţiei lunare a crescut comparativ cu toţi anii anteriori. Un alt element de analiză îl constituie pensia medie lunară a pensionarilor şi benefi ciarilor de ajutor social. Şi aceste sume, în termeni comparabili, arată o sporire a resurselor de care au benefi ciat pensionarii, dar aceasta nu a fost pe deplin îndestulătoare, ţinând seama de indicele preţului de consum al populaţiei, care a fost superior nivelului de creştere a pensiilor şi, de asemenea, a reprezentat, în cifre abso-


lute, o creştere aproape nesemnifi cativă dacă se iau în conside rare nivelurile la care s-a aplicat această majorare. Media pensiei de asigurări sociale a fost de 808 lei/lună, infl uenţată negativ de nivelul pensiilor cuvenite agricultorilor. Deşi, faţă de perioada 1999-2009 (în 2010-2011 pensiile practic au stagnat) pensia medie a agricul torilor a crescut, raportul, în comparaţie cu nivelul pe care l-au înregistrat pensiile cuvenite celor din sistemul asigurărilor sociale de stat, se menţine încă prea ridicat. O diferenţiere accentuată se manifestă şi între categoriile de pensii. O analiză din acest punct de vedere evidenţiază că, pentru munca depusă şi limită de vârstă, un pensionar provenit din rândul agricultorilor primeşte, în medie, 415 lei/lună. Această situaţie evidenţiază un decalaj în defavoarea nive lului pensiilor salariaţilor din sistemul agricol faţă de cei din sistemul asigurărilor sociale de stat. Situaţia este difi cilă şi pentru că suma pri mită drept pensie este insufi cientă pentru o persoană ca să îşi plătească obligaţiile pri vind chiria sau impozitul (dacă este proprietar al unui apar tament), gazele, electricitatea, telefonul, agentul termic etc. Toate acestea, mai ales în contextul în care preţurile şi tarifele aferente principalelor produse şi servicii pentru populaţie sunt ajustate în ritm galopant, fi e în funcţie de ritmul devalorizării monedei naţionale, fi e în funcţie de necesităţile de venituri la bugetul statului, nu reprezintă nimic, în sensul că întreaga sumă, dacă nu mai mult decât atât, se consumă pentru aceste obligaţii. Nu se mai poate pune în discuţie faptul că această cate gorie, respectiv pensionarii, reprezintă şi categoria cea mai afectată de anumite boli, pentru îngrijirea cărora trebuie neapărat să-şi rezerve sume din care să cumpere medicamentele necesare, com pen sate sau necompensate, în situaţia în care respectivele medi ca mente nu sunt cuprinse în categoria compensatelor, după cum nu mai poate intra în discuţie problema asigurării unei alimentaţii corespun zătoare. În aceste condiţii, eventualele nevoi de odihnă, recreere, tratamente balneoclimaterice sau necesităţi spirituale sunt, pentru pensionarii din România, de domeniul SF. Iată de ce pensionarii, oamenii de vârsta a treia, devin, după o viaţă de muncă, una dintre categoriile defavorizate din România, iar prin comparaţie cu posibilităţile unor categorii similare din alte ţări, exemplifi că unul dintre cele mai triste, frustrante şi lipsite de bucurii moduri de viaţă la anii senectuţii. Facem această apreciere globală deşi în perioada 2001-2009, dar mai ales în anii 2008-2009, guvernul a făcut o serie de concesii (a se citi facilităţi) faţă de pensionari şi alte persoane în nevoie acută de mijloace de subzistenţă, deoarece acoperirea nevoilor acestora este încă departe de un raport normal de supravieţuire. Eforturile de majorare a pensiilor, mai ales cele ale agricultorilor, au avut la bază interese electorale, fără a se analiza şi posibilităţile concrete bugetare de acoperire din venituri.

Situaţia actuală a pensionarilor din sistemul asigurărilor sociale de stat Aşa după cum am menţionat, în categoria pensionarilor, ponderea cea mai importantă este deţinută de pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat. De aceea, se impune a face o scurtă prezentare şi a modului în care a evoluat pensia primită de această categorie de pensionari. Astfel, pe total pensia medie a fost, în 2011, de 775 lei/lună, în 2012 de 767 lei-lună, în 2013 de 808 lei/lună, în 2014 de 847 lei/lună şi 893 lei/lună la 31 iulie 2015, reprezentând o creştere comparativ cu septembrie 1999. În 2011, nu s-au acordat alte măriri, iar în 2012, 2013, 2014 şi 2015 au fost ajustate cu rata infl aţiei. Uşoara majorare are la bază modifi carea structurii pensionarilor pe nivel de marime a pensiilor şi nu o decizie guvernamentală. Raportul între pensia medie de


asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vârstă cu vechime integrală în muncă şi salariul mediu net în 2014 a fost de 42,7%. Se constată deci o oarecare menţinere a decalajului între pensia medie de asigurări sociale de stat şi salariul mediu încasat în cadrul eco nomiei naţionale, iar pe o treaptă valorică absolută superioară. Această modifi care are la bază, în pri mul rând, ritmul mai accelerat în care au crescut unele pensii, precum şi reducerea numărului pensio narilor din categoria celor care benefi ciau de o pensie modestă. După 2011, creşterea pensiei medii de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vârstă cu vechime integrală în muncă s-a situat aproape de creşterea câştigului salarial mediu. În următorii patru ani, pensiile s-au majorat cu rata infl aţiei. În consecinţă, putem aprecia că, în ciuda unor eforturi făcute, cu rezultate mai mult simbolice, din cauza limitelor pe care le are bugetul asigurărilor sociale, nivelul de majorare a pensiilor a fost redus, fi ind departe de a acoperi decalajul înregistrat în raport cu nivelul alarmant de creştere a preţurilor pentru acele produse/servicii vitale activităţii şi vieţii pensionarilor. Mă refer aici la consumul de gaze, agent termic, întreţinere, taxe pentru telefon, poştă, radio etc., acestea nefi ind dimensionate după nivelul veniturilor pensionarilor, ci în raport cu consumul ce se realizează.

Evoluţia pensiei suplimentare Un element important în efectuarea analizei privind numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale îl reprezintă şi situaţia în care s-a găsit această categorie de persoane în ceea ce priveşte modul în care a benefi ciat de pensia suplimentară. Astfel, în 2015, au benefi ciat de pensie suplimentară peste 3,09 milioane de persoane. Sumele care au fost plătite drept pensie suplimentară au crescut an de an, începând cu 1999.

Evoluţia pensiilor în profi l teritorial În cadrul analizei situaţiei pensionarilor din ţara noastră, importantă apare şi variaţia în profi l teritorial a pensiilor de care au benefi ciat aceştia. Din acest punct de vedere, se constată că există o mare variaţie a nivelului pensiilor asigurărilor sociale de stat de la un judeţ la altul. Astfel, nivelul cel mai scăzut se înregistrează în judeţele Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Botoşani, Bistriţa. Pensii ceva mai ridicate se înregistrează în municipiul Bucureşti, iar la nivel de judeţe, în Hunedoara, Braşov, Cluj, Prahova. Aceste date arată că, până şi în judeţele apreciate a avea un nivel ridicat al pensiilor, cuantumul acestora este mic în comparaţie cu cerinţele normale ale vieţii. Tabloul mai sus conturat evidenţiază, de fapt, o agravare a situaţiei acestei categorii de persoane, respectiv a pensionarilor, atât prin prisma menţinerii unui nivel redus al pensiilor şi celorlalte categorii de facilităţi ce li se acordă, cât şi prin prisma evidenţei că, an de an, numărul pensionarilor creşte concomitent cu reducerea numărului salariaţilor. Din păcate, în condiţiile actuale, în care, pe lângă ma jo ră rile succesive de preţuri la energie electrică şi termică, telefon, trans port în comun, medicamente etc., se pune problema ine vi ta bilă a unor noi majorări de preţuri la carburanţi (la petrol şi deri vate), de natură să angreneze o spirală a creşterii preţurilor şi la alte produse şi servicii, este greu de presupus că se vor găsi acele re surse cu care să sporească bugetul asigurărilor sociale pentru perioada următoare.


Trebuie însă subliniat faptul că, din analiza nivelurilor de creştere, această majorare apare nesemnifi cativă, mai ales pentru categoria pensionarilor cu niveluri actuale foarte reduse, cărora nici recenta hotărâre de indexare şi reaşezare lunară a pensiilor nu le poate aduce o relaxare minimă a situaţiei materiale cu care se confruntă. Pe fondul în care populaţia activă ocupată va scădea, prin trecerea în şomaj sau disponibilizare a unui număr important de salariaţi, este de aşteptat ca valorile sau sumele înregistrate sub formă de contribuţie pentru asigurările sociale şi contribuţie pentru pensie suplimentară să fi e, în cifre absolute, relativ constante sau în uşoară creştere. În condiţiile crizei economice, probabil, va fi difi cil de găsit resurse alternative prin care să se mărească veniturile pentru asigurările sociale, astfel încât acestei categorii a pensionarilor, cea mai defavorizată sau printre cele mai defavorizate din România, să i se poată ameliora situaţia prin unele creşteri, fi e şi simbolice.

References - Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economică pe calea redresării, Editura

Economică, Bucureşti - Craciuneanu, V., Stefan, D. (2015). Budget Level of Social Security Pension in Romania

Compared to Social Aid Established by the Legislator, Faculty of Finance, Banking and Accountancy Bucharest,"Dimitrie Cantemir" Christian University Bucharest in its journal Knowledge Horizons – Economics, Volume (Year): 7 (2015), Issue (Month): 1 (March), pp. 116-121

- Florea Ianc, M.M. (2014). Necessity To Supplement The Public Pension System From Romania With Private Pension System, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): (February), pp. 277-281

- www.insse.ro - *** International Monetary Fund (2010). Romania; Financial Sector Stability Assessment, International Monetary Fund in its series IMF Staff Country Reports with number 10/47.


CONSIDERATIONS ON THE EVOLUTION OF THE NUMBER OF PENSIONERS AND

PENSIONSProf. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies, "Artifex” University of BucharestAssoc. prof. Aurelian Diaconu PhD. “Artifex” University of Bucharest

Abstract This paper describes the evolution of the retired people and pensions in Romania. This segment of the population and their incomes represent a particular situation of the national demo-economic system. The authors develop on the evolution of retirees, the level of pensions, the state social insurance system’s pensioners, the territorial aspects. Key words: population, retirement, social insurance , age, compensation

Evolution of the category pensioners Starting with the year 1990, under the circumstances of a number of economic and social steps related to the restructuring of the Romanian economy, essential modifi cations occurred in the socio-economic structure of the population from our country. The demographic evolution of the last years followed the same direction, when the birth rate decreased alarmingly while the mortality is placed on an up warding curve.

Grouping the number of pensioners by levels of pensions at 30.06.2015Levels of pensions 2015

TOTAL – thousand persons 5.307 Of which, in %under 171 1,9between 171-210 1,6between 211-250 2,0between 251-290 2,7between 291-350 6,1between 351-500 16,2between 501-1000 49,9Over 1000 19,6

Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.

In the conditions of an obvious regression of the natural increase of the population and on the ground of the marked demographic ageing process, correlated with the steady diminishing of the number of jobs, the persons taking part of the category of pensioners and benefi ciaries of social assistance holds an increasingly higher weight in the total of the country population and, mainly in the total of the inactive, their number following also an up warding trajectory.


Thus, by the end of the second quarter of the year 2015, one can remark a constant course of the number of pensioners. In absolute fi gures, by July 31st, 2015, a number of over 5,307,000 persons was recorded by the category pensioners. To note the fact that, as from the year 2000 on, the number of pensioners is steadily decreasing from one period to another. Thus, in 2000 there were 6,154,000 pensioners recorded, which number went down to 5,307,000 pensioners in July 2015. This reduction of approximately one million persons is based on two causes. The fi rst one is thee on connected to the fact that ages pyramid diminished at its basis. The second one refers to the fact that the process of the population ageing is going to have two effects. In the fi rst place, the number of pensioners will get reduced. The second one will consist of the movement of the population on groups of full age, due to the decrease of the birth rate. Of course, it is diffi cult to take into consideration the increase or the modifi cation of the pensioners of social security from agriculture where the increase is insignifi cant. The outputs from the payment system of pensions were reasonable, being generated to a large extent, by deceases. At this point, we must notice that during the last years the number of deceases increased and the average life expectation of the population shortened. It would be interesting to analyse also the way in which the structure and the distribution of pensioners and benefi ciaries of social assistance developed depending on the system in which those categories have been included. Thus, in July 2015, the number pensioners of social security counted for 5,303,000, of which 4,679,000 are pensioners of state social security while 468,000 are pensioners of social security of the employees coming from agriculture. In the fi rst half 2015, the number of pensioners of social security counted for 5,303,000 persons, of which 4,679,000 persons are pensioners of state social security. The other pensioners are represented by the benefi ciaries of social assistance and pensioners IOVR. To underline the fact that presently, when the industry and the other branches of the national economy make the subject of a restructuring process, the persons observing the conditions of non-interrupted length of service and age would get retired with anticipation. Under the circumstances, obviously the number of pensioners will increase.

Average number of pensioners and average monthly pension by 30.06.2015Indicators 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL 6154 6351 6378 6306 6233 6067 5806 5745 5701 5694 5661 5597 5531 5413 5357 5307 -social security 6110 6311 6342 6274 6205 6042 5785 5726 5685 5683 5451 5588 5523 5407 5352 5303 - state social security 4246 4426 4535 4570 4597 4611 4633 4643 4664 4716 4777 4744 4720 4679 4677 4679 - agriculture workers 1751 1767 1677 1572 1474 1292 1005 932 866 790 714 684 642 570 518 468TOTAL 72 104 134 156 204 246 298 389 572 708 724 754 766 807 846 892 -social security 72 104 133 156 204 246 298 389 573 708 719 755 767 808 847 893 - state social security 91 131 163 187 232 267 311 399 593 734 741 775 777 812 845 886 - agriculture workers 19 27 34 38 74 88 117 159 253 307 309 311 313 328 342 361

Data source: National Institute of Statistics; Statistical Bulletin no. 7/2015.


The annual ration between the number of pensioners and that of the employees counted for about 1.3 pensioners per one employee. The number of pensioners of social security increased as well, mainly on the account of retiring for the performed activity and age limitation with integral length in service.

Study concerning the evolution of the pensions’ level In the context of the increase of the number of pensioners, fi nding out sources for the amounts required by the payment of pensions and social assistance becomes a must. Meantime, there is one issue to consider, namely, under the circumstances of the increase of the consumption prices index, to fi nd out those possibilities to increase the pensions by means of compensations, up-dating or indemnities, granted in accordance with the legislation in force. I point out the fact that, in 2011, the pensions have been diminished or increased through recalculation, subsequent to the successive increases made in 2009 aiming a better covering against the infl ation effects. After 2015, the pensions reached a relatively suitable level and keep on increasing.

Evolution of the nominal and real pension during the period 2000-2015(%)

Data source: National Institute of Statistics; Statistical Bulletin no. 7/2015.

Apparently, these fi gures relative might underline a signifi cant increase of the amounts being paid to the pensioners. But the respective fi gures are not entirely convincing as, in many situations, the increases have been made starting from basic amounts extremely low. Thus, there are still persons having pensions of some tens or hundreds lei in which case, on the ground of the crisis deepening and the shortage of fi nancial resources, even increases of 100% do not mean practically nothing . The quantum of the monthly indemnity increased comparatively with all the previous years. Another element of analyses is given by the average monthly pension of the pensioners and benefi ciaries of social assistance. These amounts also, in comparable terms, are showing an increase of the resources the pensioners took advantage of but this situation was not entirely satisfactory if considering the index of the consumption


price of the population which has been superior to the level of the pensions increase and, meantime, represented, in absolute fi gures, an increase almost insignifi cant if to consider the levels to which this increase applies. The average of the pension of social security counted for 808 lei/month, being negatively infl uenced by the level of the pensions due to the agriculture workers. Although, comparatively with the period 1999-2009 (in 2010-2011 the pensions stagnated practically) the average pension of the agricultural workers increased, the ratio comparatively with the level recorded by the pensions due to those of the state social security system , keeps on maintaining too high. A pronounced difference is also marked between the categories of pensions. An analysis from this point of view is underlining that for the performed work and age limit a pensioner from the ranks of the agricultural workers is getting, averagely, 415 lei/month. This situation emphasizes a gap unfavourable to the level of the pensions of the employees from the agricultural system as against those from the state social security system. The situation is diffi cult also because the amount received as pension is insuffi cient for a person to pay the obligations concerning the rent or taxes (if owner of an apartment), gas, electricity telephone, thermic agent etc. All these, mainly in the context of galloping adjustments of the prices and tariffs for the main goods and services for the population, depending either on the rhythm of the depreciation of the national currency or on the needs for incomes to the state budget, do not represent anything in the sense that the entire amount, if not even more, is consumed by these obligations. Not to consider the discussion on the fact that this category, respectively the pensioners, is representing also the category the most affected by certain illnesses for which care they must compulsory save the necessary amounts for buying the necessary medicines, either compensated or non-compensated when the respective medicines are not included in the category of compensated, not to mention the fact that out of the discussion is also the issue of securing an adequate alimentation. In these conditions, the eventual needs for rest, recreation, balneary and climatic treatment or spiritual requirements are, for the pensioners of Romania, virtually SF. That is why, the pensioners, people of the third age, are becoming after a working lifetime, one of the most un- favoured categories from Romania and, in comparison with the possibilities of some similar categories from other countries, they are the very example of one of the most sad, frustrating and joyless modes of living by the time of the old age. We are making this global evaluation although in the period 2001-2009, but mainly in the years 2008-2009, the government made a series of concessions (see facilities) for the pensioners and other persons in acute need for means of subsistence, view that covering their needs is still far away from a normal surviving level. The efforts meant to increase the pensions, mainly for the agricultural workers, have been based on electoral interests, without analysing the concrete budgetary possibilities for covering out of the incomes.

The present situation of the pensioners from the state social security system As already mentioned, in the category of pensioners, the most important weight is held by the pensioners of the state social security system. This is why it becomes necessary to submit a short presentation of the mode in which the pension received by this category of pensioners evaluated. Thus, per total the average pension in 2011 counted for 775 lei/month, in 2012 767 lei/month, in 2013 808 lei/month, in 2014 847 lei/month and 893 lei/month by 31st July 2015, representing an increase


comparatively with September 1999. In 2011, no increases were granted while in 2012, 2013, 2014 and 2015 they were adjusted with the infl ation rate. The slight increase is based on the modifi cation of the pensioners’ structure by level of size of the pensions and not on governmental decisions. The ratio between the average pension of state social security for the performed work and age limit with integral length of service and the average net salary in 2014 counted for 42.7%. Consequently, we can state out a certain keeping up of the gap between the average pension of state social security and the average salary paid in the frame of the national economy but at a superior absolute value degree. This modifi cation is based, fi rst and foremost, on the more accelerated rhythm of increasing for certain pensions, as well as on the reduction of the number of the pensioners from the category of those benefi ting of a modest pension. After 2011, the increase of the average state social security pension for the performed work and age limit with integral length of service almost levelled up with the increase of the average net wage gain. For the subsequent four years, the pensions have been increased with the infl ation rate. Consequently, we can ascertain that, despite some efforts done, with outcomes mostly symbolic because of the limits constraining the social security budget, the level of the increase of the pensions has been a reduced one, far away from covering the gap recorded in connection with the alarming level of prices increase for those goods/services vital for the activity and life of the pensioners. I am referring here to the consumption of gas, thermic agent, servicing, duties for phone, poste, radio etc., which are not sized according to the pensioners’ incomes but according to the recorded consumption.

The evolution of the additional pension A signifi cant element of analysis as to the average number of state social security pensioners is given also by the situation faced by this category of persons as regards the way of benefi ting of the additional pension. Thus, in 2015, the additional pension went to a number of over 3.09 million benefi ciary persons. The amounts being paid as additional pension increased from one year to another, as from 1999 on.

The evolution of the pensions in territorial profi le In the frame of the analysis of the situation of the pensioners from our country, the variation in territorial profi le of the pensions they took advantage of seems to be signifi cant as well. From this point of view, we note that there is a large variation of the levels of the state social security pensions from one district to another. Thus, the lowest level is recorded in the districts Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Botoşani, Bistriţa. Pensions a little bit higher are recorded in the municipality of Bucureşti, and districts wise, in Hunedoara, Braşov, Cluj, Prahova. These data are showing that, even in the case of the districts considered as having a high level of the pensions, their quantum is small in comparison with the normal living requirements. The above sketched picture is emphasizing, in fact, a worsening of the situation of this category of persons, respectively the pensioners, if considering both the maintenance of a low level of the pensions and other categories of granted facilities and the fact that, year by year, the number of pensioners increases simultaneously with the diminishing of the employees number.


Unfortunately, under the present conditions, when besides the successive increases of prices for electric and thermic energy,, telephone, public transportation,, medicines etc., it is unavoidable that new increases of prices for fuels (oil and derivate products) are to be considered, of the kind to generate a spiral of prices increase for other goods and services as well, it is hard to assume that those resources meant to increase the budget of the social security could be found out for the period next to come. However, we must underline the fact that, out of the analysis of the increase levels, such an increase seems to be insignifi cant, mainly for the category of pensioners with very low present levels, who cannot rely on the recent decision meant to apply a monthly indexation and reconsideration of the pensions as potentially bringing them a minimum relaxation of the material situation they are facing. In the context of the decrease of the occupied active population, as a result of dismissal or passing to unemployment of a signifi cant number of employees, it is to be expected that the values or sums recorded as contribution for the social security and contribution for the additional pension remain relatively constant as absolute fi gures or slightly increasing. In the conditions of the economic crisis, most probably, it will be diffi cult to fi nd out alternative resources meant to increase the incomes for social security, so that this category of the pensioners, the most un-favoured or among the most un-favoured ones from Romania can take advantage of improvements of their situation through some increases even only symbolic

References - Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economică pe calea redresării, Editura

Economică, Bucureşti - Craciuneanu, V., Stefan, D. (2015). Budget Level of Social Security Pension in Romania

Compared to Social Aid Established by the Legislator, Faculty of Finance, Banking and Accountancy Bucharest,"Dimitrie Cantemir" Christian University Bucharest in its journal Knowledge Horizons – Economics, Volume (Year): 7 (2015), Issue (Month): 1 (March), pp. 116-121

- Florea Ianc, M.M. (2014). Necessity To Supplement The Public Pension System From Romania With Private Pension System, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): (February), pp. 277-281

- www.insse.ro - *** International Monetary Fund (2010). Romania; Financial Sector Stability Assessment,

International Monetary Fund in its series IMF Staff Country Reports with number 10/47.

Documents

ă.ro/supliment...La capitolul impozite indirecte, în special la accize, taxe vamale, taxa pe valoarea ad ăugată, aceste venituri nu s-au realizat în totalitate, deoarece, pe de