Fundamentale 2 pct

1. Spre deosebire de stiintele naturii, stiintele sociale includ in obiectul lor de studiu a. universul fizic b. omul ca fiinta sociala c. omul ca fiinta biologica 2. Determinismul social presupune ca a. actiunile individuale sunt influentate de structuri situate in afara individului b. structurile sociale sunt influentate de actiunile individuale c. structurile sociale si actiunile umane sunt independente unele de celelalte 3. Holismul se refera la orice abordare care explica actiunile agentilor individuali prin apelul la a. motivatiile rationale ale fiecaruia b. un intreg mai cuprinzator c. pulsiuni ale inconstientului 4. Intelegerea ca abordare metodologica specifica stiintelor sociale se bazeaza pe a. explicatia cauzala b. descifrarea semnificatiilor actiunii c. ipoteze si testarea acestora 5. Calea rationalista in stiintele sociale se bazeaza pe a. inductie b. deductie c. analogie 6. Calea empirista in stiintele sociale se bazeaza pe a. inductie b. deductie c. analogie 7. Deductia presupune obtinerea unor a. propozitii particulare plecand de la propozitii generale b. propozitii generale plecand de la propozitii particulare c. propozitii particulare plecand de la propozitii particulare d. propozitii generale plecand de la propozitii generale 8. Inductia presupune obtinerea unor a. propozitii particulare plecand de la propozitii generale b. propozitii generale plecand de la propozitii particulare c. propozitii particulare plecand de la propozitii particulare d. propozitii generale plecand de la propozitii generale 9. Primul model al comunicarii, aplicabil deopotriva oamenilor si masinilor, a fost elaborat de a. Harold Lasswell b. Paul Lazarsfeld c. Shannon si Weaver d. Marshall McLuhan 10. Sursa mesajului in cadrul procesului de comunicare se numeste a. receptor b. destinatar

c. emitator d. referent 11. Functia conativa definita de Roman Jakobson se raporteaza la a. emitator b. receptor c. mesaj d. cod 12. Comunicarea tactila reprezinta un tip de comunicare a. orala b. scrisa c. interculturala d. nonverbala 13. Kinezica reprezinta modalitatea de comunicare a. tactila b. gestuala c. vizuala d. verbala 14. Efectul comunicarii incorporeaza ansamblul de procese si de urmari (atribuite actului de comunicare) pe care le presupune …. a. vizualizarea imaginilor b. receptarea mesajelor c. audierea emisiunilor d. redactarea articolelor 15. Nu exista o dependenta directa intre …, intrucat indivizii nu sunt corpuri in care mesajele se introduc si produc un anumit rezultat. a. mesaj si reactiile publicului b. mesaj si continut c. mesaj si ora de difuzare d. public si publicitari 16. Eficacitatea mediatica ramane sub cota eficientei …, deoarece acest tip de procesualitate face ca mesajele sa ajunga partial la dispozitia publicului. a. minime b. maxime c. previzibile d. imprevizibile 17. Cantitatea de informatie cu care ne confruntam zilnic este mai mare decat cantitatea de informatie realmente …. a. durabila b. prelucrabila c. interesanta d. captivanta 18. Dacă dorim sa fixam efectele pe care le are procesul de comunicare, trebuie sa indepartam factorii ce ar putea sa-si exercite influenta asupra …. a. difuzarii mesajelor b. publicului-tinta

c. comunicarii d. dezbaterilor publice 19. Procesul de comunicare este inraurit de felul in care mesajele sunt percepute, receptarea depasind decodarea mesajelor si acoperind …. a. calitatea informatiei primite b. modificarea sensurilor c. limitarea analizei d. interpretarea informatiei primite si atribuirea de sensuri 20. Putem identifica o interdependenta substantiala intre …. a. modalitatile de interpretare a mesajelor si orizontul de gandire al publicitarilor b. entitatile media si publicul activ c. modalitatile de interpretare a mesajelor si orizontul de gandire al publicului d. calitatea mesajului mediatic si intervalul de difuzare al acestuia 21. Procesul de comunicare poate influenta intreaga societate sau cultura acesteia, intrucat … ne impun subiectele asupra carora urmeaza sa reflectam. a. partidele politice b. publicitarii c. analistii media d. mass-media 22. Distinctia dintre televiziune si viata reala apare in mod evident doar la nivelul …. a. estetic b. tehnic c. dezbaterilor d. conducerii entitatii media 23. … este un tip de realitate distinct de cultura careia ii apartinem, insa ambele sunt percepute similar si interactioneaza substantial. a. radioul b. presa scrisa c. televiziunea d. publicitatea 24. Autor care considera ca semnificatia imaginii este o calchiere dupã modelul unui text scris. a. R. Barthes, b. G. Peninou, c. U. Eco, d. L. Porche, e. J.-M. Floch 25. Conotatia devine expresie a culturii de masa in perioada a. mezosemiotica, b. paleosemiotica, c. neosemiotica 26. Inlocuieste termenul de iconicitate cu cel de figurativitate în analiza imaginii publicitare: a. R. Barthes,, b. U. Eco c. L. Porche d. J-M. Floch

27. Constructiile: focalizata, axiala, profunda si secventiala sunt incluse în codul: a. cromatic b. morfologic c. tipografic d. fotografic e. topografic 28. Logo-uri care nu au nici o legãturã cu vreo caracteristica fizica a produsului sau a serviciului respectiv, fiind total abstracte. a. logo-uri mixte b. logotipuri, c. icotipuri 29. Tip de imagine ce corespunde proprie perceptii pe care individul sau grupul o crede ca fiind existenta in exterior. a. imaginea perceputa b. imaginea dorita c. imaginea presupusa 30. Teoretician care considera ca relatiile publice reprezinta o activitate care are ca scop studierea si influentarea atitudinilor si parerilor oamenilor. a. Lawrence Nolte b. Ding Newson c. Alan Scott 31. Rolul specialistilor in relatiile publice este acela: a. de a descoperi faptele si evenimentele b. de a supraveghea institutiile publice c. de a ajuta clientul sa obtina o imagine favorabilã a organizatiei si a politicilor sale 32. Dupã pãrerea lui A. Palmonari si W. Doise sunt generatoarele proceselor simbolice ce intervin în raporturile sociale a. relatiile publice b. reprezentãrile sociale c. publicurile prioritare 33. Conform metodei informale de cercetare indicele PVI, impactul publicului asupra organizatiei este a. suma dintre potentialul de influentã al organizatiei si valoarea normalã a comportamentului b. produsul dintre potentialul de influentã al organizatiei si valoarea normalã a comportamentului c. suma dintre potentialul de influentã al organizatiei si vulnerabilitatea organizatiei fatã de

public d. produsul dintre potentialul de influentã al organizatiei si vulnerabilitatea organizatiei fatã de

public 34. Gratie studiului efectuat de A.D. Little: „Impactul sistemelor electronice asupra editarii stirilor” – s-a putut evalua dinamica mijloacelor de comunicare. Care erau cei trei factori care urmau sa „influenteze viitorul paginii tiparite”? a. lipsa receptorului din casa, functiile informative, noile modele prezentate in public b. accesibilitatea video, aparitia satelitilor, aparitia Internetului c. costul de productie si cel de livrare, comparate cu costul echipamentului electronic, dar si

preferintele consumatorilor modelate de furnizori d. modificarea fluxului generat de corporatiile media

35. Gunter Friedrichs si Adam Schaff prezentau in lucrarea „Microelectronica si societatea la bine si la rau” o situatie de trecere de la tiparitul clasic (5-100 de randuri) la ritmul de 18.000 de randuri pe minut. In acest context firma „Ragan Information Systems” sustinea – precizau autorii - ca poate inlocui … de birouri de cartare cu un singur terminal modular, cu aceleasi cheltuieli”. Care este numarul birourilor de cartare care puteau fi inlocuite? a. 5 birouri b. 25 birouri c. 250 birouri d. 125 birouri 36. In studiul „Inceputurile redactiei informatizate”, se consemna: „Marile case de editura isi constituie propriile banci de date. La «New York Times», aflu, daca sursa mea de informare este corecta, ca banca de date se imbogateste lunar cu informatii provenind din … de articole de ziar, fiecare articol fiind concentrat in 300-400 de cuvinte”. Cu cate articole se inmultea banca de date de la „New York Times” intr-o luna? a. 1.000 de articole b. 5.000 de articole c. 10.000 de articole d. 20.000 de articole 37. In 1938-1939, la Paris, aparea „Psihologia consonantista”, autorul fiind … … . Prin intermediul acestei carti, autorul devenea intemeietorul ciberneticii, cu 10 ani inaintea lui Norbert Wiener – cel care a scris „Cibernetica” – considerat parintele acestei stiinte. Care este numele adevaratului pionier? a. Bill Gates b. Stefan Odobleja c. Steve Jobs d. Marshal McLuhan 38. In caz de blocare a sistemului de lucru,combinatia de taste care asigura oprirea sau restartarea unor programe sau chiar a calculatorului este a. ALT+DEL+F4 b. CTRL+ALT+DEL c. SHIFT+ALT+CTRL d. F4+F5+DEL 39. Valoarea produsului cultural este datã de: a. utilitatea produsului b. calitatea operei create c. pretul de vanzare 40. Mediul de marcheting poate fi cunoscut prin: a. identificarea schimbarilor semnificative b. motivarea angajatilor c. redistribuirea autoritatii in interiorul organizatiei 41. Termenul de gatekeepers a fost utilizat pentru prima data de: a. David Randall b. Patrice Flichy c. Kurt Lewin d. Gary Johns 42. Cea mai frecventa modalitate de organizare actuala a institutiilor de presa este: a. organizarea matriceala

b. organizarea ierarhic- liniara c. organizarea pe functiuni, produse, proiecte 43. Cota relativa de piata se refera la: a. ponderea detinuta de un produs sau serviciu cultural in cadrul pietei de referinta b. raportul dintre cota de piata a unui serviciu sau produs cultural si cota de piata a liderului in

domeniu c. insusirea pietei culturale de a putea fi evaluata pe segmente de piata d. piata de referinta 44. Interviul orientat spre competente comportamentale parcurge, progresiv, o serie de itemi care vizeaza indicatori relevanti, ca: a. motivatia extrinseca a muncii b. aptitudini, capacitati sau însusiri personale fundamentale c. sistemul de ierarhizare pe baza ordinii de merit d. planificarea evolutiei în cariera 45. Managementul personalului este o etapa a dezvoltarii managementului resurselor umane, specifica: a. anilor ‘50, ‘60 b. anilor ‘80 c. anilor ‘90 d. secolului al XXI-lea 46. Anuntul publicitar de angajare nu trebuie sa cuprinda informatii despre: a. post b. analiza CV - urilor c. remunerare si avantaje 47. Formele media care exista astazi a. sunt rezultatul unor convergente la scara ampla care au avut loc frecvent de-a lungul timpului b. sunt rezultatul unor convergente la scara redusa care au avut loc rar de-a lungul timpului c. sunt rezultatul unor convergente la un nivel nedefinit care au avut loc frecvent de-a lungul

timpului d. sunt rezultatul unor convergente la scara redusa care au avut loc frecvent de-a lungul timpului 48. Desi posta electronica si chat-ul inseamna cuvinte scrise, ele sunt fundamental a. extensii structurate ale comunicarii orale ce oferă o modalitate de interactiune spontana fara

mediere umana exterioara b. extensii structurate ale comunicarii orale ce ofera o modalitate de interactiune spontana cu

mediere umană exterioara c. extensii nestructurate ale comunicarii orale ce ofera o modalitate de interactiune spontana fara

mediere umana exterioara d. extensii nestructurate ale comunicarii orale ce ofera o modalitate de interactiune spontana cu

mediere umana exterioara 49. În cazul documentelor hypertext, a. elemente ale paginilor pot fi legate direct de alte pagini printr-o modalitate nonsecventiala b. elemente ale paginilor nu pot fi legate direct de alte pagini printr-o modalitate nonsecventiala c. elemente ale paginilor pot fi legate direct de alte pagini doar printr-o modalitate secventiala d. elemente ale paginilor nu pot fi legate direct de alte pagini printr-o modalitate secventiala 50. Internetul si serviciile on-line se bazeaza a. pe retele de benzi lente care permit deplasarea eficienta a bitilor (in cazul retelelor digitale)

intre diferite puncte ale retelei. b. pe retele de benzi rapide care permit deplasarea eficienta a bitilor (in cazul retelelor digitale)

intre diferite puncte ale retelei. c. pe retele de benzi rapide care permit deplasarea eficientă a bitilor (in cazul retelelor

nondigitale) intre diferite puncte ale retelei. d. pe retele de benzi rapide care permit deplasarea eficientă a bitilor (in cazul retelelor digitale)

intr-un singur punct din retea. 51. Capacitatea de a procesa influxuri media multiple a. se diminueaza cu fiecare noua generatie. b. nu se cunoaste dacă se dezvolta cu fiecare noua generatie c. pare sa se dezvolte cu fiecare noua generatie d. aproape stagnează cu fiecare nouă generatie 52. Se inregistreaza o deplasare societala semnificativa a. dinspre imagini si continuturi mediate inspre litere si interacţiune b. dinspre litere si imagini inspre continuturi mediate si interacţiune c. dinspre litere si continuturi mediate inspre imagini si interacţiune d. dinspre litere si interactiune inspre imagini si continuturi mediate 53. Comunicarea prin ... va furniza caile ce vor determina o dezvoltare accelerata a noilor forme de media digitale. a. unde sonore b. unde luminoase c. telefon d. e-mail 54. Blogurile constituie lumea informatiilor dinamice, sindicalizarea permitand a. accesarea rapida a blogurilor b. construirea rapida de bloguri c. identificarea spam-urilor d. livrarea continuturilor direct pe desktop-ul utilizatorilor abonati. 55. Conceptul de laborator media temporar a. acopera un eveniment in desfasurare. b. vizeaza procesul producerii de continut in interiorul si in jurul unui grup sau al unei retele de

grupuri si persoane deja existente. c. acopera un eveniment incheiat. d. vizeaza forma evenimentelor sociale. 56. ... concentreaza, accelereaza, intensifica si exercita un efect pe termen lung asupra initiativelor locale si grupurilor translocale. a. Torrent-tracker-ul b. Virusii hardware c. Laboratoarele media temporare d. Memoria neliniara

Fundamentale 3 pct

1. Functiile limbajului stabilite de Roman Jakobson sunt: 1. politica 2. expresiva 3. conativa 4. referentiala

5. fatica 6. metalingvistica 7. epideictica 8. poetica a. 1, 2, 4, 6, 7, 8

b. 2, 3, 4, 5, 6, 8

c. 1, 3, 4, 6, 7, 8

d. 2, 3, 4, 5, 6, 7

2. Comunicarea nonverbala include: 1. comunicarea tactila 2. comunicarea gestuala 3. discursul 4. conversatia 5. comunicarea prin intermediul obiectelor 6. comunicarea prin situare a. 1, 2, 3, 4

b. 1, 2, 5, 6

c. 2, 3, 4, 6

d. 2, 4, 5, 6

3. Urmatoarele forme de comunicare orala implica o relatie dintre un emitator individual si un receptor

individual: 1. dialogul 2. confesiunea 3. conferinta 4. discursul 5. conversatia 6. interpelarea a. 2, 5, 6

b. 1, 3, 5

c. 1, 2, 5

d. 3, 4, 6

4. Urmatoarele forme de comunicare orala implica o relatie dintre un emitator individual si un receptor

colectiv: 1. dialogul 2. confesiunea 3. conferinta 4. discursul 5. conversatia 6. interpelarea a. 1, 3, 5

b. 2, 4, 5

c. 1, 2, 3

d. 3, 4, 6

5. Functiile mass-media sunt: 1. expresiva 2. de informare 3. de interpretare

4. educational-culturalizatoare 5. de socializare 6. de divertisment 7. poetica 8. de control/reglare a. 1, 2, 3, 4, 6, 7

b. 1, 2, 4, 6, 7, 8

c. 2, 3, 4, 5, 6, 8

d. 2, 3, 5, 6, 7, 8

6. Influenta consumului mediatic implica dificultati analitice, intrucat efectului i se confera variate dimensiuni,

iar …, … si … constituie aspecte importante ce trebuie luate în calcul. 1. calitatea mesajelor publicitare 2. rating-ul 3. durata de prelucrare a mesajelor 4. masura in care publicul intrebuinteaza un anumit mediu de informare 5. aperceptivitatea publicului fata de un anumit mesaj a. 1,3,4

b. 2,4,5

c. 1,3,5

d. 3,4,5

7. … si … sunt conditionate intrucatva de comunicarea interpersonala. 1. cantitatea de informatie 2. marimea publicului 3. durata reclamelor 4. efectele produse de comunicarea mediatica a. 1,4

b. 2,4

c. 1,3

d. 2,3

8. In actul de perceptie intervin … si …. 1. experienţa de viata 2. pauzele publicitare 3. predispozitiile receptorului 4. relevanta mesajului mediatic a. 1,4

b. 1,2

c. 1,3

d. 2,4

9. Un mesaj ramane fara ecou intr-un context … sau … defavorabil. 1. social 2. psihologic 3. politic 4. istoric a. 2,3

b. 2,4

c. 1,3

d. 1,2

10. Codurile si conventiile achizitionate cultural preschimba ceea ce privim din simpli stimuli externi in

comunicare efectiva, in interiorul careia mesajul este … si …. 1. receptat 2. prezentat 3. decodificat 4. anulat a. 2,4

b. 1,3

c. 2,3

d. 1,4

11. Pentru analiza unei imagini publicitare, L. Porche propune urmatoarele etape: 1.controlul rezultatelor prin teste de comutare 2.analiza topicii 3.analiza elementelor ce redau denotatia 4.decuparea si inventarierea semnificantilor 5.omologii pe axele semantice 6.identificarea semnificantilor plastici a. 1, 2, 3, 4, 5, 6

b. 2, 3, 4, 5

c. 1, 4, 5

d. 2, 4, 6

e. 2, 3, 5

f. 2, 3, 4

12. Sunt legate de numele lui Umberto Eco: 1.critica iconismului, 2.publicatia „Mitologii” 3.submodel specific imaginii publicitare, alcãtuit din trei nivele 4.critica conceptiei ca limbajul verbal este sistemul modelator primar, in timp ce, celelate limbaje nu sunt decat

simplele sale derivate 5.functia faticã a publicitatii este indreptata spre elogierea produselor 6.lucrarea Tratat de semiotica generalã a. 1, 3, 5, 6

b. 1, 3, 4, 5, 6

c. 2, 4, 5, 6

d. 1, 2, 4, 5

e. 1, 4, 5, 6

13. Analizand imaginea publicitara, Georges Peninou se opreste asupra 1.pozitionarii obiectului in imaginea publicitara 2.codului morfologic 3.constructiei axiale 4.conotatiei 5.valorizarii entimemei a. 1, 2, 3, 4, 5

b. 1, 4, 5

c. 2, 3, 4, 5

d. 1, 2, 3

e. 2, 3, 5

f. 1, 2, 3, 4

14. Sunt asociate cu activitatea si opera lui R. Barthes 1.considera semnul drept un artificiu de comunicare 2.considera ca rolul figurilor de stil este de a facilita trecerea de la nivelul limbajului propriu la nivelul celui

figurat 3.articolul “Retorica imaginii” 4.lanseaza teoria semnificatiei generative 5.analizeaza imaginea publicitara pornind de la functiile comunicarii prezentate de Roman Jacobson 6.analizeaza imaginea publicitara pornind de la conceptele de denotatie si conotatie a. 1, 2, 3, 4, 5, 6

b. 2, 3, 6

c. 2, 3, 4, 5

d. 1, 2, 3, 6

e. 2, 3, 5

f. 2, 3, 4

15. In categoria simbolurilor diurne, Gilbert Durand introduce 1.simbolurile ciclice 2.teriomorfe 3.intimitatii 4.nictomorfe 5.ciclice a. 1, 2, 3, 4, 5

b. 2, 5

c. 1, 4, 5

d. 1, 2, 4

e. 2, 4

f. 2, 3, 5

16. Conceptele comune, de la care se porneste în definirea relatiilor publice sunt: 1. deliberare, planificare, 2. performantã, interes public, 3. comunicarea în douã sensuri, functie managerialã. a. 1, 3

b. 1, 2

c. 2, 3

d. 1, 2, 3

17. Rolul specialistilor in relatii publice este acela: 1. de a descoperi faptele si evenimentele 2. de a supraveghea institutiile publice 3. de a ajuta clientul sa obtina o imagine favorabilã a organizatiei si a politicilor sale 4. de a propune modalitati optime de indepărtare a vulnerabilitatii organizatiei prin schimbarea politicii 5. de a asigura comunicarea bilaterala a. 1, 2, 3

b. 1, 2, 3, 4

c. 3, 4, 5

d. 1, 2, 4

18. Factori care au favorizat dezvoltarea relatiilor publice: 1. explozia tehnologică a sistemului informational 2. diversificarea pietei de larg consum 3. impactul aparaturii video a. 1,2,3

b. 1,3

c. 1,2

d. 2,3

19. Care sunt avantajele utilizarii editoarelor profesionale (procesoarelor) de texte? 1. textul trebuie scris o singura data, usurinta in realizarea corecturii 2. utilizarea dictionarelor automate permite obtinerea unui text cu o acuratete (corectitudine) ridicata 3. reformatarea ulterioara a textului 4. posibilitatea transmiterii fisierului prin intermediul postei electronice (atasarea la e-mail) a. 1, 2

b. 2, 3

c. 2, 3, 4

d. 1, 2, 3, 4

20. Cum se face selectarea tastaturii pentru scrierea in limba romana, in cazul in care aceasta a fost instalata in „language bar”? 1. folosim shortcut-ul Alt+Shift 2. selectam comanda din meniul „File” 3. click pe butonul „EN” si selectam „RO” 4. folosim shortcut-ul Alt+Tab a. 1, 2

b. 1, 3

c. 1, 4

d. 1, 2, 3

21. Care parti componente fac parte din unitatea centrala? 1. microprocesor, memorie ROM 2. memorie RAM, adaptoare, hard disk 3. imprimanta, mouse, monitor 4. scanner, trackball, hard disk a. 1, 2, 3, 4

b. 2, 3, 4

c. 1, 2

d. 3, 4

22. Corectarea automata a textului din procesoarele de text profesionale se refera la 1. verificarea ortografica a textului folosind un dictionar on-line 2. verificarea textului din punct de vedere al formatarii 3. verificarea ortografica a textului folosind un dictionar, in limba dorita 4. verificarea gramaticala a textului daca este instalat un dictionar specific a. 2, 4

b. 1, 2

c. 1, 3

d. 3, 4

23. Datele sunt salvate si organizate sub forma de directoare (folders) si fisiere (files). Care afirmatii sunt

corecte 1. un folder poate contine alte foldere si fisiere 2. un fisier poate contine mai multe directoare si alte fisiere 3. un fisier nu poate contine alte fisiere sau directoare 4. directoarele si fisierele pot fi mutate, copiate, redenumite sau sterse a. 2, 3, 4

b. 1, 4

c. 3, 4

d. 1, 2, 3, 4

24. Depth interwiev este o metoda utizata in: 1. cercetarea de baza 2. cercetarea exploratorie 3. cercetarea de marketing 4. cercetarea structurii demografice a. 1,2,3

b. 1,3

c. 2,3,4

d. 2,3

25. Publicatiile e-zine se diferentiaza prin : 1. partizanat 2. periodicitate 3. aparitie on line 4. up-datari in timp real 5. reproducere fotografica a. 1,2

b. 3,4,5

c. 1,2,3,4,5

d. 3,4

e. 4,5

26. Organigrama, ca parte a structuri organizatoric -procesuale a oricarei institutii, se caracterizeaza prin: 1. passe pour tours 2. functionarea ca un sistem deschis 3. orientarea carierei unui angajat 4. utilizarea in procesul de conducere a. 2,3

b. 2,4

c. 1,2,3,4

d. 3,4

27. Conform cercetatorilor mass-media, jurnalismul specializat are urmatoarele caracteristici: a. vizeaza un singur domeniu b. se adreseaza publicului larg c.este realizat de catre specialisti pentru specialisti a. 1,2,3

b. 1,2

c. 1,3

28. Succesul unei publicatii depinde de: 1. adaptarea la noile conditii ale cererii si ofertei 2. adaptarea la noile tehnologii jurnalistice si tipografice 3. nivelul de instruire a publicului a. 2,3

b. 1,2,3

c. 1,2

29. Continutul informational al documentelor este procesat din exterior de mediatori care controlează

productia si selectia, dar, spre deosebire de formele difuziunii, cititorul individual detine controlul asupra 1. ritmului 2. continutului 3. secventialitatii 4. imaginilor 5. programarii a. 2,3,4

b. 2,4,5

c. 1,3,5

d. 1,4,5

30. ... si ... reprezinta primele schimbari semnificative in cadrul domeniului documentar adus de influenta

limbajului digital 1. hypertextul 2. telefonul 3. faxul 4. hypermedia a. 2,3

b. 1,4

c. 1,3

d. 2,4

31. In domeniile difuziune si documentar, asa-numitii controlori (gatekeepers) verifica 1. de ce se va spune 2. ce se va spune 3. cand se va spune 4. cum se va spune 5. cine va spune a. 1,4,5

b. 1,3,5

c. 2,3,4

d. 2,4,5

32. Conectarea a sute de milioane de oameni prin intermediul internetului si al altor sisteme de

telecomunicatii poate accelera 1. impactul incrucisat al tehnologiilor emergente 2. dezvoltarea noilor media 3. impactul uniform al tehnologiilor emergente 4. stagnarea noilor media

a. 1,2

b. 3,4

c. 1,4

d. 1,3

33. Toate companiile media se vad acum in situatia de a lupta nu doar intre ele, ci si impotriva... 1. unei ordini economice schimbatoare. 2. unei ordini economice stabile. 3. unor noi competitori, a diversitatii sociale si economice. 4. unui public ce pare sa fie tot mai neincrezator si mai dispretuitor fata de mass-media. 5. stabilitătii sociale si economice. a. 2,4,5

b. 3,4,5

c. 1,3,5

d. 1,3,4

Specialitate 2p

1.In opinia Mariei Cvasnai-Catanescu, polifonia jurnalistica se refera la: a. combinarea unor operaþii de reorganizare a textului publicistic in vederea reinterpretarii

faptelor prezentate de cãtre intervievati b. combinarea unor operatii de ierarhizare a informatiilor obiective, pe baza verificarii datelor

obtinute pe teren de catre reporter din cel putin trei surse c. combinarea unor operatii de rescriere, parafrazare, semnalare, transcriere nemodificata,

combinare a unor discursuri preexistente d. combinarea unor operatii de reevaluare si modificare a datelor obtinute pe teren de catre

reporter in vederea detalierii mesajelor transmise 2. In cazul unui text jurnalistic, afirmatia: … contine obligatoriu mesajul esential sau partea cea mai importanta a mesajului se refera la: a. lead b. paragraful final c. subtitlu d. intertitlu 3. Urmatorul text de presa: Cand rostesti numele lui Florin Piersic trebuie imediat sa faci o pauza. Pentru ca nu stii cum sa cuprinzi in cuvinte tot ce inseamna acest mare actor - talent, carisma, o cariera impresionanta, temperament, sensibilitate, putere, energie, drag de arta si de oameni. poate fi considerat: a. paragraf initial pentru un reportaj de atmosfera b. sapou pentru un interviu-portret c. stire d. supratitlu 4. Urmatoarea definitie (…) explica ceea ce un titlu aluziv ambiguizeaza, prezinta cum a fost obtinuta informatia, prezinta intervievatul, reaminteste episoadele anterioare in anchetele seriale se refera la: a. subtitlu b. paragraful final c. supratitlu d. sapou 5. Urmatorul lead: Au trecut trei ani de la semnarea conventiei si partile implicate doresc sa vada rezultate concrete, este un lead: a. moralizator

b. cartus c. exploziv d. postdatat 6. Manualele de jurnalism recomanda conturarea unghiului de abordare, in cazul unui reportaj, in: a. paragraful final b. paragraful initial c. subtitlu d. intertitlu 7. Pornind de la cercetarile lui J. T. Harrigan, Cristian Florin Popescu afirma ca urmatorul comandament de care trebuie sa tina seama jurnalistii: Centreaza-te pe interesul comunitatii se afla la baza: a. pamfletului b. interviului cu un politician c. piramidei stirii d. cronicii dramatice 8. In opinia lui Cristian Florin Popescu, tehnicile de redactare in cazul asa-numitelor hard news presupun: a. prezentarea dramatizata a evenimentelor b. respectarea criteriului corespondentei c. nominalizarea obligatorie a sursei d. contextualizarea citatelor 9. In opinia lui J.-L. Martin Lagardette, scriitura jurnalistica este caracterizata de: a. polisemie infinita, o logica a ideilor sustinuta de principiul autoritatii b. exemplificare abundenta, simbolistica titrarii, terminologia limbajelor de specialitate redata ca

informatie certa c. limbaj concis, multitudinea detaliilor descriptive, tendinta de popularizare, simplitate d. structurarea informatiei in piramida normala, parafrazarea, atribuirea citatelor in cazul surselor

multiple 10. Analizand tehnicile de redactare a reportajului, Luminita Rosca vorbeste despre modalitatea de asamblare a scenelor, a detaliilor, a schitelor de portret, pentru a ilustra ideea textului, in acord cu unghiul de abordare ales, autoarea asociind toate aceste criterii cu: a. individualizarea textului b. ordinea logica a ideilor c. alternanta planurilor dialogale d. detalierea imaginii de ansamblu 11. Ecartamentul titlului unui text de presa se refera la numarul: a. coloanelor pe care se desfasoarã titlul b. literelor c. semnelor d. cuvintelor ºi semnelor de punctuatie din titlu 12. Dumitru Titus Popa considera ca cele doua conditii decisive ale unui bun proiect de concepere si elaborare a ziarului sunt: a. lizibilitatea si vizibilitatea b. selectia si prelucrarea datelor obtinute de catre jurnalisti pe teren, cu acordul secretarului de

redactie c. capacitatea de a identifica relatia cauza-efect in producerea fluxului redactional si retinerea

informatiilor cu semnificatie publica

d. identificarea si analiza cauzelor si a tensiunilor determinate, in cazul evenimentelor publicistice

13. Textul, imaginea si titlul formeaza un tot semantico-grafic, intr-un dreptunghi care delimiteaza pe verticala sau pe orizontala, cu ajutorul unor linii fine de coloana, semnificatia fiecarui articol, in cazul paginarii: a. in scara b. in rama c. in bloc d. in module 14. Termenul aliniere se refera la: a. pozitionarea corecta a fotografiilor in raport cu textul propriu-zis b. ordonarea literelor intr-un cuvant c. ordonarea caracterelor vectoriale d. ordonarea textului în raport cu marginile ANS: D 15. Caracterul standard al literelor in cazul articolelor de presa este: a. 7 puncte tipografice b. 9 puncte tipografice c. 12 puncte tipografice d. 24 puncte tipografice 16. Corpul de litera se masoara in: a. quadrati b. centimetri c. semne d. puncte 17. Unitatea de masura in cazul sistemului francez de masuri tipografice este: a. punctul, echivalent cu 0,3759 mm b. em-ul c. punctul, echivalent cu 0,4769 mm d. multiplul de 13 puncte 18. Pentru un titlu cu un ecartament pe 3-2 coloane se recomanda ca literele sa aiba corp de: a. 36-28 puncte b. 28-24 puncte c. 24-20 puncte d. 20-16 puncte 19. In urmatorul exemplu titlul este: TITLU Text text text text text Text text text text text Text text text text text Text text text text text a. inserat b. simetric c. dislocat d. asimetric

20. Mihai Cernat considera ca formatul mic reprezinta: a. o jumatate din formatul standard b. aproximativ o treime din formatul standard c. o patrime din formatul standard d. doua treimi din formatul standard 21. Ca gen publicistic, stirea este o forma redactionala obtinuta in urma transformarii unui eveniment real intr-un eveniment ... a. factoid b. experimental c. participativ d. mediatic 22. Evenimentele demne de o relatare publicistica sunt numai cele ..., cu o semnificatie si repercursiuni sociale profunde in timp si spatiu. a. perimate b. senzationale c. actuale d. transmise de cunostintele personale 23. ... nu este altceva decat expresia practica a concretetii si autenticitatii jurnalismului de agentie. a. Perisabilitatea b. Complexitatea c. Reversibilitatea d. Exactitatea 24. Stirea de agentie trebuie sa relateze despre fapte si nu despre impresiile si ... ziaristului. a. parerile b. opiniile c. emotiile d. formarea culturala a 25. In principiu, agentiile de presa difuzeaza opinii in completarea unor informatii, dar nu trebuie sa ia pozitie sau sa ... diversele puncte de vedere. a. aprecieze b. contrazica c. accentueze d. deformeze 26. ... este o calitate a stirilor de agentie care rezulta din modalitatea lor de transmitere. a. Neutralitatea b. Rapiditatea c. Concizia d. Claritatea 27. Stirea de agentie trebuie sa fie ..., cu atat mai mult cu cat celelalte mass-media au tendinta de a prelua stirea fara a face nici o modificare. a. completa b. scurta c. esentiala d. comprehensiva

28. ... reprezinta calitatea unei stiri de agentie de a cuprinde maximum de informatii cu minimum de cuvinte. a. Redactarea b. Concizia c. Factualitatea d. Feedback-ul 29. Agentiile de presa care presteaza servicii de informatii in flux continuu este o agentie de ... generale(a). a. date b. informatii c. monitorizare d. transmitere 30. Agentiile specializate, sau agentiile de ... asigura servicii in anumite domenii de activitate ale media. a. competenta b. features c. recrutare d. transfer 31. Jurnalistul, in raport cu lumea reala si lumea de imagine este un a. divizor comun b. numarator comun c. numitor comun 32. Evidenta are, adesea, o forta superioara a. prejudecatilor b. tehnoredactarii c. contabilitatii 33. Previzibilul in text corespunde nevoii cititorului de a se a. enerva b. regasi c. plictisi 34. Ponderea informatiei si a comentariului in textul jurnalistic a. este o variabila b. este o constanta c. este o regula 35. Contextul specific social, politic, economic etc creeaza a. dependenþa de presa b. interesul pentru un anumit tip de presa c. necesitatea ezoterismului in presa 36. Care dintre urmatoarele discipline a pus prima in discutie conceptul de cultura: a. Antroplogia culturala b. Filosofia culturii c. Etnologia d. Studiile culturale e. Stiintele comunicarii 37. Care dintre urmatoarele gesturi poate avea o conotatie injurioasa neasteptata in anumite culturi?

a. Digitus impudicus b. Mano cornuta c. Gestul cu indexul d. Gestul cu degetul mare ridicat si celelalte stranse in pumn 38. Care dintre urmatorii antropologi este considerat ca fiind primul care a atras atentia asupra modelarii culturale a perceperii si utilizarii spatiului? a. Edward Twitchell Hall b. Roy Birdwhistell c. George Trager d. Franz Boas e. Larry Samovar 39. Care dintre urmatoarele tipuri de distanta nu figureaza in lista lui Ed. T. Hall? a. Intima b. Personala c. Sociala d. Publica e. Teritoriala 40. In care dintre cele trei zone proxemice identificate de catre Desmond Morris poate fi incadrata Romania? a. Zona cotului b. Zona incheieturii c. Zona degetelor 41. Care dintre urmatorii spacialisti impart culturile din punct de vedere cronemic in culturi liniar-active, pluri-active si reactive? a. Ed. T. Hall b. Peter Collet c. Richard D. Lewis d. Richard Porter 42. Care dintre urmatorii itemi nu apare in lista de dimensiuni ale culturii care produc diferente culturale in viziunea lui Geert Hofstede? a. Context slab/ridicat b. Distanta fata de putere c. Individualism-colectivism d. Masculin-feminin e. Evitarea incertitudinii f. Orientarea in viata pe termen lung/scurt 43. Care dintre urmatorii termeni este preferabil din punctul de vedere al relativismului cultural in locul celui de „strain”? a. Identitate culturala b. Alteritate culturala c. Etnofobie d. Distanta culturala 44. Din punct de vedere genetic, stereotipurile isi au originea in: a. Prejudecati b. Etnocentrism c. Clisee

d. Relativismul cultural 45. Care dintre urmatoarele modalitati de rezolvare a conflictelor nu reprezinta un mod de gestionare a crizei? a. Controlol hegemonic b. Arbirtrajul c. Federalizarea d. Asimilarea e. Cantonizarea 46. Definitiile opiniei publice sunt caracterizate prin: a. claritate b. lipsa de echivoc c. divergenta 47. Se poate aprecia ca a. opiniile indivizilor compun opinia publica b. opiniile indivizilor sunt modelate de opinia publica c. opinia indivizilor si opinia publica sunt fenomene complet separate d. opiniile indivizilor si opinia publica se influenteaza reciproc 48. Modelul “cascadei”, formulat de Karl Deutsch pentru a explica procesul de formare a opiniei publice, descrie: a. forta cu care opinia publica exercita rolul de control social asupra indivizilor si grupurilor b. scaderea calitatii opiniei publice, pe masura ce aceasta coboara dinspre elite spre mase c. transmiterea opiniilor, dinspre elitele economice si politice catre marele public, prin mass-

media si liderii de opinie 49. Fenomenele de opinie publica devin obiect de interes pentru oamenii politici in perioada a. postmodernitatii b. razboiului rece c. epocii moderne 50. Sondajul de opinie presupune aplicarea unor tehnici de investigatie a. pe un segment reprezentativ din populatia vizata, numit esantion b. pe toti indivizii care compun populatia vizata c. pe un numar suficient de mare de indivizi din populatia vizata 51. Gustave Le Bon numeste era contemporana lui a. era maselor b. era multimilor c. era publicurilor 52. Extinderea abordarii cantitativiste a fenomenelor sociale s-a produs ca urmare a: a. dezvoltarii psihologiei sociale b. dezvoltarii sondajului de opinie 53. Teoria “spiralei tacerii” afirma ca indivizii aflati intr-un grup decid sa-si exprime opiniile proprii, daca au perceptia ca acestea sunt: a. in dezacord cu opiniile majoritatii celor din jur b. in acord cu opiniile majoritatii celor din jur 54. Stereotipurile sunt de regula

a. negative b. atat negative cat si pozitive c. pozitive 55. Teoria “spiralei tacerii” a fost elaborata de a. Elisabeth Noelle Neumann b. Herbert Blumer c. Walter Lippmann

Specialitate 3p

1. Jose de Broucker introduce termenul de justesse (justete, corectitudine), in cazul redactarii jurnalistice, referitor la: 1. cuvantul portivit 2. utilizarea potrivita a citatelor fragmentate, pe baza principiului autoritatii 3. logica potrivita 4. tonul potrivit, limbajul potrivit 5. folosirea potrivita a conectorilor cauzali, marcati vizibil in text a. 1,2,4 b. 1,3,4 c. 1,2,5 d. 1,4,5 2. Marin Stoian propune urmatoarele tipuri de intrebari utilizate de jurnalist in cadrul realizarii unui interviu: 1. intrebari factuale 2. intrebari de opinie si de marturie 3. intrebari de compromis 4. intrebari de motivatie 5. intrebari de evaluare a. 1,2,4 b. 1,3,4 c. 2,3,4 d. 1,3,5 3. Criteriile de baza ale redactarii textului jurnalistic sunt: 1. exprimarea clara, precisa, convingatoare, respectarea logicii ideilor 2. concizia, utilizarea propozitiilor scurte, vocabularul simplu 3. lizibilitatea, respectarea proprietatii termenilor si a registrelor stilistice 4. detalierea minutioasa, nominalizarea obligatorie a surselor, respectarea ordinii cronologice 5. polisemantismul, utilizarea abrevierilor, parafrazarea, citarea necontextualizata, titrarea complexa a. 1,2,3 b. 1,3,4 c. 2,4,5 d. 3,4,5 4. In reportaj, registrul subiectivitatii este valorificat prin: 1. relatarea la persoana I 2. adresarea directa 3. prezenta figurilor de stil si a imaginilor artistice 4. explicarea terminologiei limbajelor de specialitate 5. sublinierea variabilelor referitoare la gradul de implicare a lectorului in text

a. 1,3,5 b. 1,2,3 c. 2,3,4 d. 2,3,5 5. Principiile de baza ale construirii unui discurs jurnalistic in cazul genurilor de opinie sunt: 1. pluralitatea argumentelor 2. ordinea argumentelor 3. coerenta si forta argumentelor 4. exhaustivitatea ideilor expuse, detalierea precisa 5. abordarea cronologica, retorica ampla a. 1,3,4 b. 1,4,5 c. 1,2,3 d. 2,4,5 6. Mihai Cernat discuta despre diagrama tip in cazul departamentelor redactionale, la baza careia stau urmatoarele principii: 1. principiul cuprinderii teritoriale 2. principiul varietatii tematice 3. principiul concurentei loiale 4. principiul diversificarii genurilor jurnalistice 5. principiul omiterii ponderii tematice a. 1,2,5 b. 2,3,4 c. 2,4,5 d. 1,2,4 7. Sistemele de masuri tipografice sunt: 1. Didot 2. Pica 3. Cicero 4. Metric 5. Medieval a. 1,2,3 b. 2,3,4 c. 2,4,5 d. 1,2,4 8. Mihai Cernat considera ca, in cazul textelor de presa, marimile recomandate ale literelor sunt: 1. 9 2. 10 3. 18 4. 12 5. 28 a. 1,2,5 b. 2,3,4 c. 1,2,4 d. 3,4,5 9. Mihai Cernat considera ca structura organizatorica a unei redactii cuprinde:

1. campul colaboratorilor 2. campul publicistic 3. campul tehnic 4. campul documentaristilor 5. campul economic si de marketing a. 1,2,3 b. 2,4,5 c. 2,3,5 d. 1,3,5 10. In cazul tipologiei grafice se pot intalni urmatoarele situatii de dispunere a letrinei: 1. letrina aliniatã textului sau mai inalta decat textul 2. letrina in mijlocul paragrafului initial 3. letrina decalata fata de text 4. letrina in chenar 5. letrina in mijlocul paragrafului final a. 1,2,4 b. 1,3,4 c. 2,3,4 d. 1,3,5 11. Condeptul de “proximitate” se refera nu doar la proximitatea spatiala sau temporala, fiind sinonim cu notiunea de stire, insemnand raportul dintre: 1) ancheta 2) momentul 3) studiul de caz 4) actualitatea 5) noutatea a. 1, 2, 4 b. 3, 4, 5 c. 2, 4, 5 d. 1, 3, 5 12. Serviciile unei agentii sunt organizate in raport cu urmatoarele imperative: 1) interes 2) rapiditate 3) studiul de caz 4) obiectivitate 5) completitudinii a. 1, 2, 4 b. 3, 4, 5 c. 2, 4, 5 d. 1, 3, 5 13. Conform Manualului AFP, calitatile unei bune stiri de agentie sunt: 1) rapiditate 2) completitudinii (completa) 3) interesanta 4) concisa 5) atractiva a. 1, 2, 4, 5

b. 2, 3, 4, 5 c. 1, 2, 3, 4 d. 1, 2, 3, 5 14. Ziaristul (de agentie) are posibilitatea sa constate cand o informatie contine un zvon, si anume atunci cand lipseste orice atribuire si cand apar formulari de genul: 1) “se spune” 2) “se aude” 3) “oamenii spun/cred considera” 4) “lumea spune” 5) “se crede ca” a. 1, 2, 3, 4, 5 b. 2, 3, 4, 5 c. 1, 2, 3, 4 d. 1, 2, 3, 5 15. Dupa aspectul juridic (titlul de proprietate) agentiile de presa se impart in: 1) “agentii constituite ca societati pe actiuni, asociatii ziaristice” 2) “intreprinderi particulare” 3) “agentii oficiale (sub autoritatea Statului)” 4) “cluburi selecte de presa” 5) “cercuri de stricta specialitate” a. 1, 2, 3, 4, 5 b. 2, 3, 4 c. 1, 2, 3 d. 3, 4, 5 16. Presa senzationalului se bazeaza preponderent pe 1. comunicate oficiale 2. zvonuri 3. investigatii a. 2,3 b. 1,3 c. 1,2,3 17. Ca sa faca fata cerintelor pietei mass-media, jurnalistul trebuie sa: 1. scrie ce-i cere piata 2. participe la educarea pietei 3. nu se supuna nici unei rigori a. 1,2 b. 1,3 c. 1,2,3 18. Rolul jurnalistului este de a 1. informa 2. explica 3. convinge a. 1,2 b. 1,3 c. 1,2,3

19. Jurnalistul ar trebuie sa fie 1. consecvent in fond 2. surprinzator in forma 3. intransigent doar cu altii a. 1,3 b. 1,2 c. 2,3 20. Proximitatea se mai numeºte 1. protecþie 2. apropiere 3. vecinãtate a. 1,2,3 b. 1,3 c. 2,3 21. Care dintre urmatoarele niveluri ale culturii constituie dupa Edward T. Hall „gramatica ascunsa” a unei culturi? 1. Nivelul constient 2. Nivelul ascuns 3. Nivelul culturii primare a. 2 b. 3 c. 1, 2 d. 2, 3 e. 1, 3 f. 1, 2, 3 22. Care sunt, dupa Geert Hofstede, elementele definitorii prin care se manifesta diferentele culturale: 1. Simboluri 2. Eroi 3. Ritualuri 4. Valori a. 1, 2 b. 2, 3 c. 3, 4 d. 1, 2, 3 e. 1, 3, 4 f. 1, 2, 3, 4 23. Care dintre urmatoarele zone sunt considerate in toate culturile ca „deschise” atingerilor tactile. 1. Capul 2. Mainile 3. Bratele 4. Umerii a. 1, 2 b. 1, 3 c. 2, 3 d. 2, 4 e. 1, 2, 3 f. 2, 3, 4

g. 1, 2, 3, 4 24. Care dintre urmatoarele sunt mijloace de comunicare paralingvistica? 1. Caracteristicile vocii 2. Sunete parazite 3. Pauzele de vorbire 4. Expresiile faciale a. 1, 2 b. 1, 3 c. 2, 4 d. 3, 4 e. 1, 2, 3 f. 2, 3, 4 g. 1, 2, 3, 4 25. Care dintre urmatoarele atitudini fata de exponentii altor popoare sunt considerate gresite din punct de vedere intercultural? 1. Relativismul cultural 2. Xenofobia 3. Xenofilia 4. Exotismul 5. Rasismul a. 1, 2 b. 2, 3 c. 3, 4 d. 4, 5 e. 1, 2, 3 f. 1, 3, 5 g. 1, 2, 3, 4 h. 2, 3, 4, 5 26. Opinia publica este un proces: 1. individual 2. supraindividual 3. interindividual 4. social a. 1,3 b. 1,2 c. 3,4 27. Stereotipurile impartasite de membrii unui grup se pot manifesta: 1. in raport cu membrii grupului de apartenenta 2. in raport cu membrii celorlalte grupuri, exterioare indivizilor a. 1 b. 1,2 c. 2 28. Opiniile individuale sunt influentate de 1. informatii 2. credinte 3. sentimente

4. valori 5. norme sociale a. 1,3,4,5 b. 1,2,3,4 c. 1,2,3,4,5 29. Abordarea stiintifica a opiniei publice a apartinut ariei disciplinare a: 1. sociologiei 2. psihologiei sociale 3. filosofiei politice a. 1,2 b. 1,3 c. 1,2,3 30. Impartasirea de catre membrii unui grup, a unor stereotipuri privind membrii altui grup, presupune: 1. utilizarea stereotipurilor pentru caracterizarea membrilor grupului exterior 2. utilizarea stereotipurilor in comportamentul cu membrii grupului exterior a. 1 b. 1,2 c. 2