Gazeta de Herța 2016 Nr. 12

8/19/2019 Gazeta de Herța 2016 Nr. 12

http://slidepdf.com/reader/full/gazeta-de-hera-2016-nr-12 1/6



2 VINERI, 18 martie 2016. Nr. 12 (1185) Gazeta de Herţa

Drept bază pentru înregistrarea de stat a copilului poate servideverința medicală de naștere.

Înregistrarea copilului se face nu mai târziu de o lună de laaștere. Dacă termenul menționat se încalcă, trebuie prezentategumentele justificatoare, în caz contrar se întocmește un proces

erbal administrativ.Odată cu cererea despre înre-

gistrarea de stat a nașterii se pre-zintă și se menționează în înscri-sul cu privire la naștere:

a) buletinele de identitate saualte documente ce confirmă iden-titatea părinților (al unui pări nte);

b) documentul de identitate alpersoanei care a înaintat cererea,în caz că înregistrarea este solici-tată nu de părinții copilului, ci deo altă persoană;

c) documentul ce poate servirept bază pentru introducerea datelor despre tatăl copilului – cer-ficatul de căsătorie, cererea comună a mamei și tatălui copilului,rerea mamei.

Bărbatul sau femeia care nu se află în relații conjugale reciproceot înainta la organul de stat de înregistrare a actelor stării civile oeclarație despre recunoașterea paternității până la nașterea copilului.

Dacă părinții au nume de familie comun, acest nume i se acordăcopiilor.

În caz că părinții au nume diferite, în urma unui acord în scris,opilului i se dă numele tatălui, mamei ori un nume dublu, format

n unirea numelor ambilor părinți.Secția de înregistrare de stat a actelor stării civile din Herța or-anizează în aceste chestiuni în permanență audiențe în deplasa-

în incinta Spitalului Central Raional (str. Centrală, 9), de marțiână vineri, între orele 11.00-12.00

Eliberarea certificatelor de naștere se face în aceleași zile, întrerele 14.00-15.00.

De asemenea, cererea despre înregistrarea de stat a nașterii poa-fi înaintată pe parcurs de o lună de la nașterea copilului (art. 144Codului Familiei din Ucraina) direct la Oficiul stării civile din

erța (str. V. Nichifor, 10). Pentru consultații vă puteți adresa și laumărul de telefon 2-12-01.

Orâsea ANTONEAC,specialist principal în Secția de înregistrare de stat a actelor

stării civile din cadrul Direcției raionale de Justiție Herța

MESAJ DE INTERES PUBLIC

FERIŢI PĂDUREA DEINCENDII!Pădurea a reprezentat din cele mai vechi timpuri un izvor nesecat de

resurse pentru om și necesitățile sale. Încă de la apariția sa omul a văzutpădurea, ca locul în care își poate duce viața în toată complexitatea ei:aerul, apa, adăpostul, hrana și altele. Ulterior pădurea a fost abandonatăde om, ca loc de adăpost, dar a fost păstrată pentru celelalte necesități.În vreme de război pădurea era locul unde se retrăgea populația civilăinaptă pentru luptă, dar și oastea care avea în codru un aliat.

Astăzi pădurea este cel mai mare producător de oxigen, necesaromului pentru existența sa biologică, principalul furnizor de mate-rial lemnos, precum și un excelent loc de relaxare.

Odată cu apariția focului și utilizarea acestuia de către om, pă-durea a început să fie amenințată de pericolul pe care îl reprezintă,atunci când este scăpat de sub control.

Astăzi omul (și acțiunile sale), cel adăpostit și hrăn it de-a lungul tim-pului de către pădure constituie cel mai mare pericol pentru aceasta.

Statistica evenimentelor care au pus pădurea în pericol scoateîn evidență, că doar un procent foarte mic este atribuit fenomene-lor naturale (alunecări de teren, furtuni, uragane, trăsnet) și unulcovârșitor de mare a rămas în seama omului.

Pentru prevenirea producerii unor evenimente care să pună pă-durea în pericol de incendiu se impune a fi luate următoarele măsuri:

• Interzicerea utilizării focului deschis în pădure sau la odistanță mai mica de 50 m de liziera pădurii;

• Interzicerea fumatului în pădure;• Instruirea tuturor persoanelor care desfășoară activități în pă-

dure, pentru respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor;• Dotarea cantoanelor, ocoalelor silvice și tuturor punctelor de

exploatare a masei lemnoase, conform normativelor în vigoare, cumaterialele necesare intervenției în caz de incendiu;

• Amplasarea de panouri cu interdicții stabilite pentru proteja -rea pădurii la intrarea pe drumurile forestiere și traseele turistice;

• Stabilirea locurilor de popas, amenajarea și marcarea acestora;• Vericarea și dotarea cu mijloace de primă intervenție a mij -

loacelor de transport și a utilajelor care execută lucrări în pădure;• Instalarea corturilor în alte locuri decât cele special amenajate;

• Interzicerea igienizării pășunilor prin incendiere de către pro-prietarii de terenuri sau crescătorii de animale;• Respectarea normelor de prevenire a incendiilor stabilite pen-

tru spațiile de cazare, la înființarea unităților de cazare temporară apersonalului lucrător pentru exploatarea masei lemnoase sau a altorlucrări desfășurate în pădure;

• Consiliile locale și membrii serviciilor voluntare pentru situațiide urgență au obligația de a instrui pe linia prevenirii incendiilor, toatepersoanele fizice deținătoare de animale care au acces în pădure;

• Amenajarea rampelor de alimentare cu apă a autospecialelorde stins incendii pe cursurile de apă ce străbat pădurile.

Respectând măsurile de protecție împotriva focului recoman-date de către noi, feriți pădurea de incendiu, pericolul cel mai marecare o poate amenința.

PĂDUREA – Este unul dintre cele mai de preț bunuri ale popo-rului nostru.

Pericolul cel mai mare pentru pădure este INCENDIUL.ESTE MULT MAI UȘOR SĂ PREVII UN INCENDIU.

SR Herța a Direcției Serviciului pentru Situațiile de UrgențăConducerea Ocoalelor silvice Târnauca și Herța

Odată cu încălzireatimpului apar noi

pericole de focDe la începutul anului curent, pe teritoriul raionului Herța au

avut loc șase cazuri de incendiu din care cinci – în sectorul loca-tiv. În perioada analogică a anului trecut au fost înregistrate șaptecazuri, inclusiv șase - în spațiul locativ. Dacă anul trecut nu s-auînregistrat jertfe, atunci anul acesta, din păcate, avem un caz letal.

Recent, lu-crătorii Secțieiraionale Herțaa Direcției Ser-

viciului de statîn chestiuni-le situațiilor deurgență în regi-unea Cernăuți,împreună cuCentrul teritorialde deservire so-cială a populației,cu scopul de apreîntâmpina in-

cendiile și cazurilenedorite în urma lor,au organizat împre-ună măsuri de pro-filaxie la Horbova,

vizitând circa 20 degospodării, unde audiscutat despre regu-lile de securitate, auoferit în dar diversepliante cu sfaturi șiinstrucțiuni.

Mai ales, s-a atras atenția la respectarea celor mai elementarereguli:

• prizele, rețeaua electrică, prelungitoarele trebuie să e în regu-lă pentru a evita scurtcircuitul;

• nu conectați mai multe utilaje într-un prelungitor pentru aevita o posibilă inflamație din cauza supraîncărcării;

• nu acoperiți radiatorul utilajului electric – el se poate supraîn -călzi și aprinde;

• procurați aparate electrice doar în magazine specializate, unde

vi se poate propune certificatul de calitate al măr fii alese;• nici într-un caz nu încălziți casa cu aparate electrice, cu gaz deproducție neautorizată;

• explicați copiilor despre acest pericol.Organizatorii au vorbit, de asemenea, și despre pericolul arderii

vegetației uscate.

Mi-a deschis ușa stăpâna – Na-talia Zaeț. Pletele-i erau albe-albe –anii și-au lăsat amprenta pe ele. Totanii au adus-o puțin din spate. Încasă era liniște și am observat cum pe fața femeii coborau amintirile.

În familie erau mulți copii, dar trăiaudestul de bine. Tatăl se ocupa cu agricultu-ra. Până la venirea sovieticilor în 1940, fa-milia Zaeț din Horbova avea câteva hectarede pământ. Ilie și Margareta Zaeț aveau ofrumoasă gospodărie: casă, vite, oi, porci,cai, căruțe, plug, grape, etc.

Toate s-au dus de râpă, căci au venit so- vieticii în iunie 1940 să ne elibereze, nu știmde cine. Au luat totul.

Pe data de 13 iunie 1941, zi neagră în viața românilor din ținut, familia Zaeț afost scoasă din casă, din sat și deportată. Înfamilie erau soții Ilie și Margareta, copiiiVictoria și Natalia.

Familia Zaeț, cualți bucovineni, auajuns în orașul Sa-lehard din regiuneaTiumen. Aici, în Si-beria erau geruri depeste 40 de grade.Îmbrăcăminte nu era,de acasă nu și-au luat haine de iarnă. De pefront veneau tot mai triste vești. De scârbăunii deportați nici nu se mai spălau pe față.

Părinții Nataliei o duceau foarte greu,deoarece erau bătrâni și bolnavi. Nu eraumedicamente. În perioada anilor 1942-1949,Natalia lucrează la o fabrică de prelucrarea peștelui în orașul Salehard, apoi trece înorașul Tiumen. Muncea din zori și până înnoapte. Toți cei deportați trăiau în bărăcispeciale.

De atâta necaz și foame părinții au de-cedat. Au rămas să le putrezească oasele înp ădu ri le Si be ri ei în de pă rt at e. N e î nt re bă m a st ăz i, c u c e a u f os t v ino vaț i

bieții noștri români?În orașul Nadâm, Natalia se întâlnește

cu un român pe nume Constantin Balas-nescu, și el deportat. Peste puțin timp s-aucăsătorit. Ani la rând au muncit în orașulNadîm.

Tocmai în anul 1965 se întoarce labaștină, la Horbova. A venit cu sănătateazdruncinată. Soțul Costică a rămas în regi-unea Tiumeni, a decedat și el, sărmanul.

Acasă, doamna Natalia a muncit încolhozul din localitate până la pensionare.Când am părăsit casa familiei Zaeț, împre-ună cu nepotul Nicolae, ne-am oprit lângănucul bătrân de la poartă.

Acest nuc bătrân a ținut zeci de ani larând piept tuturor nedreptăților de pe acestpământ, rămânând mândru și astăzi.

Vorbim cu domnul Nicolae despre viațadin trecut a bunicii Natalia și cea de astăzi,plină tot de griji și greutăți. Să dea Domnulsănătate și pace în țară.

Viorel GHIBA

1. Організація громади «Тернавська» та Програма розвитку ООН (Проект «Місцевий розвиток, орієнтований на громаду»)цим оголошенням ,повторно запрошують підрядників з доброю репутацією, які мають сертифікованих виконробів та, за на-

явності, ліцензії на виконання відповідних будівельних робіт (що тендерним комітетом буде вважатись, як перевага) надатизапечатані цінові пропозиції для виконання таких видів робіт у межах Мікропроекту «Інноваційні енергоефективні заходи вКаменський ЗОШ І ст. в с.Тернавка», капітальний ремонт з установкою системи опалення та встановлення піролізного котла,утеплення фасаду та горища в Герцаївському районі Чернівецької області. Підрядники повинні мати досвід проведення ремонт-но-будівельних робіт на об’єктах подібного або вищого рівня складності.

2. Тендерну Документацію можна безкоштовно отримати за такою адресою: с.Тернавка, вул. Ємінеску, 691 А. Пропозиціїповинні залишатися чинними впродовж 60 (шістдесяти) днів з дати розкриття Конкурсних пропозицій і повинні бути в запеча-таному вигляді доставлені за вищенаведеною адресою не пізніше ніж 12 год. 00 хв., 01.04.2016 року. Засідання тендерної комісіївідбудеться за вищевказаною адресою о 12 год. 00 хв., 01.04.2016 року. Конкурсні Пропозиції, надані пізніше встановленого тер-міну, не приймаються і повертаються учасникам тендеру нерозкритими.

3. Зацікавлені підрядники можуть отримати додаткову інформацію за адресою,зазначеною вище або за телефонами:моб. тел. (068) 0863535.

Denumirea la-tină a acesteiplante esteE c h i n a c e -ea purpurea,

r cea rusă — «Эхинацеяурпурная». Această plantăerenă provine din SUA și apar-ne familiei compoziteelor.

Ea atinge o înălţime de 50-50 centimetri. La baza tulpinii

află o rozetă de frunze mari,vale, iar pe tulpini cresc frunze

ai mici, dar alungite. Inflores-nţele sunt de culoare purpu-e, având un diametru de până6-7 cm și fiind amplasate pe

ârfuri le tulpini lor și ale ra mi-cărilor. În decursul vegetaţieie tulpini apar ramificări noi,r pe ele — inflorescenţe, carecep să înflorească la mijloculnii iunie. Înflorirea se încheieseptembrie. Este rezistentă la

gheţuri neînsemnate și la di-rite boli. În al doilea sau în aleilea an de vegetaţie la puietule echinoceu plantat apar maiulţi lăstari.

La început echinoceul eraultivat de floricultori. După

cercetătorii știinţifici au de-onstrat calităţile curative, eldevenit destul de popular înndurile pomicultorilor și le-

umicultorilor amatori. Echi-oceul stimulează sistemulervos, contribuie la tratareanilor, este folosit contra gas-itei, anghinei, artritei, gripei,olilor ginecologice, ulceruluiomacal, impotenţei și diabetu-i. Echinoceul este folosit și ca

mediu de profilaxie a alergiei,umatismului, bolilor onco-gice. Preparatele din aceastăantă întăresc imunitatea or-

anismului, contribuie la eli-inarea radionuclizilor. Pentru

rofilaxia gripei și răcelii se în-ebuinţează tincturi de spirt dehinoceu.

La tratarea gripei se foloseș-tinctura de echinoceu. Ea se

prepară în felul următor: se iaurădăcini proaspete de plante dedoi sau mai mulţi ani, acestease spală în apă rece, se mărun-ţesc. Se adaugă spirt de 70% și seţin la întuneric 2-4 săptămâni.Proporţia trebuie să fie de 1:10,adică la 10 grame de rădăcini seadaugă 100 grame de spirt. Suntfolosite și rădăcinile uscate, darspirtul este înlocuit cu votcă(40%). Se întrebuinţează în felulurmător: 20-30 de picături detinctură se adaugă într-o canti-tate mică de apă și se consumăcu 20-30 de minute înainte demasă. Copiilor li se recomandăsă consume tinctură de echino-ceu de două ori pe zi și de fie-care dată atâtea picături câţi aniau. În caz că tinctura se preparădin frunze sau lăstari, se vor lua3 părţi de materie primă și 10părţi de spirt.

Echinoceul conţine beta-nină, glicozide, acizi organici,echinocozide, ulei eteric, rășini,potasiu, magneziu, fier. Dinfrunze sau lăstari se preparăinfuzii. La o lingură de mate-rie primă uscată și mărunţităse adaugă o cană de uncrop, iaracest conţinut se fierbe pe baiede aburi timp de 10-15 minute.Se infuzează până la răcire, peurmă se strecoară și se consumăcâte 1/3 din volumul obţinut de3 ori pe zi. Ca materie primă se

folosește atât partea aeriană, câtși cea subterană, însă preparate-le din rădăcini sunt mai eficien-te.

Agrotehnica de cultivare aechinoceului este simplă și acce-sibilă. Nu se cer create condiţiideosebite, însă el preferă soluriușoare, bogate în substanţe nu-tritive. Din propria experienţăm-am convins că echinoceulcrește mai bine în locuri lumi-

noase și cu umezeală suficientă,cu solul bine afânat.

Echinoceul se planteazăsau se seamănă în sol. Pentrua garanta răsărirea uniformă aplantelor, seminţele, înainte de afi introduse în sol, se ţin în apătimp de 24 ore, două zile – într-o cârpă umedă. Sunt semănatela o adâncime de 1 certimetru.Înmulţirea are loc prin seminţesau prin despărțirea arbustului,primăvara sau toamna. Dacă seînsămânţează direct în sol, ră-sărirea plantelor uneori e ane-

voioasă din cauză că nu ex istăumiditatea și căldura necesară.Se recomandă semănatul în ră-sadniţe. La temperatura de 20°echinoceul răsare peste 10 zile.Lângă tufe, primăvara, răsar șicâteva plante din semințe scu-turate.

Pentru obţinerea răsadului,seminţele sunt semănate în serăîn prima decadă a lunii martie.In stadiul formării a trei frun-zuliţe, plantele sunt sădite în soldeschis. Distanţa între rândurieste de 40 centimetri, iar întreplante — de 35-40 centimetri.înfloresc timp de 3-4 luni. Plan-tele se vor planta pe acel loc,unde nu se va ara, întrucât eleo să crească acolo timp de câţi-

va ani, adică po ate fi margineagrădinii sau a livezii, chiar și pelocuri nu prea umbrite. De fapt,

pentru o familie sunt deajuns și6-8 tufe.În primul an de creștere se

formează o rozetă de frunze, iartoamna sau în primăvara anuluiurmător puieţii se plantează peun loc permanent. Înflorește înal doilea ori în al treilea an. Peacelași loc se cultivă în decursde 6 ani.

În perioada de întreţinerea plantelor, afânarea solului se

face la o adâncime nu prea mare,pentru a nu dăuna rădăcinile. Petimp secetos plantele vor fi pe-riodic udate. Se administreazăîngrășăminte organice, cenușă,precum și îngrășăminte mine-rale. Pentru a ameliora compo-ziţia solurilor grele, gropile sesapă în așa fel, ca diametrul lorsă fie de 45-50 cm și adâncimea— de 36-40 cm. La solul scosdin gropi se adaugă 50% sol ușorsau 30% de nisip și, după ames-tecare, se introduce în gropi.

În al doilea an, în perioadaînfloririi, sunt colectate frun-zele și vlăstarii tineri în scopuricurative și alimentare. Iar rădă-cinile sunt săpate toamna. Echi-noceul este folosit și în medicina

veterinară.În perioada de vegetaţie

frunzele și florile de echinoceu

pot fi adăugate în salatele dinlegume. Din ele se pot face cea-iuri.

Din echinoceu se fabricăpreparate pentru sporirea imu-nităţii: Ehinoţeea Geksol, Ehi-noţeea likvidum și Imuno-Tor,sub formă de siropuri. Imunaleste un preparat contra gripei.

I. CRILIUC,pedolog

E BINE SĂ ȘTIM

Înregistrarea de stata copilului născut la

maternitate

SFATURI PENTRU GOSPODARI

ECHINOCEUL

ОГОЛОШЕННЯ НА ТЕНДЕРЗАПРОШЕННЯ ДО УЧАСТІ У КОНКУРСІ

GÂNDURI DESPRE VIAȚĂ

Recunotinţa – virtute umană „Omul e ceva sfânt pentru om”

Un proverb arab spune: „Recunoștința îmbracă trei forme: un sen-timent din adâncul inimii, o expresie de mulțumire și un dar întors”.

Scriitorul latin Aulus Gellius (secolul al II-lea e.n.) în lucrarea saNoctes Atticae (Nopțile atice, cartea V, cap. 14) ne povestește o în-tâmplare: Un sclav roman, pe nume Androcle, refugiat în Africa, aîntâlnit într-o pădure un leu rănit la picior. Androcle i-a scos țeapadin labă și i-a vindecat rana. Leul s-a atașat de el și l-a însoțit u n timp.

Reîntors în țară, Androcle a fost prins și aruncat să lupte cu fia-rele în circul din Roma. Dar, spre uimirea tuturor, leul din arenă l-arecunoscut pe binefăcătorul său și s-a așezat cuminte la picioarelelui. Impresionat, împăratul l-a grațiat pe sclav și i-a dăruit și leulcare l-a întovărășit tot restul vieții.

De atunci „leul lui Androcle” a devenit simbolul recunoștinței. Peaceastă temă, Bernard Shaw a scris o comedie care poartă titlul „A ndrocleși leul” și care se încheie cu vorbele acestuia către leul salvator: „Cât timp

vom fi împreună, nu va exista cușcă pentru tine, nici sclavia pentru mine!”.Apare o întrebare: dacă un animal e recunoscător, de ce n-ar fi

și omul? Adeseori unii oameni nu sunt recunoscători pentru binelefăcut lor. M-am convins de acest lucru nu odată.

În ceasuri de restriște, pentru ca să-mi liniștesc sufletul, înșircâteva gânduri pe hârtie. În legătură cu un caz concret din viață auapărut și aceste rânduri:

La nevoie omul se cunoașteNu când ditirambic îți vorbeșteȘi e bine de mai ține minte

Binele făcut lui omenește.Dar de te-a ajuns vreo loviturăȘi îi ceri umil un ajutor,Îți întoarce spatele cu ură,Făr’ să-l mustre câtuși de ușor.

Supărat, îți pui o întrebare:Eu în fața lui cu ce-am greșit,De ce îmi răspunde prin trădareDupă ce de rele l-am ferit?

Din necazul care-l ai te scoateAstăzi numai Bunul Dumnezeu.Să-ți mai ierte Domnul din păcate,Omule, nu fă pe lume rău.La această temă sunt multe maxime și cugetări:„Fructul cel mai plăcut din lume este recunoștința”.„Recunoștința e o îndatorie către cel ce ți-a făcut un bine”.„Un câine recunoscător valorează mai mult decât un om nere-

cunoscător”.„Celui ce bine ți-a făcut, cu bine să-l răsplătești”.„Suntem recunoscători celor care ne vin în ajutor”.„Recunoștința e pură și ușurătoare pentru suflet numai atunci

când se naște de la sine, ca un parfum involuntar al conștiinței libe-re. Recunoștința e dar regesc”.

În orice împrejurare a vieții de acest frumos sentiment are nevoie oricine. Și se merită pentru o mamă, care a dat viață unui copil,pentru o bunică, o soră, un frate, un prieten, un bun cunoscut...

„Omul e ceva sfânt pentru om”. Nu trebuie să uităm niciodată

că suntem oameni. Să păzim marile virtuți umane: rațiunea, mora-la, iubirea – într-un cuânt: OMENIA!Silvia CABA-GHIVIREAC

RÂNDURI DIN SCRISORI

Prin intermediul ziarului „Gazeta de Herța” aș vrea să adresez cuvin-te de mulțumire către consătenii mei, locuitori ai satului Go dinești, caremi-au sărit în ajutor, când în gospodăria mea a izbucnit un incendiu.

Fiind singură și bolnavă, eram neputincioasă în fața focului,care mi-a distrus bucătăria și toate bunurile din ea. Numai datorităoamenilor, pompierilor, focul a fost localizat.

Vreau să le mulțumesc lucrătorilor primăriei în frunte cu primarulV. Botlung și fiului său, vecinilor, rudelor, prietenilor care m-au susținutmoral și material. Îmi plec capul în fața lor și Bunul Dumnezeu să-i ocro-tească și să le dea însutit pentru gestul de omenie pe care l-au făcut.

Cu respect și recunoștință,Lucica DIACONU,

s. Godinești

GLASUL ADEVĂRULUI

UNA DIN MIILE DE VICTIME

TALENTE HERȚENE

OCROTITOARE AVECHILOR TRADIŢII

Zilele trecute m-a sunat o persoană din Mihoreni, rugându-măscriu câteva rânduri despre profesoara-pensionară Alexandra Jar.

Am scris și mai înainte despre doamna Alexandra, o persoanăne cunoscută nu numai în raionul nostru, ci și în regiune.

Am avut ocazia, fie la Herța, Mihoreni, Horbova, să admirxpozițiile etnografice prezentate de doamna Alexandra.

Expozițiile domniei sale prezintă tradițiile, meșteșugurile, artaopulară, care întotdeauna au fost și vor fi factorul de bază în edu-area tinerei generații.

Dumneaei sepasionează de țesut,portul național,tradițiile noastreromânești.

Fără a lecunoaște, sufletuluman niciodată nu

va putea pătrundeîn labirinturile mis-terioase din lumeafrumosului.

N-aș da greș,dacă aș zice, că ceea

face doamna Alexandra Jar, nu face nimeni în raion. Zilnic,umneaei crează ceva nou, ceva frumos...

Mai are doamna o vocație de a colabora cu toate periodicele de lim-ă română din regiune. Pe parcursul a zeci de ani colaborează activ cuGazeta de Herța”, participă la toate manifestările culturale din ținut.

La cei numai 80 de ani împliniți să-i dorim sănătate și noi reali-ări în arta populară.

Viorel GHIBA

Ajutor cetăţenilor la realizareadreptului la pensia cu facilităţi

În condiţiile actuale, cetăţeanul, apropiindu-se de vârsta pen-sionării, tot mai des se confruntă cu problemele, când din cauzecare nu depind de el, lipsesc documentele ce confirmă dreptul luila primirea pensiei cu facilităţi sau după vechimea de muncă. Oastfel de situaţie se creează odată cu lichidarea întreprinderilor sauorganizaţiilor fără menţionarea moștenitorilor lor. Cu scopul dea-i ajuta pe oameni ca în asemenea condiţii să-și poată realiza latimp dreptul la primirea pensiei pe principii facilitare pe lângă șefulDirecţiei principale a Fondului de pensii al Ucrainei în regiuneaCernăuţi funcţionează o comisie, referitor la confirmarea vechi-mii de muncă în posturile care oferă dreptul la acordarea pensieicu anumite facilităţi sau după vechimea de muncă. Pentru aceastăcategorie de cetăţeni comisia despre care vorbim este unicul mijlocde realizare a dreptului la pensie cu facilităţi și de a ieși la pensiemai devreme de termenele stabilit, astfel compensând pierdereacapacităţii de muncă, iar, în unele cazuri, și pierderea sănătăţii înrezultatul condiţiilor grele de muncă.

Obiectivitatea, luarea în considerare a tuturor factorilor, o ati-tudine calificată faţă de examinarea actelor necesare, neindiferenţa

faţă de soarta oamenilor, care au lucrat în condiţii grele și dăunătoa-re pentru sănătate – iată principiile de bază ale activităţii organuluicolegial, din componenţa căruia fac parte, în afară de specialiști aiFondului de pensii, și reprezentanţi ai Consiliului regional al sin-dicatelor, Consiliului Federaţiei patronilor din regiune, inspecţieiteritoriale pentru muncă, expertiză de stat a condiţiilor de muncă șiDepartamentului de protecţie socială a populaţiei.

Serviciul pentru pensii din regiune desfășoară o muncă explicati- vă și de căutare a documentelor de arhivă pentru confirmarea vechi-mii de muncă a persoanelor care s-au adresat după ajutor. Cu scopulasigurării transparenţei și obiectivităţii comisiei, la ședinţele ei par-ticipă nemijlocit reclamanţii. Astfel, ei au posibilitate să urmăreascăprocesul de examinare a actelor și să participe nemijlocit la el.

Serviciul de presă al Direcţiei principale a Fondului de pensiial Ucrainei în regiunea Cernăuţi







VINERI, 18 martie 2016. Nr. 12 (1185) 5Gazeta de HerţaSINCERE FELICITĂRI

STIMAŢI CITITORI!Pentru ca textele felicitărilor să

vă apa ră la ti mp, vă ru găm să le pre-zentaţi la redacţie până în ziua demiercuri, inclusiv, a fiecărei săptă-mâni.

“Gazeta de Herţa“

a 21 martie, părintele Nectarie BALAN,parohul BisericiiSfântul Spiridon dinHerța, își va sărbătoriziua de naștere.

Primiți cele maisincere felicitări cuurări de bine și să-nătate, bunăstare înfamilie, să ne slujiți

mulți ani la rând în calitate de paroh.mulți ani!

Administrația Raională de StatConsiliul Raional

„Gazeta de Herța”***

Mâine, 19 martie, doamna Vera IFTINCA,Bibliotecii Buda Mare, își va sărbători ziua de

re, iar la 23 martie,Gheorghe JECHIL,

ucător artistic alrului „Miorița” dinbova, și doamna AnaȚÂRU, șefa cabine-metodic de pe lângămul centralizat deoteci Herța, vor aveaași bucurie.Cu acest deosebitj îi felicită din suflet Secția raională de

ură, dorindu-le sărbătoriților sănătate,ire, bunăstare, succese în serviciu și re-rea tuturor dorințelor. La mulți ani!

***Zilele acestea, doamna Inga ANDRONIC

. Bănceni și-a sărbă-ziua de naștere.

Cu această ocazie,cele mai scum-

i apropiate ființe -rașul, soțul, mama,și toți cei dragi, îți

m sănătate, bucuriiulte vise realizate.

gostea și grija ce leiești în jurul tău să-ți fie răsplătite dincu multă căldură și împlinire sufletească.cumpa noastră! Primește petala vârsteie o binecuvântare. Credința și iubirea

însoțească pretutindeni. La mulți ani

iți! ***a 15 martie și-a sărbătorit ziua de

ere domnișoara Iustina AȘTEFCULES din Horbova, împlinindfrumoasa vârstă de 10 ani.

Cu această ocazie ofelicită din tot sufletulmama Livica, curioara Se-rafima, bunica din înde-părtata Italie, care-i adre-sează următorul mesaj:

Azi, o zi cu soare și cu vânt,/ Primăvara a sosit,/

Zece ani ai împlinit./ Fii cuminte și ascultă/Și pe mama o ajută./ Sănătate îți dorim/ Șinorocul să-l găsești/ Fericire, spor în toate/La mulți ani cu sănătate!

***Astăzi, 18 martie, își sărbătorește ziua de

naștere scumpa noastrăfiică, Aliona CREȚU dins. Fundoaia.

Cu acest deosebit prilejo felicită părinții Nicolae șiViorica Jar din s. Târnau-ca, adresându-i următoa-rele rânduri:

Frumoasa vârstă-țibate-n prag,/ Noi îți do-rim tot ce ți-i drag./ Casata să-ți fie plină/ De belșug și de lumină,/Să ai tot ce îți dorești,/ La mulți ani să netrăiești!/ Să ai cerul plin cu soare,/ Să nu știide supărare./ De cei dragi să fii iubită/ Și deDomnul ocrotită. La mulți și fericiți ani!

***12 марта отпраздновала свой день рож-

дения и прекрасный 50 юбилей МарияМИНЕЛЮК котораяпроживает в Сторожи-нецком районе.

От всего сердца ис любовью поздрав-ляют ее одноклассни-ки 83-го года выпускавместе с класснымруководителем, желая

здоровья, щастья и благополучия.50 – пора расцвета,/ Время творче-

ских идей./ Запоет пусть в сердце лето,/Будет много светлых дней./ Чтоб на всёхватало денег,/ И здоровья, и огня,/ Оп-тимизма, вдохновения,/ Чтоб хотелосьмир обнять!/ Жизнь пусть станет слад-кой-сладкой,/ Счастье же — большим-большим!/ Всё в судьбе будет в порядке./С юбилеем, с днем твоим!

***În ziua de 16 martie și-a onorat jubileul

de aur - 50 de ani, dl Alexandru LUNGU.Cu această ocazie, mama Aurica, soraValentina împreunăcu familia și toaterudele apropiate îidoresc multă sănă-tate, bucurie și fe-ricire în familie șitradiționalul „Lamulți ani!”.

Să fii, Sandu, sănătos,/ Veșnic tânăr șifrumos./ Să-ți fie viața luminoasă,/ Pace șiiubire-n casă.

***

La 15 martie și-a sărbătorit ziua de nașteredoamna Elena BEREJAN din s. Mogoșești,onorându-și frumosul

jubileu al împlinirilor -60 de ani.

Cu această ocaziecele mai sincere feli-citări cu urări de bineși sănătate, bucurie șinoroc, împliniri și câtmai multe clipe fru-moase alături de cei dragi inimii îi adresea-ză soțul Gheorghe, fiicele, fiul, ginerii, nora,nepoții și toți cei dragi.

Din suflet, scumpa noastră-țimulțumim,/ Că ești cu noi alături, te iu-bim./ Să fii mereu așa cum astăzi ești,/ Sănu te bată grijile lumești./ Voioasă să nefii ca-n anii tineri,/ Pe lângă fiice ai încă3 gineri./ Nu-ți trebuie avere mai bogată/Decât nepoții când te-așteaptă-n poartă./Mulți ani să ne trăiești în sănătate,/ Căcialtfel, scumpa noastră, nu se poate. Lamulți, mulți ani!

***La 21 martie, scumpa noastră mamă,

Eugenia CIOBOTARU din Văleni, va împlini ofrumoasă vârstă.

Noi, copiii Valentinaîmpreună cu Ilie Simi-on din Ștreanga, Vale-ria și Rodica Ciobotarudin Probotești, Marinași Ilie din Hreațca, toținepoții și strănepoții,toți finii și cumătrii șitoate rudele apropiate îi

adresăm un mic mesaj:Noi cu toții te iubim/ Și din inimă-ți

dorim/ Bucurie, sănătate/ Și să ai norocîn toate./ Dumnezeu cu a Sa putere/ Să-ți aducă mângâiere./ Ești simbolul cel maisfânt/ Pentru noi pe-acest pământ. Lamulți, mulți ani, scumpa noastră mamă!

***

Recent, doamna Elena POPOVICI dinor. Herța și-a sărbătoritziua de naștere, împli-nind onorabila vârstăde 72 de ani.

Cu această ocazieo felicită fostele colegede clasă din s. Becești -Elena Gherman, Teodo-ra Pavaliuc, EcaterinaCrupnic și Maria Do-roei, dorindu-i multăsănătate, bucurie, pace și bunăstare.

Zâmbetul și bunătatea/ Să-ți lumineze

chipul mereu,/ Viața să-ți fie sărbătoare,/Armonie și tihnă în sufletul tău. La mulțiani și toți buni!

***În a 19-a zi a lui Mărțișor, scumpa noas-

tră mătușă, OrtanțaROBU din Buda Mare,își va sărbători ziua denaștere, împlinindonorabila vârstă de 89de ani.

Cu acest deose-bit prilej, nepoții,strănepoții dinMogoșești, Zaro-

jeni, Buda Mare, Voloca și toți cei dragi oîmbrățișează din tot sufletul.

Te iubim, te stimăm, îți ascultăm sfatu-rile bune, regretând că nu putem fi aproapede mata la greutăți, în zile de boală, nu pu-tem să-ți sărutăm fața și mâinile trudite de

vreme...Îți dorim sănătate, bătrânețe ușoară,

pace în suflet, ani mulți înainte și BunulDumnezeu să te apere mereu.

Vând lemne pentru focdespicate. Bloc din beton de zgură(„șlakoblok”). Tel.: 095-67-48-240,

097-01-85-740.

Acord servicii de asigurare cuapă: cisterne de 5 tone. Tel.: 095-

67-48-240, 097-01-85-740.

Vând un automobil „VAZ21061” (capacitatea motorului

1,5, anul producerii 1999, culoare verde). Prețul 1900 dolari. Tel.:

098-64-65-636.

Vând o juncă gestantă (Satu-Mare). Adresați-vă la tel.: 096-49-

32-834.

Продаю участок подстроительство, 11,5 соток в г.

Герца. Тел. 050-97-098-12, 095-614-54-93.

În satul Godinești este pusă în vân-zare o casă nouă, cu două etaje, perețiitapetați cu spumă (pinoplast), finisarea construcției – sută

la sută. Este conectată la rețeaua de gaz, curent electric.Dispune de bucătărie de vară, beci, garaj (aparte), saună șiîncălzire individuală. Suprafața – 200 m pătrați. Relații la

tel.: 050-17-22-682.

Vând o juncă de 1 an. Tel.: 099-663-10-19.

Vând o vacă cu lapte și o juncă gestantă. Prețnegociabil. Tel.: 097-92-79-024.

Vând o casă în s. Molnița (70 ari, fântână,conductă de gaz). Tel.: 095-88-92-697.

Vând un lot de pământ în or. Herța, str. Gh.Asachi, 15 (proiect pentru construcție, curent elec-

tric). Tel.: 050-22-55-001, 0550-98-23-616.

Vând un lot de pământ (16 ari) în or. Herța, str.Nucilor. Tel.: 050-22-55-001, 0550-98-23-616.

Vând un lot de pământ (9 ari, privatizat) în or.Herța, str. Salcâmilor. Tel.: 095-53-09-603.

Vând urgent un a utomobil „Opel Vectra A”(anul producerii 1995, benzină, monoinjector, 1,8

cm3, culoarea neagră). Tel.: 068-088-60-56.

Vând un lot de pământ (27 ari, pentru

construcție) în s. Horbova (Satul Nou). Tel.: 050-66-19-127, 098-80-09-403.

Продаю 1 комнатную квартиру в г. Герца, ул. 30 Лет Победы, 4, кв. 10. Тел.: 097-05-00-4 56,

098-70-55-585, 097-800-65-90.

Vând fân (lucernă). Tel.: 095-92-33-860.

Vând un loc de casă (0,15 ha, privatizat) în s.Horbova (nu departe de centrul satului). Tel.: 050-

26-86-188.

Vând un cărucior (pentru 2 copii) și o căprițăde un an. Tel.: 097-78-32-708.

Vând 2 automobile: „GAZ 24” de culoare nea-gră, anul producerii 1983, capacitatea motorului2,4, benzină și „GAZ 2410” de culoare albă, anul

producerii 1987, capacitatea motorului 2,4, benzi-nă. Preț negociabil. Tel.: 097-131-45-33.

Vând un lot de pământ (25 ari pentruconstrucție) în s. Lunca. Tel.: 098-640-55-96.

Vând o casă nouă (32 ari de teren, privatizată,fântână, curent electric). Tel.: 098-640-55-96.

Vând un lot de pământ pentru construcție (20ari) în s. Horbova (Bodron). Tel.: 096-87-20-551.

Продаю 2 цегляні будинки в с. Остриця(газ, вода, каналізація, 2 криниці, 25 соток,

цегляний гараж та підвал, сад, виноградник).Ціна 60.000 у.о. Тел.: 095-51-77-149.

Vând o gospodărie în s. Hreațca (2 case, beci,fântână, 35 ari). Tel.: 050-17-34-346, 096-648-65-46.

Vând un mânz. Tel.: 096-83-67-848.

Vând o vacă gestantă în s. Bănceni (urgent).Tel.: 098-76-82-732 (Lilia).

Vând sfeclă furajeră. Tel.: 098-39-53-285.

Имею в продаже саженцы винограда сорта

«Изабелла». Возраст 1 и 2 года. Цена договор-ная. Тел.: 2-14-88, 068-095-70-30 с. Молница

(СХТ).

Продаю газовою установку для автомоби-ля ВАЗ 2101 (баллон, редуктор, документы); 4

титановых диски на 13 и 4 титановых диски на14. Тел.: 098-80-28-164.

Vând un lot de pământ (23 ari pentruconstrucție) lângă or. Herța. Tel.: 096-88-50-264.

Vând un lot de pământ privatizat (0,71 ari)între Herța și Lunca. Tel.: 096-76-40-334.

Vând un scuter „MBK” în s. Târnauca. Preț -100 dolari. Tel.: 096-442-68-01.

Vând un tractor „T-74” cu plug. Preț negociabil.Tel.: 067-90-63-020.

Vând un lot de pământ în s. Mogoșești (0,25 ha,privatizat, documente). Tel.: 098-39-93-818.

Vând o iapă gestantă (de 4 ani) în s. Buda Mare.Tel.: 068-095-96-86.

Vând purcei de culoare neagră. Tel.: 066-90-31-676.

Продаю жилое помещение (140 м2) в г.Герца, ул. Горького и свободный земельный

участок (0,10 соток, под строи тельство). Тел.:066-90-31-676.

Продаю дом в г. Герца, ул. Ломоносова, 18.Тел.: 050-944-89-54.

Redacţia nu poartă răspundere pentru VERIDICITATEA TEXTELOR DE MICĂ

PUBLICITATE ȘI RECLAMĂ!

АВТО ГРАНДрайонний центр Герца,

Універмаг, І поверх

АВТОЗАПЧАСТИНИдля іномарок та жигулі

095-582-79-71

Інвентаризація, приватизація, ви-готовлення технічних паспортів нажитлових будинків, квартир, магази-нів, барів і інших будівель та споруддля фізичних і юридичних осіб.

ФОП Чоботару Валентин ІвановичТел. 0969504128 0502020351

СТОП КОРУПЦІЇКорупція є одним з основних чинників, які створюють ре-

у загрозу національній безпеці та демократичному роз-ку держави, вона негативно впливає на всі сторони сус-ного життя: економіку, політику, управління, соціальну іову сферу громадську свідомість, міжнародні відносини.

Корупція є не стільки кримінологічною та правовою про-мою, скільки соціально-політичною. Вона містить у собі

чезну руйнівну сипу як для правоохоронних органів, щоснюють боротьбу з цим явищем, так, і для держави в ціло-Це обумовлює потребу глибокого вивчення цього явищатою всебічного утримання процесу в певних рамках, якізпечують дієздатність органів державної влади.

Корупцію можна розглядати як різновид соціальної ко-

, яка роз’їдає і руйнує органи державної влади, державупільство в цілому. У правовому відношенні корупція ста-ить сукупність різних за характером та ступенем суспіль-

ної небезпеки, але єдиних за своєю суттю корупційних діянь,інших правопорушень (кримінальних, адміністративних, ци-вільно-правових, дисциплінарних), а також порушень етикиповедінки посадових осіб, пов’язаних із вчиненням цих діянь.

Цілком очевидно, що вказані діяння потребують своєї чіт-кої правової оцінки і, відповідно, внесення змін до чинногозаконодавства.

Однак, важливим моментом у боротьбі з корупцією є і обі-знаність громадян щодо своїх прав отримувати блага, не даю-чи хабарів.

ТЕЛЕФОН ДОВІРИ: (03722)-4-68-85Сектор з питань запобігання та виявлення корупції

УДСНС України у Чернівецькій області(03722) 4- 66-56;

ЕЛЕКТРОННА АДРЕСА:[email protected] [email protected]

метою підвищення ефективності роботи відділів держав-реєстрації актів цивільного стану та якості обслуговуван-ромадян у сфері державної реєстрації актів цивільногоу Міністерством юстиції на підставі розпорядження Кабі-Міністрів України від 26.06.2015р. № 669-р. запроваджено

тний проект, який дає змогу фізичним особам подаватии до відділів державної реєстрації актів цивільного стануз мережу Інтернет з використанням веб-порталу «Звер-

ня у сфері державної реєстрації актів цивільного стану».еб-портал «Звернення у сфері державної реєстрації актівльного стану», адреса якого http://dracs.minjust.gov.ua, єійним сервісом щодо подачі заяв або звернень у сфері дер-

ної реєстрації актів цивільного стану та буде доступнимкористувачам мережі Інтернет.ідтепер, фізична особа зможе подати до відділу державноїтрації актів цивільного стану наступні заяви: про держав-еєстрацію шлюбу, про державну реєстрацію розірваннябу, про державну реєстрацію зміни імені, про внесеннядо актового запису цивільного стану, їх поновлення та

ювання, про повторну видачу свідоцтв та витягів з дер-ного реєстру актів цивільного стану громадян, або звер-

нення щодо їх формування.Крім того, з використанням функціональних можливостей

Веб-порталу користувач може здійснити попередній запис навідвідування відділу державної реєстрації актів цивільногостану із зазначенням зручних дати та часу з вказаних вищепитань, а також з питань державної реєстрації народження,смерті.

Вищенаведені заяви повинні містити електронний циф-

ровий підпис фізичної особи або бути підписаним під час їїособистого звернення до відділу державної реєстрації актівцивільного стану.

Також даним програмним забезпеченням передбаченаможливість здійснювати сплату державного мита за послугиу сфері державної реєстрації актів цивільного стану, плату запослугу щодо видачі витягу з Державного реєстру актів ци-вільного стану громадян , а також оплату платних послуг, якінадаються відділами державної реєстрації актів цивільногостану.

І. ПЕРЕПЕЛЮК,начальник відділу ДРАЦС Герцаївського РУЮ

ПОВІДОМЛЕННЯВиконавчий комітет Герцаївської міської ради, повідомляє про початок

процедури громадських слухань щодо врахування громадських інтересівпід час розроблення проекту Детального плану території під житлову за-будову по вул. Центральній та Чернівецькій в місті Герца.

Демонстративний матеріал детального плавну території буде розміще-

ний з 21 березня 2016 року в приміщенні Герцаївської міської ради.Пропозиції та зауваження надсилати на адресу міської ради: місто Гер-ца, вул. Асак і Г., 9.

***Управління АПР повідомляє, що в с. Цурень відкрито центр ветери-

нарного обслуговування. Метою центру є популяризація та поширеннягенетичного матеріалу великої рогатої худоби європейського стандартусеред виробників тваринницької продукції з прикордонної території,задля поліпшення економічного і соціального становища населення всільських населених пунктах району. Разом з цим хочемо повідомити,що на базі центру проводиться штучне осіменіння великої рогатої ху-доби. За детальнішою інформацією Ви можете звернутися за телефоном050-86-41-048 Флоря Георгійович.

Сертифікат на земельну частку серіїЧВ № 0200737 виданий на ім’я РaкларуМарія Петрівна, вважати недійсним узв’язку з втратою.

***Сертифікат на земельну частку (пай)

серії ЧВ № 0200807 виданий на ім’я То-фанеску Аглая Харлампівна, вважатинедійсним у зв’язку з втратою.

***Державний акт на земельну ділянку

серії ЯЕ № 174983 виданий на ім’я Бод-нараш Марія Степанівна, вважати не-дійсним у зв’язку з втратою.

***

Сертифікат на право на земельнучастку (пай) серії ЧВ № 0066925 вида-ний 28.03.1997 на ім’я Пушкашу ВікторіяОлексіївна, вважати недійсним у зв’язкуз втратою.

Prognoza meteoVINERI, 18 MARTIE

: 15˚C - Min: 2˚Cal înnoratima zilei: 15 °Ct VNV între 10 și 15 km/he de precipitații: 0%itate precip.: zero

pteaare parte înnoratma nopții: 2 °C

t NV între 15 și 30 km/he de precipitații: 20%itate precip.: zero

SÂMBĂTĂ, 19 MARTIE: 3˚C - Min: -2˚Cineaţă nori, urmaţi de soare după-azăima zilei: 3 °Ct NNV între 15 și 30 km/h

e de precipitații: 0%itate precip.: zeropteaare parte seninrăspândit probabilma nopții: -2 °C

t VNV între 10 și 15 km/he de precipitații: 0%itate precip.: zero

DUMINICĂ, 20 MARTIE: 11˚C - Min: 2˚C

În mare parte seninMaxima zilei: 11 °CVânt VNV între 15 și 25 km/hȘanse de precipitații: 0%Cantitate precip.: zeroNoapteaParţial înnoratMinima nopții: 2 °CVânt VSV și variabilȘanse de precipitații: 10%Cantitate precip.: zero

LUNI, 21 MARTIEMax: 11˚C - Min: 2˚CParţial înnoratMaxima zilei: 11 °CVânt N între 10 și 15 km/hȘanse de precipitații: 20%Cantitate precip.: zeroNoaptea

În mare parte înnoratMinima nopții: 2 °CVânt V și variabilȘanse de precipitații: 20%Cantitate precip.: zero

MARŢI, 22 MARTIEMax: 12˚C - Min: 4˚CParţial înnoratMaxima zilei: 12 °CVânt N între 10 și 15 km/hȘanse de precipitații: 10%

Cantitate precip.: zeroNoapteaÎn mare parte înnoratMinima nopții: 4 °CVânt NE și variabilȘanse de precipitații: 10%Cantitate precip.: zero

MIERCURI, 23 MARTIEMax: 11˚C - Min: 3˚CÎnnoratMaxima zilei: 11 °CVânt NE și variabilȘanse de precipitații: 20%Cantitate precip.: zeroNoapteaAverseMinima nopții: 3 °CVânt NE între 10 și 15 km/hProbabilitate de ploaie 60%Cantitate precip.: 4 l/m²

JOI, 24 MARTIEMax: 9˚C - Min: 1˚CAverse

Maxima zilei: 9 °CVânt NNE între 10 și 15 km/hProbabilitate de ploaie 50%Cantitate precip.: 5 l/m²NoapteaAverse devremeMinima nopții: 1 °CVânt ESE și variabilProbabilitate de ploaie 40%Cantitate precip.: zero

Веб-портал «Звернення у сфері державноїреєстрації актів цивільного стану»



6 VINERI, 18 martie 2016. Nr. 12 (1185) Gazeta de Herţa

Tiraj4300

Адреса редакції: м. Герца,60500, вул. «Г. Асакі», 18

Друкарня ПП Ключук С.М.м. Чернівці, вул. Заводська, 37В

Adresa redacţiei:

60500 or. Herţa,str. «Gh. Asachi», 18,

tel. 2-11-90

Materialele

cu semnul

se publică pe principii

de reclamă

“Герцаївська газета” соціально-політичний, культурнийта інформаційний тижневик Герцаївського району.

Індекс: 30543 ЧЦ: 81 від 24.02.1994

Засновники й видавці: Районна Держадміністрація,Герцаївська районна рада і колектив газети

“Gazeta de Herţa”săptămânal social, politic,cultural şi denformaţie al raionului Her ţa,Fondatori şi editori: Administraţia

Raională de Stat, Consiliul Raional, colectivul de redacţie.Indice: 30543 CT nr. 59.

Redactor-şef Vasile BÂCU. ®

Clipe alături de geniulMarelui Cobzar

Odată cu sosirea primăverii, a fost comemorată și aniversarea a 202ani de la nașterea Cobzarului literaturii ucrainene – Taras Șevcenko.

Biblioteca sătească Bucovca, condusă de doamna Elena Fio-dorova, dispune de creațiaCobzarului, pe care cititoriiau îndrăgit-o mult.

Elevii clasei a 2-a de la CIEBucovca, în frunte cu dirigintaViorica Fedi, au făcut o vizităla Biblioteca sătească, pentrua lua cunoștinţă de opera și

viața lui Taras Șevcenko.Viorica FEDI,

diriginta clasei a 2-a,CIE Bucovca

Eiarăși primăvara.Luna martie esteanotimpul, care neaduce cele mai frumoase săr-bători – „Ziua Mărţișorului”,

„Ziua mamei”, „Ziua lui Gh. Asachi” ș.a. Sufletul mamei este cel mai curat și sin-

cer de pe lume, este fiinţa cea maidragă pentru fiecare om, este pri-mul cuvânt, pe care-l rostim și întoate limbile sună atât de sfânt șiduios.

- Îţi aduc plecăciune și multărecunoștinţă pentru că mi-ai dat

viată, m-ai crescut, m-ai îndru-mat pe calea binelui, a frumosuluiși a adevărului...

Cu aceste frumoase cuvinte, înCasa de cultură din Godinești, a fostdeschisă sărbătoarea literar-muzica-lă cu genericul „Primăvară, femeie,iubire...”, închinată celei mai scumpefiinţe de pe pământ - mama.

Au fost invitate profesoare, educatoarelede la grădiniţa de copii, tineri cititori.

În Centrul informativ-cultural al bibli-otecii a fost prezentată expoziţia de carte

cu același generic „Primăvară, femeie, iubi-

re...”. Micuții preșcolari, însoţiţi de educa-toarele Iulia Vasiliu, Diana Spătaru și MariaMelniciuc, au declamat poezii, au prezentatcântece și dansuri consacrate mamei. De

asemenea, au vizionat desene animate prinrețeaua Internet, iar directoarea de la Casade cultură, Olga Diaconu, le-a făcut cunoș-tinţă cu obiceiurile de demult, la păstrarea

cărora contribuie și funcționarea muzeului

din sat.Cu un cuvânt de felicitare s-a adresat dl

Viorel Botlung, președintele Consiliului să-tesc, dorindu-le tuturora succese, sănătate

și pace pe pământ.

M. GOCIU,șefa Bibliotecii și a Centrului informa-

tiv-cultural Godinești

Simpozionul „Taras Șevcenko, un spirit romantic”La 11 martie a.c., Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” din munici-

piul Suceava, România, a organizat simpozionul „Taras Șevcenko,un spirit romantic”, eveniment dedicat poetului și pictorului ucrai-nean, de la nașterea căruia s-au împlinit, în aceste zile de martie,202 ani și 155 de ani de la trecerea în eternitate.

Manifestarea a fost deschisă de către dr. Gheorghe Gabriel Cără-buș, directorul Biblioteci i publice sucevene. Evenimentul a inclus douăsecţiuni - simpozionul omagial (aniversar și comemorativ, totodată) și

vernisajul expoziţiei de pictură a artistului plastic Ioan Bodnar.Comunicările au fost susţinute de bibliotecari din regiunea Cer-

năuţi și din judeţul Suceava, colaboratori și parteneri în proiectecomune.

Oaspeţii din Ucraina, Maria Dovgani, director-adjunct științifical Bibliotecii Științifice Universale „M. Ivasiuk”, Cernăuți, și OlgaLughina din Storojineţ, au vorbit despre poetul naţional Taras Șe-

vcenko cu accent pe activităţile derulate în bibliotecile din regiuneaCernăuți dedicate Marelui Cobzar (simpozioane, conferinţe, pro-ducţii editoriale, expoziţii de carte, studii sociologice).

A fost ținut și un moment de reculegere în memoria poetuluisucevean Ion Cozmei (1951-2015), traducătorul operei lui Taras Șe-

vcenko, singurul doctor în filologie din România cu o teză dedic atăpoetului naţional al Ucrainei, onorat cu Premiul pentru traducereal Uniunii Scriitorilor pentru volumul „Cobzarul”.

Dr. Alexandru Ovidiu Vintilă a prezentat succint biografia luiTaras Șevcenko (despre care cea dintâi menţiune în publicaţiile ro-mânești a fost făcută în primul număr al revistei „Contemporanul”

din anul 1886).Despre Taras Șevcenko, dar și despre Ion Cozmei, traducătorul

sucevean al Marelui Cobzar, au vorbit și Kolea Kureliuk, prof. IoanBodnar, care, cu câţiva ani în urmă, când era președintele FilialeiSuceava a Uniunii Ucrainenilor din România, a înfiinţat la sediulorganizaţiei Galeria de artă „Taras Șevcenko”.

După un scurt moment artistic, susţinut de eleva Maria Petra-șuc de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Suceava, care a re-citat două poezii în limba ucraineană și în traducere în limba ro-mână, a fost vernisată expoziţia de pictură cu genericul „În prag deprimăvară”, realizată de Ioan Bodnar, membru al Grupului artisticindependent „Domino” și iniţiatorul și organizatorul Taberei inter-naţionale de pictură „Bucovina – trecut, prezent și viitor”.

Elena MIHAI,directorul Sistemului centralizat de biblioteci Herța

ANUNŢ Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi,

Secţia de cultură a Administraţiei Raionale de Stat,

Biblioteca raională „Gh. Asachi”

Vă invită, miercuri, 23 martie, la o întâl-nire cu poezia și poeții români din regiunea

Cernăuți, care va avea loc în incinta Casei deCultură Herța, cu începutul la orele 11.00.

Comitetul organizatoric

Ședinţa tineretuluicreativ i talentat

„Cu siguranță viața e demnă de esență în creație”Marți, 15 martie, la sediul Secției de învățământ educație, ti-

neret și sport, a avut loc ședința tineretului creativ și talentat subgenericul “Cu siguranță, viața e demnă de esență în creație”.

Au fost invitate tinerele talente care s-au manifestat la cate-goriile “Solist,

vocalist”, “Ma-estru al expre-siei artistice”,“Coreografie”,“Maestru deartă decorativă”,“Solist-instru-mentist (vioa-ră),” “Artist”.

Ei vor par-ticipa la ședințaregională, ce va

avea loc la 25 martie la sediul Centrului Regional de Educație Este-tică „Tineretul Bucovinei”.

I. PINTILEI,directorul Casei de creație

Sub acest generic, lu-crătorii Casei de cul-tură împreună cu co-laboratorii Biblioteciidin satul Târnauca

au organizat în incinta bibliotecii,la centrul de Internet, o acțiunede omagiere a mamelor, consa-crată sărbătorii de 8 Martie și oexpoziție de carte cu genericul„Mama mea – icoană sfântă”.

La sărbătoare au fost invitatedoamnele Aurica Pupăză-Bezede,Viorica Hasnaș, Valentina Culice-anu și Aurica Pupăză.

Cuvinte calde de felicita-re, prin poezii și cântece despremamă, au fost rostite de un grupde elevi ai școlii din localitate.

Din partea organizatorilor aducem mulțumiri mamelor și le dorim multă sănătate, să domnească mereu înțelegerea și dragostea înfamiliile dumnealor, să fie pace pe pământ, iar Bunul Dumnezeu să le aibă mereu în paza Sa.

Valentina SUVEICO,

șefa Casei de cultură s. Târnauca

BIBLIONEWS

ITINERARE CULTURALE TRANSFRONTALIERE

Ziua de 8 Martie la OstriţaCu ocazia sărbătorii de 8 Martie, sosirea primăverii, Ziua ma-

mei, la Ostrița s-a desfășurat o frumoasă sărbătoare, unde au parti-cipat elevii clasei a X-a sub conducerea dirigintei de clasă și biblio-tecarei școlii, Elena Mihalescu.

Valeria ȚURCAN,șefa Bibliotecii din s. Ostrița

O, MAMĂ,DULCE MAMĂ...

Biblioteca sătească din satul Probotești, în colaborare cu clubulși școala din sat au organizat un șir de recitaluri prezentate de eleviicl. a VI-a ai Școlii de cultură generală Probotești.

Viorica PINTILEI,șefa Bibliotecii din satul Probotești

Cu prilejul sărbătorii de 8 Martie – Ziua mamelor, lu-crătoarele bibliotecii, împreună cu lucrătorii Caseide cultură din satul Târnauca le-au vizitat la domi-ciliu pe doamnele Aneta Fagurel și Vergina Ghim-cinscaia.

Doamna Aneta Fagurel, fostă profesoară, în prezent e pensio-nară. Cu mare amabilitate și bucurie am fost întâmpinați de dum-neaei, care este o fire energică, veselă, modestă și o bună gospodină.

Doamna Vergina Ghimcinscaia a lucrat aproape zece ani însfera culturii – în calitate de bibliotecară la biblioteca sătească dinlocalitate. Ne-a întâmpinat zâmbind, plină de viață.

Ambele doamne au fost felicitate cu un buchet de cântece și me-lodii, închinate celor mai scumpe ființe – mamelor și au primit câte

un mic cadou.Le dorim ani mulți și sănătoși de viață lungă, bucurii în familiiși Bunul Dumnezeu să le aibă mereu în pază.

Culina APACHIȚA,șefa Bibliotecii satului Târnauca

„PRIMĂVARĂ, FEMEIE, IUBIRE...”

OMAGIU DE 8 MARTIE LA DOMICILIU

„Mama-i cel mai scump cuvântCe-l rostim pe-acest pământ...”

Un martie fărăIon Cozmei

Nu i-au ajuns doar câteva luni până la 65 de ani. La 10 mar-e anul curent binecunoscutul poet bucovinean din Suceava, Ionozmei, ar fi împlinit frumoasa vârstă de 65 de ani. A plecat atâte repede dintre noi, încât parcă nici nu ne-am dat seama că ne-aărăsit atât de brusc, plecând pe drumul neîntoarcerii.

Ion Cozmei a fost poetul carea făcut întotdeauna poezie bună.A scris și a publicat mult – poezie,proză, publicistică, critică literarăetc. Are publicate căteva zeci decărți de poezie, pasteluri, epigra-me... Cel mai mult a fost pasionatde opera marelui Cobzar ucrai-nean, Taras Șevcenko, pe care atradus-o cu mult talent. Cărțile

sale de traduceri și-au ocupat lo-cul în zeci de biblioteci din Româ-nia, Ucraina și multe alte țări alelumii. A fost un bun șevcenkolog,ca și un bun eminescolog, de al-tfel. Căci așa cum afirma însășipoetul sucevean, era și o rudă maiîndepărtată a marelui Eminescu.

După cum scriam doar cu câ-teva luni în urmă, a fost oaspetedorit la școlile di n satele de pe Va-

a Siretului – Cupca, Pătrăuții de Jos. A vizitat baștina poetuluiartir Ilie Motrescu de la Crasna, a fost chiar la casa sa părinteas-

ă, aflată pe atunci în grija fratelui acestuia, regretatul deja NicolaeMotrescu. L-a vizitat pe folcloristul Dragoș Tochiță din Pătrăuții de

us, a stat de vorbă cu un alt folclorist din Pătrăuții de Jos, Valeriumoșu, dar și cu alți oameni de cultură din satele respective. Ne-aivorbind de numeroasele sale vizite, luări de cuvânt, recitaluri

oetice la sărbătorile tradiționale ale nordbucovinenilor, cât și labliotecile din centrul regional.

...Avea încă multe planuri de viitor, dar... soarta a vrut să fie altfel.Acum a rămas memoria. Memoria sa luminoa să. Este de datoria

oastră să nu-l uităm și să facem tot posibilul ca opera sa să nu fieată uitării.

La Muzeul istoric din satul Cupca se păstrează o mapă cu ziare,tografii, reviste despre Ion Cozmei. Avem aici și căr țile sale de po-ie și traduceri. Cărțile sale sunt și în biblioteca noastră școlară. Înblioteca sătească din Pătrăuții de Jos, a cărui oaspete a fost doar

u câțiva ani în urmă poetul sucevean, se păstrează cărțile pe care-a dăruit acestei instituții culturale, cât și o serie de ziare cu arti-

ole dedicate operei și vieții lui Ion Cozmei.Acum, când poetul sucevean ar fi împlinit 65 de ani, ne rugăm Bu-

ului Dumnezeu să-i așeze sufletul său în Împărăția Cerului. Iar noie vom strădui să facem tot posibilul ca opera sa să nu fie dată uitării.

Eleonora SCHIPOR

Concursul Internaţionale Creaţie Literară „Veronica

Micle”, organizat de Asociaţiu-ea pentru Literatura Română

Cultura Poporului RomânSTRA, Despărţământul „M.ogălniceanu“ Iași (comitet derganizare: prof. Areta Moșu,poetul Valentin Talpalaru dinși) încurajează iubitorii de cu-

ânt, oferind an de an tineri loreraţi posibilitatea de a se afir-a și a se cunoaște. Tradiţional,crările concursului se desfă-ară în trei secţiuni: creaţie po-ică; traducere din poezia cla-că, modernă și contemporană;euri despre lirica actuală.

În zilele de 20-21 februarie016, la Iași, a fost organizatăstivitatea de premiere a parti-panţilor celei de a XVI-a ediţiiconcursului, printre care aust și tineri din regiunea Cer-

ăuţi. Lui Dumitru Facas (sec-unea creaţie poetică) și Anei

Apetri (secţiunea traduceri) lis-au oferit menţiuni. Iar AdrianBâcu (secţiunea creaţie poetică),Oleg Vaipan (secţiunea crea-

ţie poetică) au fost premiaţi cupremiile II și III corespunzător.Tot pe poziţia a treia s-a clas at șisubsemnatul (secţiunea eseuri).

Membri ai juriului au fost: Va-lentin Talpalaru – președinte,Liviu Papuc, Areta Moșu, Mag-da Negrea, Paraschiva Ţuţur-man – membri. Poeziile, eseu-rile și traducerile celor premiaţiși menţionaţi au alcătuit antolo-gia recent editată „Aproape deprimăvară”, titlul căreia a fostspicuit din versurile lui AdrianBâcu, după cum subliniase șipreședintele juriului ValentinTalpalaru: „Un titlu inspirat deantologie, pe care sunt aproapeinvidios, și pentru care îi mulţu-mim lui Adrian Bâcu de la Cer-năuţi”. Participanţii cernăuţenisunt foarte recunoscători orga-nizatorilor acestui concurs șiîndeosebi doamnei Areta Moșu,

vicepreședinte al ASTR EI, Pre-ședinte al Despărţământului„Mihail Kogălniceanu”, Iași, șidomnului Vasile Bâcu, preșe-dintele Societăţii pentru Cultu-ra Românească „M. Eminescu”,din regiunea Cernăuţi, pentrususţinere și îndrumare. Ei ră-mân în așteptarea celei de aXVII-a ediţii.

Denis APETRI,student

Pe data de 20 februarie 2016 la Iași a avutc Concursul internaţional de creaţie lite-ră “Veronica Micle”, organizat de Asoci-iunea ASTRA, prin Despărţământul “Mi-

ail Kogălniceanu” Iași (președinte AretaMoșu). Din fericire, am avut și eu ocazia

particip la acest concurs cu traduceri deersuri din limba română în limba ucrai-eană. A fost o manifestare prin care s-auromovat valorile românești, prin care s-a

cut schimb de idei și experienţe.Românii din afara graniţelor ţării au avutosibilitatea nu numai să participe la acestoncurs internaţional și să fie premiaţi, dar în cadrul unui program bine organizat, săziteze locurile frumoase ale Iașului.

Iașul este cunoscut în întreaga lume prinumele Sfintei Parascheva, ale cărei moașteu fost aduse pe vremea domnitorului Vasi-

Lupu în anul 1641, și păstrate mult timp la

serica Sfinţii Trei Ierarhi. În prezent, ele seăstrează la Catedrala Mitropolitană. Foar-

mulţi pelerini așteaptă ore în șir pentru a

unge să se închine la moaștele Sfintei, carepopor este numită „mult folositoare”, fiinde mare ajutor creștinilor în diferite trebuinţe.

Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” estebiserică ortodoxă, construită de Ștefan cel

Mare în perioada 1491-1492 și reînnoită înnii 1884-1904. Se află în centrul orașuluingă vechea curte domnească. Faptul că

aici au fost unși aproape toţi domnii Moldo- vei, de la Despot-Vodă până la Grigore Ale-xandru Ghica, biserica a fost numită „Sfân-tul Nicolae Domnesc”, spre deosebire de altebiserici cu același nume.

Mănăstirea Cetăţuia din Iași a fost ctitori-tă în secolul al XVII-lea de voievodul Gheor-ghe Duca. A fost și este înconjurată cu un zidde piatră, fiind un loc unde se retrăgeau dom-nitorii și boierii în caz de pericol, când invada-

torii intrau în ţară. Mănăstirea este situată peun deal înalt, de unde se poate vedea tot ora-șul, având o panoramă deosebit de frumoasă.

Muzeul Universităţii „Alexandru IoanCuza” din Iași a fost înfiinţat în anul 1916,ca urmare a cercetărilor arheologice a cul-turii Cucuteni prin eforturile profesoruluiOrest Tafrali. Prima secţie a muzeului estededicată civilizaţiei Cucuteni. În sala arte-lor se află vasele pictate în roșu, negru și alb,

având diferite forme. În sala ocupaţiilor esteamenajată o locuinţă caracteristică epocii șisunt expuse diferite arme și unelte de mun-

că. Obiectele de cult de o valoare specială segăsesc în ultima sală din secţiune – sala teza-urului. Cea de a doua secţiune este dedicatărelaţiilor academice ieșene la diferite etapeistorice și de criterii tematice diferite. Expo-natele reprezentative ale acestei secţiuni suntsteagurile primelor facultăţi, tablouri cu per-sonalităţi, documente oficiale, medalii, foto-

grafii, publicaţii din 1910 până în 2010.Ne-am reîntors puţin în copilărie po-

posind la bojdeuca lui Ion Creangă, carese află-n cartierul Ţicău, în care a locuitîntre anii 1872 și 1889 „sfătosul bunic dinHumulești”. A trecut pragul acestei caseși prietenul bun a lui Ion Creangă – MihaiEminescu. Astăzi această căsuţă a devenitun muzeu memorial, pe care sunt curioșisă-l viziteze mulţi călători.

În Parcul Copou cu o vârstă de circa500 de ani se află arborele asociat istoric cuLuceafărul poeziei noastre - Teiul lui MihaiEminescu, care constituie un tezaur nespusde valoros pentru orașul Iași. Turiștii și ceilocalnici continuă să viziteze acest parc, tre-când anume pe la Teiul lui Eminescu, carea devenit un simbol al îndrăgostiţilor și aliubitorilor de poezie.

Seara s-a încheiat cu vizionarea unui spec-

tacol la cel mai vechi Teatru Naţional din Ro-mânia „Vasile Alexandri”, unde s-a jucat come-dia „Tartuffe” de Molliere. Spectacolul a fost o

învăţătură pentru toţi, demonstrând că familiaeste pe primul plan în comparaţie cu prietenii,care nu de fiecare dată sunt adevăraţi și sinceri.

Petrecând timpul într-o atmosferă desuflet, ne-am întors acasă cu multe impresiiși emoţii pozitive.

Ana ONOFREI

CERNĂUŢENII S-AU ÎNTORS CUMENŢIUNI ȘI LOCURI PREMIANTE

Cernăuțenii, alături de poetul Horia Zilieru șidoamna Areta Moșu.

IMPRESII FRUMOASE ÎN URMA UNEIINVITAŢII, LA CARE AM RĂSPUNS…

Cu Valetin Talpalaru, la Bojdeuca lui Ion Creangă.

Documents

Gazeta de Herța 2016 Nr. 12