GAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRUL 69, FEBRUARIE 2012APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 7

ORTODOXIA Pe VAleAHârtibaciului

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 2

- pag. 5, 6

- pag. 5

- pag. 6

- pag. 5

- pag. 7

- pag. 4

- pag. 6

- pag. 4

- pag. 4

- pag. 7

Sâmbãtã 25 februarie a avut loc la Casa de Culturã „IlarionCociºiu” cea de a VI-a ediþie a tradiþionalului festival „DansulGeneraþiilor” cel mai complet spectacol realizat numai deagniþeni pentru agniþeni.

A fost un spectacol minunat în care organizatorii ºi actoriiau dat mãsura valorii jocurilor , a cântecelor ºi a obiceiurilorfolclorice de pe Valea Hârtibaciului.

Pentru cã în Agnita, cei care au venit din satele de peValea Hârtibaciului au adus cu ei ºi dragostea faþã deobiceiurile, de cântecele ºi jocurile din locurile natale. Aceastãdragoste este exploatatã cu folos de organizatorii de la Casade Culturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita ºi de Clubul Elevilorcare mulþumesc pãrinþilor pentru efortul de a-ºi îmbrãca copiiiîn costume populare ºi de a le oferii un mediu în care suntcultivate valorile spirituale ale poporului român.

Vezi pag 3

Cu ocazia acestei frumoase sãrbãtori, redacþia Gazetei Hârtibaciului ureazã, în numeleasociaþiilor „Valea Hârtibaciului” ºi „GAL Microregiunea Hârtibaciu” un cãlduros

LA MULÞI ANI!

Cel puþin 100 de profesori vor fi informaþi despre cele mai bunemetode educative pentru promovarea reþelei Natura 2000 ºi idei deactivitãþi interactive în naturã. În zona Podiºul Hârtibaciului - TârnavaMare - Olt se vor organiza mai multe întâlniri de informare, în lunilefebruarie-martie 2012, astfel: Agnita (23 februarie 2012 - 24 februarie2012), Dumbrãveni (15 martie 2012 - 16 martie 2012), Rupea (29 martie2012 - 30 martie 2012).

Acþiunile educative sunt organizate de Asociaþia pentru ProtecþiaPãsãrilor ºi a Naturii „Grupul Milvus”, ca parte a proiectului POSMEDIU, co-finanþat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã –„Pentru Naturã ºi Comunitãþi Locale – Bazele unui management integratNatura 2000 în zona Hârtibaciu – Târnava Mare - Olt” implementat deWWF, în parteneriat cu Fundaþia ADEPT, Fundaþia Mihai EminescuTrust, Agenþia Regionalã pentru Protecþia Mediului Sibiu Regiunea 7Centru ºi Asociaþia Ecotur Sibiu.

„Ne dorim sã lucrãm împreunã cu toate cadrele didactice din zonãpe noþiuni ecologice de bazã (conservarea biodiversitãþii, durabilitate,reþeaua europeanã de arii protejate Natura 2000), legãtura lor cu educaþiaecologicã ºi metodele de predare a acesteia. Dacã profesorii înþelegimportanþa protejãrii naturii în educarea completã a copiilor ºi le oferãinformaþii interesante, numai atunci generaþia viitoare va fi responsabilãfaþã de mediu”, a declarat Judith Papp, specialist educaþie ecologicã.

Toþi participanþii vor primi un pachet educativ, elaborat în cadrulproiectului, care va fi folosit în orele de curs cu elevii. În zonã, acþiunileeducative vor continua în anii ºcolari 2012-2013 ºi 2013-2014, cuorganizarea de concursuri interºcolare, iar câºtigãtorii concursului „Copiieducaþi - Naturã protejatã” vor participa la tabere ecologice în siturileNatura 2000. Grupul Milvus vine în sprijinul pedagogilor prin organizareaacestor întâlniri de informare, iar cadrele didactice pot contribui astfella pregãtirea elevilor pentru competiþie.

Pentru mai multe informaþii despre acþiunile educative contactaþi:Judith Papp, Specialist educaþie ecologicã Grupul MILVUS,

email: judith.papp@milvus.ro, tel:0722.435.905

DE 8 MARTIE

Natura 2000: salã de clasã pentru100 de profesori din Transilvania

A VI-A EDITIE A FESTIVALULUI „DANSUL GENERATIILOR”Ioan Fulea - un preot care a sfinþit .. . Fofeldea!

„ÞICHINDEAL, GURÃ DE AUR”

Alexandru Gheorghe, locotenentul româncare nu plânge! - pag. 2

- pag. 3

DANSUL GENERAÞIILOR –SPECTACOLUL DE SUFLET AL

AGNIÞENILOR

PAGINA ELEVILOR ªIPROFESORILOR

Un elev model

Gânduri pentru ...mamaDe Ziua Mamei, cu dragoste

SCRISOARE CÃTRE CEL CARE APIERDUT PE CINEVA DRAG

POEZIA RELIGIOASÃ ROMÂNEASCÃ:ZORICA LAÞCU – TEODOSIA (I)

GÂNDURI DESPRE SMERENIE ªIMÂNDRIE LA ÎNCEPUTUL

POSTULUI MARE

PERICOLUL DROGURILOR ESTETOT MAI APROAPE DE NOI

NICU GANEA

FOLCLOR CULES DE MIRCEA DRAGAN

BUDAC

Dan Herciu

MAICA DOMNULUI ªI PAIANJENUL - pag. 7

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2012

Din când în când, în momenteimprevizibile ºi în virtutea unor inexplicabile,pentru mine, ritmuri, simt apãsarea unorpãcate vechi, laºitãþi , mici întâmplãriruºinoase, a cãror amintire þâºneºte brusc,dupã zeci de ani, uneori. Mã cam încovoi,metaforic, sub aceastã povarã, atâta timp câtdetaliile amãnunþite se deruleazã, de gheaþã,în dosul pleoapelor. Apoi mã împac, subadierea de in a pânzei trecutului iremediabilºi le uit din nou, spre eliberare. Dar ºtiu cãele vor reapare, dupã legea lor pe care eu nuo înþeleg ºi nu o pot controla. Plãtesc ce amde plãtit, pentru cã de aceastã platã nu scapãnimeni. Niciodatã!

În vara lui ’82 eram tânãr locotenent în

De vei porni la drum din Sibiu, alegând susulvãii Hârtibaciului, cãtre orãºelul Agnita, cam lajumãtatea distanþei, în preajma unei mãnãstiri demaici, vei simþi nevoia sã meditezi mai bine încotros-o apuci pentru aþi „clãti” privirea cu frumuseþilenaturii ºi ale satelor româneºti ºi sãseºti dinaceastã parte de þarã. Nu de alta, dar ai de undealege. Bunãoarã, dacã o iei la dreapta, trecând prinuliþele mari ale satelor Marpod, Ilimbav, Chirpãrºi Sãsãuºi poþi ajunge lesnicios în podiºul cursuluimijlociu al vãii Oltului, precum ºi în vecinãtateaBisericii-Evanghelice-Cetate a foºtilor cãlugãricisterceni, ziditã în anul 1202. Continuând drumulpoþi alege un popas în Cârþiºoara lui BadeaGheorghe Cârþan, cãlãtor la Roma în anul 1896,de unde ajungi pe brâul împãdurit al MunþilorFãgãraº, troieniþi de zãpezile iernii. De aici încolodrumul ºerpuit al Transfâgãrãºanului te va duce laComplexul Turistic Bâlea Cascadã, de unde gondolatelefericului te lasã în pragul „Bisericii ºi Hoteluluide Gheaþã” de la Bâlea Lac.

Preotul Ioan Fulea s-a nãscut în judeþulSibiu, comuna Ludoº – un sat românesc de peSecaºe, cu o comunitate majoritar româneascã,care ºi-a fãurit singurã destinul încã din sec. XVII-lea. Comunitate similarã celei din Fofeldea sauSãsãuº, cum în puþine locuri din judeþ au existat,putând fi numãrate pe degete, dacã exceptãmcele douã þinuturi româneºti: MãrginimeaSibiului ºi Þara Oltului.

Dupã ani grei de puºcãrie (a fost deþinutpolitic între anii 1948-1953 ºi 1959-1964) destinull-a adus în Fofeldea. Aici a dovedit prin tot ce afãcut pentru bisericã ºi în primul rând pentrusat cã a fost vrednic pentru misiunea care i s-aîncredinþat. Pentru cã a fost un preot cu adevãratmisionar, ce poate sã stea alãturi de marii preoþide þarã ai sudului Transilvaniei; pe primul locputând fi aºezat preotul Zosim Oancea din Sibiel(originar din Alma).

În 1965, Ioan Fulea este numit preot parohîn satul Fofeldea unde a rãmas pânã în 1984, cânda fost numit preot în comuna Rãºinari (unde apãstorit pânã la moartea timpurie, în 30 mai1987).

Satul de care s-a îndrãgostit ºi în care s-aimplicat activ în viaþa socialã ºi culturalã a fostFofeldea, aici fãurind lucruri pe care nici o altãparohie ruralã de pe Valea Hârtibaciului nu areuºit sã le facã, în toate timpurile. În timpulsãu s-au fãcut o serie de lucrãri, ce trebuiescmenþionate:

- a renovat biserica – monument istoric, învremurile în care regimul comunist a fostcatalogat ca restrictiv ºi nepãsãtor laproblematica patrimoniului religios,

- a restaurat pictura frescã din bisericamonument istoric (având sprijinul tuturorautoritãþilor),

- a înfiinþat un muzeu de artã popularã încasa parohialã, colecþie care a reprezentat unadin cele 5 colecþii existente în evidenþaArhiepiscopiei Sibiului;

- a militat pentru construirea drumului cãtrebisericã,

- a militat pentru accesul autobuzului în sat,- a fost unul din artizanii ridicãrii statuii

„marelui fiu al satului August Treboniu Laurian”în centrul localitãþii, ºi multe, multe altele.

Puþini ºtiu cã a fost ºi un neobositcorespondent, publicând articole despreFofeldea, comunit atea de aici ºi bisericamonument sau colecþia parohialã.

A fost un preot misionar, în descrierile

Ioan Fulea - un preot care a sfinþit ... Fofeldea!Adnotãri la o lucrare în tipar despre rolul preotului în sat (I)

tuturor celor care l-au cunoscut rãmânând ofigurã vie, activã, plinã de voinþã ºi ambiþie darcare ºtia sã aducã alinare celor nevoiaºi sausuferinzi. O figurã luminoasã ce poate fi un modelpentru toþi preoþii din mediul rural, tinerii, dinziua de azi, care ºi-au ales ºi practicã aceastãmeserie; din nefericire, aceºtia cred cã dacã suntprezenþi duminica la slujbã pot pretinde liniºtiþisalariul, fãrã sã-i intereseze destinul comunitãþiipãstorite.

Aºa s-a nãscut, dupã 1990, o nouã categoriede preoþi, preotul funcþionar ce-ºi cunoaºteinteresul personal ºi mai puþin este interesat deviitorul turmei.

Recunosc cã am fost surprins, într-una dinzilele trecute, când o femeie respectabilã dinSãsãuº, susþinea plinã de vehemenþã cã preotulnu poate fi judecat, el fiind „judecat de cel deSus”, fãrã sã-mi explice de ce existã preoþi ceîntorc spatele bisericii ºi care sunt excluºi dinbranºã ºi judecaþi de instanþele civile ºi penalepentru tot felul de fãrãdelegi.

Stai atunci ºi te întrebi ºi-þi explici atitudineaplinã de toleranþã ortodoxã manifestatã de toþicei în vârstã din satele noastre ce afirmã seninicã „lasã maicã, cã ºi el este om, ce dacã a luatdin disc, ... ce dacã nu are o evidenþã a darurilorcãtre bisericã, .... ce dacã nu are un inventar albunurilor bisericii ... ce dacã nu dã socotealã...(?).

Pentru cã stã în firea ºi educaþia noastrã sãiertãm, trebuie sã acceptãm ca cineva sã fureliniºtit ºi noi sã închidem ochii?

Trebuie sã stãm sã privim cum cineva minteºi dezbinã ºi nu ascultã ºi nu respectã pãsurilereale ale oamenilor?

Acest tip de preot, dupã umila mea pãrere,trebuie îndepãrtat ºi trimis sã refacã trepþileuceniciei în ale preoþiei pentru cã mâine satulmoare ºi dispare ºi el nu va ºti sã explice cum s-a întâmplat ºi de ce s-a întâmplat asta. Nimic nune îndreptãþeºte sã fim pasivi ºi nici sã înghiþimlipsa de iniþiativã ºi de rãspundere a unora.Doamne ajutã!

(continuare în numãrul urmãtor)

P.S. Lucrarea Fofeldea în 2 volume (Vol.1 –Restituiri ºi vol. II – De la comunã la sat) va filansatã de Bunavestire, dupã slujbã, la bisericadin sat. Toþi cei ce doresc sã o cumpere pot sã ofacã cu aceastã ocazie, tirajul fiind limitat.

Marius Halmaghie-mail: marius.halmaghi@yahoo.com

„ÞICHINDEAL, GURÃ DE AUR”zugrãveala de un albastru strãveziu, precumseninul cerului într-o noapte înstelatã. Ori fi fostmulte alte picturi valoroase însã privindu-le pe celecare au mai rãmas ligibile ochilor îþi atrage atenþia,în mod deosebit, scena biblicã a tabloului picturalcare înfãþiºeazã „Încoronarea cu cununa de spini”,prinsã în batjocurã ºi din prea multã rãutate pefruntea lui Isus. Soldaþii de pazã n-au uniformeromane ci de husari imperiali austro-ungari, iarchipul însângerat al Mântuitorului seamãnã cu celal unui sãrman þãran român ardelean. În tabloul-pictural „Sãrutul lui Iuda” imaginea este despãrþitãde gardul din nuiele împletite al unei case þãrãneºti,iar slujnica din scena „Naºterea Maicii Domnului”poartã costum popular specific femeilor satelorardelene de pe Valea Hârtibaciului.

Mai trebuie spus cã doar cu puþini ani în urmãÞichindealul sibian era locuit de 150 de familiibãºtinaºe. Acum, le poþi numãra pe degetele a douãmâini. Jumãtate dintre case ºi gospodãrii sunt fiepãrãsite, fie transformate în „pensiuni estivale”

Însã cum din lipsa timpului suntem nevoiþisã amânãm pentru altã datã un astfel de lung ºispectaculos itinerar, o luãm cu maºina pedrumeagul de pe lângã mãnãstirea de cãlugãriþeºi ajungem, de îndatã, în Þichindeal, sat atestatdocumentar în anul 1350. Frumosul sãu nume, curezonanþe poetice, ne aduce aminte de versuleminescian din poemul „Epigonii”, în care MihaiEminescu îl venereazã pe „Þichindeal, gurã deaur”. Nimeni altul decât învãþãtorul -preot,fabulistul bãnãþean Dimitrie Þichindeal, trãitorîntre anii 1775-18l8.

Ne închinãm, fãcând semnul crucii ºi trecem,cu smerenia cuvenitã, pragul din lemn, tocit deatâta umblãturã, al Bisericii „Sfânta CuvioasãParascheva”, construitã la 1791. Admirãmsimplitatea ºi expresivitatea picturilor saleinterioare, ascultãm vorba abea ºoptitã acrâsnicului Andrei ºi aflãm cã zugrãveala a fostmeºteritã de fraþii Ioan ºi Alexandru Grecu,lucrãtura lor terminându-se în anul 1818. Întra-atât de originalã ºi de frumoasã este pictura încâtistoricul-academician Nicolaie Iorga, în a sa lucrare„Inscripþii ardelene”, a avut numai cuvinte de laudãla adresa muncii ºi talentului celor doi zugravi debiserici. Cu atât mai mare i-a fost lauda când a aflatcã nu era singura bisericã a românilor ardelenipictatã de mintea ºi de mâinile lor pricepute, unadintre ele fiind chiar cea din Sãsãuºi, satul lor natal.Numai cã de atâta vechime în timp, ca ºi dinnepãsarea oamenilor, biserica-monument istoricºi de cult religios aºteaptã cam de prea multã vrememânile mãiestre ale restauratorilor, umezealaurcând pe pereþi ºi deteriorând atât pictura, cât ºi

pentru odihna tihnitã a noilor proprietari, târguiteºi cumpãrate ieftin de domnii înstãriþi de la oraºe.Mãcar ei le îngrijesc, le ocrotesc ºi le pãstreazã.Verile le cultivã grãdinile cu flori ºi legume. Cândsunt bine-dispuºi noii proprietari dau câte un bãnuþde o bere unui þãran amãrât sã le sape ºi pliveascãgrãdinile, sã mãture strada ºi sã le cureþe ºanþuldin faþa casei.

Ciurzile de vite, precum ºi turmele cu miilede oi þurcane ale satului de altã datã s-au „mutat”peste deal, în pãºunea-naturistã, presãratã desaivanele ºi stânele unei fãbricuþe moderne deproduse lactate ecologice, destinate exportului înGermania, Austria ºi Elveþia. Urmaºii-tineri aivechilor plugari þichindeleni ºi-au înstrãinat casele,gospodãriile ºi pãmânturile moºtenite de la pãrinþiºi bunici, iar acum sunt fie pensionari însãrãciþide crizã, fie ºomeri la oraº. Nervoºi ºi supãraþi,necãjiþi, triºti ºi îngrijoraþi nu pentru ziua de mâine,ci pentru ziua de azi. De vor vrea sã munceascãpãmântul au la dispoziþie tot hotarul, pentru cãstau îmburuienate ºi „hodihnite” sute ºi sute dehectare de terenuri cândva fertile, acum ne arateºi ne cultivate de zeci de ani. Mai bine trândãvesc,vorba vine, în blocurile din betoane de la oraºe,plictisindu-se, jucând table, filcãi ºi ºaiºase. În zadarîºi regretã gestul pripit de înstrãinare a averilorpãrinteºti din vatra satului natal ! Revin, din cândîn când, pe uliþele Þichindealului sibian doar pentrua primenii mormintele bunicilor ºi pãrinþilor dincimitir. Mai vin în sat ºi de sfintele sãrbãtori deCrãciun ºi Paºti, spovedindu-se în faþa altaruluibisericii anilor copilãriei !

Ioan VULCAN-AGNIÞEANUL

Alexandru Gheorghe, locotenentul român care nu plânge!

Dan ARHIRE

Mangalia, eram secund pe o navã de patrulareºi aveam 24 de ani. Începuse sãrãcia cumplitãa ultimei perioade comuniste. O familie deprieteni venise în concediu „cu bilet”, înperioada “sindicaliºtilor”, adicã în extrasezon.Erau cazaþi într-un hotel din Saturn ºi eraunumai ochi ºi urechi la cei doi copilaºi,Alexandra ºi Vlad, care, încã din prima zi deplajã reuºiserã sã goleascã de cearceafurinisipul din faþa hotelului cu o orã înainte demasã. În fundul gol ºi þinându-se de mânuþe,cei doi alergaserã din apã spre cearceafulfamiliei strigând în gura mare : „Ceauºescu,P.C.R., dã-ne casã repede!”. Concediul celordoi pãrinþi a fost, de aceea, umbrit de teamã.Într-o dimineaþã, fiind liber dupã serviciu

ordonat, m-am întâlnit cu minunaþii meiprieteni în sala de mese a hotelului. Lumeaera la micul dejun. Într-o parte a sãlii mâncauturiºtii germani ºi în altã parte românii.Mâncarea se aducea la mese de chelneri. Lacâteva minute dupã sosirea mea aceºtia auînceput sã aducã la mese farfuriile ºi ceºtile.Dupã încã vreo douã-trei minute, turiºtiigermani au început, pe rând, sã se ridice dela mese purtând în mâini farfurioarele cubucãþele de unt pe care le ofereau, zâmbind,copiilor de la sectorul “români”. În Româniaera ºi atunci crizã ºi românii nu primeau unt.Nu am mai stat cu prietenii mei minunaþi laplajã în ziua aceea. Am pretextat ceva ºi m-am întors la nava mea bãtrâioarã, postatã

acum pe un suport la intrarea în Constanþa.M-am ascuns în toaleta ruginitã ºi strâmtã ºiam plâns în hohote, cât puteam eu de maiînãbuºite. Am plâns puþin timp, pentru cã erasingura toaletã a navei ºi echipajul era destulde mare. Aceasta este una din amintirile carese reîntorc, din când în când, amintindu-mide datoria plãþii.

Îþi mulþumesc, tinere locotenent alFlotilei 71 Aerianã pentru ceea ce ai fãcut înziua ta liberã dupã serviciu ordonat! Ai spãlatºi ruºinea mea de atunci, de a nu fi ieºit înstradã, aºa cum speli multã ruºine.

Îþi mulþumesc cã nu te-ai dus acasã sãplângi!

GAZETA HÂRTIBACIULUI2012 3

Într-un numãr recent al ziarului Tribuna, distinsuljurnalist Nicolae Dobra fãcând o analizã între ce afost Agnita înainte de 1989 ºi ce mai este, în finaltrãgea concluzia, cã în oraºul de pe Hârtibaci a rãmasdoar obiceiul lolelor. Dacã din punct de vedere aleconomiei industriale are foarte multã dreptate, dinaltele sunt destule argumente pentru a spune cãAgnita nu este un oraº mort. În micul oraº aflat înmijlocul þãrii, departe de lumea dezlãnþuitã, seîntâmplã foarte multe evenimente ce pot demonstracã decãderea economicã este vremelnicã ºi cã, la felca în toatã þara, dupã ani de bâjbâieli Agnita începesã renascã.

De fapt Agnita n-a murit pentru cã aici sunt încãfoarte mulþi oameni care iubesc oraºul, trãiesc aiciºi mai ales ºtiu , din toatã sãrãcia, sã-ºi facã viaþafrumoasã.

DANSUL GENERAÞIILOR – SPECTACOLUL DE SUFLET AL AGNIÞENILOR

în urmã cu mulþi ani, când grâul se recolta cu seceraºi terminatul seceriºului era o mare sãrbãtoare,spectatorii au ascultat minunatele cântece „Varvarã,Varvarã”, „Holde-am secerat” , „Stãpânã, stãpân㔄Sã vinã butoiul” dar mai ales neasemuitul „DealuMohului” remarcat de multã vreme de mariifolcloriºti ºi bine interpretat de Diana Nistor.

Acest moment deosebit la care au participatansamblurile Cununa, Cununa Veteranii, Clubulelevilor ºi corul Sfântul Nicolae, a fost precedat de osuitã de alte momente prezentate de ansamblurileagniþene.

Spectacolul a început cu o suitã de dansuripopulare prezentate de formaþia elevilor din claseleI – IV de la ªcoala G.D. Teutsch.. Micuþii debutanþipe scena Casei de Culturã n-au avut complexe ºi auarãtat cã sunt talentaþi ºi mai ales cât de mult leplace sã joace. A urmat apoi ansamblul de copiiHârtibaciul cu jocurile Alunelul, Crihalma, Cãluºerulºi Suitã de pe Valea Hârtibaciului. Momentulprezentat de ei a fost completat de talentaþiiPetronela Sandu ºi Constantin Vasilescu, soliºtiîndrãgiþi ºi aºteptaþi de spectatori.

Lolele nu sunt principalul element cultural aloraºului. Fuga Lolelor este un foarte frumos obicei,o distracþie cu iz medieval, un bun motiv ca prieteniisã se întâlneascã în cadrul unui spectacol unic înþarã, ce conferã oraºului Agnita o notã de unicitatede care sunt mândrii.

Dar spectacolul de suflet, spectacolul cel maiîndrãgit de agniþeni este, ºi va continua sã rãmânã„Dansul generaþiilor”, care adunã în fiecare an pescena Casei de Culturã „Ilarion Cociºiu” peste 120de actori, ºi face ca sala sã fie de fiecare datãneîncãpãtoare. Nu doar numãrul mare de dansatoriºi cântãreþi atrag iubitorii de folclor cât, mai ales,spectacolul oferit de aceºtia ºi care deºi a ajuns la aVI-a ediþie este de fiecare datã altfel de câtprecedentele.

Artizanul acestui spectacol, coregraful Ioan Sârbuîmpreunã cu directorul Casei de Culturã ºi ceilalþiangajaþi ai instituþiei, dupã ce în anii precedenþi auprezentat „Nunta de pe Hârtibaci”, „Plecarea încãtãnie”, „Momente de ºezãtoare”, anul acesta aureadus vechiul obicei de la încheierea seceriºului„Buzduganul”. A fost o prezentare mai concentratãa spectacolului „Cununa” realizat în urmã cu 35 deani care a dat numele ansamblului folcloric al Caseide Culturã din Agnita. Atunci, din motive depropagandã politicã, spicele de grâu n-au fostîmpletite în forma crucilor ce realizau buzduganulci în formã de cununã. Dar ºi acum ca ºi atunci ºi ca

De aplauze meritate s-a bucurat ºi Cercul decanto format din Elisa Stoica, Paula Moldovan,Anamaria Sandu ºi Bercheº Raul, pregãtit deprofesorul Nicolae Botoroagã.

A urmat o revãrsare de jocuri populare, unul maispectaculos decât celãlat prezentate de ansamblurileCununa ºi soliºtii Claudia Mihãilã, Florin Zamfir,Diana Nistor, Florin Pãrãu ºi minunatul duet IoanaBogdan ºi ªtefan Vaida.

Dansatoarele de la Clubul elevilor care debutautimid în urmã cu ºase ani, au devenit sub conducereaprof. Doina Pãrãu, o formaþie de dansuri consacratã,cu multã vitalitate ºi eleganþã, meritând cu prisosinþãaplauzele.

Ca ºi în anii precedenþi echipa de jucãtori„Cununa veteranii” au fost primiþi cu aplauze ºi auarãtat cã tinereþea din inimi compenseazã anumiteanchilozãri ale încheieturilor. Supraveghiaþi atent dinculise de instructorul lor Tiberiu Drãgan, veteraniiau demonstrat cã mai pot juca Rara, Învârtita ºiPurtata. Momentul veteranilor a fost completat dealþi doi seniori ai folclorului hârtibãcean, îndrãgitulinterpret Marcel Pãrãu ºi profesorul Mircea Drãgancare a reuºit sã impresioneze cu un vechi cântec alsoldatului cãzut pe front ºi cu minunata romanþã„Dorinþa” de Octavian Goga.

Cu aceastã ocazie profesorul Mircea Drãgan ºi-alansat cel de-al doilea volum de „Flori alese de peHârtibaci”, o antologie a folclorului hârtibãcean,cântece din toate satele, culese de-a lungul multorani de peregrinãri.

Un rol deosebit la reuºita spectacolului l-a avutorchestra Casei de Culturã completatã cu cinciinstrumentiºti din orchestra ansamblului „Cindrelul- Junii Sibiului”.

Spectacolul a durat peste patru ore, acest lucrudatorându-se prezenþei unui realizator de emisiunifolclorice, invitat sã filmeze ºi care a þinut morþiº,nu numai sã prezinte dar s-a implicat ºi îndesfãºurarea programului iar din dorinþa de a-ºi puneîn valoare propria persoanã, a reuºit sã-i cam încurcepe cei care de mult timp au conceput ºi s-au strãduitsã realizeze un scenariu bine pus la punct, la nivelulprestaþiei artistice a actorilor.

Acest lucru n-a ºtirbit cu nimic efortul celor careau muncit pentru spectacol, directorul IoanDragoman, coregrafii Ioan Sârbu ºi Doina Pãrãu,ceilalþi angajaþi ai Casei de Culturã, ºi mai alesansamblurile folclorice, soliºtii ºi corul „SfântulNicolae” dirijat de prof Paul Doru Niþescu.

A fost ultimul mare spectacol þinut în actuala Casãde Culturã din Agnita ºi asta nu pentru cã începemarele Post al Paºtilor ci pentru cã în aceastã clãdirevor începe ample lucrãri de restaurare, în urmacãruia se va realiza un mai mare spaþiu destinatspectatorilor agniþeni care meritã acest lucru.

ªi revenind la constatãrile seniorului de la ziarulTribuna, închei parafrazând zicerea unui îndrãgitrealizator de emisiuni folclorice „ Or fi agniþeniisãraci dar nu sunt proºti”

I. Bârsan

GAZETA HÂRTIBACIULUI4C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

2012

Ziua mameiDe ziua ta, mãmica mea,Îþi dãruiesc azi inima.Îþi dãruiesc o micã floareCare sã-þi aducã soare.Soare sã-þi ajungã-n sufletªi-n-al tãu cald zâmbet,Zâmbet care mã uimeºteªi mereu mã-nveseleºte.

De 8 martie îþi dorescTot ce-i mai frumosªi cu tine sã plutesc,Cu tine mare sã cresc.Îþi dãruiesc o micã floareCare poate mâine moare,Dar iubirea ce-o dãruieºteMereu în suflet strãluceºte.

Strãluceºte ca o steaªi-þi vegheazã inimaLa mulþi aniEu îþi dorescªi frumos îþi mulþumesc.Iubire îþi dãruiescCu cãldurã te-ndrãgesc.(Andreea Frãticiu, clasa a VI-a A)

Pentru mine, mama este cea maiscumpã fiinþã. Ea este sursa mea deinspiraþie, ea este o revelaþie, în adânculsufletului meu este o inimã înfãºuratã înzbor spre care fiecare gând de-al meu seîndreaptã plutind uºor. Mama e un paradis,o fiinþã de vis. Eu aº vrea sã-i mulþumescpentru tot ce a fãcut pentru mine ºi ºtiu cãoricât aº greºi, mama mã va ierta ºi mã vaiubi enorm.

Mama este singura fiinþã de pe pãmântcare þi-a dat viaþã ºi care te iubeºtenecondiþionat, aºa cum eºti, cu bune ºi curele. Nu este nevoie de cuvinte pentru a-þiexprima iubirea faþã de mama care þi-a datviaþã. Lucrul acesta se dovedeºte prin fapteºi multã afecþiune.

(Petronela Sandu, clasa a VII-a A)

Mama este icoana mea sfântã. Ea estetot ce mi-am dorit.

(Ioana Constantin, clasa a VII-a A)

Se numeºte Tania Cioca ºi este elevãîn clasa a VII-a C la ºcoala cu clasele I-VIII „G. D. Teutsch” Agnita, sub atentaîndrumare a Doamnei diriginte prof.Voichiþa Pãdure. Talentatã, sârguincioasã,serioasã în pregãtire ºi exemplu demn deurmat de colegii ei de clasã, Taniadovedeºte cã este posibil sã reuºeºti prinmuncã ºi disciplinã dãruind în acelaºitimp ºi altora din preaplinul inimii. Cutoate cã mereu Tania a avut rezultateexcepþionale la învãþãturã (ºi primulsemestru al acestui an ºcolar l-a terminatcu media 10), ea este modestã în relaþiilecu colegii ºi profesorii, este respectuoasãºi prietenoasã. An de an, s-a calificat lafaza judeþeanã la diverse discipline destudiu iar în acest an ºcolar s-a calificatdeja la faza judeþeanã a Olimpiadei deLimba ºi Literatura Românã. În afarã depreocupãrile exclusiv ºcolare, Tania areo frumoasã pasiune, pictura, care îi scoateîn evidenþã calitãþi remarcabile ºi simþestetic înnãscut. Îi dorim Taniei sãrãmânã în continuare la fel de serioasã ºihotãrâtã, sã se bucure de toate darurile

PAGINA ELEVILOR ªI PROFESORILORUn elev modelGânduri pentru ...mama

De Ziua Mamei, cu dragosteMAMA

Mama, cântecul luminii,Viaþa dulce a iubirii,Luminã spre a merge mai departeÎn viaþã ºi-n gândurile toate...Un dulce zâmbet ne-aºteaptã,O lacrimã de veselie poartã.

Ea este lumina vieþii,Glasul dulce-al tinereþii,Marea luminã ce-o simþiÎn zenitul de argint...

(Vereº Maria, clasa a VII-a A)

Mama mea are sufletul pur ºi curat,care-mi ascultã mereu sufletul. Ea estejurnalul ...cu voce, cãruia îi pot spune totul.Rodul ei sunt eu ºi mie îmi oferã toatãcãldura ei sufleteascã ºi toate vorbeleblânde ºi dulci. Lângã ea, mã simt protejatã.Mama mea e cel mai bun model pentrumine.

(Otilia Þerbea, clasa a VIII-a B)

ZIUA MAMEI NU ESTE O SIMPLÃSÃRBÃTOARE, în care îi dãm flori, ci esteo zi specialã ºi în care mama se poate simþicu adevãrat iubitã prin faptele noastre.Mama este cea mai bunã prietenã, cea maiimportantã persoanã din viaþa noastrã.

(Andreea Dumitraº, clasa a VIII-aB)

Mama mea e ca o floare ce nu seofileºte niciodatã, e ca o stea ce nu se stingeniciodatã. E cea mai bunã ºi mai frumoasãmamã.

(Radu Maniþiu, clasa a VI-a A)

8 martieZiua mamei se apropieºi aº vrea sã-i dãruiescFericire, bucurieºi sã ºtie c-o iubesc!Ea mi-a fost mereu alãturiªi la bine ºi la greuIar cu vocea ei cea blândãEa m-a alintat mereuEu din suflet îi urezLa mulþi ani ºi fericire,Sã aibã la toate sporªi parte doar de iubire!

(Adelina Sturz, clasa a VI-a A)

Dupã o vizitã la Muzeul de Istorie dinAgnita, elevilor clasei a V-a A de laColegiul Tehnic A.T. Laurian li s-a cerutsã prezinte viitorul oraºului lor. ªi copiiiau arãtat cã ºtiu ce vor. O parte dinviziunile lor au fost selectate ºi poate cãodatã vor deveni componente ale unuiPUG (Plan Urbanistic General) aloraºului Agnita.

CÂND VOI FI MARE, VOIPARTICIPA LA DEZVOLTAREALOCALITÃÞII MELE. DE ACEEA VOICONSTRUI AICI:

- Un stadion modern cu o bazãsportivã în care elevii ºi tinerii agniþenisã practice diferite sporturi

- Un complex de ºtranduri ºipiscine acoperite pentru înot

VIZIUNI

- Un teatru ºi o salã de cinema 3D- Un spital ultramodern cu

aparaturã de ultimã generaþie- Dealuri terasate pentru o

agriculturã bio intensivã- Un hiper-mall cu cele mai mici

preþuri din þarã- O firmã de produs maºini

ecologice complet robotizatã- Un observator astronomic

modern ºi antene parabolice prin care sãreuºim sã comunicãm cu alte civilizaþiiextraterestre

- Un parc Disney pentru copiii detoate vârstele

- Un hotel de 7 stele unde sã sedesfãºoare festivitãþi locale

- O cale feratã pentru un tren demare vitezã care sã lege Agnita de toateoraºele importante.

divine cu care a fost înzestratã ºi sãreuºeascã sã-ºi împlineascã aspiraþiile.

Prof. dr. Daniela PãnãzanLorinczi

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul V, nr. 45, FEBRUARIE 2012

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Dragul meu creºtin,ºtiu cã e greu sã umpli golul rãmas prin

pierderea cuiva drag ºi cã ai impresia cã aceastaeste cea mai mare durere prin care ai fost nevoitsã treci. Da! Aºa este, este o durere foarte mare!Poate simþi cã viaþa ta nu mai are nici un sens, testrãduieºti sã înþelegi de ce s-a întâmplat asta, s-ar putea sã te simþi vinovat cã ai fi putut face maimult pentru cel drag þie! Îþi aminteºti atât de desde el, sunt atât de multe lucruri pe care le maiaveaþi de povestit, aºa de frumoase întâmplãri carevã leagã, aproape fiecare obiect din casã îºi aduceaminte de cel drag. Ce nu ai da sã poþi sã-l strânginumai încã o datã pe cel drag din nou la piept?Desigur vei spune cã e doar o minciunã ca sã teconsolez, dar sã ºtii cã într-o zi vei putea sã facidin nou acest lucru! Va veni o zi când vei putea sãmângâi din nou acei obraji, vei putea sã priveºtidin nou ochii care transmiteau aºa de mult, veiputea sã iei în palma ta mâna celui drag care þi-afãcut atât de mult bine. Aceasta e ziua de Apoi. S-ar putea sã nu îþi transmitã mai nimic aceastãexpresie, dar fraza care urmeazã îþi sunãcunoscutã?: „aºtept învierea morþilor ºi viaþaveacului ce va sã vinã. Amin!” Da, este un fragmentdin Crez, adicã este textul pe care ar trebui sã-lcredem toþi tocmai pentru cã face parte SimbolulCredinþei, adicã mãrturisirea de credinþã la caream aderat conºtient, sau prin naºi, la Sfântul Botez.

Îmi place sã cred cã eºti un om serios ºi cãiei credinþa în serios, mai ales dacã eºti ortodox.De asemenea vreau sã cred cã ai rãmas ortodoxdin convingere ºi nu din indiferenþã. Dacã este aºa,eºti un mare fericit! De ce? Pentru cã noi,ortodocºii (ca ºi catolicii), credem în înviere.Credem cã într-o zi toþi oamenii vor învia, iartrupurile lor vor fi transfigurate, vor fi mailuminoase, vor fi mai uºoare ºi mai ales vor fispiritualizate, aºa cum a fost trupul DomnuluiHristos dupã înviere. El nu avea nevoie nici demâncare, deºi a luat masa cu ucenicii Sãi, puteasã treacã prin uºi încuiate, putea sã cãlãtoreascãfoarte repede dintr-un loc în altul! Da! Þi-ai datseama! Despre Hristos aº vrea sã-þi spun. El poatesã umple golul pe care îl ai în suflet. El poate sã

„E posibil sã l vedem pe Dumnezeu. ªi e sigur cã l putem vedeachiar în aceastã viaþã. Aceastã vedere nu e un act al ochiului trupesc, cial ochiului spiritual, al inimii curate. Aceasta e însã nu numai un fel dea vorbi, deoarece contemplaþia nu e un act omenesc, ci unuldumnezeiesc.” O asemenea contemplaþie, cu viziune spiritual misticã,gãsim în poezia Zoricãi Laþcu Teodosia. Precum la mari poeþi mistici,descoperim în poezia acesteia o luminã dumnezeiascã, semn al celoraleºi, mai ales cã „lumina aceasta prin care e posibilã contemplaþia ºicare se descoperã în contemplaþie e un dar al Duhului Sfânt. [...]Certitudinea credinþei nu e altceva decât experienþa misticã, adicãvederea luminii harice. [...] Prin urmare, conºtiinþa harului e condiþiareligiei, a mântuirii.”

Zorica Laþcu Teodosia este un nume marcant al lirice religioasede facturã misticã, care ar putea fi comparatã, poate, cu Sf. Tereza deAvila. Deºi a trãit între anii 1917 1990, ea este puþin cunoscutã, de abiaîn anul 2000 reuºindu-se publicarea unui volum de opere, majoritateatextelor fiind pãstrate la Biblioteca ASTRA din Sibiu (în posesia cãroraam intrat ºi eu ºi mulþumesc pe aceastã cale conducerii Bibliotecii).

Nãscutã la 17 martie 1917, Zorica Laþcu a urmat liceul la Braºov,apoi Facultatea de Filologie, secþia filologie clasicã – limba greacã ºilatinã, ºi filologie modernã – limba ºi literatura francezã, din Cluj Napoca.A fost preparator universitar la Institutul Român de Lingvisticã ºi acolaborat la realizarea Dicþionarului Limbii Române al Academiei. ZoricaLaþcu a debutat în paginile revistei „Gândirea” de la Cluj, în anul 1941, cu „Epitafuri antice”.În timpul vieþii a publicat trei volume de versuri: „Insula Albã”, „Osana Luminii”, „PoemeleIubirii”. În anul 1948 a intrat în viaþa monahalã, cu numele Teodosia, iar pânã în 1990 (când sa stins din viaþã, la 8 august) a mai scris patru volume de poezii, pãstrate în manuscris laBiblioteca ASTRA din Sibiu: „Icoane pentru paraclis”, „Din pribegie”, „Pentru neamul meu”,„Grãdina Doamnei” ºi „Alte poezii”.

Deºi a suferit oprimãrile comunismului, nu a renunþat la convingerile religioase, scriindmereu ºi fãcând traduceri din operele patristice ale lui Origen ºi Sfântul Grigorie de Nyssa.De asemenea, a tradus parþial din Imnele ºi Cuvântãrile lui Simion Noul Teolog. Opera poeticãa Zoricãi Laþcu depãºeºte într un anume fel cadrul tradiþional al poeziei religioase româneºti.Ea nu se revendicã de la nici un mare poet român. Poezia ei nu este nici cãutare febrilã sautãgadã a divinitãþii, precum la Arghezi, nici de influenþã panteistã, ca la Lucian Blaga, nicitradiþionalistã, ca la Vasile Voiculescu, nici imnograficã precum poezia lui Ioan Alexandru:„dacã în poezia româneascã se poate vorbi despre o „transcendenþã incertã” cu privire ladivinitate, de un Absolut impersonal eminescian, de Marele Anonim la Blaga sau de Cel

SCRISOARE CÃTRE CEL CARE A PIERDUT PE CINEVA DRAGºteargã lacrima care parcã curge neîncetat dinochii tãi. Mâna Lui poate sã vindece, cuvintele Luisunt cuvinte de nãdejde. Deschide Biblia ºi te veiconvinge. Te-am întrebat dacã nu cumva simþi cãdurerea ta este cea mai mare din lume? Dar îþi voispune cã ºi alþi oameni au trecut prin aceste clipetriste. Aminteºte-þi de Maria ºi de Marta. Acesteaau pierdut pe Lazãr, fratele lor. La patru zile dupãce Lazãr murise, când Iisus a venit la ele, Marta azis: „Doamne, dacã ai fi fost aici, fratele meu n-arfi murit”. Hristos i-a rãspuns: „Eu sunt învierea ºiviaþa!”, adicã El este Cel care a adus de la nefiinþãla fiinþã toate ºi Cel care are putere sã biruiascãmoartea. In cartea de cult numitã Triod se spune:„Ca un muritor ai întrebat, iar ca un Dumnezeu aiînviat”. Auzi acum cu ce se consola Marta, soralui Lazãr: „Iisus i-a zis: Fratele tãu va învia. Martai-a zis: ªtiu cã va învia la înviere, în ziua cea deapoi. ªi Iisus i-a zis: Eu sunt învierea ºi viaþa; celce crede în Mine, chiar dacã va muri, va trãi. ªioricine trãieºte ºi crede în Mine nu va muri înveac“. Crezi tu aceasta? Deci Marta se consola cuideea cã se va întâlni cu Lazãr, fratele ei în ziua deApoi, dar Hristos îi spune cã toþi oamenii care credîn El nu vor muri, chiar dacã vor muri! Înþelegi? Eexact ca atunci când oamenii merg la semãnat ºiaruncã grâul în pãmânt. Oamenii cred cã grâul emort, ºi aºa este, dar deºi nu pare sã aibã viaþã însine, peste un timp grâul renaºte, deºi nu aº greºidacã aº spune cã grâul învie! Aºa ºi cu oamenii,deºi îi acoperim cu pãmânt ºi credem cã au murit,totuºi în ziua aceea vor învia. Cât de înþelept esteDumnezeu care ne transmite mesaje chiar ºi princele mai banale activitãþi ale noastre. De exemplusemãnatul grâului! Deci dacã grâul, care este osimplã plantã, revine la viaþã oare noi oamenii sãmurim fãrã sã urmeze nimic!? Sã dispãrem ºi sãlãsãm în urmã doar amintiri, doar averi? Oare sãtrecem noi în nefiinþã? Cu siguranþã nu! Suntemºapte miliarde de oameni, fiecare având cod geneticunic, amprente unice, mers unic, gândim, simþimºi interpretãm totul în mod unic. Nu existã douãfiinþe identice în totalitate, nici mãcar gemeniimonozigoþi nu gândesc la fel! Cu siguranþã cã nutrecem în nefiinþã, cu siguranþã cã Dumnezeu care

creeazã atâþia oameni face asta tocmai pentru cãvrea sã-ºi exprime ºi prin aceasta marea sa iubireºi dorinþã de comuniune cu toþi oamenii. El nuare nevoie de aceastã comuniune. Este suficientSieºi, dar vrea ca noi sã fim fericiþi ºi împliniþi!Fericitul Augustin (†430) spunea : „neliniºtit estesufletul meu pânã ce se va sãlãºlui întru Tine”.Vei spune: ce frumos vorbesc sfinþii, dar dacã ar fipierdut ºi ei pe cineva drag, oare ar fi vorbit la fel?Sã ºtii cã nu ai dreptate! În tinereþe FericitulAugustin nu a fost un model de moralitate, avândun fiu nelegitim care a murit la 18 ani ºi ce dureremai mare poate sã trãiascã cineva ca aceea sã-ºipiardã un copil, sau mai bine zis singurul copil?Un alt sfânt, Ioan Gurã de Aur îi încurajeazã pecreºtinii care trec prin clipe grele spunând: „darulde a suferi este mai mare decât darul de a înviamorþii, pentru cã fãcând cineva minuni, Îi rãmânedator lui Dumnezeu, pe când dacã cineva suferã,acestuia Dumnezeu îi rãmâne dator”. În vremeaacestui sfânt oamenii spuneau cã mai bine sã numai rãsarã soarele decât sã nu mai predice Ioan,

de aici ºi numele sãu: gurã de aur. O sã mã oprescaici, dar la sfârºit vreau sã îþi dau o temã de gândire:când ai fost la parastasul de patruzeci de zile cares-a fãcut pentru cel drag, ai auzit la începutul slujbeio frazã care spunea: „încã ne rugãm pentruiertarea, odihna ºi fericirea…”. Acest ultim cuvântnu este folosit nicãieri în cãrþile de cult sub aceastãformã. În nici o slujbã a Bisericii noastre nu nerugãm pentru fericirea cuiva, ci doar acum laaceastã slujbã, ºi dupã ce omul a murit. Tema estesã te gândeºti de ce nu ne rugãm pentru fericiredecât pentru cei care au murit?

Mã opresc aici pentru început cu speranþa cãaceste cuvinte te vor întãri sã treci peste acestmoment dificil, dar o sã îþi mai scriu ºi în lunileviitoare! Dumnezeului nostru, Celui care neiubeºte ºi ne dã ce ne este de folos spre mântuire,sã-i dãm slavã totdeauna, acum ºi pururea ºi învecii vecilor Amin.

va urmaPr. Sebastian Toma

(www.parohiaortodoxamovile.ro)

POEZIA RELIGIOASÃ ROMÂNEASCÃ: ZORICA LAÞCU – TEODOSIA (I)ascuns ºi negãsit la Arghezi, în poezia maicii Teodosia descoperim oviziune profund teologic personalistã despre divinitate. Viziunea poeteieste marcatã de un personalism creºtin potrivit cãruia Dumnezeutrinitar intrã în legãturã cu persoanele umane pe baza unei relaþiidialogice personale între eul uman ºi Tu ul divin” .

Profund originalã, poezia Zoricãi Laþcu Teodosia completeazã ºiîmbogãþeºte patrimoniul liricii noastre religioase cu texte de o rarãfrumuseþe ºi armonie, de o sensibilitate peste limitele firii. Deºi aparþinecurentului gândirist iniþiat de Nichifor Crainic, poeta se detaºeazã deacesta, sesizându-se uºor în textele ei o viziune poeticã profundteologicã. Predominã în textele poetei o religiozitate aparte, specificãdoar marilor creatori, capabili sã transpunã în versuri Iubirea luiDumnezeu. De aceea, poezia Zoricãi Laþcu poate fi analizatã dinperspectiva acestui aspect ascetico mistic, în ciuda faptului cã trebuiesã fim rezervaþi în analiza unei asemenea aspect. Dar termenul mistictrebuie acceptat atunci când te îmbogãþeºti sufleteºte lecturând poeziileZoricãi Laþcu. Mai ales pentru cã, eu cred asta, poezia ei ºi a împlinitmenirea: a îndumnezeit lumea, l a adus pe Dumnezeu în sufletul nostruºi ne a învãþat cum sã L vedem ºi sã L iubim. Mai mare lucru decâtacesta cine poate sã facã?

Temele mari ale volumelor Zoricãi Laþcu acoperã întreaga sferã areligiosului: relaþia omului cu Dumnezeu, convorbirea cu Dumnezeu,rugãciunea, definirea rugãciunii, a poeziei izvorâtã din rugãciune,

raportul Mire Mireasã specific viziunii creºtine, toate culminând sublim în Iubirea revelatãcare este Însuºi Dumnezeu. Aºa cum susþine ºi Pãrintele Profesor Dumitru Stãniloae, misticaºi ascetica nu sunt doar vocaþii monahale, ele reprezintã modalitãþi de câºtigare a mântuirii, ºinu oricum ci prin îndumnezeirea sufletului omenesc. Maica Teodosia s a regãsit în poeziecãutându-L permanent pe Dumnezeu. Numai o cãutare febrilã, asceticã, poate sã învingãpatimile, pãcatele, ca sã ajungã la dobândirea virtuþilor ºi la acel fel de trãire prin Dumnezeu,trãire pe care o numim misticã. Aceasta culmineazã îndeosebi în nepãtimire, eliberare totalãde patimi, purificare, iluminare, desãvârºire. Iar Zorica Laþcu a ajuns la acest fel de trãire,singurul care te pune în relaþie cu Dumnezeu ºi þi L descoperã pe Dumnezeu, astfel încât,prin poezie, prin vers de foc, sã L faci cunoscut lumii întregi pe Cel ce este Iubire: „dacã lavederea luminii dumnezeieºti ajunge cel ce s a curãþat de patimi ºi a ajuns urcând pe treptelevirtuþilor pânã la o iubire fierbinte de Dumnezeu, aceasta înseamnã cã el ºi a spiritualizatfiinþa în aºa fel, cã ea însãºi a devenit cãldurã ºi luminã a dragostei de Dumnezeu ºi de oameni.”

va urmaProf. dr. DANIELA PANAZAN LORINCZI

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI6 2012

Trãim în secolul XXI, un secolal vitezei, o epocã amodernismului, când apar totfelul de noi provocãri, iar tineretulîn special, pentru a þine pasul cuaceastã epocã, încearcã sãcopieze vedetele naþionale ºiinternaþionale, imitându-le înaproape tot ceea ce fac:vestimentaþie, comportament ºi,în funcþie de posibilitãþi lemateriale, chiar stilul de viaþãextravagant. Cel mai grav lucrueste cã o parte din populaþie, ceamai mare parte fiind alcãtuitã dintineret (adolescenþi ºi persoanetinere pânã la vârsta de 30 de ani),este deschisã la nou, tinerii fiindpredispuºi la noi experienþe ºichiar riscuri, între acestea evidentfiind ºi consumul de droguri. Îndata de 13 februarie 2012, încadrul ºedinþei lunare a preoþilordin protopopiatul Agnita, preotulNicolae Rusu, consilier social alMitropoliei Ardealului, ºi ofiþerulde poliþie de la Agenþia NaþionalãAntidrog, Lucian Ghidiu, au adus în dezbatereproblematica consumului de droguri ºistabilirea unor coordonate pastoral-misionareprin care preoþii pot contribui laconºtientizarea ºi diminuarea pericolelor pecare le presupune ºi implicã consumul dedroguri. Cei doi oaspeþi au vorbit mai întâidespre iniþierea unei campanii împotrivaconsumului de droguri, desfãºuratã în liceeleºi facultãþile sibiene, într-un partenariatîncheiat între Poliþia Sibiu ºi MitropoliaArdealului. Intenþia este ca aceastã acþiunecomunã sã se extindã la nivelul întreguluijudeþ. Gravitatea situaþiei a fost exemplificatãprin replica oferitã de un tânãr elev chestionatîn legãturã cu consumul de marijuana. Acestaa afirmat cu uºurinþã, cã “pentru minemarijuana este un mod de viaþã”.

Drogurile sunt de mai multe feluri:droguri care inhibã centrii nervoºi, droguricare stimuleazã centrii nervoºi, drogurihalucinogene (care produc modificãri psihicemai ales în sfera cognitivã ºi perceptualã , ºiinhalanþi. O serioasã ameninþare cauzatã deutilizarea repetatã a oricãrui tip de drog,inclusiv marijuana, este folosirea abuzivã aacestuia. Cei ce abuzeazã de un drog suntaceia care nu numai ca îl folosesc în modcurent, ci cred cã nu pot trãi fãrã el. Aceastãstare este numitã “dependenþã”. O persoanãcare abuzeazã de marijuana sau de oricarealt drog, acþioneazã în general astfel datoritãunor probleme de naturã psihologicã. Abuzulde marijuana trebuie tratat în acelaºi fel ca încazul abuzului de oricare alt drog: cu suportpsihologic din partea unui personal calificat,cât ºi din partea familiei ºi prietenilor. În timpce unii consumatori de marijuana suntdeschiºi în a admite acest lucru, cei mai mulþiîl ascund. Este mult mai uºor de recunoscutun prieten sau o rudã consumatoare demarijuana, deoarece putem mult mai uºorobserva schimbãrile de comportament.Domnul Lucian Ghidiu, a solicitat ºiimplicarea preoþilor din protopopiatul Agnitaîn campania de conºtientizare, prevenire ºidiminuare a consumului de droguri,evidenþiind faptul cã în acest sens sunt vizateºi drogurile legale, þigãri ºi alcool (al cãrorconsum este larg rãspândit în rândurilecreºtinilor noºtri) ºi etnobotanice, care la felca celelalte, sunt dãunãtoare organismuluiuman, provocând dependenþã ºi care potatrage dupã sine ºi provocãrile celorlaltedroguri. Existã câteva semne dupã care sepoate recunoaºte o persoanã consumatoare

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactor responsabil: Pr. Axente-Cosmin Coºorean (Coveº)Colectivul de redacþie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea

(Stejeriºu), Pr. Ion Popescu (Noiºtat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-DumitruTãtoiu (Fofeldea)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-

mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

În Bisericã omul are la dispoziþie toatemijloacele prin care poate menþine legãturacu Pãrintele ceresc ºi, mai mult decât atât,poate lupta în viaþa pãmânteascã pentru caîn veºnicie sã se poatã bucura deplin debunãtãþile cele cereºti. Sfânta Scripturã ºiSfânta Tradiþie subliniazã permanentimportanþa asimilãrii învãþãturilordumnezeieºti de cãtre creºtini pentru a fitranspuse în practica vieþii de zi cu zi înlegãtura pe care o avem cu Dumnezeu ºi cuceilalþi oameni. Cele trei duminicipregãtitoare pentru Postul Mare, prinimaginile pe care ni le pun în faþa ochilornoºtri duhovniceºti (vameºul ºi fariseul, fiulrisipitor, înfricoºãtoarea judecatã), încearcãsã ne trezeascã conºtiinþa, punând accent înmod deosebit pe schimbarea sufleteascã ºi aminþii omeneºti, pentru înaintarea pe caleavirtuþii, înþelegerea ºi trãirea sfântului ºimarelui post ºi gustarea la sfârºitul acesteiperioade a bucuriei sãrbãtorii ÎnvieriiDomnului nostru Iisus Hristos. De aceea,aceastã perioadã de pregãtire interioarã poatefi privitã ºi ca un mare examen pentru ca omulsã se poatã cunoaºte pe sine, sã priveascãeul interior ºi convins fiind de greutatea firiipãcãtoase sã-ºi doreascã curãþirea sufletuluiºi sã-ºi caute medicamentul vindecãrii ºi almângâierii sufleteºti. Pilda vameºului ºifariseului ne îndeamnã sã ne cercetãmînlãuntrul nostru ºi sã identificãm patimamândriei, înlocuind-o cu una dintre cele mainobile virtuþi: smerenia.

Pilda ne vorbeºte despre doi oameni,unul vameº, celãlalt fariseu, care s-au urcatla templu ca sã se roage. Doar cã modul ºiconþinutul rugãciunii celor doi este totaldiferit. Fariseul „stând drept” îºi prezintãlaudativ faptele bune, dezicându-se în acelaºitimp de cel care se af la lângã el: „îþimulþumesc, Doamne, cã nu sunt ca ceilalþioameni: rãpitori, nedrepþi, adulteri, sau caacest vameº” (Luca, 18, 11). Celãlalt, vameºul,din cauza ocupaþiei sale era urât de popor ºinu îndrãznea sã priveascã în sus, ci-ºi bãteapieptul zicând: „Dumnezeule, milostiv fii miepãcãtosului”. Importantã este concluzia pecare o formuleazã Mântuitorul cu privire lavaloarea celor douã rugãciuni: „adevãrat vãspun vouã cã acesta (vameºul) s-a coborât maiîndreptat la casa sa” (Luca, 18, 14).

Gãsim în aceastã pildã o adevãratã lecþiede trãire a vieþii duhovniceºti ºi indicaþiiprecise despre modul în care trebuie sã nerugãm, mai ales atunci când suntem în sfântaBisericã. În rugãciunea lui atenþia fariseuluinu se îndreaptã cãtre Dumnezeu, ci asupravameºului. De aici lipseºte dragostea deaproapele ºi smerenia, acestea fiind înlocuitecu instrumente ale pierzãrii: mândria sautrufia ºi fãþãrnicia. Acestea, împreunate ºi cuo nuanþã de urã („nu sunt ca acest vameº”),orbesc orizontul spiritual al fariseului fãcânddin rugãciunea acestuia o simplã cerere

GÂNDURI DESPRESMERENIE ªI MÂNDRIE LA

ÎNCEPUTUL POSTULUI MAREformalã fãrã nici un rezultat. Înþelegem ºitrebuie sã ne hrãnim cu gândul cã „Dumnezeucelor mândri le stã împotrivã, iar celor smeriþile dã har” (I Petru 5, 5) ºi cã „fericiþi sunt ceisãraci cu duhul (cei smeriþi), cã a lor esteîmpãrãþia lui Dumnezeu” (Matei, 5, 3).Mândria coboarã pe om nu numai în faþaCreatorului, dar ºi a creaturii. El nu maireuºeºte sã se ridice cãtre lumina ceadumnezeiascã, fiind învãluit într-un întunerical nepãsãrii ºi indiferenþei. Crezându-se maipresus de orice ºi de oricine, omul mândruîºi fãureºte propria lume, din care nimeni numai face parte ºi uitã de darul lui Dumnezeu.Modelul pe care îl urmeazã omul mândru estediavolul, spre deosebire de modelul omuluismerit care este oferit de Mântuitorul.„Mândria a adus cãderea zidirii, iar smereniaridicarea ei lângã Ziditor. Mândria a adusmoartea în lume, iar smerenia aduce înviereaunei lumi noi”.(Arhimandritul IoanichieBãlan). Cu privire la mândrie avem o pildãrostitã de marele înþelept antic Democrit, princare se aratã unde se poate ajunge prin acestmare pãcat: doi cocoºi se luptau în fiecare zipentru teritoriu. Unul dintre ei a ieºitînvingãtor ºi a zburat pe un gard. Etalându-ºicorpul impunãtor ºi dând din aripi, a începuta cânta cu putere pe versul biruinþei. În clipaurmãtoare a fost prins în gheare de un vultur,care i-a curmat vremelnica bucurie. Aceastãfabulã ne duce cu gândul la adevãrataînþelepciune, aceea cã fãrã smerenie ne aflãmîn tulburare crescândã, iar haina mândrieiduce la calea rãtãcirii. Ne putem întreba dece sã fim smeriþi? Un rãspuns îl putem gãsila pãrintele Arsenie Boca: „Fiindcã suntemmãrginiþi ºi neputincioºi ºi trãim într-o lumeplinã de primejdii, cãlãtorim pe o mare foarteadesea înfuriatã, care-ºi strecoarã viforul pânãîn sufletele noastre”. Smerenia este primavirtute pe care trebuie sã o aibã creºtinul .Ea întãreºte întreaga constituþie fiinþialã ºiîn faþa greutãþilor de tot felul aduce nãdejdea.Ea este mângâiere pentru cei drepþi ºi armãde biruinþã împotriva celui rãu. Aflãm înpateric despre un pãrinte sfânt care odatã l-alegat pe diavol încercând sã vadã de ce seteme cel mai mult acesta. La aceastãîntrebare duhul necurat a rãspuns cã nu-lpoate birui decât smerita cugetare. Amînceput cãlãtoria Postului Mare. Sã ne întãrimºi sã ne încãlzim inima prin rugãciune ºidragoste. Sã ne pãzim sufletul prin smerenieºi cuget curat împodobindu-ne cu fapte buneca milostenia, rugãciunea, postul ºi iertareaaproapelui. Sã mergem în cãutarea vameºuluipãcãtos, ca de la el sã învãþãm adevãratasmerenie ºi rugãciunea inimii: „Doamne,milostiv fii mie pãcãtosului”. Abia atunci vomînþelege cã „cel ce se înalþã pe sine se vasmeri, iar cel ce se smereºte pe sine se vaînãlþa” (Luca18, 14).

Pr. Copãcianu Alexandru(Sãsãuº)

PERICOLUL DROGURILOR ESTETOT MAI APROAPE DE NOI

de droguri: schimbarea bruscã acomportamentului; treceri fãrã motiv de laveselie la tristeþe; pierderea apetituluialimentar; pierderi de memorie, lapsusuri;lipsa coordonare motorie ºi în vorbire;pierderea gradatã a interesului pentru ºcoalã,muncã, hobby-uri, sporturi, prieteni; stãri desomnolenþã; dispariþia banilor sau a unorobiecte din casã; pete neobiºnuite, mirosuriciudate pe piele sau îmbrãcãminte;schimbarea grupului de prieteni, precum ºitendinþa de tãinuire a acestor „prieteni“;schimbãri importante în programul cotidian,absenþe nejustificate de acasã etc.; cheltuielimari nejustificate; urme de înþepãturi pecorp, mai ales pe mâini; halucinaþii, ideidelirante; apariþia unor obiecte specifice:fiole, seringi, tablete, prafuri; ochi iritaþi, tusecronicã; acuzarea unor stãri neplãcute în modfrecvent, fãrã gãsirea unor explicaþii de ordinmedical; uneori alergii cutanate (blânde pepiele). Un rol important în preîntâmpinareaconsumului de droguri îl au pãrinþii, caretrebuie sã-ºi educe copiii corespunzãtor dinpunct de vedere moral ºi spiritual, pregãtindu-i pentru a face faþã realitãþilor dure ale vieþii.Atmosfera sãnãtoasã din familie, dragostea,afecþiunea, comunicarea între pãrinþi ºi copii,constituie astfel principalul aliat în luptaîmpotriva acestui flagel. Fãrã a se recurge ladramã sau la predicã, este bine ca pãrinþii sãprezinte copiilor drogurile cu care se potîntâlni, ce efect pot avea asupra lor ºi carepot fi urmãrile legale ale consumului dedroguri. Drogurile degradeazã corpul ºi potduce la modificãri psihice. Majoritateaacestor substanþe au efecte secundare.Drogurile pot fi periculoase sau chiar fatale,mai ales dacã se amestecã sau se iau în modregulat. Chiar ºi în doze mici, drogurile reduccontrolul asupra muºchilor, mãresc timpul dereacþie ºi diminueazã concentrarea. Dacã, deexemplu, conduceþi maºina, puteþi reprezentaun real pericol atât pentru dumneavoastrã,cât ºi pentru cei din jur. Categoria drogurilorcuprinde, în mod generic o mare diversitatede substanþe lichide, solide ºi gazoase,precum medicamentele (amfetaminele ºibarbituricele, în special), alcoolul, þigãrile, darºi cele unanim recunoscute ca fiind ilegale(heroina, cocaina, L.S.D. etc.). Dacã în families-ar discuta ºi astfel de probleme, fãrã îndoialãcã ar mai scãdea numãrul consumatorilor dedroguri, poate chiar semnificativ.

Pr. Bogdan Marius-Ciprian(Vecerd)

COLEGIUL DE REDACÞIE

EI S-AU NÃSCUT ÎN MARTIEGAZETA HÂRTIBACIULUI2012 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.N.R. IMPORTANT Rugãm Primãriile sã reactualizeze listele

FOLCLOR CULES DE MIRCEA DRAGAN

Dan Herciustarea vremii

ninge peste Nucet în camerã miroase alemn ºi a femeie îmi vine sã inventez ceva unfel de circumstanþã atenuantã pentru unuldintre dumnezeii care au fost împotrivã ºi dedata asta nici mãcar nu îmi e teamã tu dormicu pumnii strânºi ºi faþa-ntr-o parte ca un copilce se roagã sã-i aducã Moºul o sanie ºi o sabiede lemn ca un hoþ plec în jur e atâta liniºtede se aud îngerii vorbind despre Crãciun ºidespre oamenii ºi ce pot ei sã facã ºi ce potei sã nu facã ºi despre avantajul de a fi îngerde parcã ar fi prima zãpadã din lume nu maiam nici un motiv sã nu te iubesc.

singur e bine

fã abstracþie de tottrãieºte un timp singurca un ecou al propriei umbre

reacþioneazã independentiar ceilalþi, ºtiuþi ºi neºtiuþi,o sã aparã pe rândexact aºa cum îi vrei tu

nu mai presupune cã lumea te înþelegedacã ai ceva de spus,spune, scrie strigã, plângiminte, ºopteºte, zâmbeºteorice tãcere se poate folosiîmpotriva ta, oricând

cumpãrã-þi o grãmadã de cadouriºi bucurã-te, omule!Crãciunul vineriîntotdeaunala aceeaºi datã.

Ticoaie Victoria 02 martie 89 de ani IlimbavOargã Zoriþa 03 martie 83 de ani RujaNeamþu Maria 03 martie 83 de ani AlþînaOprean Ion 04 martie 94 de ani MoardãºVocilã Eva 04 martie 84 de ani RujaBârsan Alexandru 06 martie 91 de ani CoveºAlbu Iosif 06 martie 90 de ani Beneºtiªerban Nicolae 08 martie 93 de ani BeneºtiMitru Ioan 08 martie 88 de ani VãrdVarga Violeta 09 martie 88 de ani CoveºRãduþ Maria 09 martie 80 de ani AlþînaCristea Nicolae 09 martie 80 de ani AlþînaGabor Elena 10 martie 92 de ani MoardãºOneamoise Emil 11 martie 86 de ani RetiºOprean Paraschiva 12 martie 87 de ani MoardãºRogoz Octavian 12 martie 83 de ani RetiºLaptea Lucreþia 13 martie 88 de ani ªomartinStan Gheorghe 13 martie 87 de ani ChirpãrVarga Ana 14 martie 81 de ani BeneºtiOargã Cornelia 14 martie 83 de ani RujaPovar Ana 14 martie 82 de ani SãsãuºTerchilã Maria 15 martie 87 de ani IlimbavVasiu Ioan 15 martie 84 de ani BeneºtiPuºcaº Anica 16 martie 92 de ani Ghijasa de SusDroc Doina 16 martie 83 de ani RetiºIgnat Teodora 20 martie 85 de ani VãrdVlad Ioan 22 martie 88 de ani MihãileniOana Florica 24 marie 86 de ani BruiuRusu Lucreþia 26 martie 86 de ani ªomartinMiess Barbara 27 martie 89 de ani AlþînaGliga Emil 28 martie 93 de ani FofeldeaLungu Mateiu 28 martie 87 de ani AlþînaIlea Ioan 29 martie 93 de ani Ghijasa de SusHila Maria 29 martie 87 de ani MetiºPopa Nicolae 30 martie 86 de ani ªalcãuFãcãlãu Florea 30 martie 83 de ani CoveºBrezaie Nicolae 31 martie 88 de ani AlþînaMihai Maria 31 martie 81 de ani RetiºPod Valeriu martie 81 de ani Hosman

Maica Domnului ºtia sã þeasã aºa deminunat, încât i se dusese vestea pânã departe.Aºa de fin ºtia sã þeasã încât i se dusese vesteapânã departe. Aºa de fin ºtia sã þeasã încât pânzaþesutã de ea era strãvezie. Toate femeile veneaula ea sã le înveþe cum sã þeasã ºi MaicaDomnului, bunã la inimã, le învãþa cu drag. Iatãînsã cã auzi despre aceastã minunatã mãiestriea Maicii Domnului ºi Pãianjenul, care se lãudaîn tot felul, cã nimeni nu-l poate întrece înmãiestria þesutului.

Veni, aºadar, Pãianjenul cãlcând þanþoº ºiuitându-se chiondor⺠la lucrul mâinilor MaiceiDomnului, îi zise:

- Am auzit cã te lauzi cã nimeni în lume nupoate sã þeasã mai bine, mai frumos ºi maisubþire ca tine. Dacã-i aºa, hai la întrecere cumine, sã-þi vedem în ce-þi stã lauda!

Maica Domnului când auzi vorbeledeºãnþate ale Pãianjenului, se supãrã tare ºiîncruntând din sprâncene, îi zise:

- Nu m-am lãudat ºi niciodatã vorbe deºarten-au ieºit din gura mea. Dar nici înfruntare n-am primit de la nimeni. Ar trebui sã tepedepsesc pentru vorbele tale îngâmfate, darte iert. ªi ca sã vezi cã eu preþuiesc toatevietãþile, oricât de mici ºi neînsemnate ar fi ele,bine, hai sã ne întrecem.

ªi se luarã ºi lucrarã, zi de varã pânã sarã,ºi când gãtarã, þesãtura Pãianjenului era aºa desubþire, cã îþi era fricã sã pui mâna pe ea. ªiceea ce a lucrat Maica Domnului era nespus defrumos ºi de subþire ºi, faþã de toþi a recunoscutcã Pãianjenul o întrecuse ºi era gata sã-l laude,când Pãianjenul râse ºi batjocorind-o, îi întoarsespatele.

Atunci Maica Domnului îl blestemã, ca sã-i fie de scârbã la toatã lumea ºi femeile sã-i striceþesutul oriunde i-l vor gãsi. Iar celui ce ucideun pãianjen, sã i se ierte 7 pãcate

ªi de atunci pãianjenul e privit cu scârbã ºitoatã lumea îi stricã pãienjeniºul.

Din volumul „Mitologie Româneascã”de Marcel Olinescu

NICU GANEALACRIMI NESTEMATE

Acrostih (La mulþi ani mamã)Lacrimile tale, diamante vii,Ametiste scumpe, strãlucind durere.Mã prefac stãpânul unor bogãþiiUn stãpân nedemn de aºa durereLacrimile tale, vii mãrgãritareTrãitoare perle, de durere floriIriºi pururi umezi cu adânci fioriArd în ochi iubire, flãcãri de iertareNestemate lacrimi, unice comori.În curgerea lor s-au fãcut o mareMarea ta durere de-a mã ºti departeAlungat de soartã, obosit de teamã,Marea de secunde care ne desparteApã necuprinsã-i lacrima ta, mamã.

MATER – MATERNAÞi-ai clãdit pe suflet visul, unicMic ºi cald, plãpând ºi orbÎn cãuºul palmei, puricOchii arºi ºi azi îi sorb

L-ai legat cu lanþ de tineOsândit la ocrotireI-ai dat seva ta din vineriªi ai ars de nedormire

A fost visul tãu cel unicMic ºi cald plãpând ºi orbÎn cãuºul palmei – puricOchii tãi ºi azi îi sorb!

STRIGÃTURI DIN SÃSÃUªITu mireasã, draga mea,Nu hi cu inima rea,Cã ce te duci de-aicea.Curtea-i bunã, la loc bun,Mirele-i ca un pãun.Curtea-i bunã, la loc larg,ªi mirele-i ca un steag.

Mirele nost’-ca un miel,Multe-ar hi vint dupã el.Asta o fost mai aproape,Le-o fãcut ciudã la toate.

Foaie verde trei smicele,Noi vrem perini ºi perdele,C-aþi avut vreme de ele.

Supãratã-i mireasaCã ce mi-o vint aicea.Supãratã sã nu hie,Cã doar n-o vint la roghie,La oameni de omenie,ªi doarã n-o vint pe vale,La un bãdiþ ca o floare.

Nunã, vãlitoare mare,Nunu tãu izmene n-are.Rupe-þi, nuno, strãjacu’ªi-þi îmbracã bãrbatu’.De þ-a pãrea lucru greu,Dã-mi-l sã þi-l îmbrac eu.Cã-i dau ºi carne de pui,Lângã mine-n pat îl pui!

Foaie verde de cicoare,Ba nunu izmene are.Dacã nu vrei sã mã crezi,Dã-te ºi-l cautã ºi vezi!

Ieºi afarã, soacrã mare,Cã þ-aducem norã tare;Sã-þi ajute la ciubãr,ª-apoi sã vã luaþi de pãr.Ea sã-þi ajute pe trepte,ª-apoi sã vã luaþi de plete!

Mireasã, mireasã hãi,De va hi soacrã-ta rea,Mãturã curtea cu ea.De va hi soacrã-ta bunã,Omeneºte-o ca pe-o mumã!

Asta-i nuntã, nu-i tomnealã,Cã mi-o cãz’t un domn în zamã;ªi º-o umplut pantalonii,ªi de-atunci nu-mi mai plac domnii!

Socãciþã de la oale,Cu bucile mari ºi goale.Sã creascã urzicileSã-þi copere bucile.

Socãciþã de la oale,Ai mîncat carnea din oale.Socãciþã lungã-n deºteCarne-n supã nu mai este.Ba carne-n supã mai esteNuma’ voi mîncaþi porceºte.

Soacrã mare, ce-ai fãcutDe casa þi-o-ai vîndut?Þi o-ai vîndut noru-taSã facã cu ea ce vrea.Sã puie cheia la berteTu sã plîngi pe sub perete.

Stãnuleþ Ana ( a lu’ ªtefan),74 de ani, Sãsãuºi, 16 IV 1984

MAICA DOMNULUIªI PAIANJENUL

BUDACPe timpurile de demult erau prin pãduri

haiduci care se numeau „hoþi”. Aceºtia seocupau numai cu furãturi: noaptea furau, ºiziua împãrþeau prada.

În partea locului meu era unul care senumea Budac. Era din partea Fãgãraºului, dincomuna Cârþiºoara. În partea locului meutrãiau mulþi saºi, care erau foarte bogaþi:aveau câte ºase cai; Din nãri le ieºea foc.Aveau la uºa grajdului câte-o ºinã de fier foartegroasã, ca siguranþã. Hoþii intrau în curtetiptil, tãiau bara de fier în douã, intrau în grajdºi alegeau caii cei mai buni.

Îi scoteau din grajd în curte ºi-i încãlþaula copite cu obiele ca sã nu tropãiascã, sã nuse pomeneascã sasu’ de lângã”floandãrã”.Ieºeau pe poartã în uliþã. Totul se petreceape la ora 12 noaptea, când lumea dormea maibine.

Dupã ce ieºeau la larg, se puneau cãlarepe cai, zburau în vãzduh ºi începeau sã cânte:

Mã uitai din deal în plaiLa sasu’ cu ºase cai.Mã uitai din deal în vale,Pe cari sã mã sui cãlare?Pe calu’ cu coama mare,C-ãla trage la parale.Pe calu’ cu coama lungã,C-ãla-aduce mia-n pungã.Din douã, una-i a mea:Ori mia, ori temniþa!

Acei haiduci mai aveau ºi câte o femeie,unde duceau furãturile ºi-mpãrþeau cu ele. ªi-au format º-un cântec:

Budac fluierã din frunzã,Mândruþa þese la pânzã.Þese fir de primã verde,Pe Budac nime’ nu-l vede.Ea þesea ºi chindesa,Pe Budac nime’ nu-l vedea.

ªi petreceau bine cu ele. Da’ce s-a maiîntâmplat? O ajuns la ceartã cu femeia. Femeias-o dus la jandarm ºi l-o pârât pe haiducu’ decodru. O fost urmãrit ºi prins în casa femeii.El n-o vrut sã se predea ºi o fost puºcat:

e Budac mi l-o puºcatDoi jândari din Porumbac.

Dan Ion, 76 de ani,Retiº, 2 VIII 1981

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

8

2012

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0269-510465, int.112www.gazetahartibaciului.ro

e-mail: barsan.avh@gmail.comorele 800 - 1500C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

Dupã ce au întreprinsîmpreunã mai multe acþiuniumanitare, seniorii ºi tineriivoluntari au organizat ºi o searãdistractivã intitulatã „Dans întregeneraþii”

Evenimentul a avut loc în salaCentrului pentru Tineret aflat înacelaºi imobil cu Casa Seniorilor.Aici, în fosta salã de mese acantinei oraºului, Primãria aamenajat Centru pentru Tineret,cu sprijinul Crucii Roºii dinHeidelberg care au donat untelevizor cu plasmã ºi au dotatbucãtãria cu toate cele necesare( frigider, aragaz, mobilier etc)

Pentru buna desfãºurare aevenimentului, seniorii au adusde acasã cele necesare de pus pemasã, Bârsan de la Prut a fãcut odonaþie de sucuri, iar tinerii s-auocupat de partea distractivã, dupãun scenariu conceput deasistentul geriatric GerardCrãcãnel.

Au avut loc concursuri dedans , de bancuri, ºi de karaoke.Un juriu format din Maria Bãrdaº,Claudiu Bonea ºi Dorul Efta aapreciat prestaþia concurenþilor ºile-au acordat diplome deperformanþã.

Nu s-a dansat numai înconcurs, s-a dansat ºi de bunãvoieºi bunã dispoziþie care n-a lipsitpe tot parcursul evenimentului. ªipentru cã pofta vine mâncând ºijocul a venit dupã dans, aºa cã adoua tinereþe ºi-a spus cuvântulºi seniorii au arãtat cum jucauodatã sârba, învârtita, haþegana ºijiana.

De acum, gata cu distracþiileºi cu mâncatul de dulce. Mai alesvârstnicii care trebuie sã-ºiplãteascã pãcatele tinereþilor darmai ales sã-ºi regleze colesterolulºi glicemia, mâncând verdeþuri ºibucurându-se când e dezlegare lapeºte.

I Bârsan

Acest serviciu vine în sprijinul persoanelor vârstnice cu problemede sãnãtate ºi neajutorate oferind:

- servicii medicale de calitate, promovarea unui stil de viaþãechilibrat, îngrijirea persoanelor aflate în suferinþã, prevenireaapariþiei sau reapariþiei bolilor.

Servicii medicale oferite: Tensiune, glicemie, tratamentinjectabil, pansamente etc.

Servicii suport: plata facturi utilitãþi, cumpãrãturi, menaj etc.Aparat alarmã medicalã (24 /24) MONTAJ GRATUIT:

Operatorul rãspunde prompt la apelul dumneavoastrã la orice orãdin zi ºi din noapte.

Pentru înscrieri ºi detalii:Fix: 0269/513.141 0269/513.051Mobil: 0784/391.031 0785/428.764

ASOCIATIA A.P.A.D.O.RSERVICIUL DE ÎNGRIJIRE LA DOMICILIU

SENIORII AU PETRECUT ÎN CENTRUL PENTRU TINERET