GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 30, UL 30, UL 30, UL 30, UL 30, NOIEMbrie 2008NOIEMbrie 2008NOIEMbrie 2008NOIEMbrie 2008NOIEMbrie 2008APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 3

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 4

- pag. 7

La tradiþionalul festivalnaþional de la Agnita suntinvitaþi în fiecare an tineriinterpreþi de muzicãpopularã dornici deafirmare. Faptul cã toþicâºtigãtorii acestui festivalau confirmat ulterior,devenind nume cunoscuteîn folclorul românesccertificã profesionalismulorganizatorilor dar mai alescompetenþa ºi exigenþajuriului.

Acompaniaþi deorchestra „Cindrelul JuniiSibiului” condusã de

Gabriel Popescu, la festivalul din acest an au urcat pe scena Casei de Culturã „Ilarion Cociºiu” 13 tineriinterpreþi care au prezentat cu mândrie costumele ºi cântecele zonelor etnofolclorice pe care le-aureprezentat: Hunedoara, Timiº, Bihor, Teleorman, Fãgãraº, Bucovina, Maramureº, Târnave, Vâlcea,Gorj, Bistriþa ºi Valea Hârtibaciului.

Nivelul interpretãrii, autenticitatea cântecelor ºi frumuseþea costumelor au fãcut ca juriul sã aibã osarcinã dificilã pentru departajarea concurenþilor.

Festivalul „CÂNT ~I JOC PE HÂRTIBACI”la a XIV-a ediþie

(Continuare în pag. 4)

Încã înainte de 1848, Giuseppe Mazzini – patriot, om politic ºi filozof italian – susþinea ideea cã românii nu vorizbuti sã-ºi cucereascã neatârnarea, libertatea ºi dreptatea, decât dupã ce vor fi cãzut þarul Rusiei ºi împãratulAustriei.

Odatã cu prãbuºirea imperiilor multinaþionale vecine a apãrut ºi posibilitatea împlinirii visului secular alromânilor, acela de a se strânge într-o singurã þarã. Dupã ce la 9 aprilie 1918 Basarabia s-a alipit României, la 28noiembrie a fost rândul bucovinenilor sã se pronunþe favorabil unirii cu patria mamã. Mai rãmânea Transilvania,unde Marea Adunare Naþionalã urma sã se þinã la Alba-Iulia în 1decembrie 1918.

Agnita la 1918Agnita la 1918Agnita la 1918Agnita la 1918Agnita la 1918

(Continuare în pag. 2)

Înainte de actualademocraþie, adicã în anii„democraþiei populare”,hotãrârile de guvern ºi legile erauluate de partid „cu aprobarea”clasei muncitoare. Aceastã„aprobare” avea douã forme;legile bune ( denumite acumpopuliste) erau luate de sus, caun dar din partea partidului, iarcele ce afectau populaþia porneaude jos în sus ca o cerinþã a claseimuncitore. În acest caz, într-oanumitã unitate se þinea oºedinþã. Înainte de ºedinþã, untovar㺠de încredere era instruit,ce propunere sã facã ºi cum s-oprezinte. Tovarãºul fãceapropunerea, aceasta era imediat

,,N-am în\eles nimica!”,,N-am în\eles nimica!”,,N-am în\eles nimica!”,,N-am în\eles nimica!”,,N-am în\eles nimica!”

întãritã de alþi tovarãºi din ºedinþã, care pricepeau cum devine chestia. Dupã ce propunerea era aprobatã în unanimitate, eaera preluatã ºi lãudatã în mass-media iar apoi era adoptatã foarte rapid, cu mult entuziasm de tot mai multe organizaþii departid. ªi astfel ca urmare a „dorinþei clasei muncitoare” partidul o aproba ºi devenea lege.

Prin 1966 partidul a luat o hotãrâre privind o platã mai bunã pentru agricultorii din CAP-uri (cooperative agricole deproducþie), anume ca aceºtia sã primeascã 30% din producþia obþinutã. Acest „dar” trebuia prelucrat pentru a sublinia „grijapartidului” pentru þãrani. Aºa cã activiºtii au luat calea satelor, unde organizau dezbateri în care le explicau c.a.p.-iºtilor cumare grijã partidul de ei, ce avantaje vor avea din aceastã formã de platã ºi cum se va proceda pentru ca ea sã fie eficientã.

O asemenea acþiune a avut loc ºi în RetiºOamenii au venit la Cãminul Cultural, s-au aºezat cuviincioºi pe bãnci, cei mai bãtrâni în faþã, ºi l-au aºteptat pe tovarãºul

venit sã le explice binefacerile noilor hotãrâri ale partidului (Continuare în pag. 3)

De la Poli\ie …

Tinerii `iTinerii `iTinerii `iTinerii `iTinerii `idemocra\iademocra\iademocra\iademocra\iademocra\ia

SALVA|ISALVA|ISALVA|ISALVA|ISALVA|IBISERICABISERICABISERICABISERICABISERICA

DINDINDINDINDINS{S{U~S{S{U~S{S{U~S{S{U~S{S{U~- APEL PUBLIC -- APEL PUBLIC -- APEL PUBLIC -- APEL PUBLIC -- APEL PUBLIC -

CâNT ªI JOCCâNT ªI JOCCâNT ªI JOCCâNT ªI JOCCâNT ªI JOCPE HÂRTIBACIPE HÂRTIBACIPE HÂRTIBACIPE HÂRTIBACIPE HÂRTIBACI

Festivalul

la a XIV-a ediþie

- pag. 5 - 6

ORTODOXIA PEORTODOXIA PEORTODOXIA PEORTODOXIA PEORTODOXIA PEVALEAVALEAVALEAVALEAVALEA

HÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

POVE~TIPOVE~TIPOVE~TIPOVE~TIPOVE~TIFILOZOFICEFILOZOFICEFILOZOFICEFILOZOFICEFILOZOFICE

MITOLOGIAMITOLOGIAMITOLOGIAMITOLOGIAMITOLOGIAROMÂNEASC{ROMÂNEASC{ROMÂNEASC{ROMÂNEASC{ROMÂNEASC{

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2008

De la Poli\ie …Rolul important în alegerea

reprezentanþilor pentru marea adunarea revenit consiliilor naþionale create.

La 5 nov. 1918 s-a constituit laSighiºoara, Consiliul Naþional Român dinjudeþul Târnava Mare, judeþ din carefãcea parte ºi comuna Agnita. În acelaºioraº, în ziua urmãtoare, conducãtoriiconsiliilor naþionale – român, maghiar ºisãsesc – din judeþul Târnava Mare,semnau împreunã o Proclamaþiecomunã pentru înþelegere reciprocã învederea învingerii în comun a greutãþilor.

În 24 noiembrie 1918, Dr. TomaCornea, reprezentant al ConsiliuluiNaþional din judeþul Târnava Mare,îi scriedoctorului Al. Vasu, avocat, preºedinteleConsiliului Naþional Român din Cincu învederea accelerãrii acþiunilor de pregãtirea alegerilor de deputaþi pentru MareaAdunare Naþionalã de la Alba-Iulia ºi îlruga sã-i miºte puþin ºi pe domni dinAgnita „cari dupã cum se vede, dormsomnul cel de iarnã” pentru cã nu aurãspuns la circularele trimise. Tot atunciau ajuns la Cincu ºi cele 5 exemplarecredenþionale pentru cei 5 delegaþi aicercului electoral Agnita la AdunareaNaþionalã

Din acelaºi cerc electoral Agnita, în25 noiembrie 1918, Dr. Simeon Cheþianîi scria parohului greco-ortodox RomulConstantinescu din Ighiºul Vechi cã aprimit mandat sâmbãtã, de la ConsiliulRomân Naþional comitatens dinSighiºoara ca miercuri în 27 nov.Dimineaþa la 9 ore sã alegem în Agnita, 5delegaþi pentru Adunarea Naþionalã apoporului român. Preciza în scrisoare ºicum urma sã se facã alegerea: „din fiecarecomunã Conziliul naþional comunal... vatrimite 2 bãrbaþi de încredere la Agnita.Aceºti bãrbaþi de încredere apoi vor alegepe cei 5 delegaþi”

Parohul din Ighiº era rugat, ca în celmai scurt timp, sã convoace ConsiliulNaþional Român comunal,sã þinã ºedinþaºi sã se aleagã cei 2 bãrbaþi de încrederecare sã se prezinte în Agnita în 27noiembrie, la ªcoala greco-ortodoxã,unde urma sã se facã alegerea ºi sãtrimitã pe cineva cu o scrisoare lapãrintele din Zlagna (Floca) sã aleagã ºide acolo 2 bãrbaþi. Protocolul întocmit cuocazia alegerii celor 2 bãrbaþi, trebuieadus de cãtre ei la Agnita ca justificare.

D-l Creþian mai sublinia ca „încã deieri am voit sã trimit un om la tine, darnu am putut gãsi pe nimenea care s-ar fiangajat”. Analizând datele prezentatemai sus, tragem concluzia cã lucrurile sedesfãºurau lent ºi datoritã sistemului decomunicaþii precar, existent la momentulrespectiv.

O scrisoare asemãnãtoare, avândacelaºi scop, a fost adresatã în 25noiembrie 1918 ºi parohului greco-catolicdin Rãvãºel, George Spinean curugãmintea de a-i anunþa ºi pe preoþii dinMihãileni, ªalcãu ºi Moardãº.

Adunarea electoralã s-a þinut aºa cums-a stabilit, în ºcoala greco-ortodoxãromânã din Agnita, azi MuzeulProtopopiatului Agnita. A fost prezidatãde protopopul din Agnita, IoachimMunteanu, iar notar a fost parohul greco-ortodox din Proºtea, Dimitrie Pulca.Dupã ce pãrintele protopop a dat citireordinului venit de la Consiliul NaþionalRomân Central prin care se ordonase

alegerea urgentã a 5 delegaþi la MareaAdunare, „constatã cã publicarea alegeriis-a vestit de cu vreme în toate comuneledin cerc”; salutã pe alegãtorii prezenþi ºile cere sã numeascã 5 bãrbaþi deîncredere din comunele cercului cu rolde a verifica procesul verbal ºicrediþionalele, în numele tuturorcomunelor reprezentate. Au fost numiþiprin aclamaþii:

- Ioan Floca preot ortodox dinZlagna,

- Romul Constantinescu preotortodox din Ighiºu Vechi,

- Ioachim Pãrãu preot ortodox dinAgnita,

- Simion Vecerzan proprietar dinCoveº,

- Pavel Criºan, contabil.Acestora li s-a adãugat protopopul ºi

notarul.Votarea a decurs în ordine. Pe baza

scrutinului fãcut de biroul adunãrii, seconstatã cã unanimitatea voturilor auîntrunit domnii:

- Dr. Simion Creþian, avocat în Agnita,- Dr. Al. Vasu, avocat din Cincul

Mare,- Aurel Pãcalã, maior din Dealu

Frumos,- Ioan Prescurea, mare proprietar din

Retiº,- Axente Lene, cãpitan din Agnita.Pãrintele protopop a dispus ca o

copie a procesului verbal sã se trimitãConsiliului Naþional Român Central, iarcei aleºi sã primeascã crediþionalele.

la toate întrunirile ºi manifestãrilenaþionale ulterioare” dar acum din cauze„sanitare” nu a putut participa trupeºtela „la cel mai strãlucit act istoric alpoporului român”. Saluta cu toatã cãldurainimii pe toþi pe toþi cei prezenþi la AlbaIulia ºi declara cã aderã la concluziile cese vor lua.

La câteva zile dupã reîntoarcerea dela Alba Iulia, unul dintre participanþi,cãpitanul Axente Lene a cãzut victimãunui soldat german aflat în retragere.Ziarul sãptãmânal „AgnethlerWochenblat” din 21 dec.1918, la rubrica„ªtiri locale ºi ale zilei” preciza:

„O întâmplare regretabilã s-apetrecut în noaptea de 10 – 11 a acesteiluni în târgul nostru. Comandantuldistrictual al Gãrzii Naþionale Româneºtidin Agnita, cãpitanul Axente Lene a fostîmpuºcat, la ceas târziu din noapte, deun soldat german dintr-o trupã a Reich-ului, aflat în trecere pe aici, în urma uneicerte pornitã de la o simplã discuþie...

Nouã nu ne pare doar rãu de aceastãîntâmplare, ci o judecãm aspru, datoritãfaptului cã elemente iresponsabile arputea folosi ca pretext sã distrugã bunaînþelegere ºi liniºtea comunitãþii noastre,care pânã acum au conlucrat atât de bine.

Comandantului plecat din viaþã printr-un asemenea eveniment tragic, naþiunearomânã i-a pregãtit o înmormântaredemnã, la care au luat parte Consiliulpopular sãsesc, Garda sãseascã ºidelegaþi ai autoritãþilor locale, în numãrfoarte mare”

Agnita la 1918Agnita la 1918Agnita la 1918Agnita la 1918Agnita la 1918

Cealaltã copie, urma sã se pãstreze laConsiliul Naþional Român din frunteacomitatului (la Sighiºoara). În aceeaºi zi,colegiul electoral din cercul Agnita a alesºi un Consiliu Naþional Român Cercualcu sediul în Agnita, subordonatConsiliului Comitatens iar „peste toategardele naþionale române din cerculAgnita” a fost denumit D-l cãpitan AxenteLene.

În ce priveºte ziua Marii Uniri, nu neîndoim de faptul cã cei 5 delegaþi s-auprezentat cu însufleþire la Alba Iulia ºi cãîntorcându-se înapoi, vor fi povestitdespre tot ce au vãzut ºi trãit acolo.

Tot la 1 dec. 1918 protopopulIoachim Muntean se adresa din Agnita,„Înaltului Prezidiu al Mãritei conferinþenaþionale” precizând cã a participat„începând cu conferinþa din Miercurea dela 7 martie 1869, cu nepotolit entuziasm

Cu timpul, mormântul ºi cruceacãpitanului au fost acoperite de uitarepânã când la iniþiativa neobosituluipãrinte protopop Ioan Jurca, ConsiliulParohial, în ºedinþa din 17 noiembrie2002 a hotãrât strãmutarea sa pe aleeaprincipalã, care urcã spre biserica Sf.Nicolae. Reînhumarea rãmãºiþelorpãmânteºti a avut loc în 29 noiembrie2002.

Revenind la entuziasmul generat deMarea Unire, în acele zile de decembrie1918, ni se par demne de amintit versurileplãsmuite, în timp ce „dãnþuia” de cãtreo þãrancã de pe Valea Hârtibaciului,nelipsite de subînþelesuri politice: „Vaisãracii ungurii,/ Se uitã ca taurii,/ CãRegina-i ca o floare/ Ungurii de ciudãmoare”

Nicoleta Gavriliu

A mai trecut o lunã ºi ne-am maiapropiat puþin de sfârºitul anului. Lunadecembrie se apropie cu paºi repezi darînainte de a ne gândi la sãrbãtorile deiarnã sã nu uitãm avem ocazia sã neexercitãm dreptul de vot, duminicã, 30noiembrie. Campania electoralã este peultima sutã de metri iar afiºele ºibannerele candidaþilor sunt expuse petoate gardurile ºi toþi stâlpii.

Deºi nu a avut nimic cu afiºeleelectorale expuse pe stâlpi, T.A. de 19ani a avut ceva cu stâlpii. De fapt cuunul anume. Cu unul din comunaNocrich. Astfel în data de 09.11.2008în jurul orei 0330 susnumitul, conducândun Opel Calibra pe direcþia Sibiu-Agnita, a pierdut controlul volanului, aintrat pe contrasens ºi a izbit violentun stâlp de alimentare cu energieelectricã. Impactul a dus la deteriorareamaºinii precum ºi la doborâreastâlpului. Din verificãrile efectuate arezultat cã T.A. avea la momentulaccidentului o îmbibaþie alcoolicã de0,43 mg/l alcool pur în aerul expirataceasta în condiþiile în care posedacarnet de conducerea doar de un an dezile. Susnumitului a „plãtit” cu dosarpenal urmând sã plãteascã ºi cu bani –stâlpul.

Tot o maºinã a condus ºi numitulRADU VALENTIN-AUREL de 27 de anidin Agnita. Dar pentru cã a condus unautovehicul neînmatriculat în România,cu numere de înmatriculare false ºi fãrãa poseda permis de conducere, instanþal-a condamnat la o pedeapsã de 1 an ºi10 luni, sporitã la 2 ani, pe numeleacestuia fiind emis ºi un mandat dearestare. Recidivist, eliberatcondiþionat, acesta se sustrãgeaarestãrii. Lucrãtorii poliþiei oraºuluiAgnita, prin metode specifice, au aflatde prezenþa acestuia pe raza oraºului,l-au identificat ºi reþinut în vedereaexecutãrii pedepsei.

Poliþiºtii au aflat, spre fericireafamilie, ºi unde se af lã numitulSUBÞIREL CRUCIAN, nãscut la datade 25.12.1961, domiciliat în satHosman, comuna Nocrich, judeþulSibiu. Acesta a fost dat dispãrut de ladomiciliu fiind vãzut ultima datã în03.11.2008, pe raza satului Hosman. Caurmare a activitãþilor specificedesfãºurate de lucrãtorii de poliþiesusnumitul a fost identificat la o stânãde pe raza localitãþii ªelimbãr.

În încheiere vã reamintim cãpoliþiºtii din Agnita ºi de pe ValeaHîrtibaciului pot fi întâlniþi nu doar lasecþiile de poliþie ci ºi în teren, alãturide dumneavoastrã ºi pentrudumneavoastrã iar în data de 30noiembrie la toate secþiile de votare,asigurând condiþiile necesare cadumneavoastrã sã vã puteþi exercitadreptul de vot.… Mereu alãturi de dumneavoastrã …

- Pãi spune aºa domnule, c-acum am priceput. Cu aporturile ºi cu cotele de procente n-ampriceput, da cu 30% ºtiu. C-aºa da ºi Prescurã (fostul moºier) pãmântul, în parte ori a treia. Înparte nearat, a treia arat ºi semãnat. Numa cã Prescurã da din pãmântul lui ºi noi cãpãtãm dinal nostru. Da-i foarte bine ºi aºa.. Sã fii sãnãtos.

ªi într-adevãr a fost foarte bine, ceapiºtii lucrau pe rupte ºi primeau o grãmadã de bucatedupã recoltare. Oamenii erau mulþumiþi, le mergea bine. A crescut numãrul animalelor dincurþile lor. Grajdurile ºi coteþele erau din nou folosite.

Dar dupã trei ani, într-o ºedinþã de partid, un tovarãº, bine orientat, a considerat cãceapiºtii trebuie sã contribuie mai mult la veniturile patriei, ºi a propus sã se renunþe laaceastã formã de platã. A propus ca ceapeul lor sã dea mai mult de 70% din recoltã, pentrubunãstarea clasei muncitoare, aliata de nãdejde a þãrãnimii. Participanþii la ºedinþã au aprobatpropunerea, mass-media au popularizat-o ºi ea a fost adoptatã de toate ceapeurile din þarã.

Mi-am amintit de aceastã întâmplare citind un ghid pentru proiecte, prin care agricultoriipot beneficia de fonduri europene.

Din multele informaþii cuprinse în ghid citez una: „Beneficiarii eligibili pentru sprijinulnerambursabil acordat prin Mãsura 141 sunt persoane fizice în vârstã de pânã la 62 de ani,care desfãºoarã activitãþi economice, în principal activitãþi agricole ºi a cãror exploataþieagricolã are o dimensiune economicã cuprinsã între 2 ºi 8 UDE

Unitatea de dimensiune economicã (UDE) reprezintã unitatea prin care se exprimãdimensiunea economicã a unei exploataþii agricole determinatã pe baza marjei brute standarda exploataþiei. Valoarea unei UDE este de 1200 Euro.”

Dumnezeu sã-l odihneascã pe nenea Onu Ghergheaoni, pe care, de-ar trãii ºi l-ar întrebacineva ce a priceput, ar rãspunde scurt: „NIMICA”.

ªi atunci, de ce sã ne mai mirãm cã banii stau în bãncile Uniunii Europene iar pe câmpiilemãnoase ale patriei înfloresc ºi se înmulþesc buruienile? Cele mai multe terenuri agricolesunt în posesia ºi folosinþa foºtilor membrii ai ceap-urilor, unii beneficiari unor pensii mizerabile,pentru care fondurile europene le sunt tot aºa de accesibile ca ºi absolvirea unei facultãþi deagriculturã.

Cei care fac proiecte ºi beneficiazã de bani sunt prezentaþi la televizor ca niºte minuninaþionale, pentru cã aºa ºi sunt.

I Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2008 3

La asemenea dezbateri limba de lemn, termenii specifici, erau elementul caracteristic altuturor activiºtilor. Toþi îmbinau, în cuvântãrile lor, expresii ce lãudau binefacerile socialismuluicu noþiunile tehnice care se refereau la modul de aplicare a legii

Aºa a fost ºi cuvântare activistului, care s-a dus în Retiº sã le explice oamenilor nouahotãrâre înþeleaptã a partidului.

Printre cuvintele de laudã la adresa partidului, acesta a vorbit, despre aportul cap-ului cumunca mecanizatã, despre aportul muncii manuale a þãranului ºi despre cota procentualã pecare o vor primi agricultorii din producþia obþinutã.

Oamenii ascultau încercând sã înþeleagã ce vrea sã spunã, pe limba lui domneascã,tovarãºul. În faþã pe un scaun, nenea Onu Ghergheaoni, unul din oamenii de frunte ai satului,mai puþin al cap-ului, unde s-a înscris printre ultimii, asculta ºi dãdea afirmativ din cap, laexplicaþiile tovarãºului de pe scenã.

Dupã ce acesta ºi-a terminat peroraþia, a privit mulþumit la ascultãtorii lui ºi i-a întrebatvesel:

- Ei tovarãºi, aþi înþeles?Rãspunsul, la neaºteptata întrebare, a fost o liniºte profundã. Nici scaunele n-au mai

scârþâit.Derutat de tãcerea profundã, activistul s-a adresat bãtrânului care a dat mereu afirmativ

din cap în timpul cuvântãrii, sperând cã acesta a înþeles expunerea lui elaboratã atât de atentºi detaliat.

- Spune moºule, dumneata ce-ai înþeles?Nenea Onu Ghergheaoni respectuos, s-a ridicat încet în picioare ºi a rãspuns scurt:- Nimica.- Cum n-ai înþeles mãi tovarãºe? Cã v-am explicat. Colectivul face lucrãrile mecanizate,

adicã arã ºi seamãnã. Membrii ceapeului îºi iau suprafaþa pe care pot s-o lucreze, adicã s-osape ºi s-o recolteze . Din recolta obþinutã primeºte 30% iar restul de 70% revine ceapeului.

,,N-am în\eles nimica!”,,N-am în\eles nimica!”,,N-am în\eles nimica!”,,N-am în\eles nimica!”,,N-am în\eles nimica!”(Continuare din pag. 1)

I g i e n i z a r e a p ã d u r i i

Grupul de Acþiune LocalMicroregiunea Hârtibaciu (GAL-MH) vadezvolta un program interactiv, pe operioadã de un an pentru elevi, numit«Tinerii ºi Democraþia Vie» În acest sens,GAL-MH cautã elevi din clasele a IX-a ºia X-a dispuºi sã participe, mai ales elevipe care îi intereseazã subiectele deziaristicã ºi implicarea în viaþacomunitãþii.

Programul este susþinut, în parte deAmbasada SUA din România.

Programul «Tinerii ºi Democraþia Vie» va începe în 2008 ºi va dura pânã în2009 cu activitãþi care vor includeworkshop-uri (ºedinþe) conduse deprofesioniºti în domeniile ziaristicã,

Tinerii `i democra\iaTinerii `i democra\iaTinerii `i democra\iaTinerii `i democra\iaTinerii `i democra\ia

Edward Klaunig

administraþie, ºi ONG-uri. Participanþi vorputea sã asiste la întâlniri publice cuConsiliul ºi Administraþia Localã. Laterminarea programului, vor avea ºansasã publice articole editoriale în GazetaHârtibaciului, pe baza impresiilor ºi aexperienþelor acumulate.

Scopul acestui program este de a-iîncuraja tinerii din Agnita, interesaþi sãaf le ºi sã-ºi însuºeascã spirituldemocraþiei, însemnãtatea ei pentruRomânia în prezent ºi în viitor,democraþia în teorie ºi în practicã.

Pentru informatii, contactaþi GAL-MH la contact@gal-mh.eu

NOI … cetãþenii satului Sãsãuº – comunaChirpãr, judeþul Sibiu,

înþelegem sã respectãm prin tot ceea ce facem• patrimoniul cultural local ºi naþional• peisajul cultural ºi natural al Vãii Hârtibaciului• obiceiurile ºi tradiþiile multiseculare ale localitãþii• specificul rustic al satului ºi agricultura ecologicã

tradiþionalã• biodiversitatea ºi valorile promovate de muyeele

viiºi dorim sã salvãm acest sit ancestral locuit de

moºii ºi strãmoºii noºtri astfel încât copii ºi nepoþiinoºtri sã moºteneascã aceste frumoase locuri cu totceea ce le-a însufleþit vreodatã!...

Aºa cum la toate rãscrucile de drumuri strãjuiesccrucile destinului nostru, tot aºa dorim ca peste secolebiserica neamului sã dãinuie ºi cu toþii sã se reculeagãîn acest loc binecuvântat de Dumnezeu.

Aceastã bisericã, consideratã, pe drept cuvânt ceamai veche bisericã de pe Valea Hârtibaciului (1784) esterenumitã ºi ca fiind prima bisericã pictatã de familiade pictori Grecu – originarã din satul nostru. Acestaeste ºi motivaþia pentru care specialiºtii au înþeles sã oprotejeze fiind inclusã în patrimoniul naþional camonument istoric.

Asistãm, în ultimele decenii, la o degradarecontinuã a acestei biserici, degradare ce se manifestãvizibil printr-o deplasare a turnului bisericii, respectivprin fisurarea bolþii navei principale, soluþiile practicatefiind total insuficiente în condiþiile unui seism puternic

SALVA|I BISERICA DIN S{S{U~SALVA|I BISERICA DIN S{S{U~SALVA|I BISERICA DIN S{S{U~SALVA|I BISERICA DIN S{S{U~SALVA|I BISERICA DIN S{S{U~- APEL PUBLIC -- APEL PUBLIC -- APEL PUBLIC -- APEL PUBLIC -- APEL PUBLIC -

sau oricãrui alt eveniment natural posibil.AVÂND ÎN VEDERE POSIBILITÃÞILE LIMITATE ALE COMUNITÃÞII

LOCALE solicitãm AJUTORUL URGENT pentru a gãsi cele mai adecvate soluþiide stopare a fenomenului alunecãrii terenului ºi a degradãrii ireversibile a bisericii.

CONSIDERÃM ACEST APEL UN DEMERS LEGITIM ªI JUSTIFICAT,BISERICA „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” FIIND PRIMUL ªIULTIMUL NOSTRU REFUGIU.

AICI MULÞI DINTRE NOI AU FOST BOTEZAÞI, AICI NE-AM GÃSITALINAREA ªI SPRIJINUL MORAL ÎN MULTELE ªI DIFICILELE MOMENTEALE VIEÞII EFEMERE.

AICI, ÎN ACEST MIC ªI FRUMOS LÃCAª DORIM SÃ NE GÃSIMOBªTESCUL SFÂRªIT.

Aici este ºi dorim sã rãmânã leagãnul nostruspiritual!

- Este oare firesc sã asistãm neputincioºi cumnatura nãruie un monument inestimabil alsufletelor noastre?

- Este oare firesc ca noi sã îngropãm aceastã bisericãdãruitã de Bunul Dumnezeu nouã tuturor?

- Este firesc sã nu facem nimic pentru salvareasufletelor noastre?

VÃ RUGÃM AJUTAÞI O COMUNITATE MICÃ SÃNU MOARÃ DEFINITIV!

VÃ RUGÃM SPRIJINIÞI-NE SÃ SALVÃM BISERICANEAMULUI DE LA DISPARIÞIA EI DEFINITIVÃ!

FÃRÃ BISERICÃ SATUL SÃSÃUª ARE TOATEªANSELE SÃ DISPARÃ!

SUNTEÞI ULTIMA NOASTRÃ SPERANÞÃ!

Semnãturi se strâng pe liste la: Sãsãuº: la bisericã;Agnita – la primãrie (la sediul Gazetei Hârtibaciului);Sibiu – la Centrul Cultural Habitus (în subsolul bisericiiromano-catolice); Sibiu – pe str. Magheru, la galeriilede artã Art-Vo;

Sibiu – la sediul CASEI DE PRESÃ ªI EDITURÃTRIBUNA

Apel iniþiat de Asociaþia Ecomuzeul Regional SibiuUn apel ce va fi înaintat Consiliului Local Chirpãr,

Consiliului Judeþean Sibiu, Mitropoliei Ardealului ºiArhiepiscopiei Sibiului ºi tuturor instituþiilor ce ne potajuta sã salvãm aceastã bisericã.

4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2008

Format numai din profesioniºti; Eugenia Florea - etnomuzicolog, realizator la Radio România preºedinte, Carmen Stoianov- prof UniversitarDoctor, muzicolog, Silvia Macrea – director la Centrul Judeþean pentru Promovarea Culturii Tradiþionale Sibiu, coregraful ansamblului Cindrelul- Junii Sibiului, Marcel Japie – director la Cercul Militar Sibiu, Florin Pãrãu profesor de muzicã la Colegiul Tehnic Agnita ºi Marcel Pãrãu cunoscut

interpret, referent la CJPCPCT Cindrelul- Junii Sibiului, juriul a trebuit sã punã în balanþãdetaliile pentru a face o clasificare corectã.

În prima zi a concursului spectatorii, prezenþi într-un numãr foarte mare, s-au bucurattimp de trei ore de un deosebit spectacol, prezentat în prima parte de tinerii concurenþi iarîn partea a II-a de membrii ansamblurilor agniþene.

ªi-au încântat spectatorii, grupurile de dansatori din ansamblurile „Cununa” ºi„Hârtibaciul” de la Casa de Culturã „Ilarion Cociºiu”, coregraf Ioan Sârbu ºi grupul„Mãrþiºorul” de la Clubul Elevilor, coregraf Doina Pãrãu De aplauze deosebite au avutpatre dansurile þigãneºti ºi maghiare, prezentate în premierã de dansatorii Casei de Culturã.,ca ºi grupul de dans etno, al cãrui protagoniste Iulia Brezae ºi Ana Maria Sandu au încântatprin armonia ºi virtuozitatea miºcãrilor pe ritmul muzicii lui Dumitru Fãrcaº.

La fel au avut parte de aprecierea spectatorilor ºi interpreþii de muzicã popularã îndrãgiþide agniþeni: Aleana Vecerzan, Ana Maria Grãdinar, Petronela Sandu, Eliza Stoica, IonuþPrecup, Constantin Vasilescu ºi Lucian Glodeanu, ca ºi grupul vocal „Mãrþiºorul” de la

Clubul Elevilor dirijat de prof. Florin Pãrãu. De câte douã ori au fost aplaudate Diana Nistor ºi Ioana Bogdan, odatã în calitate de concurente înfestival ºi a doua oarã ca soliste ale Casei de Culturã.

În cea de-a doua searã, cortina s-a ridicat în ritm de Rarã Retiºanã, devenitã imn alfestivalului ºi sala arhiplinã a Casei de Culturã a aplaudat prezenþa pe scenã a DoamneiEugenia Florea, cea care de 14 ani semneazã diplomele participanþilor în calitate depreºedinte al juriului, oferind presigiu acestui festival naþional. Concurenþii au fost invitaþiºi ei pe scenã unde au aºteptat emoþionaþi verdictul celor care le-au apreciat un momentdin activitatea lor artisticã, aflatã la început de drum.

Directorul Casei de Culturã „Ilarion Cociºiu”, Ioan Dragoman a înmânat diplome departicipare interpreþilor: Diana Nistor - cea mai tânãrã concurentã - ºi Ioana Bogdan dinAgnita, Ionuþ Apotichioaie din Hunedoara, Bogdan Georgescu din Fãgãraº ºi BogdanSângeorzan din Vâlcea.

Din partea fundaþiei Thalia, Marcel Pãrãu i-a premiat pe Costel Popa din Mediaº ºi peDãnuþ Onoiu din Gura Humorului – Suceava.

Trofeul festivalului a plecat în zona Chioarului din Maramureº, fiind câºtigat de Virginia Irimuº. Eugenia Florea i-a mai felicitat ºi le-a acordatpremii lui: Alin Trocan din Teleorman premiul I, Alexandra Bleaje din Gorj premiul II, Romina Nemeº din Bihor premiul III ºi menþiuni pentruCosmin Popa din Timiº ºi Bogdan Cioranu din Vâlcea.

A urmat un remarcabil spectacol prezentat de câºtigãtori, în care cei premiaþi au uitat de emoþiile concursului, trãindu-le numai pe cele aleinterpretãrii, încântând publicul cu frumuseþea cântecelor culese de ei.

A fost apoi rândul ansamblului profesionist „Cindrelul-Junii” din Sibiu, conduºi de SilviaMacrea, sã încânte publicul agniþean ºi sã câºtige permanente aplauze cu suitele de jocuridin Transilvania, Maramureº ºi de pe Valea Hârtibaciului. Spectatorii au apreciat cum secuvine aceastã suitã ce începe cu Rara retiºanã ºi se finalizeazã cu furtunoasa Bãtutãilimbãºanã,ce dã mãsura valorii acestor minunaþi dansatori.

Tot de atâtea aplauze au avut parte ºi renumiþii soliºti ai ansamblului sibian, AlinaBâcã, Viorica Tãlcean ºi Daniel Rosalim.

O surprizã plãcutã ºi bine primitã de public a fost reîntâlnirea cu laureaþii de la ultimeletrei ediþiile ale festivalului „Cânt ºi joc pe Hârtibaci”. Au revenit cu plãcere în Agnitainterpreþii deja consacraþi: Roxana Reche de pe Valea Secaºelor jud Alba laureatã în 2005,Ciprian Zapota din Bihor laureat în 2006 ºi Alexandru Brãdãþean din Gura Humorului –Bucovina câºtigãtorul din 2007.

Invitaþi de onoare la acest festivalau fost Marcel Pãrãu, Ioan Drãgan ºi Gabriela Tuþã. Aceasta a reuºit sã impresioneze înmod deosebit publicul, nu numai prin calitãþile interpretative ce o plaseazã în vârful ierarhieifolclorului românesc, ci ºi prin repertoriu, prezentând în premierã un cântec deosebit„Cântecul ciobanilor de peste Prut”.

Întregul festival a fost foarte bine prezentat de Diana Nistor ºi Alexandru Sâmpãlean.La încheierea acestei ediþii a festivalului Eugenia Florea a apreciat activitatea

organizatorilor: Casa de Culturã din Agnita, Centrul Judeþean pentru Conservarea ºiPromovarea Culturii Tradiþionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, Primãria ºi Consiliul Local Agnita,i-a felicitat pe concurenþi ºi pe cei care au realizat deosebitul spectacol folcloric ºi a promiso reîntâlnire la a XV-a ediþie din 2009.

I. Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

CâNT ªI JOC PE HÂRTIBACICâNT ªI JOC PE HÂRTIBACICâNT ªI JOC PE HÂRTIBACICâNT ªI JOC PE HÂRTIBACICâNT ªI JOC PE HÂRTIBACIFestivalul

la a XIV-a ediþie(Continuare din pag. 1)

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul I, nr. 7, NOIEMBRIE 2008Anul I, nr. 7, NOIEMBRIE 2008Anul I, nr. 7, NOIEMBRIE 2008Anul I, nr. 7, NOIEMBRIE 2008Anul I, nr. 7, NOIEMBRIE 2008

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

(continuare din numãrul trecut)

Înainte de a ajunge la mânãstireaSâmbãta de Sus, dupã ce a terminatteologia, viitorul pãrinte Arsenie a vrutsã se cãsãtoreascã, sã fie preot de mir.Atunci el s-a rugat lui Dumnezeu sã-idescopere ce sã facã: sã se cãlugãreascãsau sã se facã preot de mir. ªi a avut unvis în care i s-a spus: „mânãstirea”.Mitropolitul Nicolae Bãlan era preocupatatunci sã facã la mânãstirea de la Sâmbãtaun centru monahal cu cãlugãri culþi ºioameni de excepþie. Astfel în septembrie1935 Arsenie a fost hirotonit citeþ ºiipodiacon, apoi diacon celibatar. Laintervenþia pãrintelui Stãniloae,împreunã cu tânãrul ieromonah DumitruPopescu, viitorul arhimandrit Serafim dela Sâmbãta de Sus, face ascultaremergând la muntele Athos ca sãprimeascã învãþãturi duhovniceºti. Aicis-a rugat Maicii Domnului sã-l îndrumela un duhovnic iscusit, care sã-lcãlãuzeascã în viaþa duhovniceascã.Rugându-se mai intens, Maica Domnuluil-a luat de mânã ºi l-a dus pe un munteînalt – prãpastie ºi în stânga ºi în dreapta– pe care nu putea merge nici cu piciorulliber. Acolo l-a încredinþat unui sfânt caretrãise cu 200 de ani înainte: Sf. Serafimde Sarov. Acesta l-a învãþat viaþacãlugãrreascã. Apoi ori de câte ori aveanevoie de duhovnic, mergea în locul acelasingur. Dupã ce a postit 40 de zile postaspru, a refãcut traseul Sf. Ap. Pavel înGrecia. La data de 8 iunie 1938 s-a întorsde la muntele Athos ºi s-a stabilit timpde un an la centrul mitropolitan din Sibiu,locuind în curtea Academiei Teologice.Aici s-a mai aflat pe atunci ºi tânãrulprofesor de teologie, viitorul mitropolitNicolae Mladin, un om entuziast ºi de orarã bunãtate. În timpul zilei lucraîmpreunã cu pãrintele stãniloae la

Sã ne aducem aminte: P[rinteleP[rinteleP[rinteleP[rinteleP[rintele Arsenie Boca Arsenie Boca Arsenie Boca Arsenie Boca Arsenie Boca

traducerea manuscriselor Filocaliei, pecare pãrintele Arsenie le adusese de lamuntele Athos, ajungându-se mai târziula posibilitatea de a fi tipãrite primelepatru volume din Filocalia, a cãrei copertãa fost desenatã de cãtre pãrintele Arsenie.

Tot el a reuºit sã câºtige sprijin pentrutipãrirea acestei lucãri din rândulcredincioºilor care veneau la mânãstireaSâmbãta, credincioºi care vor deveni ºiprimii ei cititori.

A fost închinoviat la mânãstirea

Sâmbãta de Sus, la Izvorul din pãdure, la3 mai 1940 a fost tuns în monahism subnumele de arsenie, ier peste doi ani, la10 aprilie 1942 a fost hirotonit preot ºinumit stareþ al mânãstirii. Nu a trecut unan de la hirotonie ºi viaþa duhovniceascãde la Sâmbãta de Sus a cunoscut oamploare extraordinarã. Trãia foartemodest, ca un adevãrat ostaº al luiHristos, îmbrãcat cu toate armele luiDumnezeu. Îmbrãcãmintea ºi-oimaginase cu mult înainte de tunderea înmonahism, dupã cum mãrturiseºtepãrintele Nichifor Todor, un apropiat alsãu: „mi-a arãtat centura monahalã depiele pe care a realizat-o singur, cumonogramul metalic Iis, HR, NI, KA...Cuacest prilej mi-a arãtat o schiþã aîmbrãcãmintei cãlugãreºti, pe care oaºtepta ºi pentru care se pregãtea. Pe ocoalã de hârtie a desenat schimacãlugãreascã pe care o poartã un cãlugãrpânã la moarte. Am pus mâna pe ea ºiîndatã m-a atenþionat: „Mãi, ai grijã, astanu-i jucãrie!”” Purta o rasã cu mânecilargi, dupã moda greceascã, iar înpicioare sandale cu talpã de lemn. Înaltºi slab, mergea repede de la chilie labisericã, încât fãcea impresia cã zboarãdeasupra pãmântului. Postea ºi chiarajuna mai multe zile la rând ºi de multeori nu venea la masã. Doar la praznicelemari se îndestula cu hrana obºtei.Pãrintele Arsenie avea numai un rând dehaine, cu care mergea zilnic la bisericã.Era într-adevãr o împlinire a votuluisãrãciei de bunã voie. Niciodatã nuspunea gulme fãrã rost sau vorbe în plus.În discuþiile ºi convorbirile sale avea doardouã intenþii: rãspundea la întrebãri ºitransmitea sau comunica ceea ce eraabsolut necesar. De asemenea nuobiºnuia sã râdã, ci zâmbea blând, parcãmai mult compãtimitor decât certãreþ.

(va urma)Pr. Aurel Avram

(Nocrich)

Mitopolitul Andrei ªaguna s-a nãscut la 20 decembrie 1808 în localitatea Miºcolþ dinUngaria, în familia unui negustor aromân (macedo-român), primind la naºtere numele deAnastasiu. Pe mama sa o chema Anastasia iar pe tatãl sãu Naum ªaguna. Anastasiu ªaguna afost cel de-al treilea copil al familiei,el mai avea un frate pe nume Evreta ºi o sorã pe numeEcaterina. Din cauza necazurilor materiale tatãl sãu Naum, pentru a-ºi uºura soarta sa ºi a

Mitropolitul Andrei ~aguna – 200 de ani de la na`terea saMitropolitul Andrei ~aguna – 200 de ani de la na`terea saMitropolitul Andrei ~aguna – 200 de ani de la na`terea saMitropolitul Andrei ~aguna – 200 de ani de la na`terea saMitropolitul Andrei ~aguna – 200 de ani de la na`terea sa

copiilor sãi, a încheiat o înþelegere cuarhiepiscopul romano-catolic din Agria(Eger), ªtefan Fischere, prin care eraîndemnat sã-ºi pãrãseascã credinþastrãmoºeascã ºi sã treacã la BisericaCatolicã în schimbul unor foloase materiale,în ciuda opoziþiei soþiei sale. În cele dinurmã Anastasia acceptã ca cei trei copii aisãi sã înveþe în ºcolile catolice. Asfel cãAnastasiu ªaguna ºi-a început studiileelementare la ºcoala greceascã din Miºcolþ,a urmat apoi cursul secundar în gimnaziulcatolic pe care l-a terminat la vârsta de 18ani. Dupã terminarea studiilor secundareºi cu ajutorul unchiului sãu AtanasieGrabovski, Anastasiu urmeazã timp de 3 anila Universitatea din Pesta studii de filosofieºi drept. Întocmai ca ºi fraþii sãi, Anastasiudupã ce a împlinit vârsta legalã de 18 ani ºicând era la începutul studiilor saleuniversitare s-a reîntors în sânul bisericiisale strãmoºeºti dupã ce a fost examinat

de profesorul Augustin Popol ºi prin confirmarea împãratului. Dupã terminarea studiiloruniversitare în anul 1829 ºi urmând îndemnurile inimii ºi sfaturile mamei sale Anastasia aplecat la Vârºeþ ºi a fãcut studii de teologie ortodoxã. Dupã terminarea studiilor teologice afost chemat de îndatã de mitropolitul sârb ªtefan Stratimirovici ºi numit ca profesor de seminarºi secretar al Consistoriului Mitropolitan din Carloviþ. La numai 25 de ani s-a hotãrât sãrenunþe la plãcerile acestei vieþi ºi la data de 1 noiembrie 1833 a intrat în cinul cãlugãresc,luîndu-ºi numele de Andrei. A fost hirotonit ieromonah de cãtre mitropolitul ªtefan Stancoviciîn catedrala din Carloviþ (21 iunie 1837) ºi la scurt timp (1838) hirotesit protosinghel ºi numit„asesor (consilier) mitropolitan”, precum ºi administrator (locþiitor) de egumen al mânãstiriiIazak. În anul 1840 este numit „administrator”al mânãstirii Beºenovo, pãstrând ºi calitateade asesor mitropolitan.În anul 1842 este hirotesit arhimandrit de cãtre mitopolitul Iosif Raiacicial Carloviþului ºi numit egumen al mânãstirii Hopovo, iar în 1845 numit egumen al mânãstiriiCovil. A fost un timp profesor la secþia de românã a seminarului din Vârºeþ ºi asesor (consilier)al Episcopiei de acolo.

La 17 octombrie 1845 a murit Episcopul Ardealului Vasile Moga, de aceea în iunie 1846mitropolitul sârb Iosif Raiacici de la Carloviþ l-a numit pe Andrei ªaguna vicar general alEpiscopiei Ortodoxe a Transilvaniei.Sosind în Ardeal ªaguna a fost întâmpinat cu rãcealã ºineîncredere din partea românilor, mai ales datoritã faptului cã ei se aºteptau ca Episcopiaromâneascã sã fie condusã mai departe de un român ºi nicidecum de un sârb, cum credeau eicã era ªaguna. La începutul anului 1847 Andrei ªaguna împreunã cu consistoriul eparhial autrimis o petiþie Curþii de la Viena prin care se cerea alegerea unui nou episcop pentru româniiardeleni. Ziua alegerii s-a fixat pentru 1 decembrie 1847 la Turda, unde erau invitaþi sã participetoþi protopopii din þinuturile Ardealului. Rezultatul alegerilor a fost cã, din cele 126 voturiexprimate, 33 voturi au fost pentru Ioan Moga (profesor de tologie la seminarul teologic dinSibiu), 31 voturi pentru Moise Fulea (directorul ºcolilor) ºi numai 27 voturi pentru Andreiªaguna, iar restul voturilor s-au împãrþit între alþi protopopi.

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITAOrtodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Deºi avusese mai puþine voturi decâtceilalþi candidaþi, Curtea de la Viena l-a alesca episcop al Ardealului pe Andrei ªaguna,fãrã a-i mai impune condiþii, dovadã a faptuluicã acesta se bucura de încredere din parteacurþii. Numirea lui ªaguna s-a concretizatprintr-o circularã trimisã de acesta poporuluiprin care promitea cã „din toate puterileneosândit se va strãdui pentru binele, folosulºi înaintarea în cele de minte þiitoare alepoporului ºi cã va fi tuturor tatã adevãrat”.

Dupã adunarea de la Turda Andreiªaguna s-a dus la Carloviþ pentru a fi sfinþitca Episcop al românilor din Ardeal. Sfinþireas-a fãcut la 18/30 aprilie 1848 în DuminicaTomii, în catedrala din Carloviþ, de cãtremitropolitul Iosif Raiacici împreunã cu alþi doiepiscopi sârbi. În cuvântarea þinutã cu aceastãocazie Andrei ªaguna îºi mãrturiseºte deschisintenþia ca „pe românii ardeleni din adâncullor somn sã-i deºtept ºi cu voia cãtrã tot ce eadevãrat, plãcut ºi bun sã-i trag”.

Reîntors în Ardeal, Andrei ªaguna a fostaºteptat cu nerãbdare de toþi românii, caredoreau sã-l aibã în fruntea miºcãrilor naþionaleîncepute în Europa ºi Transilvania. Aceastãîntâmpinare ºi reacþie a românilor faþã depersonalitatea sa era una fireascã mai alesdatoritã faptului cã episcopul unit de la Blaj,Ioan Lemeni, nu se bucura de popularitateprea mare. Acum toatã speranþa românilorstãtea în ªaguna. La 24 aprilie/6 mai 1848 afost întâmpinat la Sibiu de cãtre SimionBãrnuþiu printr-o frumoasã cuvântare din carenu lipseau aluziile politice. A doua zi Andreiªaguna a sãvârºit prima Liturghie în calitatede arhiereu la biserica „din groapã” (BunaVestire) din Sibiu.

Dupã douã sãptãmâni la 3/15 mai 1848Andrei ªaguna a participat la adunareanaþionalã româneascã de pe Câmpia Libertãþiide la Blaj, unde prezideazã alãturi deepiscopul unit Ioan Lemeni. În cadrul acesteiadunãri ªaguna este ales preºedinte al„comitetului permanent” al românilor cusediul la Sibiu, format din 25 de membrii. Deasemenea ªaguna a fost ales sã conducã odelegaþie formatã din 48 de membrii, careurmau sã prezinte împãratului revendicãrileromânilor formulate de Adunarea de la Blajºi sã protesteze împotriva anexãriiTransilvaniei la Ungaria cerutã derevoluþionarii maghiari.

În anul 1860 a fost ales membru alSenatului Imperial din Viena alãturi de alþitrei români. Tot în 1860 la 24 martie ªagunaprezideazã al II-lea sinod al diecezei ortodoxea Transilvaniei la Sibiu, în cadrul cãruia s-acerut din nou înfinþarea vechii Mitropolii aTransilvaniei.

Dupã 1848 Andrei ªaguna a început sã-iconºtientizeze pe români, cât ºi pe forurileconducãtoare (politice ºi bisericeºti), înlegãturã cu existenþa Mitropoliei Ortodoxe aTransilvaniei pânã la 1701 ºi necesitateareînfiinþãri ei. Începutul luptelor pentruemanciparea bisericeascã ºi înfinþareamitropoliei româneºti s-a fãcut prin douã„promemorii” ale lui ªaguna din anul 1849,prin care se lãmurea dreptul istoric alromânilor la aceastã mitropolie ºi cãrora leurmeazã în 1851 o a treia „promemorie”.Demersurile mitropolitului Andrei ªaguna înaceastã direcþie au continuat ºi s-au înteþit înanii urmãtori, reuºind sã obþinã treptatacordul celor responsabili pentru înfãptuireaacestui lucru. În final, la 12/24 decembrie1864 printr-un autograf imperial s-aîncuviinþat „mitropolia românã independentã,coordinatã cu cea sârbeascã ºi se aflã de binea-l numi pe ªaguna mitropolit al Românilordin Transilvania ºi Ungaria”. A doua zi, chiarde Crãciun, noul Mitropolit al Transilvaniei

Mitropolitul Andrei ~agunaMitropolitul Andrei ~agunaMitropolitul Andrei ~agunaMitropolitul Andrei ~agunaMitropolitul Andrei ~aguna200 de ani de la na`terea sa200 de ani de la na`terea sa200 de ani de la na`terea sa200 de ani de la na`terea sa200 de ani de la na`terea sa

Andrei ªaguna a transmis o circularã în careerau cuprinse eparhiile ºi protopopiatele carefãceau parte din Mitropolia Ardealului.

O datã legiferatã ºi sancþionatã deplinaautonomie bisericeascã, Andrei ªaguna aînaintat sinodului din 1864 un proiect destatut bisericesc, statut care a fost discutatºi aprobat de membrii sinodului. Însãsancþionarea imperialã nu a fost acordatã,deoarece suveranul pregãtea o nouã soluþieconstituþionalã pentru monarhia habsburgicãºi anume dualismul. Ulterior mitropolitulAndrei ªaguna a obþinut dreptul de a convocaun congres naþional bisericesc al românilordin întreaga Mitropolie. Congresul a începutla Sibiu la 16/28 septembrie 1868, cu 90 dedeputaþi (30 clerici ºi 60 de mireni) ºi a durat22 de zile pânã în 7/19 octombrie 1868,þinându-se 12 ºedinþe. În cadrul lui s-a elaboratStatutul Organic al Bisericii OrtodoxeRomâne din Ungaria ºi Transilvania, statulcare a fost sancþionat de împãrat la 28 mai1869. Titlul de „Statut Organic” a fostexplicat de Mitropolitul Andrei ªaguna, carea comparat Biserica cu un organism viu,alcãtuit din organe personale (creºtini, preoþi,episcopi, mitropolit) ºi sociale (parohia,protopopiatul, episcopia ºi mitropolia).Pentruca organismul sã nu sufere este obligatoriuca toate aceste elemente sã colaboreze înarmonie. Tocmai aceasta era menireaconstituþiei ºaguniene – sã sprijine organelebisericeºti „nu numai sã nu se împiedice denici o parte, ci toate laolaltã sã fie libere de alucra ºi conlucra în armonie pentrususþinerea,cultivarea ºi prosperarea lorreciprocã”. La baza Statutului ºagunian s-auaf lat trei principii de bazã ºi anume:autonomia bisericeascã, principiulconstituþional (separarea puterilor la toatenivelele de organizare bisericeascã, alegereadirectã sau indirectã a preoþilor, protopopilor,episcopilor ºi mitropolitului), precum ºiprincipiul participãrii mirenilor laadministrarea chestiunilor ºcolare ºifundaþionale ale Bisericii în raport numericde 2/3 faþã de 1/3 din cler.

În sensul „Statutului organic” ºagunianpãrþile constitutive ale organismuluibisericesc au fost delimitate astfel: parohia,protopopiatul, mânãstirile, eparhia ºimitropolia, iar ideea fundamentalã a statutuluieste unitatea ºi armonia acestor pãrþiconstitutive. Fiecare parte constitutivã îºi areorganele sale administrative (comitetulparohial, epitropia, consistoriul) ºi legislative(sinoadele,care se întrunesc în fiecare an odatã sau de mai multe ori dacã situaþia o cerepentru treburi importante apãrute ulterior).În sinodul (adunarea) parohial iau parte toþiparohienii majori,de sine stãtãtori, nepãtaþi,care îºi îndeplinesc datoriile parohiale, iar celprotopopesc se compune din 1/3 preoþi ºi 2/3 mireni.

În ziarele vremii au apãrut mai multearticole laudative referitoare la StatutulOrganic. Prin acesta Biserica Ortodoxã ºi-adat o organizare care-i asigura independenþaºi autonomia, care se baza pe o deplinãarmonie între ierarhie, cler ºi credincioºi,oferind un spaþiu larg colaborãrii mirenilorla rezolvarea treburilor ºcolare ºi bisericeºti,o organizaþie conformã cu vechile canoane,dar ºi potrivitã cu necesitãþile momentului ºicu spiritul democratic al vremii. Prin elBiserica Ortodoxã din Ardeal eraindependentã ºi nu depindea de altã Bisericã,având dreptul sã-ºi rezolve singurã, prinorganele proprii, toate problemele bisericeºtiºi ºcolare.

(va urma)Pr. Nicu Lazãr

(Brãdeni)

Teritoriul comunei Bârghiº a fost locuitdin cele mai vechi timpuri, fapt dovedit prindiferitele urme de aºezãri omeneºti careprovin din neolitic ºi epoca timpurie. Filologiamaghiarã interpreteazã numirea de Bârghiºca provenind din Bürkö („cucutã”), terenulîn vechime fiind plin de cucute. Pe hartamarelui principat al Transilvaniei fãcutã deSpiridon Petti ºi tipãritã la Sibiu în anul 1862,localitatea Bârghiº figureazã sub numirea deBirghiºi. De-a lungul timpului numelelocalitãþii mai este întâlnit în mai multemenþiuni documentare: 1357, 1400, 1405,1428, 1505, 1641, 1642, 1677, 1745, 1760,1848.

Din punct de vedere administrativlocalitatea Bârghiº a fost situatã pe teritoriulcomitatului Alba, comitat care a fost împãrþitde Maria Tereza în comitatul Alba de Sus ºiAlba de Jos. În aceastã perioadã la Bârghiº aexistat un scaun de judecãtor.

Biserica fost ziditã în anul 1872, cuhramul Cuvioasa Paraschiva. Costul lucrãrilora fost de 700 florini austrieci. Cheltuielilepentru construcþia Bisericii au provenit dincontribuþia credincioºilor cu 15 claie de grâu,timp de 5 ani, dat lui Leib Liechenschtein,pentru avansarea sumei de 700 de floriniaustrieci, conform contractului din arhivaparohialã. Planul de zidire a Bisericii a fostaprobat de Consistoriul Arhidiecezan din 4mai 1867. Lucrarea a fost executatã de JohanFleischer, meºter din comuna Moardeº.Biserica este ziditã din piatrã, 20 de stânjini,plus piatra din turnul de la Biserica veche ºi100 000 cãrãmizi plus cãrãmida de la turnulcel vechi. Planul bisericii este în formã decorabie, fãrã boltã, cu turn obiºnuit în Ardeal.

Biserica a fost împodobitã în interior cuicoane pictate în ulei pe placaj executate depictorul Roth. Restaurarea interioarã ºiexterioarã s-a fãcut în anii 1942-1962 ºi acostat 10000 de lei. Biserica are douã clopotedin anul 1922, confecþionate la Timiºoara cucheltuiala românilor din America. Menþionãmcã în timpul rãzboiului din 1914-1918 a fostrechiziþionat clopotul cel mare de 70 kg.Cãrþile de cult, în numãr complet pentrunevoile cultului, sunt cu litere latine ºi au fostprocurate de la tipografia cãrþilor bisericeºtidin Bucureºti, în anul 1912. Sfântul Antimis,vechi din 1751, cu caractere cirilice, aresemnatura stearsa.

Preoþii slujitori de-a lungul timpului aufost: Ioan Roman, Nicolae Roman, IoanDordea, Emilian Terchilã, Miron Mihãilescu,Chiril Moldovan, Petru Târziu ºi Nicolae Piroºdin 1977.

În curtea Bisericii se aflã mormântulprotopopului Ioan Roman, viceprefect al luiAvram Iancu ºi o cruce de marmurã înamintirea eroilor din Bârghiº din 1914-1919ºi 1941-1945. Tot în curtea bisericii s-a aflatºi fosta ºcoalã confesionalã.

Menþionãm cã Biserica nu a fost sfinþitã

Parohia Ortodox[ Bârghi`se prezint[

de arhiereu o perioadã lungã de timp.Începand cu anul 1988, sub pãstorireapreotului Nicolae Piroº, au început lucrãrilede picturã interioarã în tehnica fresca. S-aînlãturat vechea tencuialã de pe toatãsuprafaþa interioarã a Bisericii, aplicându-sealta nouã, din var ºi nisip. Lucrarea de picturãa fost executatã de pictorul bisericesc NicolaeGovoreanu din Blaj. De asemenea vechiulmobilier a fost înlocuit cu altul nou din lemnmasiv din stejar, executat în stil moldovenescde sculptorul Vasile Gãman din localitateaLunca, judeþul Neamt. Cele douã candelabredin sticlã cu 12 ºi 6 braþe au fost executate laBucureºti de meºterul Popescu. Întreagalucrare a durat 4 ani, iar costurile foarte mariau fost suportate de credincioºii parohiei ºide alþi donatori. La 1 noiembrie 1992 Biserica,împodobitã în frumoasa hainã picturalã, erapregatitã sã-l primeascã pe Î.P.S. Dr. AntoniePlãmãdealã, mitropolitul Ardealului, Criºaneiºi Maramureºului, spre sfinþire. Înconjurat deun sobor de preoþi ºi diaconi, Biserica a fostsfinþitã dupã rânduialã, aºezându-se în piciorulsfintei mese din altar moaºte de sfinþi.

ªi acum, dupã 17 ani de la marea bucuriea târnosirii bisericii noastre, pãstrãm aceleaºibucurii ca ºi atunci ºi pãstrãm totodatã ungând de pioasã amintire pentru cei care s-austrãduit ca biserica noastrã sã fie una dintrecele mai frumoase din protopopiat ºi nunumai. Unii dintre ei se odihnesc astãzi încimitirul din jurul bisericii.

Am început postul naºterii Domnuluinostru Iisus Hristos. Din partea credincioºilorparohiei Bârghiº vã adresãm cele mai bunegânduri de sãnãtate ºi multe împliniri.Inveºmântaþi în cântarea biseri-ceascã « Hristos Se naºte, mãriþi-L! », sã-Lprimim pe pruncul Iisus în casele ºi sufletelenoastre, aducându-ne liniºte sufleteascã, decare avem atâta nevoie acum.

Sãrbãtori fericite !Pr. Nicolae Piroº

(Bârghiº)

spune cu jale:- Cum ai putut îngãdui sã-mi fie

distrusã casa ºi sã-mi pierd viaþa? Eucare mã rugam þie mereu! Cum sepoate sã nu-mi fi venit în ajutor?

- Ce tot vorbeºti? I-a rãspuns atunciDumnezeu. Nu þi-am trimis oare douãbãrci ºi un elicopter?

Dureri peste totCineastul iranian Abbas

Kiarostami pune în gura unui personajdin filmul sãu Gustul Cireºeiurmãtoarea poveste.

Un om se duce la doctor ºi-i spune:- Doctore, mã doare totul. Când

îmi pun degetul pe cap, mã doare.Când mi-l pun pe burtã, la fel. Cândîmi pipãi genunchiul, la fel; dacã-mipipãi glezna, mã doare. Ce sã fac?Cum sã scap de durere?

Doctorul îl consultã ºi-i spune:-Eºti sãnãtos tun. Doar cã þi-ai rupt

degetul.Din volumul Poveºti Filozofice

De Jean-Claude Carriere

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2008 7

@N LUNA DECEMBRIEESTE ZIUA LOR

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

Vita de vieRomânii socotesc cã Noe e tata

vinului ºi a viþei de vie. De aceea ºicântã: „Tata Noe cel bãtrân/ Fost-a fostpui de român,/ El a sãdit la noi via/ ªine-a lãsat veselia”

Iatã cum s-a întâmplat una ca asta:Dupã ce-a trecut potopul ºi Noe

cu ai sãi ºi cu toate animalele au ieºitdin corabie, nu prea au avut mult deumblat cã pãmântul era ud ºimlãºtinos, iar din hoiturile celorînecaþi, se ridica un miros, deinfectase tot aerul. Ba încã sufereaude sete, cãci deºi apa era din belºug,toatã era murdarã ºi tulbure. Aurãbdat, cât au rãbdat, au mai cãutatvreun izvor curat, dar negãsind s-aurugat lui Dumnezeu sã-i mântuie desuferinþa setei. Lui Dumnezeu i s-afãcut milã de ei ºi a lãsat pe o creastãde deal sã creascã viþa de vie. Noeumblând de colo pânã colo, încãutarea vreunui izvor, vede pe ocoastã niºte iarbã înºiratã pe pari ºidin iarba ceea spânzurau niºtestruguri cât cofele. Acea iarbã era viþade vie. Noe a mers pe coasta cu poamade vie, a rupt un strugure ºi a gustatºi vãzându-l ºi rãcoros ºi gustos, achemat ºi pe ai sãi, ca sã-ºi astâmpereºi ei setea.

Dar ce le-a mai venit apoi un gând?Au stors strugurii în vase, ca sã aibãbãutura mai la îndemânã. La începutvinul nu fermenta cã nu avea alcool ºinici nu ameþea pe cel ce-l bea. Noe,dupã ce ºi-a durat casa pentru el ºi ailui, s-a apucat sã cultive vie ºi pe lângã

MITOLOGIA ROMÂNEASC{MITOLOGIA ROMÂNEASC{MITOLOGIA ROMÂNEASC{MITOLOGIA ROMÂNEASC{MITOLOGIA ROMÂNEASC{Marcel Olinescu

casa cea nouã, Dracu care îºi bagãcoada oriunde se lucreazã ceva, sause începe ceva nou, se face cã trecepe acolo ca din întâmplare:

-Ce faci acolo, Noe?-Ia, sãdesc niºte vie pe coasta asta,

cã nu-i bunã de altceva.-Vie? Da, ce-i aceea vie?-Ia o tufã, care dã niºte struguri

dulci ca mierea ºi o bãuturã, ce-þiîncântã inima ºi-þi întãreºte voinþa. Iahai, dacã veniºi pânã aici, sã guºtipuþin – îl pofti Noe, ca tot românul,bun la inimã ºi gata de ospeþie.

ªi-l duse acasã ºi-l omeni.Dracul[ui] i-a plãcut grozav ºi-ipropuse sã sãdeascã împreunã via, cavecin ce-i era. Noe, crezându-l decuvânt, primi. ªi s-au apucat de treabã.Dar Dracu, care mereu umbla dupãnãscociri ca ovreiul dupã afaceri, ºicare simþi cã aici e rost sã-i mai facãvreun rãu lui Dumnezeu, fãcu repedeun plan sã facã bãutura mai bunã, darºi mai tare. Stropi butaºii de vie cusânge de miel, de leu, de porc ºi demaimuþã.

ªi de atunci, de câte ori bea cinevaprea mult, se face la început moaleca mielul, apoi începe sã ragã ºi sã fiebãtãios ca leul, în urmã se tãvãleºtepe jos ca porcii ºi la urmã de tot, facetot felul de maimuþãrii caraghioase,de se face de râsul lumii.

ªi de atunci vinul învrãjbeºte ºiface pe om, fãptura lui Dumnezeu,neom.

InundaþiaO poveste africanã, care ca ºi

altele, se opreºte asupra cadruluihazliu, îi dã lui Dumnezeu un rol într-o dramã omeneascã.

Un þinut este rãvãºit de inundaþii.Un bãrbat s-a refugiat la etajul caseiînconjurate de ape. Alþi oameni, într-o pirogã, se apropie ºi-i spun sã vinãcu dânºii.

Omul nu vrea ºi strigã:- Nu! Am încredere în Dumnezeu!

N-are sã îngãduie apelor sã-mi ia casa!Plecaþi!

Salvatorii pleacã. Apele cresc, iaromul trebuie sã urce pe acoperiºulcasei. Se apropie un elicopter, i searuncã un cablu, oamenii îi fac semnsã apuce cablul ºi sã se þinã bine.

Omul nu vrea.-Nu, zice el. Niciodatã! Am

încredere în Dumnezeu! Nu va îngãduica rugãciunile mele sã fie zadarnice!

Apa tot creºte, acoperã casa, omuleste smuls de pe acoperiº ºi moareînecat.

Ajuns în faþa lui Dumnezeu, îi

Dengel Regina 1 dec 82 de ani AlþânaÞerbea Paraschiva 3 dec 88 de ani CoveºPrescurea Elvira 5 dec 86 de ani MerghindealBucholtzer Emilia 7 dec 86 de ani MerghindealPupãzã Emilia 9 dec 84 de ani RetiºSân Octavian 12 dec 84 de ani MerghindealGruncã Ana 14 dec 88 de ani FofeldeaTatu Maria 17 dec 81 de ani AlþânaBordean Ioan 18 dec 81 de ani StejeriºChiru Maria 19 dec 87 de ani Dealu FrumosTecoanþã Maria 28 dec 80 de ani AlþânaDepner Wilhelm 29 dec 80 de ani AlþânaCoºorean Emanoil 30 dec 87 de ani CoveºOros Ioan 30 dec 87 de ani Dealu FrumosVulea Ana 31 dec 89 de ani Merghindeal

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilorN.R: Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor

Despre o anume þeapã

Inima mã trage-n piept,Zi ºi noapte mã înºalã,Într-o zi am s-o aºteptSã-mi ofere socotealã

Sângele mi-l furã hoaþaStrop cu strop, puls dupã puls,Picurat îmi seacã viaþaParcã-s vaca ei de muls

Dar nici eu nu m-oi lãsa...S-o aud cã-mi face nazuri...Când m-oi pune-a o-ndesaCu belele ºi necazuri...

ªi-apoi las-o sã ciordeascãCât o vrea, ºi sã mã-nþepeÎntr-o zi am s-o las mascãªi-altã viaþã oi începe!

Somn

Amestec vis cu amintireªi înoptez în zori polari

Mã zbucium ca ºi când mã gudurmã plâng ca ºi atunci când râdMã doare fiindcã nu mã bucurmã simt frumos aºa de hâd

Mã chem când tac, mã vreau când nu-sAdun durere cu speranþã, când minusului îi pun plus

Mã plâng prin somn de-o viaþã-ntreagãînspãimântat de deºteptare

ªtim cã odihna cea mai lungãva fi o lungã aºteptare.

Nãcãjâtu-i omu’, Doamne,Când se culcã ºi n-adoarme;Da-i mai nãcãjât atunciCând îºi dã boii pe junciªi vacile pe juninci.Nãcãjît ca mine nu-i,Numa’ puiu’ cuculuiCând îl lasã mama lui.Omu’, de inimã rea,Intrã-n cârciumã ºi bea.Omu’, de inimã bunã,Cântã-n crâºmã de rãsunã.

Frãþilã Gheorghe,53 de ani, Sãsãuºi

Rãmas bun, mãicuþã dragã,Eu mã duc în altã þarã;În þãrile-nstrãinate,Drumuri lungi ºi depãrtate.ªi pânã m-oi înturna,Multã vreme s-o urma.Plângi, mãicuþã, cu bãnat,Cã þ-am fost iubit bãiat:Cucuruzu’ þ-am sãpatªi grâu’ þ-am sãmãnatZiua bunã, scumpã maicã,Eu mã duc pe drum departe.Câte drumuri lungi ºi late,Toate-s de mine cãlcateªi de lacrimi întinate.Vai, sãracu’drum de þarã,Cã plinu-i de multe carã;ªi de goale ºi de pline,ªi de lacrimi de la mine.Pentr-un leu ºi douãzeciTrenu’mã duce la Beci.Pentr-un leu ºi cinci paraleMã scoate afar’ din þarã.

Dan Ioan, 75 de ani, Retiº,1.VII. 1981 (notat de el în 1926)

Mândruliþã, te spun ochiiCã-þi plac dascãlii ºi pochii.ªterge-te, mândro, la gurã,Cã pochii-s la-nvãþãturã.ªterge-te ºi pe la nas,Cã de dascãli ai rãmas!

Drãgan Elisabeta - Noiºtat

Nicu Ganea

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

DIN|I S{N{TO~I, COPII FRUMO~IPentru cã la aceastã vârstã începe schimbarea dinþilor de lapte, iar microbii atacã dinþii sãnãtoºi,

provocând carii, am derulat proiectul tematic „DINTELE” - învãþãtoare Maria Dragomir ºi institutordesen Marinela Cernea - împreunã cu elevii cls. I-VIII de la ªc. Gen. „G.D.Teutsch”, Grãdiniþa dinCoveº ºi Clubul Elevilor din Agnita.

De un sprijin real ne-a fost medicul stomatolog Dr. Cristina Priºcã, prin sponsorizarea cu diferitemateriale: pliante, pastã de dinþi ºi periuþe COLGATE pentru fiecare elev din clasa I-a C.

Finalizarea proiectului a avut loc în data de 13 nov., în holul Cabinetelor Stomatologice, cu oexpoziþie care a putut fi vizitatã timp de o sãptãmânã.

Din punct de vedere artistic elevii au încercat sã redea prin culori calde „mãseluþele ºi dinþiisãnãtoºi” iar în culori dantura cariatã. Folosind pastã modelatoare, copii au realizat în relief dinþi ºimãseluþe personalizându-le pe fiecare în parte.

A consemnat Marinela Cernea

N.R. Cei care au vãzut expoziþia , s-au convins de efectul educativ, atât asupra asupra micilorrealizatori, cât ºi asupra celor care s-au oprit o clipã sã priveascã. ªi asta nu numai din punct devederea al educaþiei artistice cât ºi a celei sanitare. Felicitãri copiilor ºi celor ce ºtiu sã cum sã lucrezecu ei.

Interiorul

îl

reprezintã

pe

proprietar,

faþada

reprezintã

localitatea